Ion Neculcea> Noi vindem tehnologii pentru fermieri

Urma¿ul cronicarului Ion Neculcea a devenit un producåtor consacrat pentru fermierii din România ¿i nu numai. Inven¡iile ¿i tehnologiile lui ajutå la dezvoltarea agriculturii ¿i au depå¿it frontierele na¡ionale.

În timp ce autoritå¡ile puneau industria chimicå pe butuci ¿i butucii pe foc, la marginea localitå¡ii Filipe¿ti, la 22 de kilometri de Bacåu, spre Roman, un tânår specialist sfida vremurile cumpårând, în 2002, ruinele unei fabrici construite în 1890.

Pe atunci (1890), nu exista localitatea Filipe¿ti, era doar Gara Galbeni, unde s-a nåscut actorul Radu Beligan, iar în proximitate se aflå situl arheologic Zargedava, prima a¿ezare ce atestå începuturile ora¿ului la daci.

În incinta ansamblului, exista un conac aflat într-o stare avansatå de degradare. Legenda spune cå acel conac ar fi apar¡inut unui investitor grec, care a pus ¿i bazele primei fabrici de glucozå din ¡inuturile noastre. Istoria locului este una impresionantå. Pânå la Primul Råzboi Mondial, producea glucozå ¿i ingrediente pentru ciocolatå. În timpul Primului Råzboi Mondial, se fabricau echipamente militare, dupå care, în perioada interbelicå, s-a revenit la vechea activitate, ca mai apoi, în timpul celui de-Al Doilea Råzboi Mondial, så se fabrice din nou echipamente militare. Era cea mai zbuciumatå perioadå fiindcå în subsolurile conacului a func¡ionat o închisoare secretå, nazistå, apoi KGBistå ¿i, în final, comunistå, neexistând date certe pânå când a func¡ionat.

Înså fabrica a fost na¡ionalizatå ¿i a func¡ionat pânå în 1990. Producea amidon modificat, spirt ¿i altele. Din 1990 ¿i pânå în 2002, fabrica a fost abandonatå, timp în care a ajuns pradå ho¡ilor, iar ea s-a degradat, aråtând ca în urma unor bombardamente.

Tânårul Ion Neculcea a avut curajul så cumpere acele ruine, investind ¿i ridicând o nouå unitate de produc¡ie. S-a nåscut pe 18 august 1963, la Tescani, locul unde se aflå ¿i conacul Rosetti Tescanu, cunoscut de mul¡i drept “Casa Memorialå George Enescu”.

- E distan¡å mare de la pådure la chimie?

- Nu. Mi-a plåcut foarte mult chimia. Era o materie pe care am studiat-o pentru admiterea la Facultatea de Stomatologie, înså timpurile m-au dus în altå parte.

- Ce v-a determinat så intra¡i în afaceri?

- Am vrut så fiu liber. Pânå în 1989, pådurea se bucura de o aten¡ie specialå. Era aurul verde ¿i nu era doar o vorbå. ªtiam cå multå pådure o så disparå, fårå posibilitatea regenerårii, atunci am zis cå e momentul så plec. ªi a¿a s-a ¿i întâmplat. Am plecat ¿i a fost mai bine. În 1996, l-am cunoscut pe marele profesor Corneliu Oniscu, un inventator de talie mondialå, care de¡ine peste 80 de brevete de inven¡ii. El se întâlnise cu profesoara mea de chimie din liceu ¿i i s-a plâns cå are o inven¡ie pentru un produs folosit la ignifugarea lemnului ¿i cå nu gåse¿te un investitor pentru aplicarea inven¡iei. Profesoara mea ¿i-a amintit de mine ¿i i-a recomandat så må caute. ªi m-a gåsit u¿or. Mi-a spus ce vrea så facå ¿i trei zile am râs întruna. ªtiam cå pentru a¿a ceva aveam nevoie de utilaje, de un spa¡iu de produc¡ie. Înså m-a convins så fac un pas în aceastå direc¡ie. Am încropit o instala¡ie pilot ¿i am fåcut produsul respectiv. Am mers cu el la Salonul Interna¡ional de Inventicå ¿i Noi Tehnologii de la Bruxelles ¿i am fost medaliat cu argint. ªi de aici a plecat totul.

- Unde era sta¡ia pilot?

- Pe Calea Moldovei din Bacåu. Era un magazin IDMS, vindea ma¿ini Dacia. Lângå magazin, era o sec¡ie de reparat camioane. Am închiriat douå camere ¿i acolo am fåcut ni¿te mixere din inox. Timp de 2 ani am lucrat la produsul medaliat cu argint, dorind så ob¡in aurul. În 2000, am mers din nou la Salonul EUREKA de la Bruxelles, produsul a fost superior îmbunåtå¡it ¿i a primit medalia de aur. A¿a am în¡eles cå trebuie så ne dezvoltåm în aceastå direc¡ie. Aståzi suntem cei mai cunoscu¡i din România, nu numai ca fabrican¡i de produse pentru protec¡ia lemnului, ci ¿i pentru alte substan¡e chimice speciale. Produsele noastre au fost utilizate la lucråri importante în ¡arå, precum Centrala Nuclearå Cernavodå, Palatul Cotroceni, Palatul Culturii din Ia¿i etc. Cu asta am început.

