Rusia promite cereale gratuite

Pre¿edintele rus

Vladimir Putin a deschis summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg såptåmâna trecutå, cu promisiunea cå o så livreze, cu titlu gratuit, cereale cåtre ¿ase ¡åri africane în urmåtoarele luni.

Putin a indicat

Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricanå ¿i Eritreea ca beneficiari principali. Apoi a plusat cå va suporta ¿i costurile de transport al cerealelor.

¥n primele ¿ase luni ale lui 2023, Rusia a exportat 10 milioane de tone de cereale în Africa, fa¡å de 11,5 milioane în tot anul 2022.

“Rusia va continua så acorde o aten¡ie deosebitå aprovizionårii prietenilor africani cu grâu, orz, porumb ¿i alte culturi”.

Vladimir Putin a mai spus cå regretå cå partea ruså a acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagrå nu a fost îndeplinitå, ceea ce a dus la suspendarea acestuia.

Linia oficialå a Moscovei este cå s-a retras deoarece niciuna dintre promisiunile care i-au fost fåcute cu privire la facilitarea propriilor exporturi de cereale ¿i îngrå¿åminte nu a fost îndeplinitå.

Criticând decizia Rusiei, unii politicieni occidentali au spus cå retragerea Rusiei este iresponsabilå ¿i va duce la suferin¡a a milioane de oameni din ¡årile sårace.

Vladimir Putin sus¡ine înså cå peste 70% din grânele ucrainene exportate gra¡ie acordului expirat au mers cåtre ¡åri cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie, inclusiv din Uniunea Europeanå, ¿i cå ¡årile sårace, precum Sudanul, au fost “trase pe sfoarå” ¿i au primit mai pu¡in de 3% din livråri.

Conform declara¡iilor oficiale, Rusia se a¿teaptå la o recoltå record de cereale în acest an ¿i este pregåtitå så înlocuiascå exporturile ucrainene de cereale cåtre Africa, atât pe bazå comercialå, cât ¿i ca ajutor umanitar.

Acesta este, spune Vladimir Putin, rolul critic al Moscovei în securitatea alimentarå globalå.

Pre¿edintele rus a acuzat cå doar sanc¡iunile occidentale au împiedicat Moscova så furnizeze gratuit îngrå¿åminte ¡årilor sårace.

“Se contureazå o imagine paradoxalå. Pe de o parte, ¡årile occidentale obstruc¡ioneazå aprovizionarea cu cereale ¿i îngrå¿åminte (prin intermediul sanc¡iunilor), în timp ce, pe de altå parte, ele, în mod ipocrit, ne învinovå¡esc pe noi pentru situa¡ia actualå de crizå pe pia¡a mondialå a alimentelor”, a declarat Putin.

Bre¿e în solidaritatea europeanå Cu cât intråm în august, apar primele bre¿e în solidaritatea statelor UE. Plutonul vocalilor este condus de Berlin, Paris ¿i Madrid ¿i nu este deloc exclus ca ¿i alte ¡åri europene så ¿i doreascå redeschiderea importurilor din Ucraina fårå niciun fel de restric¡ii. Pentru cele 5 ¡åri din Est (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria ¿i România) va fi o negociere grea.

Berlinul se opune restric¡iilor la importurile din Ucraina Germania ¿i-a exprimat opozi¡ia fa¡å de o eventualå prelungire a restric¡iilor impuse în luna aprilie de cinci state membre UE, printre care ¿i România, pentru importurile de cereale ucrainene.

“Comisia trebuie acum så spunå în mod clar cå asta nu este posibil. Aceste måsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil ca unele state membre så fie exceptate de la tratatele în vigoare”, a declarat ministrul german al Agriculturii înaintea reuniunii cu omologii europeni.

“Este inacceptabil så ne rezolvåm problemele electorale pe seama Ucrainei”, fåcând aluzie la alegerile parlamentare care vor avea loc în Polonia la finele acestui an.

Parisul crede cå UE poate rezista deschiderii importurilor

“Nu putem avea måsuri unilaterale... Doar în mod colectiv vom face fa¡å unei provocåri de destabilizare a pie¡elor. Asta nu poate fi deciså de unul singur pentru cå în caz contrar va exista un transfer de cereale spre alte ¡åri”, a apreciat ¿i ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau.

Madridul vrea o anchetå în ¡årile din Est Cele cinci state membre vecine cu Ucraina au primit deja ajutoare în valoare de 156 de milioane de euro de la rezerva UE pentru crize agricole. Iar Comisia Europeanå ar trebui så clarifice care este situa¡ia realå în aceste ¡åri, a observat ¿i ministrul spaniol al Agriculturii.

Grupul Agricola, jumåtate de miliard de lei în primele 6 luni

¥n primele 6 luni ale anului, grupul de firme Agricola a înregistrat o cifrå totalå de afaceri de 567,6 milioane de lei, cu 13% mai mult fa¡å de prima parte a anului precedent.

Vânzårile de carne de pasåre au depå¿it 25.000 tone, cu 8,68% mai mult fa¡å de perioada similarå a anului 2022, iar cifra de afaceri înregistratå de Agricola Interna¡ional SA Bacåu în semestrul I 2023 înregistreazå o cre¿tere de 11,8%.

"Performan¡a ob¡inutå de Agricola în 2022 s-a datorat în special faptului cå am reu¿it så avem o pozi¡ionare de pre¡ mai aproape de principalii no¿tri competitori”, a declarat Grigore Horoi, pre¿edintele Agricola.

Pe de altå parte, investi¡iile de peste 20 de milioane de euro realizate pentru modernizarea abatorului de påsåri au crescut capacitatea de la 8.000 de capete pe orå la 13.500 de capete, dar ¿i realizårii de produse cu valoare adåugatå mare. “Sunt 14-15 ani de când suntem pe un trend ascendent ¿i suntem siguri cå vom reu¿i ¿i anul acesta. Pânå la acest moment, rata medie de cre¿tere la nivel de grup din perspectiva valoricå este de pânå în 10%”, spune Horoi.

ADS intrå în afacerile cu energie

Cel mai mare proprietar de terenuri din România, ADS, va pune la dispozi¡ia investitorilor terenuri pe care så fie înfiin¡ate sistem de produc¡ie de energie din surse regerenabile. Vor fi folosite terenurile din clasa a V-a de calitate, improprii pentru agriculturå, a declarat Florin Nicolae, directorul general. În acest context, se preconizeazå dezvoltarea a douå proiecte, unul în Oltenia, în zona Piscul Sadova – Dåbuleni, unde pe 1.830 ha s-ar putea face un parc fotovoltaic de 1.500 MW, iar celålalt în Constan¡a, la Grindul Chituc, unde, pe 2.300 ha de terenuri degradate, s-ar putea face un parc eolian de stat, în colaborare cu Ministerul Energiei, cu cel al Agriculturii ¿i cel al Proiectelor Europene.