463 by Punctul

PREZENŢĂ RECORD ÎN TOP

NEW YORK TIMES DESPRE SIGHIŞOARA

Punctul

BUGETUL STATIC, GUNOAIE MAI SCUMPE ŞI BURSE SĂRACE

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Punctul 9 ani, La mulți ani!

Anul IX, Nr. 463, 10 - 16 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON

8 www.punctul.ro

www.punctul.ro

EDITORIAL Au trecut nouă ani(!?!)......

Da, incredibil, au trecut nouă ani de la întâlnirea mea cu PUNCTUL și cu oamenii săi alături de care sunt prezent aproape de un deceniu. E mult, e puțin? Nu știu și nu știți nici dumneavoastră, cititorii fideli care ne-ați urmărit în timp. În ceea ce mă privește, au trecut peste mine mai mult de 400 de săptămâni la PUNCTUL, mai mult de patru sute de apariții publice în care am prezentat realitățile unui crâmpei de țară. Primul meu contact cu PUNCTUL s-a întâmplat prin achiziționarea de la chioșc al unui exemplar dintr-o publicație nouă și, recunosc, ciudată. Pagini multe, fascicule A, B, C, D, pagini în engleză și germană, era o apariție inedită și insolită în peisajul editorial al anilor 90. Chiar dacă în acea perioadă scriam pentru un cotidian local, citeam cu interes săptămânalul acela, PUNCTUL, care aducea o adiere plină

de parfumul tinereții în mass media locală. Semnau atunci Sorin Simion, Răzvan Cirezaru, Vali Russu, Claudiu Oros, Raluca Maria Creț, Korpoș Ioan, Vasile Muntean, Ioan Chiorean, George Lupea, Horea Soporan, inegalabila și regretata Sorina Bota, Alexandra Borzoș și încă mulți alții care au avut o apariție meteorică prin redacție și de care, îmi cer iertare, nu îmi mai amintesc. Au fost băieți și fete talentați care au contribuit fiecare după posibilități, la multe succese care au culminat cu premiul acordat PUNCT-ului de Clubul Român de Presă. În ceea ce mă privește, am apărut în redacția din strada Koteleș Samuel după o discuție cu Marius Libeg și Galna Zoltan, o discuție după care, sunt sigur, nu era nimeni optimist în ceea ce privea colaborarea ulterioară. După întâlnirea de la Luduș, a urmat prezentarea mea, într-o zi de vineri, la ședința de sumar. Privesc în oglinda amintirilor și mă văd in-

CUM ŞI CÂTĂ FORŢĂ DE MUNCĂ NE PLEACĂ? În urmă cu 9 ani, se „năştea” la Tîrgu-Mureş „o foaie pentru minte”, ce urma să aducă pe piaţa mureşeană un nou suflu. Asta şi-a propus echipa din acea vreme, şi putem spune, acum după 9 ani, că ceea ce şi-a propus a şi reuşit. Scopul? „Scopul cred că este să participi la creşterea unei societăţi mai bune, alături de comunitate”, Marius Libeg, director. Săptămânalul Punctul a reuşit pe parcursul celor 9 ani de apariţie să câştige încrederea mureşenilor atât prin multiplele analize serioase care conturează viaţa urbei, cât şi prin seriozitate şi imparţialitate. Putem spune cu mâna pe inimă că ziarul nostru NU a fost implicat în campanii electorale; NU am denigrat pe nimeni; Nu a fost nicio persoană căreia să îi refuzăm publicarea dreptului la replică; Articolele noastre s-au bazat (şi se bazează) pe fapte, documente, declaraţii şi anchete şi niciodată pe bârfe şi suspiciuni; articolele din ziarul nostru sunt serioase şi au ca ţintă ceea ce lipseşte majorităţii celorlalte publicaţii atât de la noi din judeţ, cât şi din întreaga ţară: evidenţierea unor probleme, sesizarea lor şi prin aceasta rezolvarea lor de către organele competente.

trând în sala mare a redacției. A fost un șoc pentru mine, așa cum a fost și pentru viitorii mei colegi. Pe canapeaua de lângă intrare era ”bosul” Cristian Teodorescu, oarecum mirat de intrarea mea. ”Ce doriți domnu?” m-a întrebat. În încăpere erau o mulțime de tineri care priveau cu oarece interes un ”nene” care părea rătăcit acolo și atunci salvarea mea a venit din partea lui Marius care a făcut prezentările și a dat explicațiile necesare în ceea ce privește persoana mea. Erau necesare acele precizări pentru a nivela oarecum marea diferență de vârstă dintre noi. De altfel, puteam spune că eu făceam cât cei doi directori la un loc. În ceea ce privește vârsta, desigur. Acum, după nouă ani de colaborare, PUNCTUL și colegii mei au rămas la fel de tineri și de talentați, iar eu, recunosc, m-am maturizat alături de ei și aștept cu încredere aniversările următoare alături de cititorii fideli. Ioan A. BORGOVAN

ANIVERSARE

Punctul, 9 ani! La mulți ani!

În urmă cu 9 ani, se „năștea” la Tîrgu-Mureș „o foaie pentru minte”, ce urma să aducă pe piața mureșeană un nou suflu. Asta și-a propus echipa din acea vreme, și putem spune, acum după 9 ani, că ceea ce și-a propus a și reușit. Scopul? „Scopul cred că este să participi la creşterea unei societăţi mai bune, alături de comunitate. Acest scop nu-l atingi niciodată”, Marius Libeg, director. Săptămânalul Punctul a reușit pe parcursul celor 9 ani de apariție să câștige încrederea mureșenilor atât prin multiplele analize serioase care conturează viața urbei, cât și prin seriozitate și imparțialitate. Putem spune cu mâna pe inimă că ziarul nostru NU a fost implicat în campanii electorale; NU am denigrat pe nimeni; Nu a fost nicio persoană căreia să îi refuzăm publicarea dreptului la replică; Articolele noastre s-au bazat (și se bazează) pe fapte, documente, declarații și anchete și niciodată pe bârfe și suspiciuni; articolele din ziarul nostru sunt serioase și au ca țintă ceea ce lipsește majorității celorlalte publicații atât de la noi din județ, cât și din întreaga țară: evidențierea unor probleme, sesizarea lor și prin aceasta rezolvarea lor de către organele competente. „După trei ani de presă am vrut să renunţ. Era prea stresant pentru felul meu de a fi. Poate era doar stilul lui Aurelian Grama (n.r. director Zi de Zi, Ziarul de Mureş), de altfel un om foarte de treabă. Am şi anunţat că plec, moment în care Cristi a venit cu propunerea. Noroc că aveam doar 24 de ani. Era necesară nebunia vârstei. Cu mintea de astăzi nu puteam să încep aşa, adică cu un buget care acoperea cheltuielile pentru o lună de zile. Nu ştiam mare lucru nici în domeniul managementului. Ţin minte că după nici un an de zile a venit în redacţie un corespondent pe zona

Balcani a unui ziar din Olanda. Când ne-am prezentat a sunat ceva de genul: bună, sunt Marius şi reprezint săptămânalul Punctul cu un an vechime. Bună, sunt cutărică şi reprezint ziarul Olandez, înfiinţat pe la 1850. Deci tipul reprezenta un ziar mai vechi decât ţara mea. Aia a fost o primă maturizare legată de „afacerea” în care ne-am băgat. Am avut 40 de pagini şi eram vreo 25 în redacţie. Avea suplimente pe oraşele din judeţ. Era conceput aşa pentru a intra mai bine în comunitate. Doream ca materialele să vină de acolo, cu ziarişti din oraşele respective. Acest lucru am reuşit să-l păstrăm până astăzi, doar că în mai puţine pagini”, Marius Libeg, director. DECI… În anul 2005, în data de 25 februarie, echipa de atunci a săptămânalului Punctul, aștepta cu sufletul la gură tipărirea primului număr al ziarului. O echipă tânără, dornică de muncă,

entuziastă, a muncit pe brânci pentru ca primul număr să fie ceea ce și-a dorit. Ziarul arăta mult diferit de ceea ce avem acum. Câte patru pagini de suplimente pe municipiile Reghin, Sighișoara, LudușIernut, Târnăveni, pagini traduse în limbile germană și engleză plus 16 pagini de scriitură pe TârguMureș, practic Săptămânalul Punctul era tot ceea ce avea nevoie județul nostru, cum ne și prezentam la acea dată :„Punctul va fi singura publicație care va oferi informații comunităților urbane, fiecăreia în parte. Fiecare oraș își merită propriul ziar”. ANII 2009-2010, ANI GREI PENTRU PUNCTUL A urmat o perioadă grea, „Criza cu toate greutăţile de moment a fost un lucru bun până la urmă. Era nevoie de o cernere şi în presă şi încă mai este. Au dispărut staţii locale a unor televiziuni mari, radiouri, a dispărut un săptămânal important, iar un cotidian s-a

Se acordă nouă, săptămânalului Punctul, și colaboratorilor pentru activitatea frumoasă ce a încununat 9 ani de presă. La mulți ani!

LA MULTI, ANI!

transformat în bisăptămânal. Majoritatea presei din Târgu-Mureş a rezistat asumându-şi un parti pri cu grupuri de interese din domeniul politic şi administrativ. Aş fi absurd să spun că noi nu am avut contracte

cu instituţii ale statului dar consider că nu am îngenunchiat în faţa cuiva. Nu cred că am cântat odă cuiva şi chiar pot spune că dacă în presa de astăzi s-ar cenzura cât am făcut-o noi lucrurile ar sta mult mai bine. Recunosc că au fost informaţii pe care le-am aflat şi nu le-am dat în lucru colegilor. Dar culmea, „nu e nimic ascuns care să nu se descopere” aşa că în timp toate s-au aflat şi nu am oprit nimic. Parcă ţin minte că odată, acu vreo 5 ani l-am oprit pe Hegheş cu o ancheta pentru că nu mi se părea destul de documentat şi aveam şi noi un interes personal. Până la urmă a apărut articolul. Cirezaru scria ce vroia prin editoriale, Sanda şi Marcel erau singurii care îi mai tăiau câteva cuvinte. Şi a mai fost cazul când Ligiei i-am mai tăiat sau refăcut 2-3 fraze. A da: mă mai bag la titluri şi la comentarii personale când e vorba de un articol. Cu Sorina am câştigat tot ce se putea. Avea idei şi proiecte extraordinare. Împreună cu ea am crescut şi câţiva oameni”, Marius Libeg.

