85 milioane tone de rapi]\

Semin¡e

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este reduså cu aproape 3 milioane tone ¿i va ajunge la 85,5 milioane tone.

Marii producåtori de rapi¡å sunt:

 UE (20 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);

 Canada (17,8 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone);

 China (15,4 milioane tone);

 India (11,7 milioane tone).

Principalii consumatori:

 UE (25,2 milioane tone);

 China (19,3 milioane tone);

 India (11,5 milioane tone);

 Canada (10,7 milioane tone); ºåri importatoare: UE (5 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2 milioane tone). ªroturi

 Japonia ( 2 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,5 milioane tone.

Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6,5 milioane tone, mai mici cu 1,3 milioane tone ca anul trecut.

Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la

47,5 milioane tone, mai mare cu 0,3 mil. tone fa¡å de 2022/23.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:

 UE (14 milioane tone);

 China (11 milioane tone);

 India (6 milioane tone);

 Canada (6 milioane tone);

 Japonia (1,2 milioane tone).

Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone).

Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,7 milioane tone, mai mari cu 0,4 milioane tone decât anul trecut.

Produc¡ia mondialå de ulei de rapi¡å este prognozatå la 33 milioane tone.

Cei mai mari producåtori sunt:

 UE ( 10 milioane tone);

 China (7,3 milioane tone);

 India (4 milioane tone); ºårile consumatoare sunt: UE (10 milioane tone), China (8,6 milioane tone), India (4 milioane tone) ¿i Canada (1 milion de tone).

 Canada (4 milioane tone).

Stocurile de ulei de rapi¡å vor fi de aproximativ 3,5 milioane tone.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.799 milioane tone, cu 49 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡iadecerealefurajereva fi de 1.499 milioane tone, cu 52 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de orez va fi 518 milioane de tone, în cre¿tere cu 4,4 mil. de tone fa¡å de 2022/23.

Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,8 milioane tone mai mult ca în 2022/23.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 142 milioane tone, mai micå cu 9 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23.

Semin¡eleoleaginoase vor fi în jur de 661 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de 2022/23.

Produc¡iadesoiava ajunge la 400 milioane tone, cu 28 milioane mai mare decât în 2022/23.

Produc¡iaderapi¡å este apreciatå la 85,5 milioane tone, cu 3 milioane tone mai micå fa¡å de 2022/23.

Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 5 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 113,5 milioane tone, în scådere cu 2,5 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânåpe9noiembrie2023.

Conferin¡a “Semin¡e pentru viitor: Sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului”, organizatå miercuri, 15 noiembrie, de Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor (AIPROM), a reunit profesioni¿ti din domeniul protec¡iei plantelor, reprezentan¡i ai mediului academic, exper¡i în afaceri europene, fermieri, reprezentan¡ii autoritå¡ilor ¿i ai asocia¡iilor de fermieri.

Pre¿edintele Bayer a oferit o privire de ansamblu asupra situa¡iei culturii de porumb în România.

Astfel, suprafa¡a cultivatå cu porumb în România a scåzut de la 3,335 milioane de ha în 1992 la 2,431 milioane ha în 2022, conform datelor INS. Iar conform datelor companiilor (Corteva ¿i Bayer), în 2023 suprafa¡a a scåzut cu 17%, la 2,017 milioane ha. Previziunile cele mai optimiste pentru anul acesta sunt de stagnare.

scot medicamentele sintetice. Câ¡i dintre noi am mai supravie¡ui cu ceaiuri ¿i acupuncturå?

La declan¿area råzboiului din Ucraina, Polonia ¿i Ungaria au cerut derogåri la importuri de produse alimentare care depå¿eau limitele maxime de pesticide ¿i le-au ob¡inut.

În aceste condi¡ii, poate fermierul european så-¿i continue activitatea? Sau punem lacåtul ¿i importåm mâncare din afara UE?

Fermierii europeni se confruntå cu provocarea fundamentalå de a produce mai mult, folosind mai pu¡ine resurse, spune Boualem Saidi, pre¿edintele în exerci¡iu al AIPROM. Totu¿i, Saidi, liderul Diviziei Bayer Crop Science , a vorbit despre viitor cu optimism.

“Suntem deci¿i så ne conformåm regulilor, dar vom continua så afirmåm, råspicat, cå nu existå o solu¡ie universalå, pentru toate statele europene, când se discutå despre reducerea consumului de pesticide.

Trebuie luat în considerare specificul fiecårei ¡åri. Sunt state membre cu un consum chiar de peste 10 ori mai mare de pesticide (peste 10 kg/hectar). Pe de altå parte, trebuie så fim aten¡i când interzicem un produs ce solu¡ii le mai råmân la îndemânå fermierilor”.

Pe de altå parte, randamentele medii au variat foarte mult, în 2018 consemnându-se o produc¡ie record de 7,65 t/ha, în schimb în 2022 produc¡ia medie a fost de nici jumåtate, adicå 3,31 t/ha.

Intensitatea erbicidårilor în cultura de porumb a scåzut cu 10% în intervalul 2014-2022, iar volumul de produse de protec¡ie a plantelor s-a redus cu 27% în deceniul precedent (2011-2020), în parte datoritå reducerii suprafe¡elor cultivate, în parte folosirii de produse tot mai concentrate.

Saidi previzioneazå cå, în ciuda vicisitudinilor, cultura porumbului va råmâne foarte importantå în România.

De partea sa, Vasile Iosif, director FMC ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a avut un discurs sumbru, criticând deschis ceea ce a numit “ipocrizia Europei”.

“Un fermier din Turcia poate folosi 900 substan¡e active sintetice, un fermier român doar 198. Media europeanå este 298. Så ne imaginåm cå mâine se

Suntem foarte ipocri¡i când vorbim de limite maxime admise pentru pesticide ¿i permitem importul de tomate din Turcia. Ni se spune så folosim produse biologice, dar acestea sunt în pia¡å din 1970, iar eficien¡a lor nu se comparå cu a produselor de sintezå”.

La rândul såu, Jean Ionescu, director Corteva ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a dat un verdict pesimist:

“Nu se va putea reduce consumul de ppp fårå avansul biotehnologiei, care så permitå crearea de plante mai rezistente la boli, dåunåtori, mai tolerante la factori abiotici. Dar Europa va deschide ochii cåtre biotehnologie abia atunci când costul alimentelor ne va arde la buzunare”.

Înså scumpirea alimentelor are deja efect. Doru Frân¡escu, expert în afaceri europene, anticipeazå, cu date concrete, cå viitorul Parlament European va fi unul în care dreapta conservatoare va fi ceva mai bine reprezentatå.

Robert VERESS