Cronica unei r\zgândiri complet nea[teptate

20 noiembrie: din interven¡ia ministrului Florin Barbu la Consiliul mini¿trilor agriculturii din UE, pe problema noilor tehnici genomice.

“România dore¿te så sublinieze cå trateazå dosarul cu maximå responsabilitate ¿i î¿i men¡ine încå rezerva de analizå. Consultårile pe plan na¡ional ¿i nu numai sunt în plinå desfåurare.”

“Deoarece este vizatå crearea de soiuri de plante noi, este important ca NTGurile så poatå fi reevaluate de autoritå¡ile specializate ale statelor membre, în pia¡a cårora se inten¡ioneazå comercializarea ¿i utilizarea acestora.

România nu sus¡ine NTG1 pentru sectorul ecologic ¿i patentarea plantelor din categoria NTG 1.”

“Consideråm de o realå importan¡å înfiin¡area de laboratoare oficiale publice specializate, finan¡ate de cåtre Uniunea Europeanå, asigurarea metodelor de control ale NTG ca trasabilitatea, etichetarea, pentru respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informa¡i ¿i de a alege.”

“Pentru evitarea posibilelor bariere comerciale netarifare, România solicitå, de asemenea, garantarea de cåtre Uniunea Europeanå a echivalårii categoriei NTG1 pe pie¡ele ter¡e.”

“¥n caz contrar consideråm cå sunt necesare norme de coexisten¡å între culturile NTG 1 ¿i cele conven¡ionale, astfel încât exportul så nu fie afectat.”

Noile tehnici genomice (NGT) sunt pe agenda Uniunii Europene de 15 ani. În tot acest timp, în toate luårile de pozi¡ie pe plan european, oficialii români ¿i reprezentan¡ii fermierilor au sus¡inut necesitatea legiferårii acestora, considerându-le în beneficiul securitå¡ii alimentare.

Înså, în ultima lunå, s-a produs o reorientare. La o jumåtate de an dupå ce Comisia Europeanå a propus reglementarea NGT în mod distinct de organismele modificate genetic (GMO), iar proiectul de lege a ajuns så fie dezbåtut de Parlamentul European ¿i în consiliile COREPER, România s-a råzgândit ¿i vrea o resetare a discu¡iilor despre NGT.

În cele ce urmeazå, developåm filmul acestei råzgândiri.

19 iulie. ASAS transmite MADR comentariile sale pe marginea propunerii de regulament. În esen¡å, se exprimå solicitarea ca absolut toate plantele ob¡inute prin NGT så fie complet evaluate la nivelul statelor membre.

ASAS solicitå fonduri europene pentru înfiin¡area de laboratoare în acest scop. Totodatå, se exprimå unele re-

Petre Daea

Petre Daea, fostul ministru, care a sus¡inut constant NTG în pozi¡iile exprimate în ¡arå sau la Bruxelles, spune cå aceastå schimbare de macaz e o gre¿ealå.

“E mare nevoie de aceste tehnici atât pentru ¡arå, cât ¿i pe plan european!”, ne-a declarat fostul ministru.

zerve tehnice, legate în special de modul în care s-au definit cele nouå categorii: NGT1 ¿i NGT2.

25 iulie. În interven¡ia sa din cadrul Consiliului AgriFish, ministrul Florin Barbu exprimå o pozi¡ie de sus¡inere a propunerii de regulament. Cu unele observa¡ii. Între acestea, preluarea solicitårii ASAS ca Uniunea så finan¡eze înfiin¡area de laboratoare specializate, acreditate european, care så opereze evaluarea plantelor NTG în baza unor proceduri specifice, identice în cadrul tuturor statelor membre.

August2023.Trei ministere (Mediu, Sånåtate, Economie) ¿i ANSVSA î¿i exprimå punctele de vedere referitoare la propunerea Comisiei.

Mediul, Sånåtatea ¿i ANSVSA dau avize favorabile, cu un-

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS

“Sper så se gândeascå bine când se va lua decizia, pentru cå ne va costa de ne va veni råu. Dacå se intrå cu brevetarea pe proceduri, România este scoaså din circuit pentru totdeauna. Nu vom avea ce cåuta pe domeniul respectiv, decât så cumpåråm foarte scump materiale genetice, soiuri ¿i crea¡ii... Nu vom mai putea nici ca procedurå så lucråm cu noile tehnici genetice. Nu e o chestiune cu care så ne jucåm. Trebuie så se gåseascå formula prin care aceste noi tehnici så poatå fi folosite pentru întreaga agriculturå a UE, nu doar în favoarea unor firme sau a anumitor institute”.

ele observa¡ii sau rezerve, în timp ce Ministerul Economiei solicitå ob¡inerea unor garan¡ii interna¡ionale referitoare la faptul cå produsele agricole române¿ti nu vor fi blocate de destina¡iile de export tradi¡ionale în urma asimilårii soiurilor ¿i hibrizilor NGT1 cu cei conven¡ionali.

