Premierul [i vaca românului

Mar¡i, 11 aprilie, a avut loc a doua întâlnire a premierului Nicolae Ciucå cu reprezentan¡i ai fermierilor, ai procesatorilor, ai marilor re¡ele comerciale ¿i ai companiilor de distribu¡ie de bunuri. Au mers la întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucå fermierii Nicu¿or ªerban, Alexandru Baciu, Daniel Frei, Ionu¡ Lupu, Petru Bordean, asocia¡ia de la Mure¿, ACBCR.

Pentru sus¡inerea fermierilor ¿i a pie¡ei laptelui, Guvernul va acorda ajutoare financiare în douå etape.

Primele plå¡i, în valoare de 21,6 milioane de euro, se vor face începând cu 15 mai, pentru cererile depuse pânå la data de 23 martie.

Ulterior, va fi organizatå o a doua sesiune de depunere a cererilor de platå, plå¡ile urmând så se facå în al doilea semestru al anului 2023.

¥n plus, crescåtorii vor beneficia de compensa¡ii în valoare de 22 de milioane de euro pentru pierderile cauzate de råzboiul din Ucraina.

Procesatorii vor beneficia de o primå de 10% din valoarea produc¡iei prelucrate în România.

Tot pentru a sus¡ine pia¡a laptelui, Guvernul va extinde ¿i dezvolta “Programul pentru ¿coli” ¿i “Masa caldå în ¿coli” începând cu viitorul an ¿colar.

Astfel, vor fi pregåtite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventeazå cursuri ¿colare, ¿i nu doar de trei ori pe såptåmânå ca pânå acum. Va fi actualizat ¿i pre¡ul pachetelor de care vor beneficia copiii ¿i fluidizarea procedurilor de achizi¡ie.

De asemenea, Guvernul pregåte¿te cre¿terea numårului de ¿coli în care se acordå o maså caldå sau un pachet alimentar. În urma consultårilor derulate la Palatul Victoria, Guvernul, reprezentan¡ii procesatorilor ¿i ai re¡elei marilor magazine au convenit o reducere a pre¡ului pentru laptele de consum pe o perioadå de ¿ase luni.

Ionu¡ Lupu, director executiv la Asocia¡ia Holstein.Ro, pare convins cå lucrurile se vor îndrepta.

“Ne-am întâlnit cu premierul ¿i acum a¿teptåm reac¡iile ¿i rezultatele. Noi am cerut un ajutor de urgen¡å pentru fermieri. S-au identificat ni¿te variante care au fost acum ajustate. Se va efectua monitorizarea la raft ca så vedem exact ce se întâmplå pe filierå.

Noi nu am cerut o anume sumå de sprijin. Am precizat cå avem ni¿te pierderi pe care le evaluåm la 150-200 de euro pe lunå pentru o singurå vacå. Pornind de-aici, fiecare în¡elege ce vrea. Astea sunt cheltiuelile noastre ¿i cu atât vindem laptele. A¿tept så våd ce face premierul ¿i må rezum la ceea ce am convenit cu fermierii: så fim cât se poate de discre¡i în perioada în care vine, astfel încât så vedem cå lucrurile se vor materializa. E foarte posibil så nu se materializeze, dar speråm cå va fi ceva bun. Nu vreu så fac valuri”.

DanielFreiestepre¿edinteleAsocia¡iei Samus Lact din Satu Mare ¿i conduce Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul TaurinBovicoop.

“Am în¡eles ¿i noi situa¡ia cå ace¿tia sunt banii disponibili. Au promis cå se va mai acorda o tran¿å de 22 de milioane de euro pentru pagube provocate de råzboiul din Ucraina. Despågubiri numai pentru vaca de lapte.

Probabil cå vom putea depune documentele cel mai repede în iulie, dar nu vom lua banii mai repede de septembrie-octombrie. Sigur, va depinde de numårul vacilor eligibile. Dacå vor fi tot 300.000 de vaci eligibile, vom primi 73 de euro pentru o vacå.

MADR a propus så se acorde 1 euro pe anul de referin¡å 2018 la ANT. Începând cu ianuarie 2024, se va acorda un ANT de 1 euro pe vacå pentru anul de referin¡å 2018 ¿i 65 de euro pe vacå, pentru anul viitor.”

Cum va interveni Guvernul pentru reducerea pre¡ului laptelui în magazine? Încå nu e clar.

“Ei au propus cå, pentru tot ce înseamnå lapte de pânå la 1,7 lei litrul, vor face tot posibilul så nu depå¿eascå 7 lei litrul la raft. Dacå pre¡ul la raft depå¿e¿te 7 lei, atunci magazinul ¿i procesatorul vor reduce pre¡ul cu 10%.

E posibil ca aceastå måsurå så ne dezavantajeze pe noi ¿i mai mult. De aceea, to¡i reprezentan¡ii asocia¡iilor au ie¿it contraria¡i de la întâlnire. Nu credem cå aceastå måsurå va fi în favoarea noastrå. Nu se pot controla to¡i procesatorii ca så ne putem încadra în acest pre¡.”

Pânå la urmå, fermierii au cerut så fie invita¡i ¿i conducåtorii institu¡iilor statului, pentru a gåsi o solu¡ie comunå ¿i legalå.

