Cum se poate câ[tiga 35 de euro în plus pe tona de grâu

¥mpreunå, jude¡ele Timi¿ ¿i Arad produc 4 milioane de tone de cereale anual, aratå statisticile. Cea mai mare parte, 80%, ajunge în portul Constan¡a, iar de acolo ia drumul exportului. O cantitate micå ajunge în Italia, iar alta este consumatå de porcii de la Smithfield.

ÎnTimi¿ a existat cel mai mare procesator de cereale, moara de la Carani, dar a ajuns la faliment din cauza unor grupuri de interese. A fost închiså definitiv, în urmå cu mai mul¡i ani.

Pe fermierul care duce grâul din Timi¿oara în portul din Constan¡a îl costå 35 de euro pe tonå transportul. Bani care, spune Darius Georgiu, producåtor de cereale, vicepre¿edintele Camerei de Comer¡ Timi¿ ¿i pre¿edintele sec¡iunii Agromalin, ar putea intra în contul producåtorului dacå ar exista procesare în Timi¿. Mori ¿i unitå¡i de panifica¡ie, fabrici de ulei ¿i de zahår, ar putea înghi¡i måcar 1 milion de tone.

Georgiu sus¡ine cå nici måcar nu este nevoie de o cooperativå. Cel mai eficient ar fi înfiin¡area unui SRL. Se poate administra mult mai facil ¿i eficient. Va fi înfiin¡atå ¿i adunarea generalå a ac¡ionarilor. Un SRL e foarte simplu de gestionat ¿i e mult mai transparent. Po¡i verifica fondurile ¿i ce profit faci. A¿adar, cu 5 - 9 fermieri care împreunå ar lucra 10.000 de hectare, dacå ei ¿i-ar construi o moarå, iar alåturi o fabricå de panifica¡ie, unde så proceseze cerealele, så ob¡inå ulei, pâine ¿i alte produse de panifica¡ie, pentru a ie¿i pe pia¡å cu produsul finit, så aducå plusvaloare, nu cu grâul materia primå. Din câmp, kilogramul de grâu pleacå la 80 de bani, iar prin procesare, prin crearea de produse finite, aceastå sumå se poate tripla sau mult mai mult.

Darius Georgiu a mai adåugat: “Acesta este marele avantaj al procesårii cerealelor care în Timi¿ nu prea existå. Ob¡ii o multiplicare a valorii materiei prime, provoci ¿i un consum local sau po¡i chiar exporta valoarea adåugatå, produsul finit. Atunci po¡i da ¿i un pre¡ mai mare producåtorului, po¡i tåia ¿i pre¡urile de transport care sunt uria¿e pânå în Constan¡a sau Italia”. Mai mult, ca så duci grâu dur foarte cåutat în Italia pentru panifica¡ie, fermierul trebuie så plåteascå 50 euro pe tonå, în condi¡iile în care în iunie este 180-190 euro tonå. Ace¿ti bani foarte mul¡i pot råmâne aici, pe plan local. 25 euro dai la producåtor, iar cu 25 euro råma¿i ¡i-ai recupera investi¡ia în moarå.

Darius Georgiu lucreazå 120 de ha în Jimbolia, Sânandrei ¿i Or¡i¿oara, pe culturå mare, grâu porumb ¿i floareasoarelui. În total produce 700 de tone de cereale pe sezon. Grâul îl vinde la o multina¡ionalå.

În 2023, în Timi¿, grâul aratå foarte bine ¿i fermierii cred cå pot ob¡ine pro- duc¡ii satisfåcåtoare, de 6 - 7 tone, cu o condi¡ie: så aibå ¿i pre¡ bun, de minim 220 euro tona. Georgiu a calculat cât ar putea câ¿tiga fermierul la aceastå valoare:

“Dacå vei pune 6 tone la 220 euro, ar însemna 1.320 euro pe hectar, în condi¡iile în care toate costurile pe hectar sunt la 4.500 - 5.000 lei pe hectar. Ceea ce e foarte bine dacå situa¡ia råmâne a¿a. Nu vine vreo calamitate”.

La floarea-soarelui, el sperå så ob¡inå peste 3 tone la hectar pentru a recupera cheltuielile ¿i så aibå un profit.

Anul acesta s-a confruntat cu un fenomen nemaiîntâlnit. În aprilie, a însåmân¡at 38 ha de floarea-soarelui la Or¡i¿oara, iar plantele de pe 6 ha nu au råsårit. A mai semånat o datå. S-a dus dupå douå såptåmâni så verifice. Nu era råsårit nimic. A stat în câmp ¿i a urmårit ce se întâmplå. A¿a a descoperit ni¿te stoluri de porumbei ¿i de ciori ¿i alte påsåri care scurmau ¿i mâncau semin¡ele. Solu¡ia a fost simplå! A împrå¿tiat o remorcå de porumb lângå teren. Lea dat de mâncare påsårilor ¿i atunci au låsat floarea-soarelui în pace, iar în scurt timp semin¡ele au råsårit ¿i ¿i-au urmat dezvoltarea, iar în iunie cultura aråta spectaculos, la fel ¿i cea de porumb.

Gheorghe MIRON