Se acordă cetățenilor care curăță trotuarele din fața caselor sau blocurilor și aruncă zăpada pe carosabil îngreunând circulația și ocupând parcările.

DEZINTERES

ANIVERSARE

Campanii Punctul şi rezultate vizibile Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda nu a fost demolată datorită Punctul Săptămânalul ”Punctul” şi „Ştii TV” au lansat în 2008 campania „Patriotism de buzunar”. Ne propuneam atunci să demonstrăm că patriotismul adevărat este altul decât fanfaronada ieftină, că trebuie să ne promovăm valorile şi nu să le aruncăm la gunoi. Să arătăm câte şanse adevărate de a fi ma(r)i români am ratat. Dar şi cum putem să ne reparăm greşelile. Campania a fost deschisă de „Eminescu, dosarul Deda”, când după ce „Punctul” a adus în dezbatere publică problema demolării Casei Memoriale ”Mihai Eminescu” din Deda, în locul căreia se află acum un bar, autorităţile locale au găsit o soluţie pentru a salva memoria poetului! REDĂM ÎN CONTINUARE TEXTUL APĂRUT ÎN PUNCTUL: „Judeţul Mureş nu are nici o casă memorială. Şi ce dacă? ridică din umeri cei care ar trebui să aibă grijă de cultură şi patrimoniu. Adică reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Culte şi Patrimoniu, în frunte cu poetul Nicolae Băciuţ. El a fost cel care a dat undă verde demolării Casei Memoriale „Mihai Eminescu” din Deda. Fără nici o urmă de remuşcare. Legal, Nicolae Băciuţ e acoperit. Casa nu era inclusă în patrimoniul cultural, aşa că şeful Direcţiei de Cultură are mâinile curate. Moral însă? Explicaţiile halucinante prin care îşi justifică „verdictul” şi care au fost consemnate în săptămânalul „Punctul”, vorbesc de la sine. Vi le reamintim. „Ce ar fi dacă am ridica o casă memorială în fiecare loc prin care a trecut Eminescu?”... ...întrebarea, retorică de altfel, nu vine din partea unui semianalfabet ci chiar din partea „şefului” Culturii, care mai e şi poet, şi publicist, şi critic literar şi cadru universi-

şi nu cel de buzunar. „Aici nu e vorba de mistificare. Aşa cum Dumnezeu se află pretutindeni în noi, pentru noi, ne urmăreşte, ne însoţeşte ce facem, tot aşa Poetul este lângă noi, este în noi, vorbeşte cu noi. La asta ar trebui să ne gândim” spune Dimitrie Poptămaş, fost director al Bibliotecii Judeţene, preşedintele Fundaţiei „Vasile Netea” şi unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ”cauzei” lui Eminescu la Deda. Nicolae Băciuţ este contestat. De scrierile lui Vasile Netea, de documentul publicat într-un număr al revistei „Luceafărul” din 1964 în care învăţătorul Grigore Ceontea povesteşte de popasul lui Eminescu la Deda, de „Istoria Literaturii Române” a lui Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda G. Călinescu. Şi de localnicii din comuna mureşeană. Care au pierdut şansa de a avea tar asociat, doctorand în artă teatrală şi po- aici. El susţinea că în 1866 Eminescu nici un obiectiv turistic important ce ar fi atras sesorul unui master în administraţie locală. nu se numea Eminescu, ci Eminovici, că era turiştii în zonă. Povestea îngropată sub baRăspunsul îl intuiţi, desigur. Da, domnule un ilustru necunoscut, că putea foarte bine să rul care se ridică peste drum de şcoala din Băciuţ, ar fi un semn de patriotism. Un ajungă la Tîrgu-Mureş prin Ideciu. „Cum se Deda va fi însă reînviată. altfel de patriotism, nu unul de faţadă, aşa face că, în tot drumul său, Eminescu s-a oprit cum de multe ori ne-am obişnuit să vedem doar la Deda şi în rest a dormit în şuri şi pe sub PRIMĂRIŢA LUCREŢIA CADAR ÎL sau să oferim. Pentru şeful Direcţiei de Cul- poduri?” se (ne) întreabă Băciuţ. VA „REABILITA” PE EMINESCU tură, o casă memorială „Mihai Eminescu” la Deda ar fi însemnat însă, „o mistificare a bioNICOLAE BĂCIUŢ ARE DREPTATE... grafiei poetului”. „Am fi fost ridicoli dacă am Da, Eminescu a trecut prin Deda, spun fi persistat în această eroare. Ar fi fost imoral. la unison sătenii, intelectualii, edilii comuRespectul faţă de Eminescu nu ne permite să Desemnată oficial drept casă memorială nei. Şi pentru a arăta lumii întregi că aşa a îi mistificăm biografia”, declara, în decembrie „Mihai Eminescu” în 1990, cu girul Uniunii fost, primăriţa Lucreţia Cadar are un plan. anul trecut, şeful Direcţiei Judeţene de Cul- Scriitorilor, casa care acum nu mai există, În centrul comunei va fi ridicat un bust. tură. Nicolae Băciuţ avea argumente „solide”. graţie aprobărilor date de Direcţia de Cul- Apoi, se vor face demersurile necesare penEl susţinea că nu există nici o mărturie tură, nu a fost locuinţa în care a poposit tru ca una dintre casele vechi din comună să şi nici un argument istoric, ştiinţific, literar Poetul. Toată lumea ştia asta. Dar faptul că fie transformată în punct muzeistic. Astfel, care să confirme faptul că Eminescu ar fi tre- acea casă păstra povestea trecerii lui Emi- placa memorială dar şi obiectele din casa cut prin Deda. „E o ficţiune, o proiecţie ima- nescu prin Deda, a iubirii sale pentru fata transformată în bar vor fi scoase din cămăginară”. Nicolae Băciuţ mai spunea că nici unui preot, iubire pe care o va „imortaliza”, ruţa strâmtă în care au fost depozitate. Vor nu poate fi vorba de casă memorială atâta se zice, mai târziu, în celebra poezie „Sara fi astfel „răzbunate” toate negocierile eşuate, vreme cât „casa e una ca oricare alta, nu e cea pe deal”, era suficient pentru cei care doreau purtate în ultimii 17 ani între administraţia în care se spune că ar fi stat Eminescu”. Şi ar- să păstreze vie amintirea poetului. Şi să îşi locală şi bătrânul Iosif Ceontea, proprietagumentele scriitorului mureşean nu se opresc manifeste astfel patriotismul. Cel adevărat, rul casei „Eminescu”.

www.punctul.ro

Întâmplări amuzante, rubrici amuzante A munci într-o redacție, așa cum e Punctul, nu e foarte ușor. „Îmi amintesc că un coleg care lucra pe ediția de Sighișoara, și care era veșnic copleșit, a dispărut... (adică a fugit de responsabilitate, fără să ne spună nimic). Trebuia să închidem ediția și nu dădeam de el…pur și simplu a dispărut. Nu a mai răspuns la telefon, nimic. A trebuit să „coacem” patru pagini de știri, într-un timp record. Nici până în ziua de azi nu știm ce s-a întâmplat.” „Ședințele din redacție erau uneori comice, eram mereu în goana de a aduce idei noi și ajungeam în a propune cele mai năstrușnice idei”. „Îmi plăceau foarte mult grătarele pe care le făceam în sediul de pe strada Koteles și ciorba de fasole pe care ne-o făcea vecina de deasupra. Era foarte comic, deoarece ne gătea câteo ciorbă mare de fasole, super delicioasă, și niciodată nu aveam linguri și farfurii destule, iar pentru că ne era rușine să-i cerem femeii, mâncam pe rând, şi ne înghesu-

iam care să mânânce în primele două ture, să nu se răcească”. „Odată am comandat pizza pentru toată redacția, iar Cristi a hotărât să luăm pizza cu pește, și ne-a venit o pizza în saramură, nu altceva, era atât de sărată încât abia puteam respira , dar de foame am mâncat-o”. „Îmi plăceau și îmi plac ieșirile la Lăpușna, la început erau zgomotoase, cu nopți în care făceam discotecă, acum sunt liniștite, avem copii, iar ieșirile noastre nu mai seamănă cu ce era atunci, am devenit mai liniștiți, mai domoli, Cristi ne mai critică câteodată, dar şi el s-a schimbat...” Cel mai tare mă amuza rubrica..

„nervii noștri”, de fapt erau nervii lui pe care-i redacta amuzat într-o mică rubricuță. Pe lângă faptul că scria despre tot felul de întâmplări enervante din județ, Cristi ne stresa și prin faptul că scria acolo despre lucruri care se întâmplau în redacție. Unora nu le-a plăcut. Și l-am bătut la cap pe Teodorescu să-i pună punct. Așa a și făcut, dar nu numai din vina noastră, ci și dintr-o vastă comoditate, ce-l caracterizează. Redăm în continuare câteva dintre enunțurile pe care mureșenii le-au întâlnit la acea vreme în, ceea ce noi am numit, Oftica: „…Mi se pare mie sau chiar nu se mai poate circula în Tîrgu-Mureş în jurul amiezii? Că fac câte o oră pe anumite trasee din oraş (de exemplu …NERVII NOŞTRI ieşirea spre Reghin sau pe Bulevardul 1 Decembrie) şi o jumătate de oră până în Sighişoara. Ceea ce e cam ciudat. Probabil că soluţia pentru În anul 2009, Cristi a inventat rubrica vară va fi tot vreun scuter ceva, că nu vreau să

mă prăjesc în maşină la 50 de grade Celsius…” „Nu am câştigat nici săptămâna trecută la Loto. Şi mi-am propus, m-am concentrat, şi nimic. Apoi, era să fac cu nervii din cauza mobilului. Fiind un mare fan al Nokia 6310i mi-am cumpărat în urmă cu vreo 4 luni unul nou-nouţ din Statele Unite (via internet) l-am scăpat pe jos în prima săptămână de folosinţă şi de atunci ne chinuim unul pe altul şi ne promitem tot felul despre origini”.

