Radu R\ducu> Vindem berbeci pentru ameliorarea turmelor

Acolo unde se îmbinå creativitatea ¿i cercetarea ¿tiin¡ificå, se ob¡in performan¡e ¿i apare profitul, chiar dacå în formele lui cele mai palide, spune Radu Råducu, directorul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru mare de Bilciure¿ti ¿i nu putem så mergem cu toate animalele acolo. Dacå fermele obi¿nuite pot fi extinse sau diminuate în func¡ie de conjunctura economicå, de schimbårile climatice, în cazul institutului nu se poate acest lucru pentru cå noi de¡inem opt rase de oi ¿i douå rase de capre, în afarå de noii precursori, crea¡ii biologice în curs de consolidare biologicå pentru alte douå rase

Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas, Constan¡a.

Este meritul lui cå acest institut nu a clacat încå în confruntårile dintre amatorii de terenuri pentru industria imobiliarå.

- una de oi ¿i alta de capre. Nu putem så umblåm la aceste efective, så le restructuråm, în func¡ie de posibilitå¡i de furajare ¿i de îngrijire, pe care le avem, în func¡ie de finan¡area pe care o primim fiindcå trebuie respecta¡i parametrii genetici, fårå de care crea¡ia biologicå a Institutului dispare.

Viorel PATRICHI

- Domnule director, cum a reu¿it så supravie¡uiascå Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas în condi¡ii atât de ostile?

- Institutul nostru este cea mai mare, cea mai puternicå ¿i cea mai extinså unitate de cercetare zootehnicå din România. ªi asta pentru cå, urmare a prevederilor Legii 45, lege care guverneazå activitatea unitå¡ilor de cercetare agricolå, am preluat prin fuziune încå trei sta¡iuni de cercetare: sta¡iunea pentru ovine de la Reghin, Mure¿, sta¡iunea pentru ovine de la Bilciure¿ti, Dâmbovi¡a, ¿i sta¡iunea de la Ru¿e¡u, Buzåu. Efectivele de ovine pe care le de¡inem noi au ajuns la 6.000 de capete, adicå peste 1.500 unitå¡i vitå mare. Oamenii Institutului lucreazå 1.300 de hectare în toate cele patru unitå¡i. Din aceastå suprafa¡å, 40 de hectare sunt på¿une alpinå. Nu este suficient dacå avem în vedere condi¡iile climatice, faptul cå på¿unea naturalå se aflå la distan¡å ªi nouå ne este greu pentru cå trebuie så tråim ¿i din venituri proprii. Eu a¿ propune urmåtorul plan pentru institut: så oferi anual 500 de berbeci de reproduc¡ie pentru crescåtorii care fac ameliorare. Noi îi dåm gratuit crescåtorilor ¿i så ni-i plåteascå statul, iar asocia¡iile så ur måreascå apoi ce fac crescåtorii cu exemplarele respective, cum le folosesc, dacå au deschise registre de montå ¿i de fåtåri, toate eviden¡ele ce ¡in de performan¡ele ¿i genealogia animalelor.

- Care este rela¡ia Institutului cu crescåtorii de oi ¿i de capre din România?

- Institutul nostru face parte din asocia¡iile profesionale ale crescåtorilor de ovine ¿i de caprine. În func¡ie de zonå, suntem membri în Asocia¡ia crescåtorilor de ovine din Dobrogea prin Palas, la Bilciure¿ti, suntem membri în Asocia¡ia crescåtorilor de ovine ºurcanå, la Reghin colaboråm cu Asocia¡ia de crescåtori de ºurcanå ¿i ºigaie. Avem o rela¡ie foarte bunå cu toate asocia¡iile, suntem ¿i membri fondatori ai acestor asocia¡ii. Nu existå concuren¡å sau adversitate între noi. Fermierii preiau progres genetic de la unitatea noastrå ¿i suntem încânta¡i de rezultate.

- Ce vå propune¡i în perspectivå?

- Vrem så dezvoltåm alte rase specializate pentru produc¡ia de carne, cu tehnologii noi de cre¿tere ¿i de produc¡ie. Avem urmåtoarele rase în portofoliul nostru: în primul rând, patru rase moderne, create de Institut - Merinos de Palas, Rasa de Lapte Palas, Rasa de Carne Palas, Rasa cu prolificitate ridicatå - toate create ¿i omologate la Palas.