“N-am în¡eles gestul domnului primministru, care s-a retras un timp din salå cu retailerii ¿i cu procesatorii. Practic, a discutat separat cu ei. Vor fi fost ni¿te motive tehnice, de care noi nu trebuia så ¿tim...”, bånuie¿te Danie Frei.

Sigur, un fermier bine informat ¿i cu sim¡ul umorului putea så presupunå cå premierul le-ar fi zis la separeu “partenerilor” cu fabrici ¿i magazine cå furå prea mult. Ideal ¿i normal ar fi ca premierul så decidå împår¡irea în trei a profitului final din vânzarea produselor lactate: 33% så råmânå la fermier, 33% ar fi suficient pentru procesatori, 33% så fie partea magazinelor care doar mutå marfa. În prezent, nici 20% din profitul final nu råmâne la cei care produc laptele integral.

“Noi am cerut o discu¡ie deschiså între noi, adaugå Daniel Frei. Începem så discutåm despre un contract-cadru, care ar putea fi un mic prim pas. Concepem acest contract-cadru conform Regulamentului 1234. Este vorba despre un contract dintre Bovicoop ¿i membrii APRIL, dintre membrii Federa¡iei ¿i APRIL. Fermierii trebuie så fe mai organiza¡i.

I-am atras aten¡ie premierului cå laptele nu trebuie privit doar ca afacere. El are ¿i o laturå socialå. Noi trebuie så ¡inem aceastå afacere în zona ruralå, indiferent de poten¡ial. Laptele nu trebuie så ajungå prea scump la raft. De fiecare datå, ¿ocurile le înghi¡im noi, fermierii.

Procesatorii ¿i retailerii ne-au transmis un mesaj clar: chiar dacå scade pre¡ul laptelui, noi trebuie så facem acela¿i profit. ªocurile din pia¡å au fost provocate de crizele multiple: pandemia, råzboiul, scumpirea energiei.

De la fluctua¡iile care se produceau de la 3 la 4 ani, acum aceste ¿ocuri pe pia¡a laptelui revin la 6 luni. Nu ¿tiu câte ¿ocuri va putea så absoarbå vaca de lapte. Nu vor exista måsuri foarte eficiente câtå vreme procesatorii pot aduce lapte din afarå.

Am cerut repezentan¡ilor MADR så ajute vaca de lapte fiindcå este în pråbu¿ire liberå. Eventual, Ungaria ¿i Polonia så scadå produc¡ia e lapte ¿i så se echilibreze astfel pre¡ul din ferme. Ungurii pot produce lapte la 1,70 lei

Nu se poate depista laptele praf. Dar altceva?

Pre¿edintele APRIL, Dorin Cojocaru (foto), face apel la “responsabilitatea consumatorului” atunci când acest intrå în magazin sau când se uitå în frigider.

“Vrem produse române¿ti mai ieftine? Reduce¡i pierderile ¿i neconformitå¡ile din flux. Vine criza alimentarå? Nu, vine criza portofelului.

Risipa alimentarå o så se diminueze atunci când o så ne usture buzunarul. Cel mai bine ar fi ca etichetarea cu “Produs românesc” så fie lasatå voluntar, nu obligatoriu cum este acum în lege. De asemenea, trebuie scos procentul de lapte praf. Prezen¡a adaosului de lapte praf este oricum semnalatå pe etichetå ¿i acum, în conformitate cu Regulamentul 1169/2011. litrul fiindcå primesc subven¡ii ascunse. Voivodatele din Polonia acordå stipendii suplimentare pentru crescåtorii de vaci”.

Laptele praf este lapte deshidratat, adicå la fel de natural ¿i nutritiv. Din acest motiv, adaosul lui în produse nu poate fi pus în eviden¡å prin analize de laborator, în consecin¡å nici procentul în care a fost adåugat.

Adicå, legea introduce o obliga¡ie a cårei îndeplinire sau nu, nu poate fi controlatå.” Dacå ponderea laptelui praf nu poate fi depistatå în produsele lactate, ce så mai spunem despre al¡i înlocuitori? Fermierii cer så se verifice intrårile ¿i ie¿irile din fabricile procesatorilor pentru cå numai a¿a putem afla adevårul...

Ar fi fost instructiv så se discute ¿i despre suspiciunea privind faptul cå laptele natural din România este exportat ¿i procesatorii aduc în schimb înlocuitori în ¡arå.

“Este principalul motiv pentru care noi am organizat protestul la Satu Mare, explicå Daniel Frei. Retailerii au în¡eles cå trebuie så separe produsele din lapte de produsele contrafåcute sau “cu urme de lapte”. ANSVSA ¿i ANPC au promis cå vor avea laboratoare acreditate în scurt timp pentru determinarea gråsimilor vegetale hidrogenate din produse ¿i cå vor da amenzi. “Eu zic cå s-au fåcut progrese foarte mari în magazine. Cam 90% din rafturi aratå cam cum ne-am fi dorit. Mai apare uneori margarina prea aproape de produsele din lapte, separatå doar de ni¿te pachete de drojdie. Cred, la fel ca Dorin Cojocaru, cå va cre¿te necesarul de lapte în septembrie-octombrie. Noi am avertizat asupra fenomenului.”

Consultårile între fermieri, procesatori ¿i re¡elele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii.