Descål¡area grâului ¿i alte probleme în Câmpia de Vest

CULTURI VEGETALE

Desc\l]area grâului [i alte probleme în Câmpia de Vest

În mod neobi¿nuit, temperaturile pânå la 15 grade au început så domine zona de vest a tårii începând cu 10 februarie. ªi pe timpul nop¡ii, temperaturile s-au situat sub zero grade, dar dupå data de 14, au început så creascå pânå la 4-5 grade. De¿i nu se poate vorbi de riscuri iminente în culturile de cereale påioase, pericolele pot apårea oricând, în special la grâu.

Ing. Gheorghe Bunta, [eful Laboratorului de ameliorarea grâului din cadrul SCDA Lovrin

Înghe¡ul ¿i dezghe¡ul, o cauzå a descål¡årii grâului

“Sigur, deocamdatå, culturile nu sunt în pericol, înså dacå va veni un val de frig violent, de minus 10-15 grade, du på plus 10-15 grade, atunci va fi un de zastru”, a explicat ing. Gheorghe Bun ta, ¿eful laboratorului de ame lio ra rea grâului din cadrul Sta¡iunii de Cercetare Lovrin.

Bunta spune cå a¿a sucul celular se dilueazå ¿i scade rezisten¡a plantei la temperaturi mici. “Bineîn¡eles cå aici vorbim ¿i de soi. Unele pornesc greu în vegeta¡ie, le pla ce så a¿tepte, iar altele pornesc rapid. Dacå primesc douå-trei zile plus 5 - 10 grade, încep så se creascå. Grâul este de la tipic de iarnå la tipic de primåva rå. Dacå temperaturile trec de 10 grade pe o perioadå de mai multe zile, atunci grâ ul va începe så se dezvolte, în mod ne firesc, în februarie.

Un prim fenomen ce poate apårea este descål¡area grâului. Acesta în seamnå desprinderea påmântului de pe rådåcini cu efecte grave asupra culturii. Practic plantå se usucå, mai ales dacå vin ¿i vânturi uscate. Este efectul înghe ¡ului ¿i dezghe¡ului solului ¿i dacå grâul a fost semånat mai pe moale în toamnå, la suprafa¡a terenului.

În solele cu umiditate necorespunzåtoare, atunci când plantele se vor umecta, ¿i în urma alternan¡elor înghe¡dezghe¡, iar poate apårea descål¡area grâului. Stratul superior de påmânt dispare, ceea ce provoacå ruperea rådå cinilor ¿i dezgolirea nodului de înfrå¡ire. De asemenea, båltirile reprezintå un pe ricol cu efecte dramatice asupra grâului.

În zona Banatului, acest fenomen se manifestå des atunci când plouå mult, fiindcå nu existå sistem de desecare, terenul este argilos, iar apa nu se infiltreazå în påmânt. Anual mii de ha de culturi sunt compromise, fiindcå plan tele putrezesc, iar cultura nu mai poate fi salvatå.

Fåinarea, în martie

În Câmpia de Vest, în aceastå pe rioadå umiditatea este optimå. De fapt, a¿a s-a men¡inut încå de când grâul a råsårit. În toamnå, dupå semånat, au fost ploi, dar ¿i mai târziu. Chiar a ¿i nins în ianuarie, iar zåpada a persistat mai multe zile.

Grâul a intrat în iarnå înfrå¡it ¿i bine cålit. Totu¿i, de la Chi¿inåu Cri¿ (Arad) pânå în Bihor, a fost secetå, fa¡å de Ba nat, iar grâul a råsårit spre sfâr¿it de noiembrie, când au venit ploile.

În iarnå, a intrat într-o funzå-douå, fårå så fie înfrå¡it. Din cauza secetei, în Cri¿ana, jude¡ul Bihor ¿i o parte din Arad, problemele sunt mai mari la cultura de grâu, fa¡å de Banat, unde a plo uat bine în toamnå, iar grâul a råsårit ¿i a înfrå¡it pânå la venirea frigului. Prin urmare, o temperaturå de mi nus 7-8 grade îl va afecta mult mai mult, fiindcå e mai pu¡in avansat fa¡å de Banat, unde a ¿i înfrå¡it. “Chiar am fåcut o inspec¡ie în câmp ¿i plantele aveau douå-trei frunze, în 12 februarie. Sunt ¿i suprafe¡e mari unde rapi¡å a fost întoarså ¿i înlocuitå cu grâu, la începutul lunii decembrie. Acolo grâul e în faza de ac, începe så råsarå.

Din fericire, în toamnå, nu au apårut cicadele ¿i afidele care vehiculeazå virusul piticirii grâului din flora spontanå, dar nici septorioza nu s-a instalat în culturå, dintr-un motiv simplu: plan tele au råsårit mai târziu. Nu a fost nici mucegaiul de zåpadå, fiindcå tot din cauza cå nu a fost mult omåt, decât nu mai câteva zile ¿i într-un strat sub¡ire. Ce va apårea va fi fåinarea, prin luna martie, odatå cu fertilizarea cu azot, când grâul devine mai sensibil”, a explicat ing. Gheorghe Bunta.

Gheorghe MIRON