2 minute read
Ploile excesive au diminuat calit\]ile grâului în Timi[
Fermierii din Timi¿ sus¡in cå, de¿i în 2023 produc¡iile la grâu sunt bune, în ceea ce prive¿te calitå¡ile de panifica¡ie sunt cele mai slabe din ultimii trei ani. De aici ¿i pre¡ul scåzut. Cauza principalå o reprezintå ploile foarte puternice
¿i mult prea dese, chiar zilnice, care au culcat plantele la påmânt pe sute de hectare.
Advertisement
Alexander Degianski, care adminstreazå 5.000 de ha de teren agricol în Timi¿ ale unui concern din Belgia, întinse pe cinci localitå¡i - Giulvåz, Poeni, Otelec, Peciu Nou ¿i Livezile, a explicat cå masa hectolitricå este slabå, între 72 - 77. În mod normal ar trebui så plece de la 77% ¿i så ajungå la 82%.
Din påcate, anul acesta, calitå¡ile grâului sunt mai slabe tocmai din cauza ploilor pe care fermierii (dar ¿i plantele) de obicei le doresc atât de mult. Numai într-o lunå a plouat 200 de litri pe metru påtrat în Timi¿.
Anul acesta ploile au fåcut råu, cå au fost prea multe, iar în 2022, au fåcut tot råu, cå nu au venit. Precipita¡iile excesive au redus ¿i calitå¡ile orzului, cu consecin¡a pre¡ului foarte slab, 0,65 lei.
¥n toatå zona de vest (Timi¿, Arad, Bihor, Satu Mare ¿i Cluj) pre¡ul la grâu este foarte mic, 0,8 lei kg, din cauza masei hectolitrice scåzute.
“Anul 2023 este un an dificil pentru cultura grâului, atât din punctul de vedere al calitå¡ii, cât ¿i al desfacerii. Pia¡a cerealelor nu merge în favoarea fermierilor, în interesul lor, ci împotriva lor. Pia¡a cerealelor e la påmânt. Fer - mierii se aflå într-o situa¡ie dificilå, fiindcå traderii fac ce vor ei”, a aten¡ionat Degianski. El crede cå un pre¡ bun la grâu este de pânå la 1,20 -1,30 lei.
Degianski ar mai vrea så se interzicå în continuare intrarea pe pia¡a din România a cerealelor din Ucraina.
“În al doilea rând, trebuie så existe ¿i alternative la oferta multina¡ionalelor: mori române¿ti care så proceseze cerealele”.
Degianski a adåugat cå problema cea mare este faptul cå grâul ¿i alte produse agricole pe care fermierii români le produc ajung tot la multina¡ionale.
“Acest lucru nu este benefic pentru func¡ionarea corectå a pie¡ei. Trebuie så existe ¿i alternative. Fiind pu¡ini jucåtori pe pia¡å, atunci ei dicteazå ce vor. Impun pre¡ul pe care îl doresc în interesul lor ¿i în detrimentul fermierilor români”.
Fermierii depun eforturi uimitoare pe câmp, fac investi¡ii mari în tehnologii ¿i în utilaje agricole permformante, cu un scop: så ob¡inå produc¡ii agricole mari, så î¿i scoatå cheltuielile ¿i så ob¡inå ¿i profit.
Degianski mai observå ¿i cå între pre¡ul actual pe care îl oferå comercian¡ii ¿i pre¡ul la burså diferen¡a este foarte mare.
“Asta må duce cu gândul la faptul cå existå în¡elegere între ei, de tip cartel, iar asta este extrem de grav ¿i statul ar trebui så intervinå, så controleze situa¡ia”.
Anul acesta, produc¡ia de rapi¡å o va vinde, iar grâu ¿i orzul le va påstra mai mult, pânå va cre¿te pre¡ul. La orz, produc¡ia medie este sub 5 tone la hectar. E un dezastru anul acesta. Pre¡ul e ¿i mai slab ca la grâu, 0, 65 de lei.
“Singura culturå care ne va aduce profit este rapi¡a. Produc¡ia este bunå, aproape patru tone la hectar, iar dacå pre¡ul ar fi 2 lei, ar acoperi costurile ¿i chiar ar ie¿i profit”, este de pårere Alexander Degianski, care a cultivat aproape 1.000 hectare de rapi¡å ¿i 1.500 ha de grâu.