Pia¡a UE a cårnii de porc este blocatå

A te asocia sau a nu te asocia?

Miercuri, pe 9 decembrie, când re vista noastrå iese pe pia¡å, pe internet se va desfå¿ura o interesantå discu ¡ie, speråm, despre asocierea fermierilor, o solu¡ie pentru agricultura verde ¿i mo dernå.

Este organizatå de eurodeputa¡ii Cristian Ghinea ¿i Vlad Boto¿, din partea Renew Europe ¿i platforma O ¡arå ca afarå.

Se va vorbi despre noua Politicå Agricolå Comunå post 2021 care pune accent pe abordåri eco ¿i noile teh nologii, mai ales digitale.

“Între timp, cei mai mul¡i dintre agri cultorii mici ¿i mijlocii din România se stråduiesc så supravie¡uiascå, având

Pia¡a porcului e foarte sensibilå, spune Cålin Muscå, fiul lui Dimitrie Muscå de la Arad.

“Au gåsit recent o scroafå de mistre¡ bolnavå în Germania ¿i a cåzut pre¡ul cårnii pe burså cu 20 de cen¡i pe kilogram. ¥nainte de asta, Germania sacrifica un milion de porci pe såptåmânå ¿i exporta în China.

Când s-a descoperit pesta porcinå africanå în Germania, ¡årile asiatice au încetat så mai importe porc de la ei.”

Scandalul Covid din marile abatoare germane nu a afectat exporturile atât de mult cum le-a afectat PPA.

Acum, Germania trebuie så vândå acei porci în ¡årile din Uniunea Euro peanå. “A¿a s-a pråbu¿it ¿i pre¡ul pur celului pe burså. A fost cu trei luni în urmå 80 de euro, iar apoi s-a pråbu¿it la 39 de euro, dupå care a scåzut la 27 prea pu¡inå capacitate de a valorifica oportunitå¡ile ¿i nici nu primesc consiliere pentru a se dezvolta”, se aratå în comunicatul care precede dezbaterea. ¥n afarå de cei doi ini¡iatori vor mai vorbi ministrul Adrian Oros, apoi Ale xandra Toderi¡å, pre¿edinte CRPE, Alexandru Potor, fost secretar de stat la agriculturå în mandatul lui Petre Daea, acum pre¿edinte al Federa¡iei Na¡io nale a GAL-urilor, Anca Marcu, fost director executiv al Cooperativei Lunca Some¿ului Mic ¿i al¡ii.

¥n måsura posibilitå¡ilor tehnice dezbaterea va fi transmiså ¿i pe pagina

Pia]a UE a c\rnii de porc este blocat\

de Facebook Profitul Agricol. când s-a anun¡at focarul de pestå.

Dacå aduci purcei din zone curate, nu înseamnå nimic fiindcå România este ro¿ie toatå, cu excep¡ia a douå jude¡e roz fiindcå au doar pestå la mistre¡i. Dacå ar fi o pia¡å foarte stabilå, po¡i så evaluezi profitul. E¿ti presat de produc¡ie så sacrifici, chiar dacå nu-¡i convine pre¡ul.

Când pre¡ul e generat de burså, trebuie så-¡i optimizezi costurile, ca så fii mereu sub pia¡å”.

Despre noul abator pornit de Cålin Muscå la Irato¿u, cu o capacitate de 1.250 de porci pe zi, pute¡i citi pe larg în pagina 40.

Viorel PATRICHI

Agricultura UE dupå Brexit, în dezbaterea COMAGRI Såptåmâna aceasta au loc reuniunile Comisiei de Agriculturå din Par lamentul European, COMAGRIcum i se spune pe scurt. Se va prezenta situa¡ia actualå a negocierilor din cadrul trialogurilor privind Politica Agricolå Comunå, fiind, de asemenea, organizatå o audiere pe tema Agricultura UE dupå Brexit.

Comisarului pentru agriculturå îi plac conferin¡ele cu pu¡ini jurnali¿ti Polonezul Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, apare rar în conferin¡e de preså. Acum, de când cu internetul, a descoperit chiar conferin¡ele de preså cu o mânå de jurnali¿ti. Din cauza condi¡iilor tehnice nu se pot conecta decât 10 oameni odatå, ¿i aceia atent selecta¡i. Pur ¿i simplu, acolo, la Bruxelles, nu poate omul så aibå ¿i el o conexiune bunå. Stau pe fir ceilal¡i comisari ¿i îi iau din vitezå. A¿a va fi ¿i pe 16 decembrie, când Wojciechowski i-a propus o conferin¡å de preså în obi¿nuitul cerc restrâns.

