Corteva deschide un centru de cercetare pentru genetic\ [i protec]ia plantelor

32 de jurnali¿ti din 9 ¡åri, între care ¿i România, am fost invita¡i de Corteva la Eschbach, Germania, cu ocazia inaugurårii primului centru mixt de cercetare în domeniul protec¡iei ¿i ameliorårii plantelor din Europa. În urma unei investi¡ii de aproape 6 milioane de euro, cercetåtorii companiei pot acum så efectueze studii cu tehnologii de ultimå genera¡ie.

- biologie molecularå, având un laborator de genotipare care asigurå testarea puritå¡ii semin¡elor;

- inovare ¿i dezvoltare a produselor pentru protec¡ia plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Totodatå, devine posibilå facilitarea ¿i dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitalå a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetec¡ia ¿i utilizarea biologiei moleculare, pentru a în¡elege cum råspund agen¡ii patogeni ai plantelor la noi moduri de ac¡iune.

Pentru aceasta, vor fi angaja¡i peste 30 de cercetåtori ¿i personal auxiliar, inclusiv exper¡i în gestionarea dåunåtorilor, bolilor ¿i a buruienilor.

“Råspunzând cre¿terii cererii din pia¡å pentru produse de protec¡ie a plantelor de origine naturalå, ne vom concentra asupra cre¿terii eficacitå¡ii produselor biologice împotriva dåunåtorilor ¿i bolilor prezente în Europa”, a declarat Andreas Huber, director pentru cercetare integratå al Corteva Agriscience Europa.

Huber a eviden¡iat progresul tehnologic care va permite o accelerare a complexului proces de sintezå ¿i lansare pe pia¡å a noi molecule, cu eficien¡å sporitå.

Situat lângå frontiera dintre Germania, Fran¡a ¿i Elve¡ia, centrul de cercetare ¿i dezvoltare Corteva Eschbach asigurå o bazå solidå pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în re¡eaua globalå de laboratoare Corteva ¿i vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero. Integreazå trei direc¡ii de cercetare ¿i dezvoltare, axate pe:

- ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres ¿i mai rezistente la schimbårile climatice;

“În prezent, provocarea e så lansåm doar produse care se aplicå în cantitå¡i de maxim 100 de grame/ha, sau cu cel pu¡in 25% mai pu¡in decât urmåtorul standard comercial. Azi, cu o aplicare de erbicid modern, în dozå de 5-10 grame/ha moleculå activå, avem aceea¿i eficacitate pe care în trecut o ob¡ineam cu 1-2 kg/ha”.

Domeniul protec¡iei plantelor trece printr-o schimbare profundå ªeful cercetårii integrate la Corteva Europa a confirmat cå se gândesc solu¡ii integrate, inclusiv legate de tehnologia de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor, pentru limitarea consumului la strictul necesar. Respectiv, dacå discutåm de erbicide, aplicarea produsului exact acolo unde este buruiana. Întrebat dacå reducerea consumului nu este în detrimentul volumelor de vânzåri, Huber avea råspunsul pregåtit:

“Cu certitudine, domeniul protec¡iei plantelor trece printr-o schimbare profundå. Evident, nu dorim så ne diminuåm încasårile, rezultat la care s-ar ajunge prin simpla încurajare a aplicårii spot. Dar po¡i så continui så cre¿ti încasårile ¿i altfel: extinzând portofoliul de produse ¿i servicii. În loc de volume de pesticid, vinzi o solu¡ie. Acesta este trendul în domeniul protec¡iei plantelor. Fiindcå, la finalul zilei, fermierul e interesat de eficacitate. Vrea så beneficieze de un nivel de protec¡ie echivalent sau mai ridicat. Desigur, asta e o mare provocare pentru colegii no¿tri din departamentele de marketing”.

Alt comandament strategic al cercetårii la Corteva este alinierea cu cele mai exigente politici în domeniul protec¡iei plantelor.

“Credem cå, la un moment dat, în 20-30 de ani, exigen¡ele se vor armoniza global. Prin urmare, produsele noastre îndeplinesc standardele europene, chiar dacå sunt destinate altor pie¡e. Aceasta le asigurå durabilitatea. Avem molecule care nu ajung în Europa, dar asta nu pentru cå nu ar fi conforme exigen¡elor de aici, ci pentru cå rolul lor e så controleze bolile ¿i dåunåtorii din alte regiuni”.