ANIVERSARE

Punctul este un reper: al meu, al nostru, al orașului, al județului. Cristian Teodorescu: „Pentru mine Punctul reprezintă 9 ani din viață, multe-multe satisfacții și o listă mult mai scurtă de probleme. Este un drum pe care aș porni din nou fără ezitare, este drumul pe care vreau să merg în continuare și este drumul care m-a modelat și pe care l-am modelat cum am știut mai bine. Punctul este un grup de prieteni care au continuat împreună și în momentele mai fericite când reușeam să ne spunem cuvântul pe plan național și câștigam premii jurnalistice; dar și în acești ultimi ani de criză care ne-au lovit la fel de rău ca pe orice instituție media și cu precădere media scrisă printată. Nu în ultimul rând, Punctul este un reper: al meu, al nostru, al orașului, al județului. Eu cred, și sper, că vom reuși să ne revenim chiar dacă armele și metodele de comunicare se vor schimba și ne vom adapta la noile cerințe ale pieței”. IDEEA „Ideea a venit simplu, românește: în Office, după o zi de muncă de final de an 2004 când ne-am „împrietenit” la o bere. Mă refer la partenerul meu din toți acești ani, Marius Libeg. A fost prima ieșire la o bere cu Marius și de atunci lucrăm împreună fără cusur. Treaba cu construitul ziarului e puțin mai complicată și poate mai greu de înțeles acum pentru că lumea și comunitatea s-a schimbat enorm în tot acest timp. Ideea e că am prins un moment economic bun, am construit cu grijă de-a lungul timpului (mai ales Marius, care e mai cerebral decât mine) și de multe ori am avut și inspirație în ale-

www.punctul.ro

făcut vâlvă și unele au devenit subiecte naționale. Au fost frumoase și ieșirile cu „gașca” Punctul de la Lăpușna și mai ales din Grecia. Apoi, perioada marilor proiecte și a premiului Dumitru Tinu. ȘI pentru că trebuie să aleg cea mai cea perioadă spun doar atât: SORINA BOTA. Perioada Sorina Bota a fost, de departe, cea mai frumoasă perioadă Punctul”. VIITOR

Cristian Teodorescu „ Perioada Sorina Bota a fost, de departe, cea mai frumoasă perioadă Punctul”

gerile și deciziile pe care le-am luat împreună. De ce „Punctul”? Pentru că am căutat cele mai uzuale cuvinte în vorbirea curentă care să aibă și o semnificație pentru produsul media ce urma să-l punem la vânzare. CONCEPTUL „Conceptul de la care am pornit în urmă cu 9 ani ar funcționa /ar fi relevant și acum pentru comunitățile locale din județ, dar, din păcate, analizele economice au arătat că acestea nu se justificau ca exercițiu financiar. În 2009 am ajuns în imposibilitatea de a mai continua acest proiect așa cum a fost el conceput inițial”. SCOPUL „Evident am avut un scop și eu cred că într-o oarecare măsură l-am

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

atins: am furnizat comunității câteva proiecte interesante, am creat evenimente și am crescut nivelul competițional din mass-media locală. Asta pentru o bună perioadă de timp a funcționat. Acum avem un alt set de provocări ce țin mai mult de alegerile editoriale și de identificarea nevoilor de informare ale publicului și cred că asta e una dintre cele mai grele decizii pe care un jurnalist bun trebuie să le ia. Identificarea subiectelor de interes și lumina în care redai povestea. Cred că provocările pentru următorul „cincinal” vor fi mult mai complicate pentru un jurnalist. Agenda populației, a comunității este foarte diferită de cea a presei; la fel de adevărat este că agenda populației e și foarte diversificată și nu ai cum să o acoperi cu un singur produs media. Dar, cert e că dezinteresul populației față de media are mai multe cauze și însăși presa duce cea mai mare vină. Eu cred că aici trebuie să căutăm răspunsuri ...”

fost o perioadă în care a trebuit să renunțăm la două treimi din echipa din 2008 și evident la două treimi din capacitățile editoriale. A fost o perioadă cruntă, dar absolut necesară pentru a supraviețui și spun asta având în vedere regula de aur pe care ne-am autoimpus-o eu și Marius: nu aducem bani de acasă pentru a susține afacerea!” PERIOADA CEA MAI FRUMOASĂ „Aș putea să enumăr mai multe momente frumoase: primul an când munceam pe rupte, dar vedeam că merită. Aveam rezultate impresionante. Apoi, au urmat marile articole și marile anchete care au

CRIZA 2009-2010... „Pfuui, greu greu. Au fost momente deosebit de grele și de câteva ori am fost pe punctul de a închide Punctul. Dar am reușit să ieşim basma curată și iată-ne în 2014. Numi face plăcere prea mare să povestesc despre acești ani pentru că foarte puțini au reușit să mai înțeleagă nevoile de publicitate în condițiile în care propriile lor afaceri erau sub asediul problemelor economice. A Arhiva Punctul

„Din păcate, trăim o etapă în care nu prea se mai pot face planuri de afaceri și de viitor foarte concrete și pe perioade medii sau lungi. Există doar planuri pe termen scurt și acestea nu sunt interesante din punctul cititorilor de vedere. Ce trebuie totuși să spun este că echipa care lucrează la Punctul a fost întotdeauna de un nivel calitativ peste, mult peste media locală, și asta s-a văzut întotdeauna în paginile ziarului. Chiar dacă acesta s-a subțiat cantitativ în anii 2009-2010, niciodată nu s-a subțiat calitativ. Ligia Voro, Cătălin Hegheș, Titi și Alexandra, Emeşe Ardelean, Ioan Borgovan, Mircea Barbu, Ovidiu Morar și fața nevăzută din spatele programărilor Mihaela Kozak; precum și ceilalți colaboratori pe domeniul foto, editorial, distribuție și partenerii Punctul lucrează împreună de 9 ani și asta spune multe despre stabilitate și profesionalism. Mergem mai departe! Vă mulțumesc dragii mei!”

ANIVERSARE

Punctul i-a făcut pe ardeleni mândri O serie de articole care a plăcut cititorilor Punctul, iar ziariul s-a vândut încă de la prima apariție pe tarabă, ca pâinea caldă, este „ Cât de ardelean te simţi de Ziua României”, redactorii Punctul au încercat să afle răspunsul la această întrebare atât de la politicieni, și de la importanți oameni de cultură, cât și de la mureșeni: „Alexandru Cistelecan: De ziua României ar trebui să mă simt, în primul rând, român şi în al doilea rând ardelean pentru că este ziua Unirii, dar nu e rău să ne simţim în această zi şi ardeleni şi să ne aducem aminte că, de fapt, ardelenii sunt cei care au optat, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, pentru a intra în Regatul Român”. „Sunt mândru că la Sighişoara s-a născut, se pare, în 1431, Vlad Ţepeş,

de a cărui faimă a tremurat, alături de „păgâni”, întreaga Europă, care l-a transformat în personaj grotesc de basm ca să exileze în mintea copiilor amintirea temutului prinţ valah. Şi sunt mândru tot de Sighişoara pentru că a ei Cetate e singura cetate medievală locuită din toată Europa, monument istoric de a cărui soartă s-a interesat însuşi Prinţul Charles, care ne-a ferit de urgia numită Dracula Park. Sunt mândru că mănăstirea din Recea e singura din Europa pictată integral în mozaic. Mă mândresc cu rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie, născută din teama lui Alexandru Borza, fondator al botanicii româneşti, pentru aceste delicate flori ameninţate de extincţie. Mă mândresc cu vinul de Jidvei de pe dealurile Tîrnavei şi cu merele de

ralităţii, cimentând buna înţelegere între români şi maghiari, dacă intriPremiul ga politică n-ar fi împlinit, în mod Dumitru Tinu discreţionar, obsesiile segregaţionis2007 te şi orgoliile câtorva personalităţi Edi]ia de Sighi}oara frustrate ale politicii româneşti. Cei şapte investitori au fost doar unul: ăla care trebuia Şi ca să rămânem prin zonă, mă Premiul ”Dumitru Tinu” a fost adus la TîrguEdi]ia de Reghin „mândresc” cu debutul multicultuMureş de săptămânalul Vacile şi oile din Gurghiu ”Punctul”. Pentru prima ralităţii româneşti în martie 1990, pasc narcise în rezervaţie dată. Şi tot pentru prima dată, juriul naţional care care a pus Tîrgu Mureşul în mod Edi]ia de Câmpie }i Târnave a stabilit câştigătorul nu Social-democraţii a mai ţinut cont de tiraje tragic pe harta socio-politică naţiosalvează onoarea PD-ului sau de management, ci de o campanie de presă care nală şi poate şi internaţională. Mă Facturile Energomur a fost apreciată drept... mai mari primăvara excelentă: ”Dosar de „mândresc” cu Carbid Fox, singurul decât iarna excelenţă”. Drumul spre producător de carbid al ţării, lider premiu a fost greu, şi S-a încheiat sezonul de încălzire şi au apărut primele facturi la propriu şi la figurat. umflate pe ultima sută de metri pe pieţele din Asia, Africa, zona O elevă din Tîrgu-Mureş, Cel mai mare hotel din Tîrgu-Mureş intră în reparaţie Golfului, fosta URSS, omnipreîn Lotul naţional zenţă a rapoartelor APM privind de chimie al României poluarea apei, aerului, solului şi a vieţilor noastre. Mă „mândresc” cu Azomureş Tîrgu Mureş, ultimul combinat de îngrăşăminte chimice complexe al ţării, de care cu bucurie ne-am lipsi, ca să avem un aer cât de cât respirabil la Tîrgu Mureş. Dar, mai presus de toate, mă mândresc la Batoş, pe care le vrem adăpostite rită implementării, la Tîrgu Mureş, cu bunul simţ ardelenesc, cu spiriîn carafele şi vasele de ceramică de a primului serviciu de ambulanţă tul molcom şi aşezat care face de Corund. Sunt mândru de Univer- SMURD de către doctorul Raed ruşine şmecheria sudistă, cu „masitatea de Medicină şi Farmacie din Arafat, recunoscut prin performan- halaua” bucureşteană şi „sălbăticia” PREMIU Punctul nr. 114, 23 - 29 aprilie 2007 Tîrgu Mureş, bastion al învăţămân- ţele sale în toată ţara. oltenească. De aceea sunt mândru tului medical românesc şi tot aici de …Sunt mândru de fostul liceu că sunt ardelean. Sunt mândru că Spitalul Judeţean, centru regional Bolyai, care ar fi putut să rămână sunt mureşean. Sunt mândru că Premiul ”Dumitru Tinu” a fost adus la Tîrgu-Mureş de săptămânalul ”Punctul”. Pentru prima dată. Şi tot pentru prima de urgenţă, încă neoficial, şi dato- un bastion mureşean al multicultu- sunt român. oară, juriul naţional care a stabilit câştigătorul nu a mai ţinut cont de tiraje sau de management, ci de o campanie de presă

Punctul 01

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Singura publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

Anul III, Numărul 114 23 - 29 aprilie 2007 Preţ: 0,99 RON

L-am câştigat!!!

