Acordul Consiliului UE pentru refacerea habitatelor

Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la propunerea de regulament a Comisiei privind restaurarea habitatelor naturale.

Astfel, pânå în 2030, vor trebui restaurate ecosisteme reprezentând cel pu¡in 20% din suprafa¡a terestrå ¿i 20% din zonele maritime ale Uniunii.

Pânå în 2050, ecosistemele vor trebui restaurate integral.

Mai departe, pânå în 2040, statele membre ar lua måsuri de restabilire pentru cel pu¡in 60% din suprafa¡a fiecårui grup de habitate care nu este în stare bunå, iar pânå în 2050 procentul urmeazå a fi crescut la 90%.

Statele membre au convenit cå måsurile cantitative de restaurare se vor aplica numai zonelor în care starea habitatelor este cunoscutå.

Pânå în 2030 va trebui determinatå starea habitatelor terestre în propor¡ie de 90%, iar a celor marine în propor¡ie de 50%. Starea tuturor habitatelor ar trebui så fie cunoscutå pânå în 2040.

fåcåtor. Dar a påstrat cerin¡a “fårå pierderi nete”, care spune cå nu ar trebui så se producå nicio pierdere netå a spa¡iului verde urban, cu excep¡ia cazului în care ecosistemele urbane au deja peste 45% din suprafa¡å ocupatå de spa¡iu verde.

Centralele pentru producerea de energie din surse regenerabile sunt considerate de interes public superior, beneficiind de o derogare de la obliga¡iile de refacere a habitatelor.

Sunt vizate de restaurare terenurile agricole, pådurile ¿i chiar zonele urbane. Regulamente va stabili nu doar ¡inte, ci ¿i obliga¡ii clare ale statelor membre. Fiecare ¡arå va trebui så pre zinte Comisiei trei planuri na¡ionale de restaurare: primul, în maxim doi ani de la adoptarea regulamentului, va acoperi perioada pânå în iunie 2032. Al doilea, realizat pânå în iunie 2032, va acoperi pânå în iunie 2042, iar al treilea, va fi pentru perioada iulie 2043 - 2050.

De asemenea, Consiliul a decis så se restabileascå 30% din turbåriile drenate destinate utilizårii agricole pânå în 2030 ¿i 50% pânå în 2050, cu posibilitatea ca statele membre care sunt puternic afectate så aplice un procent mai mic.

Conform Consiliului, statele membre trebuie så punå în aplicare måsuri de restaurare care så readucå în stare bunå, pânå în 2030, cel pu¡in 30% din habitatele din ecosistemele terestre, de coastå, de apå dulce ¿i marine care sunt afectate.

Pentru ecosistemele urbane, Consiliul a înlocuit obiectivele cantitative cu obliga¡ia statelor membre de a atinge o tendin¡å de cre¿tere a zonelor verzi urbane pânå la atingerea unui nivel satis-

O ini¡iativå a Partidului Popular European (PPE) de a respinge propunerea de lege privind restaurarea naturii a e¿uat la limitå în diminea¡a zilei de 15 iunie.

Votul a fost de 44 pentru ¿i 44 împotrivå, suficient pentru a împiedica aprobarea acestuia. Votul va fi reluat pe 27 iunie, în plen.

Mick Wallace, raportor pentru grupul de stânga privind Legea restaurårii naturii, s-a declarat foarte mul¡umit cå un amendament al PPE de respingere a proiectului de regulament a fost, de asemenea, respins.

Votul asupra amendamentului

PPE pentru a elimina Legea restaurårii naturii aratå cå acest text insuficient pregåtit este principala problemå pentru deputa¡ii europeni.

Rareori un vot în Comisie a fost atât de dezbåtut încât så fie amânat din cauza lipsei de timp.

De asemenea, proiectele destinate apårårii na¡ionale vor avea un interes public superior ¿i vor fi exceptate de la cerin¡e.

Consiliul a introdus o nouå dispozi¡ie prin care solicitå Comisiei så prezinte un raport, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu o prezentare generalå a resurselor financiare disponibile la nivelul Uniunii ¿i o evaluare a nevoilor de finan¡are pentru punere în aplicare.

Amintim cå propunerea de regulament pentru restaurarea habitatelor a fost prezentatå de Comisie la data de 22 iunie 2022, în contextul în care peste 80% din habitatele europene sunt într-o stare proastå, iar tendin¡a era de deteriorare pe mai departe.

Forma finalå a regulamentului va fi stabilitå în urma negocierilor dintre Consiliul Europei ¿i Parlamentul European.

Suedia de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului, iar Romina Pourmokhtari, ministrul suedez pentru Climå ¿i Mediu, ¿i-a exprimat satisfac¡ia pentru acest acord “echilibrat”, la care s-a ajuns dupå ce “a ascultat cu aten¡ie toate statele membre care au avut preocupåri ¿i observa¡ii diferite cu privire la propuneri”.

Robert VERESS