Lucerna este o plant\ minune

Printre plantele fixatoare de azot, atât de necesare, lucerna este regina tuturor.

Este cea mai importantå plantå furajerå din ¡ara noastrå, spune Maria Schitea,membrutitularlaASAS(foto medalion), o cercetåtoare care ¿i-a dedicat întreaga via¡å profesionalå acestei specii.

În România, lucerna acoperå peste 400.000 de hectare. Suprafa¡a de lucernå a crescut cu peste 22%. Fermierii trebuie så aibå în exploata¡ie 10% leguminoase, iar lucerna aduce foarte multe beneficii. Lucerna le oferå crescåtorilor de animale 80-100 de tone la hectar maså verde (16-25 de tone la hectar substan¡å uscatå), 3.000-5.000 kg de proteinå brutå la hectar, iar în substan¡a uscatå - 18-22% proteinå brutå.

Lucerna laså în påmânt cea mai mare cantitate de azot (100-150 kg/ha), dupå cum atestå cercetårile de la Fundulea. Pentru fiecare tonå de substan¡å uscatå, lucerna utilizeazå 30 kg de azot, din care 25% este azot remanent, care va fi folosit de planta post-mergåtoare.

Lucerna este o plantå perenå, care tråie¿te 3-5 ani. Seceta din 2022 a aråtat cå nu rezistå nici ea la caniculå. Multe culturi de lucernå au pierit ¿i nu au fost trecute la despågubiri pentru fermieri, de¿i cheltuiala pentru înfiin¡area unei asemenea culturi este mare.

Ajutå la men¡inerea apei în påmânt ¿i la stocarea carbonului. Dupå o culturå de lucernå, solul nu mai este tasat. Asigurå biodiversitatea ¿i reduce utilizarea îngrå¿åmintelor, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå. Distruge toate buruienile, inclusiv pirul sau pålåmida, care au rådåcini adânci. Este o culturå profitabilå ¿i ca furaj, dar ¿i pentru semin¡e.

De exemplu, ferma VIF din Drågåne¿ti-Vla¿ca, conduså de Valericå Pâr - vescu, a semånat 2.000 de hectare, din care 400 de hectare pentru såmân¡å. Ob¡inea 500 kg de såmân¡å la hectar în 2022, pe care a vândut-o cu 10 lei/kg, ceea ce înseamnå un venit de 5.000 de lei pe hectar.

Rezultatele cercetårilor de la Fundulea au fost reconfirmate de cercetårile lui Eugen Priboi, care a studiat lucerna timp de 30 de ani în Fran¡a.

Priboi afirmå cå lucerna laså 200 de kilograme de azot remanent la un hectar. Mai ales când e folositå lucerna verde ca îngrå¿åmânt încorporat la coasa a doua, în al doilea an de culturå, nu mai trebuie folosi¡i al¡i fertilizan¡i. Ulterior încorporårii, se seamånå cereale de toamnå.

“Lucerna poate fi consideratå o plantå idealå pentru cultura în sistem ecologic, spune Maria Schitea. Ea laså în sol mai mult azot decât oricare leguminoaså anualå. În catalogul european, existå aproape 500 de soiuri de lucernå, dar eu le recomand fermierilor så cumpere soiurile testate pe teritoriul României.”

Institutul de la Fundulea are 15 soiuri remarcabile prin produc¡ie, adaptabilitate ¿i calitate. Patru soiuri româ- ne¿ti de lucernå au påtruns în alte ¡åri: Mådålina a ajuns în Rusia (2015), în Ucraina ¿i în Belarus (2017). Cezara se cultivå în R. Moldova (2015), iar Sandra ¿i Daniela se vând bine în Turcia. La sta¡iunea de cercetare de la Caracal, soiul Ileana a înregistrat o cantitate de proteinå brutå în substan¡å uscatå de 4.496 kg la hectar, ceea ce este un record, spune Maria Schitea. Soiurile Constantina ¿i Nicoleta au dat o produc¡ie de 30 de tone la hectar de substan¡å uscatå în al doilea an de vegeta¡ie.

Lucerna se poate semåna primåvara, dar cel mai profitabil este så fie semånatå toamna. “Eu vreau så-i conving pe cât mai mul¡i fermieri så producå såmân¡å de lucernå fiindcå este foarte profitabilå. Tehnologia de cultivare nu este complicatå”, spune cercetåtoarea. Nu se aplicå îngrå¿åminte pe bazå de azot la lucernå, dar fosforul asigurå un spor de produc¡ie de 20%. Recomandå o densitate de 10 kilograme de såmân¡å la hectar în culturå deaså ¿i 5 kilograme în culturå rarå.