Ministerul Mediului, în schimb, este foarte critic la adresa MADR, repro¿ându-i cå a preluat pozi¡ia ASAS ¿i a prezentat-o în cadrul Consiliul Uniunii Europene ca fiind pozi¡ia României.

“Este inadmisibil ca pozi¡ia unei institu¡ii publice, academice, så fie substituitå unei pozi¡ii na¡ionale; aceastå pozi¡ie con¡ine erori privind abordarea preventivå din noua propunere legislativå”, se aratå în avizul Ministerului Mediului.

Mediul reitereazå solicitarea de a se constitui în regim de urgen¡å, la nivel na¡ional, un “Grup de lucru interministerial consultativ privind NGT, la nivel de exper¡i”.

29 septembrie. Într-o scrisoare comunå, semnatå de pre¿edintele ASAS, de pre¿edin¡ii asocia¡iilor FAPPR, AFF, LAPAR, Pro Agro, UNCSV ¿i de directorii executivi ai CFRO ¿i AISR, se exprimå o pozi¡ie limpede, de sus¡inere a propunerii de regulament, care, citez: “aduce cu sine recunoa¿terea faptului cå plantele ob¡inute prin aceste tehnici sunt similare cu plantele ob¡inute în mod conven¡ional ¿i ar trebui tratate ca atare”.

16 octombrie. Copa-Cogeca, organiza¡ie din care face parte Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, publicå un document de pozi¡ie fa¡å de propunerea de NTG. Pozi¡ia este de sus¡inere puternicå, cu unele observa¡ii tehnice.

23 octombrie2023 LAPAR transmite Ministerului Economiei un punct de vedere favorabil propunerii de regulament, chiar cu detalii despre beneficiilor oferite de plantele NGT1.

Pe de altå parte, se vorbe¿te de nevoia de trasabilitate (de¿i varietå¡ile NGT1 sunt, a¿a cum se precizeazå chiar în scrisoarea LAPAR, similare celor conven¡ionale din punctul de vedere al evaluårii ¿i etichetårii), de necesitatea unor campanii de informare a publicului ¿i de “sprijinirea fermierilor pentru a avea acces la informa¡ii, studii ¿i cercetåri, finan¡are, investi¡ii, programe de instruire”.

26octombrie. 17 mari organiza¡ii europene, printre care ¿i Copa-Cogeca, transmit pre¿edin¡iei spaniole a Consiliului Uniunii Europene ¿i reprezentan¡elor permanente ale statelor membre o scrisoare de sus¡inere puternicå a propunerii de regulament a Comisiei Europene.

31 octombrie 2023. Florin Barbu, ministrul Agriculturii, acordå un amplu interviu revistei Profitul Agricol, în care puncteazå trei rezerve majore legate de propunerea de regulament referitoare la NGT: lipsa studiilor de impact asupra altor plante ¿i solurilor;

Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, se exprimå favorabil propunerii de regulament ¿i sus¡ine cå punctul de vedere transmis de Ligå Ministerului Economiei råmâne în vigoare.

“Sunt surprins de deciziile care se iau. Nu reu¿im så în¡elegem anumite lucruri. Tot a¿a am fåcut cu organismele modificate genetic, cu soia ¿i porumbul. De aceea le-am refuzat ¿i refuzåm din start orice inova¡ie.

Venim cu diferite pretexte, cå nu mai facem export. Acestea sunt gåselni¡e, ca så încurci fermierul român, så nu aibå ¿i el costuri mai mici de pro- duc¡ie. Le gåsim în naturå aceste muta¡ii. Noi doar le gråbim pu¡in, atâta tot”.

Vasile adaugå cå divergen¡ele între institu¡ii ¿i fermieri au apårut din cauza lipsei unui studiu de impact.

“În lipsa acestui studiu, fiecare vorbe¿te dupå ureche. Toatå lumea le ¿tie pe toate. Vin oameni care nu sunt din domeniu så-¡i dea lec¡ii”.

În schimb, vicepre¿edintele Nina Gheorghi¡å s-a aliniat cu pozi¡ia ASAS.

“Genotipurile NGT-1 nu au ce cåuta în acest regulament. Noi, fermierii, de fiecare datå când am pus în discu¡ie NGT-urile, am avut în minte accesul la soia ¿i porumbul modificat genetic! Surprizå: nu despre asta e vorba! Este vorba de transformarea pie¡ei semin¡elor conven¡ionale, în timp, în NGT-1! A¿a cum este draftul de regulament sar în¡elege ca semin¡ele conven¡ionale, a¿a cum le cunoa¿tem aståzi, vor fi folosite doar in sistem ecologic. Suntem cei mai interesa¡i de aceste organisme, dar nu vrem så picåm victimele gigan¡ilor semin¡elor, care apoi doresc så împartå ¿i pia¡a comercialå!”.