A economisit un milion de lei achizi¡ionând din timp îngrå¿åmintele

REPORTAJ DE FERM|

A economisit un milion de lei achizi]ionând din timp îngr\[\mintele

Familia Mårun¡oiu, respectiv Ionel (tatål) ¿i Raul (fiul), lucreazå 1.400 de ha la Såcele, Constan¡a. Jumåtate din suprafa¡å este proprietate. Între principiile de administrare a fermei, instituite de Ionel Mårun¡oiu ¿i respectate cu sfin¡enie de fiul såu, care a preluat frâiele afacerii, se numårå achizi¡ionarea anticipatå a îngrå¿åmintelor. Vara, prin iunie, dupå recoltarea florii-soarelui, face aprovizionarea cu nutrien¡ii necesari întregului an agricol urmåtor, cu banii jos. În felul acesta, ob¡ine economii substan¡iale, în fiecare an. Înså, anul trecut, chiar a dat lovitura.

Inginerul agronom Ionel Mårun¡oiu (66 de ani) a pornit pe cont propriu prin ‘94, cu 200 de hectare luate în arendå. A ajuns la 1.400 ha, pe raza comunelor Så cele, Corbu, Istria ¿i Cogealac, în nor dul jude¡ului Constan¡a, cu trudå (evident), dar ¿i chibzuin¡å.

Pe care a reu¿it så i-o insufle lui Ra ul. Absolvent de Drept ¿i Master în Agro nomie (expertizå fitosanitarå), Mårun ¡oiu jr. (30 de ani) ¿i-a petrecut toate va can¡ele în fermå, iar din 2017 e co-administratorul fermei.

“Tatål meu a råmas implicat, preluarea fiind gradualå. În prezent coordo nez cam 80-85% din activitate. Ne sfåtuim în multe, în special în achizi¡ii”.

Raul Mårun¡oiu a încheiat anul 2020 pe pierdere de 10%, dar o considerå micå, având în vedere produc¡iile: rapi¡å - zero, grâu - 0,6 t/h, porumb - 0,3 t/ha.

Din fericire, nu a apucat så vândå nimic anticipat. De regulå, încheie contracte forward, pentru o treime din produc¡ie, dar nu mai devreme de luna aprilie. Iar în aprilie 2020 starea câmpului i-a spus cå nu e cazul.

A amânat plå¡ile acolo unde a putut evita penalitå¡ile, dar a evitat supra în datorarea, cåutând så se finan¡eze pe cât posibil din resurse proprii. A redus temporar salariile, iar cei 12 angaja¡i au acceptat situa¡ia (între timp, dupå redre sare, salariile au revenit pe cre¿tere).

Un compromis necesar a fost raba tul la între¡inerea parcului de ma¿ini ¿i utilaje, acceptând în premierå folosirea de piese de schimb aftermarket. A re dus tratamentele, eliminându-le complet pe cele preventive. A renun¡at complet la îngrå¿åmintele complexe pentru sezonul 2020-2021. În primåvara 2021 a aplicat, în vegeta¡ie, doar 150 de kilograme de azotat de amoniu/ha.

Produc¡iile anului trecut au fost la cote maxime pentru ferma Mårun¡oiu, chiar record: 6,7 t/ha la grâu, produc¡ie medie pe 600 ha, 5,5 t/ha la orz (300 ha), 3,2t/ha la floarea-soarelui (300 ha), 1,5 t/ha la mazåre (120 ha) ¿i 8 t/ha la porumb (50 ha).

“Solul este u¿or alcalin, dar e deficitar în azot pentru plante ¿i nu se poate compensa suficient. Fosfor existå, dar e greu asimilabil. Doar potasiul e sufici ent. Iar vara e mereu ar¿i¡å în epoca po lenizårii porumbului”.

A rezultat un profit brut de 400.000 de euro, dublu fa¡å de al unui an bun. Au råmas 100.000 euro profit net, dupå investi¡ii.

Dincolo de profitul direct, a realizat economii uria¿e, achizi¡ionând anticipat îngrå¿åmintele. Furnizorul acestora fiind ¿i achizitor de cereale, s-a realizat ocompensare cu produc¡ia de floareasoarelui. În iunie 2021 a plåtit 1.800 de lei/t de azotat de amoniu, respectiv 3.300 de lei/t de complexe (MAP 11 52). Astfel, costul total al îngrå¿åmintelor (360 t de azotat, 300 t MAP) a fost de 1.640.000 lei. La pre¡urile valabile joi, 17 februarie, ar fi avut de achitat

În iunie 2021 a plåtit 1.800 de lei/t de azotat de amoniu, respectiv 3.300 de lei/t de complexe (MAP 11 52). Astfel, costul total al îngrå¿åmintelor (360 t de azotat, 300 t MAP) a fost de 1.640.000 lei. La pre¡urile valabile joi, 17 februarie, ar fi avut de achitat 2.760.000 de lei, pentru aceea¿i marfå, cu 1.120.000 lei mai mult.