La Eschbach se va utiliza ¿i inteligen¡a artificialå, chiar dacå e vorba de pionierat, pentru gråbirea procesului de ob¡inere a unor noi molecule utile sau noi varietå¡i de plante de culturå.

Neonicotinoidele sunt istorie

Neonicotinoidele nu vor fi în niciun caz înlocuite cu produse cu mod de ac¡iune similar sau asemånåtor. Pe termen scurt, Corteva se bazeazå pe produsul Lumiposa, omologat la rapi¡å ¿i, în curând, la porumb. În perspectivå medie ¿i îndelungatå, strategia este de ob¡inere a unor insecticide cu mod de ac¡iune complet diferit.

“Modul de ac¡iune similar cu al neonicotinoidelor nu cred cå mai este în planurile de dezvoltare al vreunei companii”.

Întrebat ce va face Corteva dacå ¿i noile molecule vor avea soarta neonicotinoidelor, Huber a subliniat cå industria de pesticide face lobby activ pentru o evaluare ¿tiin¡ificå ¿i predictibilå a produselor agrochimice ¿i s-a declarat optimist.

“Ne putem adapta noile tehnologii, dar nu peste noapte. Ne stråduim så minimizåm efectele secundare ale fiecårui nou ppp. Ne-am adaptat filtrele în procesul de producere a unor noi molecule, pentru a fi în strictå concordan¡å cu schimbårile legislative. Avem încredere cå noile molecule la care lucråm vor rezista ani buni pe pia¡å. Desigur, nu putem anticipa ce se va întâmpla peste 20 de ani”.

Dacå respinge noile tehnici genomice, Europa pierde enorm din competitivitate

Frank Röber, ¿eful ameliorårii la Eschbach, a pledat cauza noilor tehnici genomice (ngt).

“Muta¡ii apar tot timpul, pe cale naturalå. De pildå, la orz se realizeazå 40 de muta¡ii/plantå/genera¡ie. Asta înseamnå 1,6 milioane de muta¡ii/ha/an. Fårå muta¡ii naturale am fi sorti¡i pieirii. Ca så afli muta¡ia utilå între aceste muta¡ii naturale echivaleazå cu gåsitul acului în carul cu fân. Cam acela¿i lucru e ¿i cu muta¡iile pe care le putem induce chimic sau cu ajutorul radia¡iilor. Înså cu ngt avem ¿ansa de a controla muta¡iile, de a le direc¡iona”.

Pentru a face ngt cât mai accesibile, Corteva colaboreazå deschis, schimbând informa¡ii, cu universitå¡i, institute de cercetare precum INRA ¿i diverse organiza¡ii.

“Este o tehnologie relativ nouå, de 10 ani, abia suntem la suprafa¡a oportunitå¡ilor ce se deschid. Dar deja e o schimbare de paradigmå în industrie. Împårtå¿im în mod activ cercetårile în aceastå direc¡ie cu start-upuri, mari companii, oricine e interesat de tehnologia CRISPR-CASP9. Da, cheltuim cu aceastå tehnologie, trebuie så ne recuperåm banii, dar e corect så nu licen¡iem”.

Dacå tehnologia de editare genomicå (CRISPR-CASP9) va fi aprobatå, în aproximativ cinci ani Corteva va putea lansa un soi de soia care så poatå fi cultivat în jumåtatea nordicå a Europei. De asemenea, va avansa mult procesul de ob¡inere a unor hibrizi de floarea-soarelui cu con¡inut scåzut de uleiuri saturate.

Problema e cå, în prezent, pentru unele caracteristici nu existå mijloace de determinare a originii lor - dacå au fost sau nu ob¡inute cu noile tehnici genomice (CRISPR-CASP9). De aceea e ¿i necesarå adaptarea legisla¡iei.

Înså, dacå UE se va lega de acest impediment, pentru a respinge total noile tehnici genomice... “impactul va fi major pentru cercetarea europeanå ¿i pentru competitivitatea fermierilor europeni”.

Folosind ngt, inteligen¡a artificialå ¿i analiza datelor, perioada de omologare se poate reduce cu doi ani, respectiv de la 10 la opt ani, estimeazå Röber.