CRE{TEREA ANIMALELOR Cre[te substan]ial importul de lapte [i carne

În perioada 29-30 mai, a avut loc Expo-Conferin¡a Meat&Milk. Concluzia dezbaterilor de acolo a fost cå importurile de carne ¿i de lapte au continuat så creascå ¿i în acest an, în condi¡iile în care Comisia Europeanå cere cu insisten¡å reducerea zootehniei de dragul unei politici fårå perspectivå. Se vor importa produse de pe alte continente dacå aceastå idee se va concretiza.

ritå¡ilor de stat, al factorului politic, al celor care fac strategii de business ¿i dezvoltare în cadrul Guvernului sau pentru situa¡ii de urgen¡å.

Cå va fi ¿i folosit pentru businessplanuri, pentru mass-media, pentru informare corectå ¿i transparentå a societå¡ii civile, da, dar cu anumite limitåri, pentru a proteja confiden¡ialitatea datelor ¿i anumite informa¡ii de business, care trebuie så råmânå strict doar la nivel guvernamental.” iar cei de afarå vor profita de aceastå chestie ¿i de presiunea pe pre¡ pentru a câ¿tiga pe pia¡a noastrå.

Orice lege, cu cât e mai stufoaså, cu atât e mai greu de în¡eles. Noi avem obiceiul så legiferåm mai mult. Cu cât legiferåm mai mult, cu atâta suntem mai diferi¡i. Trebuie så analizåm dacå aceastå diferen¡iere este bunå sau nu.”

Observatorul laptelui continuå så råmânå confiden¡ial, a spus Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL , la Expo-Conferin¡a Meat&Milk.

“Lucrurile trebuiau clarificate. Adicå, produsul lactat este ob¡inut din lapte. Dacå încercåm så for¡åm pu¡in nota la denumiri, la plasamente pe raft, care så ducå la marketig în¿elåtor ¿i så creezi o confuzie pentru cumpåråtor, atunci era nevoie de legea laptelui pentru a veni ¿i în sprijinul ANPC, ANSVSA, atunci când scriu acel proces-verbal de neconformitate sau amendå.

Ne-am gândit så fie benefic pentru toatå lumea. Iar Observatorul laptelui este un produs al departamentului de prognozå, care så vinå în folosul auto-

Cu alte cuvinte, sus¡ine pre¿edintele APRIL, informa¡iile referitoare la modul cum se formeazå pre¡urile produselor lactate, de unde vine laptele nu trebuie så ajungå la asocia¡iile profesionale ale crescåtorilor de vaci. Adicå, fermierii nu trebuie så ¿tie.

Rostul pentru care a fost creat Observatorul laptelui este ca ¿i fermierii så fie informa¡i cu privire la soarta produsului lor, nu numai procesatorii ¿i retailerii.

“Datoritå acestei legi, va cre¿te cererea de lapte autentic”, a adåugat Dorin Cojocaru.

SorinMinea,pre¿edinteleRomalimenta, a avertizat cå o legisla¡ie prea stufoaså ar putea så devinå periculoaså tocmai pentru produsele române¿ti.

“Mâine-poimâine, va cere cineva «numai cu muguri de bambus în produs», iar produsele române¿ti vor fi supuse unei concuren¡e ¿i mai acerbe. Producåtorul din Germania nu e interesat de produse cu muguri de bambus,

“ªi sintagma «gospodåria popula¡iei» cu sute de porci mi se pare ciudatå”, continuå Sorin Minea. El crede cå ¡åranii ar avea de douå ori mai mul¡i porci decât fermele industriale, afirma¡ie fårå acoperire în datele SNIIA, unde trebuie så aparå orice godac.

“Legea cårnii trebuie så se refere la materia primå, carnea, dar pentru reglementarea pie¡ei cårnii sunt legi separate, nu putem så le separåm.”

Minea nu este de acord ca viitoarea lege a cårnii så separe produsele din carne de cele care au 100% carne.