2.760.000 de lei, pentru aceea¿i marfå, cu 1.120.000 lei mai mult.

Dar, la pre¡urile din decembrie 2021, diferen¡a ar fi fost de aproape 1,5 mili oane de lei - aproape o dublare a costului din varå!

A prins curaj så investeascå în mo der nizarea parcului de utilaje: cu totul, 400.000 de euro, o bunå parte din re surse proprii.

A achizi¡ionat încå un tractor Claas Axion 850, prin leasing pe cinci ani (are, cu totul, nouå tractoare de 100 260 CP), un plug Lemken cu cinci brazde, un selector de cereale cu ma¿inå de tra tat integratå (î¿i produce singur såmân ¡a la cereale påioase ¿i rapi¡å, iar acum, având ¿i selector, mai poate reduce din norma de semånat), un tåvålug inelar (pentru eliminarea crustei dinaintea råsåririi).

La Såcele a plouat sånåtos în prima lunå a verii. Din 20 iunie pânå pe 20 septembrie “s-a închis cerul”. Înså, din 20 septembrie pânå la finalul anului, au cåzut 280 de l/mp. S-a intrat în iarnå cu rezervå de apå în sol. Iarna a fost fårå ninsori, dar, la momentul vizitei noastre, uscåciunea era instalatå doar în stratul superficial de 1-2 cm.

Aceste fluctua¡ii, la care s-au adåugat problemele parcului tehnic (lipsa ser vice-ului la unele ma¿ini, în plinå campanie) au întârziat întâi recoltatul, apoi campania de semånat.

Dupå trei ani în care cultivarea ei a fost imposibilå în zonå, rapi¡a a revenit în asolament. Ploile din septembrie, i-au dat curaj.

“Nu am semånat niciodatå a¿a târ ziu, dar am preferat så risc fiindcå nu mai puteam realiza rota¡ia, având deja 100 de ha în care am cultivat grâu dupå grâu. Acum rapi¡a aratå bine, de¿i se månatul l-am terminat abia pe 28 septembrie”.

Dupå porumb, floare, mazåre, tere nul a putut fi pregåtit abia la sfâr¿itul lu nii octombrie. “Ie¿eau bolovani de di mensiuni mari ¿i nu am avut ce så le facem pânå la venirea ploii”. Campania la grâu s-a încheiat abia pe 8 noiembrie. Plåntu¡ele sunt råsårite, sånåtoase, dar neînfrå¡ite.

Pe lângå 300 ha cu rapi¡å ¿i 600 de ha cu grâu, structura culturilor mai con ¡ine 180 ha orz, 78 ha mazåre, 90 ha po rumb, ¿i doar 27 ha floare. “Pentru floa re nu mai am rota¡ie. Porumb pun mai mult pentru cå am accesat programul «Gâsca cu gâtul ro¿u» ¿i trebuia oricum så cultiv minim 88 ha”.

Se gânde¿te så reintroducå în asolament mu¿tarul de consum, fiindcå a reapårut cererea.

Raul Mårun¡oiu considerå cå cea mai importantå lec¡ie a ultimilor doi ani este o ¿i mai mare aten¡ie la controlul costurilor. “Cåutåm mult mai intens alternative de furnizori pentru inputuri ¿i piese de schimb. Sunt multe situa¡ii în care po¡i face economii, inclusiv cåu tând pe site-uri din stråinåtate”.

A decis så renun¡e la preven¡ie ¿i så aplice tratamente ¡intit, pe parcelele unde constatå probleme. “Nu mai aplic nimic înainte så iau fiecare solå la pas, o datå la douå-trei zile. De pildå, dacå discutåm de insecticid: dacå nu am PED, nu aplic”.

Deocamdatå, råmâne adeptul prelucrårii clasice a solului, cu arat ¿i discuit. Inten¡ioneazå så construiascå o magazie de stocare, cu capacitate de 8001.000 t, pentru început. ªi va mai continua investi¡iile în parcul de utilaje.

Raul M\run]oiu

Robert VERESS