în acest sens pe o perioadă lungă de timp, cu investitori care dispun de capitalul necesar, sau ar mai fi o variantă de închiriere, pentru care există deja trei oferte. Cel târziu la sfârşitul lunii mai o decizie sau alta se va lua.” În structura nouă, Claudia Pescar a spus că, indiferent de cine îl va face, va fi vorba de un hotel de 120 de camere, de trei stele. Detaliile se vor şti în aproximativ o lună de zile, după terminarea negocierilor şi semnarea unei înţelegeri definitive.

Cătălin Hegheş

Aflat în plin centrul oraşului, hotelul „Grand” a ieşit din circuitul turistic în anul 2002. Din cauza stării de degradare şi a lipsei de investiţii, hotelul nu mai era îndeajuns de competitiv pe piaţă, în contextul în care au apărut unităţi de cazare noi, care oferă servicii la cele mai înalte standarde. Totuşi, principalul atu al hotelului „Grand”, acela de a fi cea mai mare unitate de cazare din Tîrgu-Mureş, a rămas în picioare. În plus, conform studiilor de piaţă făcute de marile lanţuri hoteliere, cel mai profitabil hotel într-un oraş ca Tîrgu-Mureşul este unul la aproximativ 150 de camere. Cum hotelul „Continental”, cel mai mare aflat în prezent în funcţiune, are sub 100 de camere, există premise pentru ca Grand să revină puternic pe piaţă.

Administratorul SC Grand SA, Claudia Pescar, a precizat: “Cu siguranţă, vor începe în acest an lucrările, ceea ce înseamnă că 2008 va fi anul reintroducerii în circuitul turistic. Fiind vorba de o investiţie mare, de ordinul milioanelor de euro, variantele care le am în vedere este asocierea, existând deja oferte

L-am câştigat!!!

Aprile 2005, Sorina Bota, Premiul

Sorina Bota

Atunci când Sorina a venit la cârma ziarului, redacția a întinerit. A fost o perioadă foarte frumoasă. Spunem frumoasă deoarece Sorina venea cu cele mai frumoase idei și cu cele mai interesante subiecte, iar ședințele de redacție au devenit o goană după subiecte care să placă mureșenilor; amintim aici seria de articole apărute în Dosar de excelență, serie care a adus Săptămânalului minunatul premiu „Dumitru Tinu”, dar și sera de articole , apărute în numărul de 1 Decembrie, când toată redacția s-a „strufocat” în a afla de ce „Suntem mândri că suntem ardeleni”, şi ziarul s-a vândut ca pâinea caldă în prima zi a apariției pe piață.

www.punctul.ro

PREMIUL Aşa cum am spus, de Sorina Bota se leagă Premiul Dumitru Tinu, obținut în anul 2007. Munca pentru Premiul Dumitru Tinu a început în anul 2005, când Sorina Bota începea seria articolelor cuprinse în „Dosar de excelență”: „ „… săptămânalul „Punctul” lansează campania „Dosar de excelenţă”. Pe parcursul mai multor săptămâni

vor fi prezentaţi tineri mureşeni, licenţiaţi, masteranzi sau doctoranzi ai celor mai renumite universităţi din lume. Punctul le-a cerut politicienilor să se angajeze că vor face ceva. Iată promisiunile făcute atunci: 1. Ciprian Dobre, prefectul judeţului Mureş, a propus organizarea unei baze de date la nivelul judeţului, respectiv crearea unui sistem web „rezerva de excelenţă a României” dar şi înfiinţarea unei „Asociaţii de excelenţă” ce să îi reunească pe tinerii care studiază la universităţi din lume. 2. Dumitru Miron, secretar de stat în MEC, a promis că în şase luni va organiza o bază de date care să îi cuprindă pe tinerii care studiază la universităţile din lume. 3. Lokodi Edita, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a promis că va iniţia o hotărâre de Consiliu prin care tinerii care doresc, vor putea munci în Tîrgu Mureş şi vor fi plătiţi ca în Occident. Banii ar putea veni prin colaborarea dintre CJ şi anumite ONG-uri. 4. Mihail Antonie, senator PD de Mureş, a promis că va face toate demersurile pentru reînfiinţarea „Centrului de excelenţă” de la TîrguMureş care, din lipsă de bani, a fost

Blitzuri care clipesc cu zgomot în prelungirea mâinilor ce fixează obiectivul, palme ce se lovesc sacadat într-o înşiruire de cadre filmate cu încetinitorul. Şi apoi deşteptarea...”Premiul Dumitru Tinu revine societăţii Macromedia prin săptămânalul Punctul”. Din nou linişte şi filmul se derulează de la capăt. Fac un pas. Greu. Plumbul din picioare e doar al meu. Marius mă trage înapoi şi mă îmbrăţişează. Strâns. E şi Cristi acolo. E bine. Suntem cu toţii. Un domn distins se apropie cu un plic. Apare cineva cu o diplomă şi apoi cu trofeul. E atât de greu încât mă întorc încovoiată spre Marius. Uf! Am trecut şi de asta. Dacă îl scăpam, dacă mă împiedicam? Dacă îmi fugea un fir de la ciorap? Scuze. Asta din urmă era obsesia lui Marius. M-a tot măsurat din cap până în picioare înainte de a ajunge în sală. Revin la distinsul domn. E Peter Imre de la Philip Morris. A fost prieten bun cu Dumitru Tinu. Regretatul Dumitru Tinu. Domnul Imre îmi zâmbeşte larg, mă pupă pe amândoi obrajii şi îmi şopteşte că se bucură că premiul ajunge la Tîrgu-Mureş. ”Tatăl meu e târgumureşean”. ”La microfon, la microfon” se agită prezentatorul, dornic ca toţi să asculte dialogul. Mai fac un pas. E tot de

desfiinţat. 5. Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi Crenguţa Pripiş, care studiază Terapia prin Artă la Edinburgh, Marea Britanie, vor iniţia un proiect care îi vizează pe copiii din învăţământul special. 6. Cei 11 tineri tîrgumureşeni vor fi incluşi în proiectul mult mai amplu iniţiat de ziarul „Cotidianul”, „Generaţia aşteptată”. BĂSESCU ŞI CONSTANTINESCU DESPRE CAMPANIA PUNCTUL

Mulţumim partenerilor şi sponsorilor, pentru ajutorul dat în diferite ocazii de-a lungul campaniei „Dosar de excelenţă”

Doi preşedinţi de stat au vorbit SNGN Romgaz SA Mediaş despre campania „DosarHotel deContinental excelenPensiunea Atlantic Sindicatul Spiru Haret Fundaţia For the Health ţă”: Primul a fost preşedintele TraiCentrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică an Băsescu care, prin consilierii săi, Grafik Land a trimis un mesaj săptămânalului „Punctul” cu ocazia dezbaterii din aprilie 2006. „Iniţiativa săptămânalului mureşean PUNCTUL este remarcabilă, tematica dezbaterilor aflându-se întru totul şi pe agenda mea de priorităţi şi a echipei Administraţiei Prezidenţiale. Doresc să-i felicit pe organizatori pentru că dau posibilitatea autorităţilor centrale şi locale, politicienilor şi reprezentanţilor societăţii civile să cunoască

