Ion }ibireac - Trebuie s\ facem testul ADN pentru berbeci

La târgul recent al oierilor de la Popåu¡i, jude¡ul Boto¿ani, Ion ºibireac a primit premiul întâi ¿i trofeul concursului pentru cel mai frumos berbec din rasa Karakul Negru.

S-au confruntat acolo cei mai buni berbeci din toatå ¡ara. Bonitorii au decis.

Dupå o via¡å dedicatå ameliorårii oilor lui, Ion ºibireac a câ¿tigat întrecerea ¿i e tare mândru.

“

Au fost acolo vreo 80 de oieri cu animale frumoase. Eu lucrez de la ¿ase ani, iar la opt ani, eram deja... manager, cum se zice azi. Eu hotåram în stâna mea. La ¿ase ani, dådeam oile la strungå, aduceam caii, cât putea face un copil. Intrasem în plinå produc¡ie: mulgeam oile, prå¿eam, coseam, fåceam de toate. Au fost atâ¡ia ani de muncå silnicå, dar m-am pus singur la treabå, nu må punea nimeni. Nu mâncam la timp niciodatå. Tare mult am mai muncit. De aceea, må rog ca niciun nepot de-al meu så nu urmeze calea mea, så nu munceascå la fel ca mine, cå tare m-am chinuit. Am opt nepo¡i de la cele patru fete. Pentru mine nu a existat no¡iunea de concediu, de sårbåtoare...”

La 74 de ani, parcå se simte tot mai obosit ¿i a coborât de la 5.000 de oi la 400. Lipsa for¡ei de muncå este marele du¿man al fermei zootehnice, nu doar båtrâne¡ea fermierului.

Când am ajuns la ferma lui din Våleni, pe lângå Vaslui, Ion ºibireac î¿i trata singur oile de gålbeazå. Nu laså pe nimeni în locul lui. “Am doi angaja¡i, leam dat diminea¡å mâncare, câte un pa- har de 150 de grame de rachiu ¿i douå pachete de ¡igåri, o sticlå de doi litri jumate de vin, le-am zis så stea så se hodineascå pânå termin eu treburile. Îi dau fiecåruia 4.500 de lei curat în mânå, mâncare, båuturå ¿i nu stau nici a¿a...”

A avut o via¡å grea, durå, a ¿tiut doar muncå ¿i iar muncå, iar nepo¡ii nu fac nimic. Probabil cå tinerii nu pot pricepe un asemenea om, adicå pe bunicul lor.

“Mai doarme omul o zi, o såptåmânå, dar cât? Eu nu pot så må uit la ei când îi våd cå nu fac nimic. Asta-i gre¿eala mea cå le cam zic la lucruri pe nume”, spune bådia Ion.

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a spus cå România nu poate så exporte måcar un berbec fiindcå berbecii no¿tri nu au origine certificatå.

“To¡i berbecii mei au origine atestatå”, îl contrazice Ion ºibireac. L-am întrebat cum a ob¡inut certificatul de origine.

“A venit comisia, a stabilit punctajul. Nu am fåcut teste ADN, dar facem”.

De când nu mai este ministru la agriculturå, Adrian Oros sus¡ine cå “unii oieri mai ¿mecheri î¿i impun berbecii lor fårå certificat de origine ¿i îi obligå pe ceilal¡i crescåtori så ia berbeci de la ei ¿i cå ei iau toatå subven¡ia.” ªi pe el îl contrazice ºibireac. “Statul a dat 25 de milioane la oierii care voiau så cumpere berbeci de raså cu origine. Noi facem montå dirijatå la Karakul. Diminea¡a, la prima orå, dau berbecii încercåtori în turmå. Oaia care stå la montå o dau deoparte ¿i o împerechez cu berbecul cu care trebuie. Må ocup eu personal de monta dirijatå. Nu las pe altcineva. Dacå nu e¿ti atent la montå, munce¿ti degeaba.

Eu m-am încåpå¡ânat ¿i n-am vrut så iau bani pentru berbeci de raså. Cumpårasem 4 berbeci de la Popåu¡i. I-am adus la Vaslui, cu acte în regulå, apoi am luat al¡ii. Acum vând ¿i eu berbeci cu origine la al¡i fermieri. Certificat de origine, cu test ADN... Asta-i o poveste: nici n-o fost ¿i nici nu este...” Cu alte cuvinte, fac ¿i eu cum am apucat.

Timp de 16 ani, a dus la export zeci de mii de oi ¿i tauri din toatå ¡ara.

“Eu am adus animale de pråsilå în Vaslui înainte de revolu¡ie. Arabii voiau Karakul ¿i Ceau¿escu a dat o lege så cumpere berbeci ¿i-i dådeau mai departe la centrele de selec¡ie din jude¡e, care ofereau berbeci gratuit crescåtorilor. Aveau 2.000 de berbeci într-un timp. Inspectorul ªtefanache de la ANARZ Vaslui mi-a zis: “Båi Ioane, så påstrezi originea. Dacå un an nu ¡ii originea, ai pierdut tot...” Are statuie la Vaslui... Am gre¿it ¿i nu am ¡inut-o mereu. Odatå, a venit o subven¡ie de 250 de lei la oaie, iar la cei cu berbeci cu origine atestatå, le dådea 700 de lei pe oaie. Au dat un an ¿i apoi nu au mai dat, iar oamenii cumpårå berbeci pe unde gåsesc. Eu m-am încåpå¡ânat ¿i nu am luat berbeci gratis. Am zis cå numi trebuie.