“Ce facem cu aceste produse?”, întreabå Minea. “Nu pot fi comparate produsele din lapte cu produsele din carne”. “Codul Rural din Fran¡a recomandå tåieturile obligatorii pentru produsele din carne, este un cod de bune practici. Fiecare preparat din carne era definit clar.” De exemplu, în Fran¡a, Jambon de Paris înseamnå o ¿uncå presatå din pulpå, spatå sau bucå¡i presate, cea mai ieftinå, explicå Sorin Minea. Se specificå totul pe etichetå.

Dacå pui soia în “Jambon de Paris”, î¡i då francezul cu ea în cap. În Româ- nia, toate preparatele de acest gen se numesc “ªuncå de Praga”, indiferent cå ar fi fåcute din pulpå, din spatå sau bucå¡i de carne presatå. Nicåieri nu se precizeazå zona corporalå de unde provine carnea.

Sprijin pentru energia din fermå

Aurel Simion,secretar de stat la MADR, a anun¡at cå fermele de cre¿tere a animalelor vor beneficia de un ajutor pentru energia electricå, la fel ¿i fermierii din vegetal, ordonan¡a de Guvern fiind în pregåtire.

“Ca o noutate, se va lansa o ordonan¡å de Guvern vizavi de ajutorul ¿i diminuarea costurilor cu energia electricå pentru ferme ¿i industria alimentarå, tot ce ¡ine de agriculturå, investi¡ii cu 100%, fårå cofinan¡are, dar în schimb intråm în acel prag concuren¡ial între proiecte ¿i, probabil, cel care pune o cofinan¡are mai mare va avea un punctaj mai mare.

Din punctul meu de vedere, este o måsurå extrem de importantå, pentru cå pre¡ul energiei, în ultimul timp, nea afectat extrem de mult ¿i de aici ¿i costurile alåturi de inputuri, costurile mari la pre¡urile de produc¡ie”, a anun¡at Aurel Simion.

Ar salva o asemenea defini¡ie calitatea industriei române¿ti? Conform datelor statistice, vânzårile în supermarketuri au crescut cu 12%. Existå o cre¿tere ¿i în bani. Dacå cuplåm banii cu cantitatea, vedem cå pre¡urile au crescut cu peste 30%. Este o scådere, nu o cre¿tere.

Satele tot mai îmbåtrânite ¿i pustiite nu mai reprezintå o surså pentru carnea de porc necesarå la ora¿. Samsarii care cresc ¿i vând porci la negru reprezintå un adversar pentru fermele comerciale, nu gospodåria ¡åråneascå.

Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, a avertizat cå subven¡iile pentru vaca de lapte nu fac decât så prelungeascå agonia fermierilor.

Ionu¡ Lupu, director executiv la Asocia¡ia Holstein.ro, a spus cå råzboiul din Ucraina va marca agricultura României ¿i în acest an, cå 72,3% din subven¡ii merg cåtre cultura vegetalå ¿i numai 14% ajung la zootehnie. "Exportåm subven¡ii na¡ionale ¿i europene în acest mod. Pia¡a noastrå nu e fåcutå de români".

Consumul de carne a scåzut în România treptat, la fel ca produsele din lapte, spune DanaTånase,directorexe- cutivlaAsocia¡iaRomânåaCårnii “Aducem tot mai multå carne din afarå. Anul trecut, au intrat în ¡arå peste 580.000 de tone de carne de porc. Asta înseamnå o cre¿tere a importurilor cu 8%, fa¡å de anul 2021. Este semnificativ cå, în anul 2022, România a exportat cu 93% mai multå carne de vitå decât în anul 2021. În trimestrul al IV-lea 2022, sau exportat peste 10.000 de tone de vitå, adicå echivalentul întregului an 2022.”

Dana Tånase spune cå i-a întrebat pe cei de la INS dacå este vreo gre¿ealå. I-au råspuns cå a¿a primesc ¿i ei datele.

“Este o cifrå enormå, mai ales cå erau exporturi în ¡åri care, la rândul lor, sunt mari exportatoare de carne de vitå. La carnea de pasåre au scåzut importurile cu 13%.

Procesarea cårnii nu prime¿te niciun ajutor din partea statului, noi nu am beneficiat de granturi conform Ordonan¡ei 154, în pofida demersurilor pe care le-am întreprins.

INS nu are date oficiale despre exporturile pe specialitå¡i nici måcar la salamul de Sibiu”.