Personaje: Cristian Teodorescu, director Marius Libeg, director Sorina Bota redactor-şef Sorin Simion, editor Radu Bălaş, editorialist Teo, caricaturist Raluca Maria-Creţ, Ioan Korpos, Ioan Borgovan, Florin Chiorean, Răzvan Cirezaru, Cătălin Hegheş, Horea Soporan, redactori Galna Zoltan, fotograf Ovidiu Morar, tehnoredactor Alex Creţulescu, corector Alina Ştefan, Vargancsik Tekla, publicitate Cristina Ungureanu, director administraţie Mihaela Ungureanu, asistent director administraţie Cristian Ungureanu, distribuţie

tineri de excepţie, să discute împreună ocazia lansării unei cărţi, fostul şef mai fost nominalizaţi, în plus... nie aşa că am pornit cu întârziere. Premiul ”Dumitru Tinu” a fost inclus în cadrul Galei Premiilor totuşi...Poate...Am zis-o tare: Şi n-am luat în calcul circulaţia şi să găsească soluţii pentru de destat aŞi”vomvăzut afişul caredinanunţa Clubului Român deîntoarcerea Presă în 2003, după ce directorul câştiga!” ”Crezi?” Capitală. De ladezintrarea în atunci al ziarului ”Adevărul” şi preşedinte al Clubului român oraş până la Teatrul Naţional am Era să nu ajungem... de Presă, a murit în urma unui accident rutier. Premiul făcut douănoştri, ore. “Dacă Paul îi e acasă acestor cetăţeni valoroşi pentru Româbaterea “I-am găsit, sunt ai ”Dumitru Tinu”, acordat în memoria unui jurnalist de ...nici în concurs, dar nici suntem salvaţi”. Acel Paul nu era excepţie, a devenit astfel cea mai importantă distincţie cu la Gală. Ne-am înscris pe ul- la acea casă iar ”cineva” la care trenia înapoi acasă.… Să mândri intrioriceîninstituţie viaţă vrem Ne-a căutat, care se poate din mass-media locală. acasă”. tima sută de metri. Vineri, ora buia ne-a să ajungemvizitat locuia atât de de”Punctul” a reuşit performanţa de a aduce pentru prima 16, ultima strigare. Ideea ne-a parte încât ne venea să plângem. datăcauza acest premiuunui la Tîrgu-Mureş. Şi tot jurnaliştii de la ca tânăr sărac - din”Punctul” sistem la redacţie şi ne-a venit miercuri. Seara. promis Acum ori Aşa sprijinul. că ne-am schimbat în clădirea au reuşit să schimbe în mod radical criteriile de niciodată. Curierul rapid a ajuns teatrului. Într-o baie cu miros evaluare cărora este acordată nedrept de promovare şipedebazacarieră - esteaceastă distincţie. acolo cu câteva minute înainte de infect de canalizare. ”Poate luăm ”Premiem în anul acesta nu creşterea de tiraj sau performanţa ”ora închiderii”. Drumul nostru vreo ciupercă”. N-am luat, dar am managerială ci un proiect, o idee execelentă” a declarat spre Bucureşti a fost la fel de greu. luat premiul. Care ne-a salvat de la cea mai mare povară care o CRP,poate în cadrul pe Galei preşedintele Cristian Tudor Popescu. La propriu. PREMIUL Am ajuns fix când o amendă când goneam spre casă. bătea gongul. Cristi a avut insom- Psssttt! Nu mai spuneţi nimănui. Mă salveazăDe Cristianaceea Tu- mari. au A fost un bulgăre mic, care purta un tânăr plumb. român. Săptămânalul mureşean PUNCTUL a câştigat premiul dor Popescu. E entuziasmat. Sala a crescut şi a crescut... ”Lasă, lasă, aplaudă. Îmi face semn. Îmi târâi tu ai fost cu ideea, noi pe acolo” „Dumitru Tinu” acordat de Clubul Român de Presă penplecat cei mai mulţi. E nevoie de conplumbul. ”Scepticism şi mult strigă Cristi dintr-un colţ. Mă fac tru campania „Dosar de excelenţă” derulată începând cu bla, bla...” Îmi aud vorbele că nu îl aud. De câteva ori era să noiembrie 2005 pe durata întregului an 2006. A opta ediţie a galei de decernare Clubudiţii de studiu debla,cucalitate, de selecţie co-O spun public pentru Munca Sorinei și a a premiilor echipei ecou stins. Chipuri amorfe renunţăm. lui Român de Presă a avut loc în amfiteatrul Teatrului mă ţintuiesc. Ici-colo câte o pri- întâia şi prima dată. Perseverenţa. Naţional din Bucureşti în prezenţa unui număr impreHotel Steaua Sighişoara vire prietenoasă. E bine. Cristi şi Asta a fost de fapt cheia succerectă la angajareMarius şi desunt locuri de muncă Punctulsionant a fost răsplătită, Premiul de jurnalişti sosiţi din toate colţurile României Administraţia acolo. E şi mai bine. sului. Marius mă aprobă. Acum dar şi a celor mai importanţi lideri de opinie ai breslei. Palatului Culturii Se gândesc la noi Sorin, Radu, două săptămâni râdea de mine. Le S-au acordat distincţii la 16 categorii devenite clasice: bine plătite. E nevoie de motivare profe„Dumitru Tinu”, acordat în meRaluca, Korpos, nea Borgovan, tot spuneam că vom fi acolo, pe ştire de agenţie, 4 premii pentru presa scrisă, 3 premii Agenţiile de publicitate Florin, Răzvan, Cătălin, Ho- scenă. Nu m-au crezut. ”O să fiu pentru radio, 3 premii pentru televiziune şi alte 5 premii Roger Raval rea, Zoli, Morar,cu Alina, Cris- dezamăgit avea unui sională si de conectivitate valorile eu-dacă nu câştigăm” moria jurnalist pe domenii specializate. de excepţie, a All Cris tina, Mihaela, Cristi, colegii de să spună acelaşi Marius în drum Noutatea ediţiei 2007 a constituit-o cele 3 premii la Kőzpont. E foarte bine. Am spre Bucureşti. În redacţie s-au acordate pentru cel mai bun material jurnalistic din preropeneproiectastfel ca tinerii despre care vordevenit astfel cea mai importantă Manager câştigat!!!!!!!! Yes, yes, yes... făcut pariuri. Sorin, editorul, zicea sa scrisă, din radio şi respectiv din TV. Adriana Câmpean Cu toate acestea, cel mai important moment al serii că va câştiga ”Gazeta de Sud”. De „de suflet” al Clubului Rolumea ne întreabă bim să se simtă cuToată adevărat în Europa, distincţie cudecernarea care premiului se poate mândri ce? Fiindcă aşa trebuie. Pe drum rămâne Parteneri media cum ne-a venit... ne-am făcut propriile calcule. Ăia mân de Presă, premiul „Dumitru Tinu”, moment care, de Antena 1 Tîrgu-Mureş altfel, încheie Gala. Ediţia 2007 a adus trofeul în judeţul ...ideea unei astfel de campanii. doi merg pe tiraj, mai rămâne re- instituţie fie că studiază sau lucrează la Paris, orice din mass-media Mureş, o premieră absolută pentru presa locală. Radio Tîrgu-Mureş Pur şi simplu. Aşa cum vin ideile vista făcută de nevăzători. Ei au Madrid sau Berlin, fie că sunt la Bu- locală. „Punctul” a reuşit perforcureşti, Iaşi sau aici la Tîrgu-Mureş… manţa de a aduce pentru primaA3 vă asigur că în Preşedintele României dată acest premiu la Tîrgu-Mureş. astfel de iniţiative vor avea mereu un Şi tot jurnaliştii de la „Punctul” au susţinător. Aprilie 2006, Preşedintele reuşit să schimbe în mod radical României, Traian Băsescu”. criteriile de evaluare pe baza căroDespre proiectul săptămânalului ra este acordată această distincţie. „Punctul” Traian Băsescu a vorbit, câ- „Premiem în anul acesta nu creşterea teva zile mai târziu, în cadrul unei em- de tiraj sau performanţa manageriasiuni la Radio România Actualităţi. lă, ci un proiect, o idee execelentă”, Al doilea a fost Emil Constan- a declarat preşedintele CRP, Cristinescu. Aflat la Tîrgu-Mureş, cu tian Tudor Popescu

INEDIT

Serbările iernii reghinene: Sfârșit de vacanță plin de distracție Ultimele zile ale vacanței de iarnă au venit la Reghin cu prima ediție a Serbărilor iernii reghinene, manifestare organizată de Asociaţia locală „Sportul pentru Toţi”, în colaborare cu Primăria municipiului Reghin. Peste 100 de reghineni de toate vârstele au participat joi și sâmbătă (6 și 8 februarie) la concursurile de sanie și patine, asistați fiind de mascota concursului, pinguinul Pingi căruia i s-a alăturat sâmbătă și clownul Adi pentru a întregi atmosfera. SĂNIUŢA DE ARGINT Concursul „Săniuța de Argint”, din cadrul Serbărilor iernii reghinene, a început joi la ora 15, și s-a desfășurat pe pârtia de la releu, lângă Pădurea Rotundă.

pat la un flash-mob condus de Adina Ința, instructor de kangoo-jumps, care împreună cu elevele ei au angrenat pe toată lumea într-o demonstrație de mișcare pe muzică. ŞI-ALTĂ DATĂ, ŞI-ALTĂ DATĂ... Desfășurată sub deviza „Viața este mișcare, mișcarea este viață“ , prima ediție a Serbărilor iernii reghinene a fost un succes, spun organizatorii exprimându-și intenția de a repeta experiența în iarna viitoare. Cei mai fericiți au fost însă participanții care au avut parte de un sfârșit de vacanță plin de distracție.

Zeci de reghineni de toate vârstele s-au aliniat la startul săniuţelor

Zeci de reghineni de toate vârstele tăl lui) are doar 3 ani iar cel mai în vârstă s-au aliniat la start, pe categorii de vârstă, este de 74 de ani. iar la final cei mai buni concurenți au fost premiați cu diplome şi trofee. Cel mai tânăr MICUL ŞI MARELE PATINATOR concurent (care a concurat împreună cu taSerbările iernii reghinene au continuat sâmbătă, de la ora 10. Patinoarul din incinta Ștrandului municipal din Reghin a găzduit concursul „Micul și marele patinator”, fiind vorba de două ore de distracție și mișcare pe care cei prezenți le-au savurat din plin. De data aceasta, mascota Pingi și-a chemat în ajutor pe Clownul Adi care a adus un plus de veselie și a ajutat la premierea câștigătorilor cu medalii, cupe și diplome. Atât joi, cât și vineri cei prezenți au partici-

Sute de reghineni, la spectacolul „Cerere în căsătorie” Sala de spectacole a Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu” din Reghin a devenit vineri seara (7 februarie), de la ora 18, neîncăpătoare pentru cei care s-au arătat dornici să asiste la premiera spectacolului cu piesa „Cerere în căsătorie” de Cehov, pusă în scenă de trupa de teatru amator „Din Culise” .

lului câte o diplomă de onoare. „A fost un spectacol drăguț, se vede că s-a muncit și se pune suflet”, ne-a declarat la ieșirea din sală Daniela L. „Sigur că nu putem avea pretenția să vedem un spectacol ca la Teatrul Național … a fost bine pentru Reghin. Iată că se poate și la noi, ceea ce e bine”, ne-a spus și Marian G. la sfârșitul piesei.

