PNS-ul va fi modificat [i se vor restructura cheltuielile

MADR este unul dintre ministerele- cheie în realizarea ambi¡iosului proiect de guvernare al premierului Marcel Ciolacu, circumscris a¿a-numitului patriotism economic.

Måcar în vorbe, Guvernul are un plan ca, pânå în 2030, România så nu mai aibå deficit de balan¡å comercialå la produsele alimentare.

Pentru asta, chiar såptåmâna aceasta ¿i cele ce vor urma, vor fi adoptate acte normative care vor încuraja sectoarele deficitare, în primul rând cel zootehnic. Mai important, pânå la finalul anului va fi modificat PNS, astfel ca, din 2024, banii så fie redirec¡iona¡i tot cåtre sectoarele deficitare.

Prima ¡intå este cre¿terea suinelor. În prezent, oficial, existå 2,3-2,4 milioane de porci în crescåtorii industriale (ferme comerciale) ¿i 1,8-2 milioane în gospodårii individuale, în condi¡iile în care consumul mediu anual este de 9 milioane de porci. Pe de altå parte, costul unui purcel produs în România este de 60 de euro. Iar costul unui purcel de import e 123 de euro.

Prin urmare, decizia ministrului

Florin Barbu este de a se încuraja sectorul de reproduc¡ie. El a semnat deja contractele pentru înfiin¡area unor maternitå¡i cu 56.000 de locuri pentru scroafe, care, în urmåtorii doi ani, vor produce 1,8 milioane de purcei. Alte 180.000 de locuri de scroafe sunt “pe ¡eavå”. Planul e ca, în perioada 20242029, România så producå 9 milioane de purcei, echivalentul (dupå îngrå¿are) al consumului intern anual.

Programul de accesare a fondurilor europene va fi restructurat, astfel încât fermierii mici, medii ¿i mari så aibå banii aloca¡i separat, mai limpede. De asemenea, vor fi alocåri separate pentru sectoarele zootehnice, iar banii vor fi direc¡iona¡i, prioritar, cåtre sectoarele în cazul cårora balan¡a comercialå este deficitarå.

Chiar plå¡ile directe urmeazå så fie modificate, alocându-se sume mai consistente fermierilor care “închid cercul”. Astfel inten¡ia ministrului este ca fermierul care va cre¿te ¿i vaci de lapte sau carne ¿i va produce siloz pentru asigurarea furajårii a minim 3 vaci/ha, så primeascå o subven¡ie de 500 de euro/ha, în loc de 190 de euro/ha, cât este în prezent.

În plus, pe lângå programul de sus¡inere a reproduc¡iei la porc, va mai fi lansatå o schemå de ajutor de stat pentru 59.000 de capete de vaci de lapte, necesarul suplimentar pentru asigurarea consumului intern de lapte. O parte din banii pentru acest program vor fi aloca¡i din PNS, iar diferen¡a se va completa cu sume din bugetul na¡ional.

Centrele de colectare a legumelor vor fi standardizate MADR va finan¡a construirea a 15 centre de colectare în bazinele legumicole. Centrele vor fi de¡inute de Casa Unirea, iar gestionarea se va realiza împreunå cu primåriile ¿i consiliile jude¡ene. Doar vor fi date în loca¡ie de gestiune cåtre cooperativele din zonele respective.

Centrele de colectare vor fi identice. Fiecare va avea dimensiunea de 3.000 mp, cu 1.000 mp de zonå controlatå. Fiecare va avea patru sta¡ii de sortare (ro¿ii, castrave¡i, ardei gra¿i ¿i capia) ¿i laborator de analize.

Un asemenea centru va costa 2,2 milioane de euro, inclusiv cu asigurarea independen¡ei energetice. Se estimeazå cå vor fi finalizate la sfâr¿itul anului viitor.

Florin Barbu nu vrea mecanism de interven¡ie la cereale

Florin Barbu, noul ministru al agriculturii, nu agreeazå ideea predecesorului Petre Daea de a activa mecanismul de interven¡ie, ceea ce ar conduce la achizi¡ia cerealelor nevândute de fermieri, de cåtre stat, la pre¡ul de cost. Barbu vede mai fezabilå o primå de procesare, care så se împartå între fermier ¿i procesator.

Mai multå educa¡ie în aer liber Ameropa Grains a lansat proiectul “ªcoala mea: Natura” în dorin¡a de a încuraja ¿colile din mediul rural så facå pa¿i spre educa¡ia pentru mediu prin activitå¡i în aer liber. Proiectul pilot se desfå¿oarå în trei sate din Dobrogea, unde peste 500 de copii vor avea ocazia så înve¡e în pavilioanele Happy Grains.

Robert VERESS

Fiecare foi¿or, utilat ca o salå de claså, va fi un loc în care så se strângå laolaltå copii, profesori ¿i pårin¡i din sat, så înve¡e despre naturå, så creeze împreunå obiecte artizanale, så stea de pove¿ti.

Un fermier de 10.000 de hectare, consilier al ministrului

Alexander Degianski, care administreazå 5.000 de ha de teren agricol ¿i 5.000 de ha de pådure cu copaci energetici în Timi¿ ¿i Arad, a fost numit consilier personal al noului ministru al agriculturii. Degianski este inginer agronom ¿i economist. În 2012, a absolvit, cu media 10, Facultatea de Agriculturå de la Timi¿oara, iar în paralel, a urmat cursurile Facultå¡ii de ªtiin¡e Economice. Are 30 de ani, iar ferma pe care o administreazå, de 10.000 de hectare, apar¡ine unui concern din Belgia. Degianski are ¿i o fermå proprie, în Giulvåz. În 2013, la un an dupå absolvirea facultå¡ii, a fost numit la conducerea Sta¡iunii de Cercetare Didacticå Timi¿oara. A fost cel mai tânår director din ¡arå care a coordonat asemenea institu¡ie agricolå.

Se închid înscrierile la Agromalim 2023

¥n perioada 7 - 10 septembrie, la Arad, va avea loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. Este cel mai important eveniment din domeniul agriculturii din vestul ¡årii. ¥n acest moment, spa¡iul expozi¡ional a fost contractat în propor¡ie de 85%, semn cå firmele din domeniu sunt interesate så expunå. ¥n general, la Agromalim participå în jur de 300 de companii, unele venite anume din Ungaria, Germania, Fran¡a, Olanda, Polonia, Cehia ¿i Bulgaria.

AAC continuå så cearå 1.000 de lei / ha afectat de secetå

Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare i-a transmis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, în care îi solicitå suplimentarea bugetului alocat despågubirilor de secetå la 1.000 de lei pe hectar, cum se promisese.

Alian¡a observå cå ¿i modalitatea de calcul a råmas neschimbatå de pe vremea când Petre Daea introdusese dubla aplicare a procentului de calamitare, ceea ce înjumåtå¡ea sumele pe care trebuiau så le primeascå cei necalamita¡i 100%.