România importå 95.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina

Pre]uri [i pie]e

România import\ 95.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina

În premierå, România, cel mai mare producåtor ¿i exportator de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå, va importa aceastå materie primå tocmai din Argentina: 60.000 de tone în martie ¿i 35.000 de tone în aprilie. Anun¡ul a fost fåcut de Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români pentru pia¡a cerealelor, care a explicat ¿i cauzele acestei situa¡ii, la Profitul Agricol live.

Într-un an cu condi¡ii favorabile, România produce 2,8-3 milioane de tone de floarea-soarelui. Înså, anul trecut, produc¡ia a fost reduså drastic de secetå. Estimarea lui Cezar Gheorghe este cå s-ar fi recoltat cam 2,08 milioane tone.

Procesatorii interni folosesc 1,2-1,3 milioane de tone de semin¡e de floareasoarelui. Din aceastå cantitate se acoperå necesarul de ulei brut pentru pia¡a internå ¿i se genereazå chiar ¿i un export. Diferen¡a de materie primå, a¿adar 1,6 - 1,8 milioane de tone anual, pleacå la export.

Cantitå¡ile pentru export sunt par¡ial rezervate chiar înainte de recoltå, iar necesarul råmâne constant, deoarece sunt pu¡ine sursele alternative de materie primå.

Principalele destina¡ii de export ale României sunt Spania, care are un randament inferior la produc¡ia de floare, de maxim 1,2 t/ha, Fran¡a, al cårei necesar intern este foarte mare, Turcia, Bulgaria ¿i Ungaria, care toate au dezvoltat mari unitå¡i de procesare, ce au devenit chiar dependente de exporturile române¿ti de materie primå. Ungaria ¿i Bulgaria ¿i-au construit fabrici de ulei aproape de grani¡ele cu România.

Pentru aceste ¡åri, singura

uuu

Robert VERESS

Rusia

85 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu a Rusiei va fi de 85,4 milioane tone, cu 16% mai mare fa¡å de anul trecut. Cifrele includ 62,7 mil. tone grâu de toamnå ¿i 22,7 mil. tone grâu de primåvarå. Nu este luatå în calcul produc¡ia din Cri meea. Randamentul este prognozat la 2,98 tone/hectar. Su prafa¡a totalå cultivatå va ajunge la 28,7 milioane hectare, cu 5% mai mare fa¡å de anul trecut. Datele agen¡iei de statisticå Rosstat anun¡å produc¡ii-record de grâu de toamnå în districtele centrale ¿i Volga, al doilea cel mai mare producåtor de grâu, dupå Siberia.

Australia

Produc¡ie-record la grâu Pentru 2020/21 produc¡ia de grâu a Australiei va atinge recordul de 33 milioane tone, cu 17,8 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Supra fa¡a cultivatå a fost de 13 milioane hectare, cu 2,8 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de 2,54 tone/hectar. ¥nceputul se zonului a beneficiat de precipita¡ii abundente înainte de semånat ¿i din nou, în octombrie, în timpul umplerii boabelor. ¥n Austra lia, recoltarea grâului s-a încheiat în ianuarie.

Brazilia

Riscuri pentru safrinha din cauza semånatului întârziat ¥n Brazilia, produc¡ia de porumb din primul sezon cuprinde aproximativ un sfert din produc¡ia totalå, în timp ce produc¡ia de porumb din al doilea sezon (safrinha) cam trei sferturi. USDA estimea zå cå anul acesta Brazilia va atinge un record de 109 milioane tone de porumb, în cre¿ tere cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Su prafa¡a totalå cultivatå este prognozatå la 19,7 mil. ha, în cre¿tere cu 1,2 mil. ha. Ran damentul atinge 5,53 tone/hectar. Prima culturå a fost înfiin¡atå în sezonul optim: septembrienoiembrie. A doua culturå de porumb (safrinha) a fost semånatå înså cu întârzieri mari, din ca uza decalårii recol tatului la soia. uuu surså fezabilå de import, în adicå 40-45 de dolari/t, deci costul total cazul în care România nu ar putea este rentabil. Prin urmare, e logic cå furniza cantitå¡ile a¿teptate anual, este procesatorii români råma¿i fårå mate Argentina. rie primå nu s-au “jenat” så o aducå

Marii producåtori globali de floarea - taman de la Buenos Aires, dacå n-au soarelui sunt Ucraina, cu 16-16,5 mi - gåsit-o la Fundulea. lioane de tone anual, ¿i Rusia, cu 13-14 Dacå România a produs, în pofida milioane de tone. Înså ambele ¡åri au secetei, mai mult decât necesarul de po litici dure împotriva exporturilor de consum intern, de ce au råmas procematerie primå: Rusia aplicå o taxå de satorii fårå materie primå? Fiindcå, pur export de minim 200 de dolari pe tonå, ¿i simplu, efortul financiar ¿i logistic ar iar Ucraina, pe lângå taxa de export, fi prea mare pentru a se face achizi¡ia nici nu ramburseazå TVA. În felul aces- atunci când marfa este disponibilå, la ta este for¡atå procesarea internå, cele un pre¡ convenabil. douå ¡åri fiind, în schimb, mari exporta- La recoltå, floarea se vindea cu 350 toare de ulei brut, cu o binevenitå va - de dolari/t, dar nimeni nu a putut loare adåugatå. achizi¡iona întreaga cantitate pe care o

Argentina produce cca 5 milioane avea de procesat pânå la urmå toarea de tone de floare anual, din care ex- recoltå, de¿i erau de a¿teptat cre¿teri portå 3. Destina¡iile obi¿nuite sunt majore ale costului materiei prime. Amster dam, Rotterdam, Antwerp ¿i “Cine ar asigura un capital de lucru Gent (ARAG), unde e concentra¡ia cea de 250 de milioane de dolari, necesar mai mare de fabrici de procesare. achizi¡iei de 500.000 de tone, la 500 de

Cererea, în prezent, atât de materie dolari/tona? Apoi, unde stochezi primå, cât ¿i de ulei brut, este la un nivel 500.000 de tone, în condi¡ii de siguran foarte ridicat, deoarece produc¡iile au ¡å?”, întreabå, retoric, Cezar Gheorghe. fost afectate drastic anul trecut nu doar El adaugå cå solu¡ia pentru evitarea în România, ci ¿i în Ucraina ¿i Rusia. În altor situa¡ii în care procesatorii interni portul Constan¡a, pre¡ul FOB (marfa så fie nevoi¡i så importe materie primå încårcatå pe vapor) al florii-soarelui a ar fi subven¡ionarea procesårii ¿i acorajuns la 728 de dolari/t, înså, chiar ¿i darea unor bonusuri fermierilor care a¿a, marfå de origine româneascå nu vând floarea-soarelui cåtre fabricile lo este de gåsit. În schimb, Argentina mai cale de ulei ¿i ¿roturi. O dublare a cavinde cu 660 de dolari/t. Se adaugå pacitå¡ii de procesare ar aduce doar tran sportul pânå în Portul Constan¡a, beneficii, crede consultantul.