ZECI DE APLAUZE

de el au fost Enea German alias Stepan Stepanovici Ciubukov, Lucia Mihuț care a Intens mediatizată, manifestarea a adunat întruchipat-o pe Natalia Stepanovna și Tesute de reghineni dintre care unii au fost nevoiți odora Crișan care a jucat rolul Nataliei în să stea în picioare pentru a putea vedea ceea ce prima tinerețe. s-a anunțat a fi „un spectacol cum nu s-a mai Ideea principală a textului a fost păstravăzut la Reghin”. Ajutați și de factura textului, tă , chiar şi majoritatea replicilor din piesa de decorurile și costumele special făcute pentru originală au fost păstrate. dar echipa care a aceste eveniment de către Măriuca Ignat, dar muncit la această reprezentație a ajustat oași de implicarea actorului Luchian Pantea care recum povestea de dragoste adaptând-o la a regizat piesa, cei patru actori de pe scenă au vremuri mai moderne. reușit să stârnească aplauzele publicului.

P-ţa Petru Maior, nr. 41, cod: 545300 Cod Fiscal: 3675258 Web: www.primariareghin.ro

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL REGHIN

Telefon: 0265-511112 Fax: 0265-512542 E-mail: office@primariareghin

ANUNŢ Municipiul Reghin, reprezentat prin dna PRECUP MARIA – primar,

în conformitate cu

prevederile Legii nr.52/2003-privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, aduce la cunoştinţa publicului elaborarea

Documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal –

introducerea în intravilan în vederea construirii unei centrale electrice fotovoltaice . Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul Documentaţiei

ACTORII

REMARCI DUPĂ SPECTACOL

de urbanism supus dezbaterii publice, se pot transmite la adresa de email: office@primariareghin.ro sau prin fax la nr.telefon 0265/512542 până în data 17.02.2014. Materialele transmise vor purta menţiunea: Recomandare.

S-a remarcat printre ei tânărul Remus Directorul Casei de cultură a tineretuCociș, elev la un liceu din oraș care l-a in- lui, Marcel Naste a oferit fiecărui membru terpretat pe Ivan Vasilievici Lomov. Alături al echipei ce a contribuit la reușita spectaco-

Materialele informative se pot studia la avizierele din holul Primăriei mun.Reghin şi se pot consulta pe site-ul www.primariareghin.ro. Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Reghin

Prezență record în Top

Punctul pe i

LUDUŞ Olimpiada de biologie. Organizată la Liceul Tehnologic Luduș, Olimpiada zonală de biologie pentru elevii clasei a VII-a, a reunit competitori pasionați de biologie (anatomie) de la școlile gimnaziale din zona Luduș. Competiția a fost câștigată de Ilie Adrian Puiac (91 de puncte) de la Școala Gimnazială ”Ioan Th. Oltean” Luduș-Gheja pregătit de profesorul Antoniu Berar. Pe locurile următoare s-au clasat Roxana Beian (90 puncte) de la Școala Gimnazială ”Ioan Vlăduțiu”, profesor Eleodora Macavei, Ioana Marusea Nicoară (90 puncte) de la Școala Gimnazială nr. 1 Luduș, profesor Maria Nicoară și Molnar Oszkar (86 puncte) de la Școala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu”, profesor E. Macavei. Elevii menționați, alături de alți cinci elevi vor participa la faza județeană a Olimpiadei de biologie. Expoziție zonală. La sfârșitul acestei săptămâni, în zilele de 14-16 februarie are loc o expoziție zonală de porumbei, păsări și animale mici. Ediția a III-a are loc în Sala de sport a Școlii Gimnaziale Nr. 1 din centrul vechi al orașului cu acces liber pentru copii și contra cost pentru adulți. Duminică, pe terenul din curtea școlii se va ține și un târg de porumbei, găini de rasă și animale mici.

Activitate în fiecare zi la reprezentanţă

Camera de Comerț și Industrie (CCI) a județului Mureș este o organizație care susține interesele comunității de afaceri în relațiile cu instituțiile statului și cu organismele internaționale. De curând, CCI Mureș a făcut cunoscut Topul Firmelor din județul Mureș în care se regăsesc și un număr record de firme care activează în orașul Luduș. DE OPT ORI PE LOCUL I Pentru rezultatele economice ale anului 2012, pe locul I se înscriu atât firme vechi, cu tradiție în oraș, cât și altele mai noi, dar care au posibilități de dezvoltare în viitor. Prin amabilitatea Alexandrei Furdui, reprezentanta CCI la Luduș am aflat că în ordinea

înscrierii lor în catalog, pe primul loc este consemnată o recordmană a Topului, SC Zahărul SA, actuala TEREOS, apoi Menelv Borse SRL cu fabricarea articolelor de voiaj; Vitafoam România SRL cu producții de mase plastice; Comaro SRL, turnarea metalelor; Alex CS SRL, construcții; Farmacia Mimoza SRL; Zahăr COM SRL, comerț; Dragoș și Sanda SRL, comerț. Pe locul II s-au clasat: Romferchim SRL, fabricarea produselor din metal; Elcons 2000 SRL, fabricarea produselor metalice; Sefar Internațional SRL, mobilă; RO Dacia SRL, comerț cu ridicata a alimentelor; Stomater Serv Com SRL, comerț cu amănuntul al carburanților. Pe lângă aceste cinci ”medalii de argint”, oamenii de afaceri din Luduș au fost nominalizați și cu

patru „medalii de bronz”. Pe locul III s-au clasat Dactylis Prod SRL, produse de brutărie; Stekas Conserv SRL, construcții; HAPPY SERV SRL, transport; XENIA INFO SRL, hoteluri. Pe locurile IV și V s-au clasat: Intra Serv SRL, consultanță; Farmacia PANAX SRL; Alex Vio SRL, restaurante; Panem SRL, fabricarea produselor de morărit; POLI IZO Construct SRL, lucrări de construcții. Rezultatele notabile ale celor 22 de firme nominalizate în Topul Firmelor din județul Mureș sunt un semn notabil al unui reviriment economic al orașului. Dar, pentru o completă edificare să așteptăm rezultatele economice ale acestui an.

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. anunţă modificarea programului de funcţionare a STAŢIEI ITP astfel:

De luni până vineri între orele 08 – 19. ATENŢIE – staţia ITP lucrează şi în zilele de sâmbătă între orele 08 – 12. De asemenea, efectuăm inspecţii ITP pentru autovehiculele clasa II şi clasa III la tarife foarte avantajoase şi în timp scurt. www.punctul.ro

Informaţii şi programări la telefoanele: 0265.250428 0745.833303 – dl. Ing. Ovidiu Cioban 0745.367587 – dl. Ing. Claudiu Chibelean 0751.049767 – dl. Maistru Alexandru Doja Vă aşteptăm în Tîrgu – Mureş, str. Bega, nr. 2.

Închirieri. Cu începere de la 1 ianuarie 2014, contractele de închiriere privind terenurile aparținând domeniului public și privat al orașului Luduș pe care sunt construite garaje auto se prelungesc cu un an. Cei 271 titulari de contracte de închiriere plătesc câte 10 lei/mp./an. Impozite. În ședința Consiliului Local Luduș din luna decembrie, Dennis Bordan șeful Biroului ”Impozite și taxe locale” a prezentat un referat cu privire la nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile în anul 2014. Consilierii au aprobat nivelurile propuse precum și cuantumul amenzilor aplicate de către cei care au calitatea de agent constatator, care este prevăzut în legislația în vigoare.

Ioan A. BORGOVAN

Unde îţi faci Inspecţia Tehnică Periodică?

Indicatori tehnico-economici. La sfârșitul anului trecut, Consiliul Local Luduș a aprobat proiectele de hotărâre pentru câteva obiective importante de investiții cu o valoare totală de aproape 28 milioane de lei: ”Extindere rețea canalizare și stație de epurare în orașul Luduș” și ”Reducerea consumului de energie electrică în instituțiile publice și iluminatul public”.

Primăria Orașului Luduș face cunoscută depunerea la Agenția Pentru Protecția Mediului Mureș a variantei 1 a Planului Urbanistic General reactualizat.

ANALIZĂ

Cum și câtă forță de muncă ne pleacă? Începând cu data de 1 ianuarie, toate restricțiile privind libertatea de circulație a muncitorilor români în spațiul Uniunii Europene au fost eliminate. Măsura, care a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2007, a ajuns în acest an să taie ultimele țări de pe lista celor care impuneau restricții, adică nevoia de a obține o autorizație de muncă. Cu alte cuvinte, chiar și până atunci, românii puteau să se angajeze în aceste state, însă procedura era ceva mai anevoioasă. De 1 ianuarie 2014 și până în prezent peste 400 de mureșeni au aplicat la joburi în străinătate. Datele vin de la portalul de recrutare de forță de muncă Tjobs.ro, specializat pe trimiterea românilor la muncă în străinătate, cel mai mare de acest fel din România. La aceste cifre se adaugă cei care pleacă pe cont propriu. CELE MAI CĂUTATE DOMENII... ...în acest început de an sunt hoteluri/ turism, construcții/amenajări și domeniul de asistență socială. Observăm, așadar că undeva la 45% din numărul celor care își caută locuri de muncă în străinătate vor să lucreze în domenii unde se cere calificare medie sau există chiar joburi pentru personal necalificat (chiar dacă se pune totuși accent pe experiență profesională). Totuși, merită menționat și faptul că aproape 4% din numărul mureșenilor care aplică la un job în străinătate o fac în domeniul sanitar. Cu alte cuvinte, atrași de enorm de marele avantaj al pachetelor salariale, medicii și asistentele continuă în număr însemnat să-și caute un loc de muncă în străinătate, iar Statul continuă să investească mii de euro în educația unor viitori medici pe care nu reușește să-i țină în țară. Și nici nu prea are cum, în condițiile în care un medic rezident care a absolvit anul trecut Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș, care și-a luat apoi rezidențiatul,

