Fabrica de humus de la Buz\u

Fabrica BioHumusSol din Buzåu a gåzduit generos o reuniune a fermierilor pe 11 octombrie.

I-am întâlnit acolo pe

Liviu Bålånici, Gheorghe Ni¡u, Alexandru Baciu, Vasile Lungu, Dumitru Grigorean, Costel ºåran, Ilie Ursu, Emil Dumitru, Radu Antohe, Teodor Ichim ¿i mul¡i al¡ii. Cu totul, aproape 50 de fermieri.

Fabrica este înconjuratå de trei lacuri ¿i flori. Acolo a fost o mare balastierå care a extras mul¡i ani prundi¿ din albia veche a râului Buzåu. Mircea Voinea a amenajat inteligent aceastå groapå de 9 hectare.

“Am început acest proiect acum 20 de ani. Vorbeam de hranå sånåtoaså ¿i agriculturå bio ¿i nu må în¡elegea nimeni. Eu am lucrat anterior în Elve¡ia ¿i deacolo «am furat» ideea. M-am încåpå¡ânat ¿i am fåcut prima fermå de râme. La originea afacerii, ele sunt de vinå: Ro¿u de California, Eisenia Foetida, douå specii foarte productive, care dau un humus deosebit. Ale noastre nu sunt bune.

Râmele realizeazå cel mai fertil sol. În condi¡ii naturale, un strat de sol de un centimetru se poate ob¡ine în 300 de ani. Cu ajutorul râmelor, facem acela¿i lucru foarte repede. Agricultorii care folosesc excesiv îngrå¿åminte chimice nu în¡eleg un lucru: în sol e via¡å, la fel ca ¿i în atmosferå. Dacå noi chimizåm excesiv solul, mor toate bacteriile din sol. ªi atunci, cum putem noi så mai avem productivitate când solul devine doar un substrat?

Solurile din ¡årile occidentale sunt deja compromise. De aceea, UE ne impune ¿i nouå så reducem cantitå¡ile de îngrå¿åminte pe hectar. Fermierii au exagerat când au dat 300-500 - o tonå de îngrå¿åminte pe hectar ¿i acum påmântul lor nu mai produce dacå nu e ajutat. De aceea, se insistå pentru trecerea la agricultura prietenoaså cu mediul. De aceea, se cere reducerea îngrå¿åmintelor chimice cu 50%.

Albina face cel mai valoros îndulcitor ¿i polenizeazå florile. Ea este principalul indicator al aerului curat. Râma face cel mai valoros fertilizant. Ea este indicatorul principal al vie¡ii din sol. Humusul este colostrul pentru lumea vege- talå. O plantå fårå humus nu poate tråi, la fel ca un nou nåscut care nu beneficiazå de primul lapte al mamei. De aceea, le sugeråm fermierilor cå agricutura se face altfel aståzi”.

“Produsele noastre au devenit o alternativå la îngrå¿åmintele chimice chiar ¿i atunci când pre¡urile nu erau a¿a de mari ca acum. BioHumus ajutå la descompunerea resturilor vegetale de pe teren de 600 de ori mai repede decât în condi¡ii naturale. Noi reu¿im så men¡inem pre¡urile inputurilor ecologice mult mai jos, decât pre¡urile substan¡elor chimice.

Avem 9 produse în portofoliu, inclusiv insecticide, fungicide, biostimulatori (ecobiohumus). Ne men¡inem pe pia¡å de 18 ani ¿i mul¡i fermieri ne cunosc. Am båtut palma cu 3 mari distribuitori: colaborez cu Rod Bun de 13 ani, cu AgriVet ¿i cu Agrii. S-au convins cå produsele noastre se cer. Eu sunt singurul patron care produce ceva ¿i merge în fa¡a fermierului ca så pledez pentru rezultatul muncii mele”, se mândre¿te Mircea Voinea.

Fermentul cu turnesol al acelei seri a fost jurnalistul poet Tudor Gheorghe Calotescu. El a realizat dialoguri antrenante cu majoritatea fermierilor la fiecare maså, un format nou pentru un eveniment agricol. ªi a curs Feteasca Neagrå din Cramele Hermeziu...