Am cumpårat de la un mo¿ de-al lui Ionicå Nechifor un berbec cu 25.000 de lei. Era o Dacie 60.000 de lei. Acum trei ani, m-am ridicat la o ¿edin¡å la Boto¿ani. Era sala plinå de oieri. “Eu am cumpårat 4 berbeci ¿i am o matcå de 47 de oi. Eu am trecut de 70 de ani. Vå rog så face¡i o cerere la Dumnezeu så må mai amâne vreo 30 de ani ca så fac ¿i eu originea la oi...” În douå såptåmâni, toate oile mele aveau originea certificatå.

Un deputat de la Boto¿ani a zis cå el a fåcut cerere la Dumnezeu pentru mine. Ei au ¡inut treaba pe loc ca så vândå numai ei materialul de pråsilå. Dar dacå vor, se poate face ordine”.

Consangvinizarea duce la scrapie, iar testul ADN nu este un moft de-al autoritå¡ilor, dar nici nu se face. De aceea, cu atât mai mult, trebuie fåcut testul ADN pentru berbeci. Ion ºibireac în¡elege perfect lucrurile, chiar dacå nu are studii de zootehnie.

“A fost Daea pe la noi la Vaslui ¿i a venit vorba despre consangvinizare. Aveam un miel cu picioarele împrå¿- tiate ¿i i-am povestit. Am încercat ¿i noi, am insistat cå poate mai acordå un ajutor så cumpåråm berbeci. “Nu, trebuie så merg eu så-l våd...” A venit ¿i l-a våzut. Eu l-am låsat pentru experien¡å. Noi am încercat så aducem berbeci din alte ¡åri, dar Daea nu a aprobat. Acum, nu mai ies pielicelele cum ie¿eau înainte de 1990. S-au ajuns berbecii. Putem så luåm de la basarabeni, ei vor så ia de la noi.” Lâna a aruncat-o. A încercat så-i dea foc, dar nu arde. Prin 1997, î¿i aminte¿te cå a vândut peste o sutå de tone de lânå. A reu¿it så vândå vreo 200 de tone ¿i în Turcia. A luat 25 de lei ANT pe oaie, 67 de lei sprijinul cuplat. I se pare un ajutor pre¡ios din partea statului.

O oaie Karakul då cam 1 - 1,5 litri de lapte, cu peste 7% gråsime. A vândut mieii cu 17 lei kiogramul în viu. ªi toamna pre¡ul e la fel. A vrut så vândå ni¿te berbeci în Basarabia ¿i nu se poate:

“Trebuie prea multe acte. Dar dacå aducem noi de-acolo ni¿te berbeci? Tot la fel, nu se poate. Trebuie så må duc eu så-i aleg, nu så mi-i aducå altcineva.

Lucreazå 300 de hectare pentru oi. “Am fost numai pânå la Chi¿inåu, nu m-am dus în Dubai. Din cauza animalelor. Dar vreau så må duc ¿i eu. Ambi¡ia e foarte importantå în afaceri. Dar, dacå munce¿ti, nu mai ai timp så faci bani...”

A semånat 22 de hectare cu lucernå. A cumpårat på¿une cât vezi cu ochii ca så nu intre în conflict cu al¡i fermieri cultivatori de cereale ¿i animalele lui au unde så zburde. Lucru rar printre oieri. Fåtårile încep la sfâr¿itul lui februarie. Are adåposturi bune ¿i mieii rezistå bine. O oaie prime¿te 1 kilogram de boabe pe zi ¿i 3 kilograme fân de lucernå. A¿a ajunge la 90-100 de kilograme în ocolul lui Ion ºibireac.

Un cor de baritoni ¿i ba¿i ne-a întâmpinat la intrarea în fermå. Oile erau supårate cå trebuiau så mai a¿tepte pânå så iaså pe på¿une din cauza tratamentului. Berbecii de pråsilå nu merg pe på¿une. “Animale grele... nu pot merge prea mult. Coada unui berbec depå¿e¿te 30 de kilograme. În timpul tratamentului, un berbec a înghi¡it otravå ¿i lam tåiat imediat. Numai coada a avut 37 de kilograme...”

Mare parte din påmânt îl laså på¿une. Când avea 5.000 de oi, aici le på¿tea.

“Ce era aici!... Porumboiu så tråiascå! Îmi vindea tiruri întregi de gozurå ¿i spårturå la pre¡ mic. Am våzut «Baltagul» de zeci de ori. Nechifor Lipan a avut o femeie de¿teaptå. A lucrat ca la carte... ¿i eu am fost în transhuman¡å pânå la Gheråseni de Buzåu ¿i la Bucium, Ia¿i, apoi roatå la Dragomire¿ti, Puie¿ti, Bârlad, Vaslui.”