Speran]e mari în Arad

Speran¡e mari în agricultura din Arad, în acest an. “Va fi o produc¡ie bunå la grâu. Peste 5 tone la hectar. Depinde de tehnologia aplicatå, câte îngrå¿åminte ¿i ce tratamente a dat fiecare. Au contat foarte mult ¿i precipita¡iile ¿i calitatea terenul”, a explicat Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad, el însu¿i fermier.

Peo cåldurå de 37 de grade, domnul Martin era pe combinå, în câmp. Nu îl sperie temperaturile extreme, întrucât trebuie så strângå recolta.

“Eu sunt un fermier de 64 de ani. Må urc pe combinå sau pe tractor, dar utilaje bune, cu climå, cu condi¡ii de ma¿inå personalå”, a mårturisit Martin.

Anul acesta, el sperå la o produc¡ie cuprinså între 5.000 ¿i 6.000 de tone la ha. Nici în 2022 nu a fåcut mai mult.

Oricum, merge pe costuri standard, tocmai pentru a nu avea surprize neplåcute. De aceea a aplicat numai douå tratamente, dar nu era nevoie de mai mult. În toamnå, a dat un complex de 250 kg îngrå¿åminte la hectar ¿i a mai venit cu 300 de uree. A evitat ¿i densitå¡ile mari. Din experien¡å ¿tie cå e foarte bine ce face. Le oferå plantelor exact ce au nevoie, fårå excese nici în sus, nici în jos.

În 2022, Martin a ¡inut grâul în stoc, nu l-a vândut cu 1,60 lei în varå. A a¿teptat ¿i a pierdut. L-a dat când a coborât la 1 leu kilogramul, în iarnå. El are spa¡iu de depozitare ¿i condi¡ii bune de påstrare a cerealelor, dar anul acesta nu va mai a¿tepta. Va vinde grâul.

Totu¿i, la pre¡ul de 0,70 lei - 0 80 lei, Martin se teme cå nu î¿i va acoperi cheltuielile.

În 2023, existå un risc mare pe care fermierii sperå cå îl vor depå¿i, de¿i este mai dificil. Sunt mari probleme, fiindcå e prea pu¡in 80 de bani pe kg ¿i îi nemul¡ume¿te mult.

“Anul acesta, ne confruntåm cu o problemå: pre¡ul mic ¿i masa hectolitricå reduså. E la limitå 75 - 77%. Dacå e sub 75 se declaseazå grâul. Nu compenseazå cå are umiditate 10%”, este de pårere Martin.

To¡i producåtorii se tem de acest pre¡, pentru cå nu îi va ajuta så recupereze cheltuielile ¿i så aibå ¿i fonduri pentru a începe o nouå culturå în toamnå.

“La o produc¡ie de 5 tone, înmul¡it cu 0,80 lei ob¡ii 4.000 lei la hectar ¿i ai cheltuit 3.500 lei. A¿adar, va fi un câ¿tigå slab. 500 lei e pu¡in pentru efortul depus”, mai spune Martin.

Anul acesta, el are 90 ha cu grâu, mai are 97 de kg de lucernå, plus floarea-soarelui ¿i porumb. La mijlocul lunii iulie, în Arad, au cåzut 6 litri de precipita¡ii pe metru påtrat. Umiditatea este bunå pentru culturile de primåvarå, floarea-soarelui ¿i porumbul, iar plantele se dezvoltå foarte bine. Aratå spectaculos în iulie.

“Mul¡umim lui Dumnezeu. Deocamdatå, nu avem stres pentru aceste culturi. Nu am putea spune cå avem probleme. Cred cå vor fi produc¡ii faine, doar cå pre¡urile ne dau în cap”, a mai aten¡ionat directorul DAJ Arad.

Fermierul Ioan Martin ia în calcul så î¿i cumpere un tir.

“Eu dacå aveam tir, cum suntem aproape de grani¡a cu Ungaria, må duceam cu floarea ¿i o vindeam cu 3,80 lei în ¡ara vecinå. A¿a am dat-o mult mai ieftin aici. Nu am vândut-o pe toatå ¿i mai am pe stoc încå 150 de tone”. Pre¡ul la floarea-soarelui este 1,60 lei. E foarte slab, fiindcå el a vândut kg cu 2,90 lei în toamnå. Pre¡ul la porumb e ca la orz, 0,65 - 0,70 lei. În toamnå l-a vândut cu 1,50 lei. La aceastå valoare, abia î¿i scoate cheltuielile. Rapi¡a e 1,80 - 1,85 lei, fa¡å de peste 3 lei, cât a fost în 2022.

“Nici nu po¡i compara anul 2022 cu 2023 din punctul de vedere al pre¡urilor. Totul e la jumåtate, chiar mai pu¡in”, explicå fermierul. Totu¿i mai sunt speran¡e pentru agriculturå, dacå inputurile se mai duc în jos, ¿i chiar s-au dus.

De exemplu, la azotoase pre¡urile au picat la sub 2.000 de lei tona, ceea ce e bine. Ideal ar fi 1.300 lei, maxim 1.500 lei. E un pre¡ mai apropiat de realitate. Fermierii mai au o speran¡å în cei 1,53 lei acciza la motorinå.

“E bun ¿i acest ajutor. Mergem înainte, mai ales cå de când eu fac agriculturå nu am apelat niciodatå la bånci. Tot ce am investit în fermå, în utilaje, påmânt ¿i altele, au fost numai bani ob¡inu¡i din produc¡ia proprie”, este mesajul optimist al lui Ioan Martin.