Din 1998 ¿i pânå în 2008, am lucrat pentru materiale de protec¡ie ¿i vopseluri speciale. În 2008, împreunå cu profesorul Oniscu am început så lucråm pe o auxinå, formulå care avea så devinå obiectul unui nou brevet de inven¡ie. Discutåm aici despre un biostimulator, practic lipsit de toxicitate, ce a fost testat ¿i omologat pentru administrarea în orice perioadå de vegeta¡ie a plantelor, inclusiv în perioada de înflorire, care s-a remarcat prin sporuri semnificative de produc¡ie.

- Era o performan¡å. Cum a¡i reu¿it?

- Este un produs cu rezultate excep¡ionale, cu efecte sigure asupra produc¡iei plantelor ¿i e recunoscut la nivel interna¡ional. Noi nu vindem îngrå¿åminte, noi vindem tehnologii. Noi suntem formulatorii îngrå¿åmântului

Smart Guard Hidro, cunoscut ¿i sub denumirea de “ploaia solidå”, produs benefic acestor vremuri, când seceta provoacå pagube uria¿e fermierilor.

Efectul urbanizårii, mai exact construirea de locuin¡e în imediata vecinåtate ne-a împins ca, în 2013, så decidem construirea unei noi fabrici în afara localitå¡ii, la 3 km distan¡å de fabricå. Am cumpårat 12 hectare de teren de la mai mul¡i proprietari. Era un teren mlå¿tinos. Pu¡ini s-ar fi încumetat så construiascå. A trebuit så aduc påmânt ¿i så ridic terenul cu 1,3 metri pe o suprafa¡å de 18.000 metri påtra¡i pentru a putea construi noua fabricå. Pentru dotarea cu utilaje moderne, am accesat ¿i fonduri europene prin Ministerul Cercetårii. Înså îmi aduc aminte cå a fost un risc uria¿ pentru cå una din condi¡iile impuse era så ob¡in un nou brevet de inven¡ie, pentru o substan¡å mult mai performantå, plecând de pe funda¡ia unui brevet de inven¡ie ob¡inut anterior. Dacå nu reu¿eam, trebuia så înapoiez banii. Nu a fost cazul, chiar dacå a fost multå muncå, efortul a meritat din plin. Din surse proprii, credite bancare ¿i fonduri europene, am reu¿it så ne extindem liniile de produc¡ie cu utilaje de ultimå genera¡ie, ce vin în completarea echipamentelor de la prima noastrå fabricå. Încå mai avem ¿i azi de transferat utilaje de la fosta fabricå, ¿i ar trebui så o facem urgent, ne preseazå desfå¿urarea noului proiect. Nu vreau så abandonez acel loc, îmi aminte¿te de curajul din tinere¡ea mea ¿i tot ce am creat pe acel teren s-a nåscut din curaj...

- Vå referi¡i la labirint?

- Da, ¿i la labirint. Nu sunt mul¡i cei care au råbdarea så lucreze la un proiect de a¿a anvergurå ¿i o perioadå a¿a de lungå de timp. Am lucrat la el 16 ani. Dar nu må refer doar la proiectul cu labirintul, ci ¿i la cel care completeazå acest proiect. Este vorba de un proiect gigant. Vreau så fac dintr-un loc plin de istorie, unul din cele mai frumoase parcuri de amuzament ¿i relaxare din lume. Restul e secret ¿i ve¡i afla la timpul potrivit.

- Atunci revenim la agriculturå. Cum testa¡i pia¡a ca så trece¡i la un produs nou? Care e percep¡ia? Cum reu¿i¡i så vå orienta¡i spre ceva care merge?

- Existå trei categorii de pie¡e: genera¡ia de seniori din agriculturå (80% nu schimbå nimic din tehnologiile pe care le-au apucat), genera¡ia de mijloc

¿i genera¡ia de juniori. Cel mai bine se lucreazå cu genera¡ia de mijloc (30-55 de ani), ei sunt aten¡i la tehnologii noi ¿i dispu¿i så aplice. Seniorii au apucat så lucreze cu nitrocalcar ¿i lucreazå tot a¿a, dar ei nu în¡eleg de ce nu fac produc¡ie. În genera¡ia de mijloc, sunt fermieri care apeleazå deja la tehnologiile de vârf ¿i aici må refer la fertilizårile cu îngrå¿åminte lichide, injectate direct în sol. Cunosc fermieri care aplicå aceastå tehnologie de cinci ani. Îmi amintesc cå într-o zi un mare fermier din Moldova a venit la noi cu ¿eful fermei vegetale pentru a discuta de un îngrå¿åmânt lichid cu o formulå specialå. A stat la noi în laborator de la ora 9:00 pânå s-a întunecat. Efectiv a asistat la toate metodele de analizå ¿i de atunci a råmas fidel tehnologiilor noastre. Este drept cå ob¡ine ¿i cele mai mari produc¡ii în agriculturå în urma aplicårii noilor tehnologii. Noi suntem ca o carte deschiså pentru fermieri, putem så realizåm formule personalizate pentru nevoile lor, ne pot vizita fabrica, asistând la procesul de produc¡ie. Sigur, cartea råmâne deschiså pânå la un punct... este totu¿i o fabricå modernå, multe din produsele fabricate aici fiind sub brevete de inven¡ii.