Ne ocupåm de rasa ºurcanå de la Bilciure¿ti, varietatea Bålå (Belå), ¿i rasa ºigaie Ruginie la Reghin. Urmeazå rasa Merinos Australian, singurul nucleu din Europa, pe care îl de¡ine România prin institutul nostru, ¿i rasa Polwarth din Australia. Rasa Polwarth este un tip morfo-productiv de carne - lânå finå, adaptat la condi¡iile din zonele cu umiditate mai ridicatå ¿i mai rece. S-a format în statul Victoria din Australia, din încruci¿area oilor Merinos australian cu berbecii Lincoln. Merinosul de¡ine ¾% din sânge. Este un nucleu men¡inut în via¡å la Palas de zeci de ani. S-au påstrat pentru cå le-am ¡inut noi. Cre¿tem capre din rasa Carpatinå la Reghin ¿i vom omologa o nouå raså de capre peste câ¡iva ani pentru carne, realizatå la Palas prin încruci¿area caprelor din rasa Car patinå cu ¡api din rasa Boer.

- A¡i spus cå vinde¡i berbeci de pråsilå. Un scandal întreg ¡ine de câ¡iva ani între crescåtorii mari ¿i cei mijlocii referitor la berbecii cu origine atestatå. Primii vând berbeci de calitate îndoielnicå celorlal¡i ¿i primesc subven¡ia cea mai mare. Crescåtorii mari sunt acuza¡i cå nu vor så facå testul genomic pentru berbeci, de unde ¿i pericolul scrapiei. Valeriu Tabårå afirma recent cå România nu este în stare så exporte un berbec cu origine atestatå, de¿i ¡ara noastrå are exemplare superbe. În ce måsurå este motivat acest conflict?

- Institutul nu are probleme referitoare la genealogia berbecilor de reproduc¡ie. Noi am creat rase de lapte ¿i rase de carne, dar nu pot exporta în Fran¡a care are multe rase. În Anglia - la fel. E foarte u¿or så facem export în ¡årile vecine.

Calitatea geneticå este indubitabilå, dar trebuie så facem ¿i noi un efort pentru încheierea unor asemenea acorduri comerciale ca så exportåm animale pentru reproduc¡ie, nu pentru tåiere. Institutul nu poate face acest lucru cu fermierii din Serbia, de exemplu. Noi nu avem nimic împotrivå så facem testele ADN ¿i a¿a disputele nu-¿i mai au rostul. Dacå hotåråsc asocia¡iile de crescåtori ¿i ANZ så facem export, noi colaboråm.

- Potrivirea perechilor la tauri presupune cunoa¿terea liniilor genetice. De ce procedura nu ar fi valabilå ¿i pentru berbeci, mai ales cå existå riscul consangvinizårii?

- Sigur cå da, e posibil.

- Cum vede¡i posibilitatea omologårii ca rase a varietå¡ilor de ºurcanå? De ce se tergiverseazå acest lucru? Cum pot fermierii så preia rigoarea cercetåtorilor de la Institutul Palas?

- Este un lucru posibil de fåcut. Trebuie lucrat în lini¿te ¿i cu multå aten¡ie.

Noi suntem o carte deschiså pentru crescåtori. Nu existå fermier care så vinå la noi ¿i så nu avem un dialog. Îi ajutåm så-¿i îmbunåtå¡eascå activitatea în exploata¡ii. Trebuie depu se ni¿te eforturi, trebuie respectate ni¿te precepte. Este o muncå grea ¿i mul¡i abandoneazå aceastå activitate. Asocia¡iile fac controlul produc¡iilor pentru animalele din registrele genealogice, dar trebuie un sprijin direct din partea statului pentru cei care aplicå procedurile standard pentru ameliorarea anumitor rase.

Una e så-i dai crescåtorului 1.000 de lei pe care îi poate folosi ¿i în alte scopuri, dar alta este så primeascå doi berbeci de 1.000 de lei. În acest an, noi am vândut berbecii cu câte 3.000 de lei, inclusiv TVA. Nu este un pre¡ bun. Este doar un pre¡ justificativ pentru noi ¿i accesibil pentru crescåtori. Am fost întreba¡i de ce nu vindem ¿i noi mai scump. Fermierii nu ar fi dat mai mul¡i bani. Trebuie så admitem cå 80% din oile României sunt de¡inute de crescåtorii mici ¿i mijlocii. Ei nu pot da 1.000 de euro pe un berbec. Dacå eu nu pot vinde berbecul de pråsilå din cauza pre¡ului prea mare, råmân cu el în stoc ¿i îl dau la carne cu 800 de lei, cu pu¡in peste pre¡ul de cost.

Dacå îl dau la un pre¡ convenabil, am ¿i eu certitudinea cå berbecul vândut de mine va fi folosit pentru îmbunåtå¡irea performan¡ei, iar munca mea de cercetare este materializatå în curtea crescåtorului.