Medicii şi asistentele continuă în număr însemnat să-şi caute un loc de muncă în străinătate

primește în medie un salariu net de 1.000 de lei și-n plus este umilit profesional aproape zilnic la locul de muncă. Spre deosebire, colegi deai aceluiași absolvent de medicină care alege să plece imediat după rezidențiat, ajunge în scurt timp în țări ca Germania sau Franța să aibă propriii pacienți și să lucreze pe salarii începând de la 2.000-2.500 de euro pe lună. TENDINŢELE,... ...cel puțin dacă ne uităm pe cifre, arată o ușoară scădere a numărului de români care își caută locuri de muncă în străinătate. Dacă în 2012 erau peste 1.600 de mureșeni care au aplicat la oferte de muncă în străinătate, în 2013 numărul acestora a scăzut undeva la 1.450 de aplicanți. Chiar dacă s-a mai schimbat ordinea, cele mai importante patru domenii în care mureșenii aleg să lucreze în străinătate sunt aceleași hoteluri/turism, construcții/ amenajări și asistență socială (căutate intens la început de 2014), la care se adaugă agricultura/ silvicultura/zootehnia. Și în 2012 și în 2013 peste jumătate din numărul de aplicanți alegeau unul din aceste patru domenii. Chiar dacă avem peste jumătate din numărul de aplicanți care își caută joburi la care angajatorii nu solicită de regulă studii superioa-

re, asta nu înseamnă că nu ne pleacă forță de muncă școlită. Asta pentru că în 2012 aproape 37%, în 2013 undeva la 35%, iar în 2014 până în prezent 34% din cei care aplică la locuri de muncă în străinătate au studii superioare. Concluzia firească este că mureșenii aleg de multe ori să lucreze pe posturi care sunt inferioare pregătirii lor profesionale din cauza salariilor încă nealiniate măcar la media veniturilor europenilor.

perioare, atunci salariile urcă și mai vertiginos. Cel mai bine plătite locuri de muncă afișate acum pe portalul Tjobs.ro sunt de regulă cele destinate medicilor, care pot ajunge să câștige peste 5.000 de euro lunar. Totuși, e bine de știut că angajatorii străini au și pretenții, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine (mai ales în servicii), seriozitate și disponibilitate de muncă. Cu alte cuvinte, angajaților li se cere să-și respecte munca, iar uneori să lucreze chiar peste program (cu ore suplimentare plătite). ALTERNATIVA DE ACASĂ...

...dacă ne raportăm tot la date statistice nu este tocmai o alternativă, privind din prisma salarizării. Cel mai recent buletin statistic al Direcției de Statistică Mureș spunea că la finalul anului trecut câștigul salarial mediu brut în județul Mureș era de aproximativ 1.800 de lei, dar după impozitare, asta se traduce în aproximativ 1.200 de lei salariu net. Transformat în euro, vorbim de sub 300 de euro câștig salarial CÂT SE CÂŞTIGĂ? mediu net. Cu alte cuvinte, media salariilor nete din Mureș este încă sub cele mai mici salarii, pe cele mai prost plătite muncii într-un ...este fireasca întrebare care și-o pun cei stat vest european. În aceste condiții, nu este care doresc să plece. Dacă ne uităm la salari- de mirare că migrația forței de muncă încă mai ile anunțate de angajatorii străini, chiar dacă continuă la cote care ar trebui să ne pună măvorbim de munci de calificare medie sau chiar car pe gânduri. necalificate, salariile încep, de regulă, de la cel Cãtãlin HEGHEŞ puțin 300-500 de euro, dar cresc rapid peste 1.000 de euro/lună. Astfel, un chelner, deci pe un post cu o calificare medie, poate câștiga peste 1.000 de euro, la care se adaugă adesea și alte beneficii cum sunt cazarea, masa și transportul plătit de angajator. În plus, dacă vorbim despre acest sector al serviciilor, mai putem adăuga la venitul lunar și bacșișurile, care îi asigură astfel angajatului un venit net superior celui pe care l-ar putea obține acasă. Iar dacă discutăm despre profesii unde se cer studii su-

ANIVERSARE

Punctul pentru Punctul Ce a însemnat Punctul pentru noi, în toată această perioadă „Un mod de a trăi mai liber, fără să fi înregimentat într-un program fix de 8-10 ore pe zi. Mi-a dat şansa să fac ceea ce-mi place, mi-a dat familie, prieteni, inclusiv nunţi, botezuri şi, din păcate, şi înmormântări. Multă responsabilitate, riscuri şi asumări. Informaţiile şi lumea presei în general îţi dau satisfacţia de a trăi ceva nou în fiecare zi. Pregăteşti un număr, îi dai drumul pe piaţă după care gândul tău se concentrează pe numărul următor, următoarea analiză sau anchetă. Nu e producţie de şuruburi şi asta îmi convine”, Marius, director. „Mă tot gândesc de câteva zile ce și cum

Cu ATV+urile prin Grecia

www.punctul.ro

anume să amintesc în bucățica mea de text care marchează 9 ani de Punctul. Și oricât mă gândesc îmi dau seama că n-am cum să cuprind aici 9 ani (fără câteva luni) - perioada petrecută de mine în redacția ziarului. Pot doar să vă spun că am rămas plăcut surprins de prima dată când i-am călcat pragul pentru că a avut mereu un farmec al ei, pe care nu l-am regăsit în prea multe alte locuri. Deși între timp am colindat și prin alte redacții, Punctul a reușit cumva să mă țină tot timpul aproape și uite că încă reușește. Evident că în 9 ani am strâns și momente grele, tensionate, duse uneori până la nervi rupți în certuri, dar oricât m-aș uita înapoi nu am reușit să dau de regrete. Iar dacă după

9 ani poți să spui asta la modul sincer despre locul tău de muncă, oricare ar fi el, atunci poți să-i spui și La mulți ani! fără să-ți fie teamă că o spui din complezență. La mulți ani, Punctul!”, Cătălin. „Încă nu îmi vine să cred că au trecut 9 ani. Am venit în redacția Punctul și am urmat parcursul unui ucenic cuminte și silitor, de la corector am ajuns editor, omul cu programările și stresul colegilor… Punctul este ceea ce a lipsit întotdeauna în mass-media, suntem singurul ziar de analize, anchete, iar cei care vor să citească și altceva în afară de comunicate de presă și știrile care circulă ca un tăvălug, repetându-se în toată media, pot să citească Punctul. Din păcate,

presa scrisă este prea puțin apreciată, așa că rămânem o valoare pentru puținii oameni o mai apreciază. Pentru mine Punctul e prima pasiune, iubesc ceea ce fac și mă bucur că sunt înconjurată de oameni valoroși. Mereu aștept forma finală și sunt entuziasmată pentru fiecare articol în care se pune suflet și știu că va plăcea cititorilor”. Alexandra. „Punctul a fost pentru mine la momentul anului 2005, “evadarea din presă”. Am fost foarte receptiv la conceptul colegilor mei şi fără a sta foarte mult pe gânduri am acceptat să fac parte din echipa lor. Au fost nouă ani pe care cu greu i-aş putea condensa în câteva fraze. Momente şi amintiri deosebite, o atmosferă de lucru netensionată. Am încercat să îmi amintesc clipe mai puţin plăcute dar fie că nu au existat fie s-au estompat în mulţimea celor 3300 de zile de colaborare cu Punctul. Am trăit şi împărtăşit cu colegii mei atât succesele cât şi momentele mai grele în care presa scrisă cu greu îşi mai găsea locul şi rolul în comunitatea mureşeană. Vreau să sper că vor mai fi multe pagini de răsfoit şi analizat de acum încolo pentru cititorii noştri”, Ovidiu. „Sunt omul din spetele „hârtiilor”. Pentru mine Punctul a însemnat cele mai frumoase prietenii”, Mihaela. „Săptămânalul Punctul face parte din viața mea. Am început să fac pagina de Reghin în urmă cu aproximativ trei ani și munca aceasta mi-a prins foarte bine. Întotdeauna înveți ceva, dar atunci când lucrezi cu profesioniști parcă asimilezi mai repede și te simți mai bine, ești împlinit. Eu așa mă simt. ...Îmi place să fac parte dintr-o echipă care a ridicat libertatea cuvântului și profesionalismul la rang de lege! De aceea, sper să rămânem împreună, să menținem ștacheta ridicată și să ne respectăm în continuare cititorii! La mulți ani Punctul! La mulți ani dragi colegi!” Emeşe.

„Apreciez echipa Punctul pentru profesionismul de care a dat dovadă pe parcursul anilor. Ceea ce pot spune în mod cert este faptul că Punctul este un câștig atât pentru noi reporterii, cât și pentru comunitate. Felicitări echipei pentru ceea ce au făcut în cei 9 ani și La mulți ani”, Mircea. „A fi redactor la Punctul este o provocare deosebită, dat fiind faptul că noi nu abordăm simple știri, ci subiecte mai complexe, concretizate în analize si anchete. Astfel cititorul „are ce citi”, cu condiția să caute calitate! La mulți ani!” Titi. „În 2005 nu credeam că voi mai lucra vreodată alături de Marius Liberg și Cristi Teodorescu după cum ne despărțisem la Ziarul de Mureș. În 2009, pentru a-mi dovedi încă o dată, Cel de Sus, cred, că în viață nu poți să spui niciodată, acceptam să lucrez alături de foștii mei colegi, pentru că mi-au acordat ceva ce am apreciat atunci și apreciez și astăzi: încrederea. Ce au însemnat cei cinci ani de colaborare cu săptămânalul Punctul? Reîntoarcerea discretă spre anchetă – încă nu completă pentru că mai am de trecut un hop al meu, personal -, munca într-o echipă echilibrată, mă gândesc la ședințele cu Marius, Cătălin și Titi, la telefoanele Sandei și la rarele duminici în care Ovidiu mă presează să scriu mai repede pentru că ar merge la o piesă de teatru . Dacă e să mă bucur de ceva din această colaborare, în afară de cele enumerate mai sus, este că nu sunt cenzurată. Colaborarea cu Punctul a mai însemnat o mențiune în 2011 pentru jurnalism de investigație, câștigată într-un program Freedom House, de altfel prima mea de 1.000 de euro, obținută la un concurs de investigație. Pentru a răspunde unei întrebări nepuse aș spune că: Da, mi-aș dori să scriu mai bine, la timp și clar mai multe anchete.  Acum, la 9 ani, le-aș ura cititorilor Punctul, cei datorită cărora presa scrisă mai există, să continue să citească și să nu uite niciodată să își pună întrebări asupra a ceea ce citesc, să gândească. Mulți Anișori!, Ligia. Le recomandăm reporterilor „Să se autocenzureze doar cât i-am cenzurat noi!”, Care a fost cea mai frumoasă perioadă? „Când eram toţi pe pământ” (n.r. Sorina Bota ne-a părăsit) Dar cea mai grea? „Perioadă grea este în fiecare lună. Mai ales între 23-28 a lunii în curs” (n.r. atunci se dau salariile). Ce planuri avem pentru viitor? „Să tragem noi oblonul presei scrise”!  Marius Libeg, director