România ¿i fermierul de tip nou, o conferin¡å Carmen Avram Eurodeputata Carmen Avram a organizat mar¡i, pe 8 decembrie, o conferin¡å online despre România ¿i fermierul de tip nou, provocårile Pac tului Ecologic European. Vor fi pre zentate rezultatele studiului realizat în perioada octombrie - noiembrie 2020 privind impactul reformei PAC post 2020 la nivelul fermelor din România. Vor vorbi, în ordinea apa ri¡iei, Oana Neagu, unul dintre pu¡inii români ajun¿i în sferele de control ale Copa-Cogeca, Florin Burculescu, pre¿edintele cooperativei ºara Mea, Vlad Popescu, CEO Norofert, Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri, Alexandru Stånescu, încå pre¿edintele Comisiei de Agri culturå, ¿i Teodor Maru¿ca, cel mai reputat specialist în paji¿ti pe care îl avem.

Nu ¿tim så atragem bani pentru på¿uni Teodor Maru¿ca (ICDP Bra¿ov) spune cå este disponibilå o sumå de 2 miliarde de euro pentru på¿uni, pe care nimeni nu ¿tie cum så-i acceseze, cu excep¡ia unor composesorate. “Din påcate, România, care are douå milioane de hectare de paji¿ti ¿i o treime din agriculturå în zona montanå, nu are o viziune clarå - ¿i deci nici politici - pentru aceste paji¿ti permanente, deci nu ¿tie ce så cearå în acest sens Comisiei Europene. Legea Muntelui, care a fost adoptatå, ar putea ajuta, dar ea trebuie suplimenatå de o lege specificå, pastoralå, a¿a cum existå în state cu mare tradi¡ie de agriculturå montanå: Fran¡a, Germania, Spania, Italia”, spune Teodor Maru¿ca.

Agrii, un an de succes S-a scurs primul an de când existå brandul Agrii Ro mânia ¿i 5 ani de când Origin Enterprises PLC a investit în Ro mâ nia, prin achi zi ¡ia companiilor Redoxim ¿i Comfert. Stafful Agrii recunoa¿te cå a fost un an cu multe provo cåri, generate de factori externi ¿i interni, care i-au îm pins la schimbåri rapide, implementate cu succes, ¿i asta datoritå valorilor comune împårtå¿ite de cele douå organiza¡ii. Acum, au o strategie clarå pentru urmåtorii ani, proiectatå pe o structurå organizatoricå solidå, cu principii sånåtoase.

493 de tineri vor primi 20 de milioane de euro

AFIR a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru fi nan¡area exploata¡iilor agricole, depu se în sesiunea derulatå la nivel na¡ional ¿i în diaspora în perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020.

AFIR a primit online 778 de soli citåri de finan¡are, în valoare totalå de 31.870.000 de euro.

Dintre acestea, 10 cereri (410.000 de euro) au fost depuse de cåtre tineri fermieri români care lucreazå în stråinåtate.

Cele mai multe solicitåri, 200, au fost depuse pentru investi¡ii în horticulturå (8,16 milioane de euro). Alte 146 au fost pentru culturi de câmp, cu o va loare de 5,94 milioane de euro.

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitåri de finan¡are

LAPAR î¿i dore¿te foarte mult un centru de cercetare aplicatå, dezvoltare ¿i implementare pentru agriculturå.

Acesta va func¡iona în apropiere de Bucure¿ti, cu finan¡are privatå. Mai multe lucruri nu au fost încå comunicate. Dar, pentru asta, Liga a confirmat punerea la punct a parteneriatului public privat încheiat cu ASAS, în scopul revitalizårii cercetårii agricole.

Scopul acestui parteneriat este de a pune la un loc nevoile fermierilor ¿i provocårile care îi a¿teaptå în viitor cu expertiza ¿i solu¡iile pe care le poate în valoare de 5,63 milioane de euro.

Totodatå, o altå ramurå agricolå care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri în valoare de 3,88 milioane de euro.

Cu privire la investi¡iile mixte, atât vegetal, cât ¿i zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitåri de finan¡are, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru cre¿terea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investi¡iilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finan¡are s-au depus la AFIR pentru investi¡ii în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de eu ro. Pentru investi¡ii în cre¿terea ovi nelor, caprinelor ¿i bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finan¡are în valoare de aproximativ jumåtate de milion de euro.

Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finan¡are 493 de proiecte, în va -

Parteneriat public privat între LAPAR [i ASAS

loarea totalå de 20,2 milioane de euro. oferi cercetarea la cel mai înalt nivel ¿tiin¡ific.

Totodatå, LAPAR a anun¡at ¿i stabilirea unei colaboråri cu Funda¡ia Eurolink - Casa Europei, organiza¡ie nonguvernamentalå care deruleazå proiecte de informare ¿i formare în domeniul integrårii europene, fondatoare a Catedrei Interna¡ionale Onorifice Jean Bart CIO-SUERD, în parteneriat cu Academia Românå.

Arin DORNEANU