C U LT U R I V E G E TA L E

duc¡ie semnificativå.

“Nu ne putem a¿tepta la mai mult de 2,5 t/ha. Dacå nu plouå în urmåtoarele zile, prognoza de produc¡ie se reduce spre o tonå/ha”.

În rezumat, situa¡ia pentru fermierii constån¡eni se prezintå a¿a: rezerva de apå din sol este secåtuitå.

Ani agricoli buni nu mai existå. Sezoanele secetoase se succed cu cele cu secetå crâncenå. Apå pe canal nu e, ANIF fåcând promisiuni pe care nu le-a onorat. În plus, pentru cei care gåsesc alte surse de alimentare cu apå, o piedicå au devenit parcurile eoliene din vecinåtate, care împiedicå lucrul cu pivo¡ii.

“E loc sub soare pentru to¡i, dar nu e corelare între agriculturå ¿i energie regenerabilå. Se autorizeazå eolienele oriunde ¿i oricum. Vin, pun turbinele lângå sola ta ¿i aia e, tu nu mai po¡i iriga. Cu procese îndelungate, am reu¿it så salvez o suprafa¡å deservitå de un pivot fix ¿i de unul deplasabil, adicå în jur de 300 de ha. Dar pentru restul suprafe¡ei båtålia juridicå se anun¡å foarte complicatå. Mai sunt ¿anse, zic eu, doar într-o zonå de lângå baza militarå de la Topraisar. Acolo sunt ¿i pre¿edinte de OUAI. Dar oamenii ¿i-au pierdut speran¡a, nu mai au încredere într-o solu¡ie favorabilå, fiindcå li s-a promis apå pe canal în primåvarå ¿i nu au primit. Am cerut explica¡ii la Minister ¿i nu am primit niciun råspuns”.

Locrouts crede cå trebuie schimbate din temelii strategiile agronomice. Trebuie så schimbåm re¡eta de fertilizare, så monitorizåm permanent umiditatea solului, så nu fertilizåm cu azot ¿i så nu tratåm decât atunci când plantele nu sunt stresate.

“Anul acesta se vede cå fermierii care nu au fertilizat cu azot au grâul încå verde, de talie mai mare, cu spice mai mari. Må gândesc ca, în loc de uree sau azotat de amoniu, så folosesc sulfat de amoniu, mult mai eficient în caz de secetå. Evident cå aceste lucruri ar fi trebuit deja så le facem. Dar trebuie så ne schimbåm la nivel sindical, ca så putem beneficia de o consultan¡å de spe - cialitate adevåratå. Colegilor din APAD le-am explicat cå, în Fran¡a, la 12-15 fermieri avem un agronom care analizeazå an de an lucrurile «la sânge» ¿i propune solu¡ii concrete”.

În plus, chiar ¿i în varianta cå iriga¡iile ar fi posibile, se pune problema fezabilitå¡ii economice.

“Motorina e foarte scumpå, iar energia electricå înainte de COVID era circa 330 de lei/MW. Acum e 1.500 de lei/MW. A¿a cå trebuie så ne facem instala¡ii de produc¡ie de energie regenerabilå. Aici de lucrat la reglementare. Am în¡eles, nu sunt bani de despågubiri. Dar måcar så avem reguli func¡ionale! Acum, când bagi curent în re¡ea, raportul e 1:10. Adicå, bagi 10 KW pentru pre¡ul unui KW. Un raport corect ar fi 1:3”.

Theodor Ichim administreazå o afacere mai complexå, produc¡ia vegetalå pe 3.000 de ha la Chirnogeni, Comana ¿i Adamclisi fiind doar parte a activitå¡ii firmei sale, Unigrains Trading. Dar Ichim e un fermier foarte activ, fiind pre¿edintele APAD ¿i vicepre¿edintele APPR.

Îmi dezvåluie cå a solicitat, oficial, ca Dobrogea så fie declaratå zonå calamitatå.

“M-a sunat un domn de la Direc¡ia Agricolå Constan¡a, spunând cå produc¡iile mici ar fi din pricina tehnologiilor aplicate. E adevårat, eu am fåcut alte tehnologii în ferma mea, iar difer- en¡ele se våd. Dar vorbesc în numele colegilor mei: fermierii de aici nu au fåcut alte tehnologii decât colegii lor din Bårågan, de la Båneasa, Olt, Timi¿ sau Moldova. Diferen¡a au fåcut-o lipsa apei ¿i varia¡iile mai mari de temperaturå între zi ¿i noapte. Plantele nu au putut så metabolizeze ¿i au murit”.

Ichim a recoltat rapi¡a ¿i a scos o medie de 2,5 t/ha, era în campanie la orz ¿i media depå¿e¿te 6 tone/ha, iar la grâu se a¿teaptå la peste 5 tone. Sunt produc¡ii duble sau aproape duble, prin compara¡ie cu ale fermierilor vecini.

“Dupå ce m-am fript în 2020 din cauza excesului de chimizare, anul acesta våzând cå e secetå - aveam 170 de l/mp cåzu¡i din toamnå pânå la începutul lunii martie - am decis ca toate produsele aplicate så fie organice. Am mai aplicat doar un sfert de dozå de fungicid de sintezå dupå ploile din martie. În rest, alge, bacterii, fungi, re¡etå personalizatå. Rezultatul? La mine, grâul este încå verde. Peste drum, grâul fermierului vecin este ars. Orzul a dat produc¡ii bune, de¿i a råsårit abia în decembrie, pentru cå l-am semånat în praf”, spune Ichim.

Tot în martie, dupå ploi, a aplicat 100 l de UAN-32 ¿i considerå cå a gre¿it. Umiditatea din sol nu a fost suficientå, plantele nu au putut metaboliza azotul ¿i mai mult au fost stresate.

Pentru înfiin¡area culturii a folosit doar îngrå¿åminte organice, aducând cu camioane gunoi de grajd de la distan¡e mari, din ferme zootehnice din alte zone ale ¡årii. A mai folosit ¿i rocå fosfaticå.

Aplicå în roua dimine¡ii alge care realizeazå o peliculå protectoare pe frunza plantei, protejând-o de radia¡iile solare. În plus, alga produce ¿i un azot util pentru plantå. A låsat solå martor ¿i se observå clar diferen¡ele.

“Am urmat sfatul domnului Buzdugan ¿i mi-am luat un Joker, pentru semånat. A¿a cå am ¿i soiuri tardive de grâu. Când au venit ploile de la sfâr¿it de mai grâul nici nu era înspicat, ci la burduf. Ploile i-au prins grâului de minune”.