Lemnul de foc, o criz\ artificial\

Sectorul lemnului traverseazå o perioadå de crizå, cauzatå de o combina¡ie de factori greu de ståpânit. Pre¡urile sunt prea mari la toate sortimentele industriale de lemn, volumul ofertei råmâne unul redus, iar costurile de produc¡ie au crescut abrupt, obligate de cre¿terea pre¡urilor la inputuri (utilitå¡i, for¡å de muncå, materie primå).

Acest cumul de factori a generat o furtunå perfectå, care a oprit deja o treime din produc¡ia industrialå ¿i a ridicat pre¡urile cu aproape 70% în ultimii doi ani.

Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. În contextul lipsei de re- surså ¿i al pre¡urilor necompetitive pe pia¡a internå, OUG 134/2022 prin care pre¡urile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie în pia¡å, a creat condi¡ii pentru comer¡ ilicit într-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescen¡å a tåierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al popula¡iei - peste 3,5 milioane de gospodårii depind de lemn pentru încålzire în România.

Paradoxul românesc: producem de trei ori cât consumåm, dar ne confruntåm cu såråcie energeticå.

Jumåtate din gospodårii depind de lemnul de foc ¿i nu au alternative - de 30 de ani se vehiculeazå solu¡ii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investi¡iile în comunitå¡ile rurale lipsesc aproape cu desåvâr¿ire.

Rezultatul este utilizarea lemnului fårå eficien¡å energeticå, în sobe tradi¡ionale. Lemnul este adesea prea verde ¿i depozitat în condi¡ii improprii. Din aceastå cauzå, se consumå cantitå¡i mari cu pierderi uria¿e.

Pia¡a este extrem de distorsionatå. În România se produc 600.000 de tone de pele¡i anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone. Cu toate acestea, måsurile artificiale de plafonare din toamna anului trecut au determinat o crizå de aprovizionare fårå precedent.

De¿i ¡ara noastrå are påduri sånåtoase ¿i bine gospodårite, cu o cre¿tere constantå a suprafe¡elor împådurite ¿i cea mai mare cre¿tere anualå a volumului de lemn pe hectar din Europa, recolta de lemn ne situeazå pe ultimele locuri din Uniunea Europeanå, a¿a cum aratå acela¿i studiu PwC men¡ionat mai sus.

Atât din fondul forestier proprietate a statului, cât ¿i de pe micile proprietå¡i de påduri recoltåm mult mai pu¡in lemn decât am putea face.

Posibilitatea la nivel na¡ional este de cel pu¡in 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plaseazå în jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi.

Sunt blocaje administrative care îngreuneazå accesul proprietarilor de påduri la uzufructul proprietå¡ii lor, sunt decizii ale executivului care afecteazå activitatea, avem tranzi¡ia la lemn fa- sonat care se desfå¿oarå cu mare încetinealå.

Principalul administrator de påduri, RNP - Romsilva, a redus volumul de maså lemnoaså pus pe pia¡å fa¡å de posibilitatea stabilitå de amenajamentele silvice, iar pre¡urile de por nire la licita¡iile RNP nu respectå pre¡urile de referin¡å - au ajuns la un maxim istoric, cu o cre¿tere de 150% fa¡å de 2022 ¿i de aproape 280% fa¡å de 2021.

De aceea, pre¡urile din România sunt extrem de necompetitive raportat la pia¡a europeanå: bu¿teanul de gater de fag în Fran¡a, sortat ¿i livrat în fabricå, are un pre¡ de 80 - 85 de euro/mc, acela¿i pre¡ cu cel achizi¡ionat pe picior în România, volum brut, înainte de a fi exploatat ¿i sortat.

Bu¿teanul de gater de fag sortat are pre¡uri de peste 120 de euro/mc.

Aceste pre¡uri considerate norme de procesatorii de lemn ¿i lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria româneascå mai pu¡in competitivå, ci anuleazå eforturile de combatere a tåierilor ilegale prin sus¡inerea unei pie¡e pentru comer¡ul ilicit cu lemn.

Lemnul tåiat ilegal ajunge så fie vândut local, pe distan¡e scurte, ca lemn de foc. Documentele de provenien¡å sunt folosite pentru legalizarea lemnului ilicit, care ajunge så contamineze lan¡urile de aprovizionare prin amestecarea lemnului în depozite.

Industria lemnului este de cele mai multe ori un cumpåråtor ter¡iar - nu face ¿i activitatea de exploatare a lemnului. De¿i în majoritatea covâr¿itoare a cazurilor industria este un cumpåråtor de bunå-credin¡å, care implementeazå sisteme due diligence puternice ¿i face eforturi pentru conformare mai mult decât prevede legisla¡ia, produsele române¿ti poartå stigmatul lemnului ilegal.