M\rirea salariilor minime scade lefurile în agricultur\

Guvernul a anun¡at cå va majora salariile minime din agriculturå, dar måsura love¿te în mai to¡i angaja¡ii din zona agro, deoarece, de fapt, lefurile le vor scådea, urmare a scåderii din venituri a contribu¡iei pentru sånåtate (CASS).

Guvernul a majorat, cam “din pix”, salariile minime brute garantate în platå pentru angaja¡ii din construc¡ii, agriculturå ¿i industria alimentarå.

În construc¡ii, salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în agriculturå ¿i industria alimentarå, de 3.436 de lei. Noile valori se vor aplica începând cu luna noiembrie. În prezent, salariul minim brut în construc¡ii este de 4.000 de lei, iar în sectorul agricol ¿i industria alimentarå este de 3.000 de lei.

Guvernul justificå majorarea prin necesitatea men¡inerii la acela¿i nivel a lefurilor nete din domeniile amintite, dupå colectarea CASS, måsurå introduså tot de autoritå¡i.

De la 1 noiembrie 2023, salariul minim net din agriculturå va fi de 2.362 de lei, la un brut de 3.436 de lei. În aparen¡å, pare o måsurå bunå. Doar cå nu este deloc a¿a.

Am vorbit cu o serie de fermieri care spun cå ei oricum plåteau lefuri mai mari decât cea minimå. Vorbim de salarii nete de 3.500 - 5.000 lei, ¿i chiar mai mult, înså nu scådeau din venitul brut CASS, dar acum vor primi mai pu¡in la leafå. fost o gre¿ealå din partea Guvernului så anuleze facilitatea fiscalå prin care angaja¡ii erau scuti¡i de plata CASS.

CASS este de 10% din baza lunarå de calcul a contribu¡iei pentru angajator ¿i tot de 10% din salariul brut al angajatului. A¿adar, angaja¡ii se pot a¿tepta la odiminuare a veniturilor cu pânå la 20%, adicå 600-1.000 lei sau chiar mai mult. Un prim efect ar putea fi reducerea numårului de angaja¡i în ferme.

“Eu nu am accesat måsura, deoarece trebuia så am cel pu¡in 70% din activitate în agriculturå, iar eu aveam 69%. Dar consider cå facilitatea a fost foarte bunå, înså anularea ei a fost o gre¿ealå.

Capitalul de lucru din agriculturå are cel mai mare grad de risc din economia na¡ionalå. Ri¿ti så pierzi 90% din acesta pe perioada unui an, iar scoaterea oricårei facilitå¡i acordate este o gre¿ealå ¿i poate afecta notabil fermierii.”

Florin Pârgaru lucreazå 2.500 ha pe suprafa¡a a 14 comune din Vaslui.

Crede cå introducerea CASS este o altå problemå care se adaugå la celelalte, precum lipsa for¡ei de muncå în general ¿i a celei calificate în special.

“Avem tractoare cu sisteme digitale, dar operatorii folosesc poate 10%. Cât prive¿te lefurile, oamenii ¿tiu cå au de luat o sumå fixå ¿i nici nu se gândesc cå eu trebuie så achit o serie de taxe ¿i contribu¡ii. Cum voi rezolva problema? Aproape cå nu am råspunsuri...”.

Silviu Mihai, fermier ialomi¡ean, administreazå 1.500 ha, din care 1.000 ha sunt irigate.

“La mine în fermå, cea mai mare leafå este 5.000 lei net, lunar, iar cele mai mici, de peste 3.000 lei net lunar.

Avem 25 de angaja¡i, dar voi renun¡a la 6, care vor intra în ¿omaj, iar ceilal¡i vor avea venituri mai mici, dupå scåderea CASS din leafå.

Probabil cå-mi voi restrânge activitatea ¿i voi råmâne doar cu 1.000 ha irigate, iar investi¡ii voi face doar dacå accesez fonduri UE.”

Elve¡ienii nu mai suportå tålångile vacilor

De¿i sunetul constant provocat de tålångile vacilor care pasc pe på¿unile alpine este o adevåratå tradi¡ie în Elve¡ia, mai multe comunitå¡i rurale au cerut acum ca acestea så fie scoase în timpul nop¡ii. Multe sate din apropierea marilor centre urbane elve¡iene sunt acum populate de oameni muta¡i de la ora¿, care fac naveta ¿i nu sunt obi¿nui¡i cu zgomotul clopotelor. Ei sus¡in cå tålångile nu mai au nici un sens în ziua de azi pentru cå vacile sunt monitorizate prin cipuri electronice ¿i au pornit o peti¡ie pentru eliminarea lor.

Fermieri bosniaci anun¡å proteste masive

Fermierii din Bosnia au anun¡at cå vor organiza proteste masive la nivel na¡ional, pentru a contesta noua strategie agricolå adoptatå de guvern. Ei spun cå strategia prevede o reducere cu 60-70% a subven¡iilor agricole, care va for¡a multe ferme din ¡arå så dea faliment. De¿i guvernul a explicat cå reforma î¿i propune så alinieze sistemul na¡ional de subven¡ii cu cel existent în Uniunea Europeanå, organiza¡iile agricole sus¡in cå strategia nu poate func¡iona din cauza lipsei unui sistem cadastral eficient ¿i actualizat.