SIGHIŞOARA

New York Times despre Sighişoara: «E de o frumuseţe rară» Seth Kugel, jurnalistul specializat în articole despre călătorii al prestigioasei publicaţii americane New York Times, a scris un material despre Transilvania, după ce a vizitat Sighişoara şi castelele Bran şi Pelişor, precizează adevarul.ro. Ziaristul, care şi-a început călătoria de la Sinaia, unde a vizitat Castelul Pelişor, a trecut apoi prin Braşov şi s-a oprit la Sighişoara, s-a declarat fascinat de simplitatea locurilor, de frumuseţea lor şi a oamenilor şi de ospitalitatea acestora. Chiar dacă nu a dat peste zăpadă, aşa cum spera atunci când a plecat spre Transilvania, bloggerul Seth Kugel, un globetrotter afiliat publicaţiei New York Times care scrie despre locurile vizitate de-a lungul şi de-a latul lumii, a avut numai cuvinte de laudă la adresa zonei transformate de Bram Sotcker şi a lui celebră povestire, „Dracula“, într-un tărâm pe care mulţi străini încă îl consideră ficţiune. Obiceiurile noastre nu sunt la fel cu ale voastre şi vei descoperi aici multe lucruri care ţi se vor părea ciudate“, acesta este citatul cu care îşi începe Seth Kugel relatarea vacanţei petrecute în Transilvania, cuvinte scrise de irlandezul Bram Stocker în 1897, în paginile cărţii sale de căpătâi, „Dracula“. „LUCRURI CIUDATE” La fel ca personajul din povestirea lui Stocker, Kugel mărturiseşte că a ajuns în România tot cu trenul, la mijloc de lună ianuarie, şi, la rândul lui, a descoperit lucruri „ciudate“: „un oraş medieval desprins parcă din cărţi, plin de elevi de şcoală

primară şi nu de turişti, aşa cum se aştepta, covrigării care nu vând covrigi şi un preot ortodox din est care nu aprobă lecţiile de chitară predate tinerilor“. „Cu adevărat, am intenţionat să am parte de o altfel de experienţă şi să scriu despre Transilvania fără să menţionez vampirii sau orice altceva care a fost descris în nuvela cu pricina de un irlandez care nici măcar nu a călcat vreodată în regiune. Ba chiar mi-am rugat prietenii de pe Twitter, care îmi urmăresc postările din călătorii, să se abţină de la comentarii legate de Dracula“, deconspiră amuzat Seth Kugel promisiunea pe care şi-a făcut-o, în încercarea de a se concentra asupra frumuseţii din zonă, de la munţi şi oraşe vechi, pline de viaţă şi bine conservate, până la istoria etnică şi politică bogată şi complexă a Transilvaniei, cu alte cuvinte, „un loc care merită să fie descoperit pentru ceea ce este şi nu derapând spre poveşti despre monştrii înspăimântători“, după cum adaugă acesta. Kugel relatează că intenţia sa a dispărut în momentul în care a ajuns la Sighişoara, unde totul face trimitere, într-un fel sau altul, la Transilvania şi la contele Dracula, cel mai celebru vampir al tuturor timpurilor. „În timp ce scoteam nişte bani de la un bancomat al unei bănci inscripţionate „Banca Transilvania“, am realizat că sunt la o aruncătură de băţ de un turn medieval cu ceas la subsolul căruia se afla o cameră de tortură; peste stradă se găsea casa în care Vlad Ţepeş, cunoscut drept Dracul, se spune că s-a născut în 1431. Un fior m-a trecut pe şira spinării. În imaginaţia mea, antrenată încă din copilărie, cu emisiuni ca „Sesame

pline de nenumărate ornamente minuţioase, care aduc aminte de un fel de Versailles de la sfârşit de secol 19“, descrie Kugel interiorul Peleşului. Totuşi, din întreaga sa călătorie … … SIGHIŞOARA A FOST „VEDETA“:

Street“ şi „Scooby Doo“, se derulau imagini despre cum operează vampirii, a căror prezenţă este anunţată de muzică de orgă şi de pâlpâitul luminilor.“ CIORBA DE BURTĂ ROMÂNEASCĂ Seth Kugel recunoaşte că a ales să vină iarna în Transilvania pentru a evita aglomeraţia de turişti din vară şi în speranţa că va avea parte de preţuri ceva mai scăzute, eventual de o zi petrecută la schi şi de mâncare locală care să-i meargă la suflet, el fiind un călător care recomandă călătoriile cu buget redus. De mâncarea delicioasă a avut parte, după ce a gustat ciorba de burtă: Dacă a fost vreodată un fel de mâncare creat pentru refacerea puterilor după schi, acesta este ciorba de burtă românească, o supă cu smântână, densă, omniprezentă şi ieftină, laudă Kugel mâncarea românească. Printre preparatele culinare cu care s-a delectat în Sighişoara, la un preţ rezonabil, după cum menţionează Kugel, se numără, în afară de ciorba de burtă, mititeii şi „nemaipomeni-

tul desert românesc papanaşi (gogoşi fierbinţi cu smântână şi dulceaţă de stafide)“. În schimb, autorul blogului nu a avut parte de zăpadă, de vreme ce nu ninsese nici cu o lună înainte să sosească el aici, iar fulgii de zăpadă nu s-au aşternut nici în timpul petrecut pe meleaguri româneşti. Pierderea nu a fost atât de mare, din moment ce a avut ocazia să viziteze liniştit Braşovul, unde a poposit la Biserica Neagră, minunându-se cum aproape fiecare clădire din centrul istoric al oraşului este marcată cu o tăbliţă pe care scrie „Monument istoric“. „COVRIGUL MAGIC“ Kugel şi-a potolit foamea la covrigăria „Covrigul Magic“, unul la 1 leu, produs apreciat atât de localnici, cât şi de turişti, care formează cozi, chiar şi când plouă, pentru a se înfrupta din covrigii aburinzi vânduţi şi la fereastra unei dughene din Sighişoara, de Gigi. Americanul a mai bifat în călătoria sa Castelul Bran, dar şi Peleşul, pe care l-a găsit „uluitor“. „Construit de Regele Carol I ca reşedinţă de vară, sălile palatului sunt

„Sunt foarte pretenţios când vine vorba despre cetăţi medievale, mai ales că am înfierat locuri ca Dubrovnik, în Croaţia, sau Eze, în Franţa, ca fiind nu mai mult decât nişte piese de muzeu lustruite. Dar spre deosebire de acele locuri, Sighişoara este, cu adevărat, un oraş medieval viu. Multe dintre casele din secolele 1618 sunt încă locuite. (…) Am văzut copii alergând la ieşirea de la şcoală prin piaţa din faţa turnului cu ceas, zonă care în alte locuri din lume ar fi fost un teritoriu destinat exclusiv turiştilor.“ În periplul său transilvănean, Kugel a ajuns cu o maşină închiriată la Biertan, cetate care nu l-a impresionat în mod deosebit, apoi a poposit la Copşa Mare, unde a stat de vorbă cu preotul ortodox din localitate, Ioan Bico, care nu s-a arătat atât de entuziasmat ca Seth Kugel, de un grup de tinere care se oferă să-i înveţe pe copii să cânte la chitară. Preotul i-a explicat faptul că lecţiile gratuite de chitară ar fi doar o modalitate de a convinge familiile din zonă se alăture Bisericii Penticostale din oraş. Nu în ultimul rând, americanul mai povesteşte că preotul, care l-a invitat la o bere fără alcool, nu a avut o părere prea bună nici despre Hollywood, Internet, măsurile de control a natalităţii sau avort.

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu, organizează în anul 2014 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci

• Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

TÂRNĂVENI

Bugetul static, gunoaie mai scumpe și burse sărace Consiliul Local Tîrnăveni a adoptat luni, 3 februarie, cu votul a 12 dintre membri săi, bugetul municipiului pe anul 2014. Ședința extraordinară care a avut loc luni la orele amiezii, nu a fost însă una foarte liniștită, deoarece aleșii au avut mai multe amendamente de făcut la diverse capitole bugetare. Niciunul dintre acestea nu a fost însă aprobat, astfel că într-un final bugetul a fost votat în forma propusă inițial. Bugetul general centralizat al municipiului Târnăveni pe anul 2014 s-a stabilit la venituri în sumă de 30.084.000 lei, iar la cheltuieli în sumă de 30.440.000 lei, cu un deficit de 356.000 lei. GUNOI MAI SCUMP Tot luni, s-a decis majorarea taxelor de gunoi. Decizia a fost luată ca urmare a solicitării făcute de operatorul de salubritate. Schuster Ecosal a solicitat modificarea tarifului de transport deşeuri menajere de la 8 lei/tonă la 8,8 lei/ tonă, fără TVA, dar şi a tarifului de operare deşeuri menajere pentru depozitul de la Sighişoara de la 27,5 lei/tonă la 30,25 de lei/tonă. Operatorul motivează că modificarea de tarif o reprezintă diferenţa de transport de la Târgu Mureş la Sighişoara. Depozitarea deşeurilor din Târnăveni la Sighişoara este temporară, dar reprezintă cea mai bună variantă până la

SPRIJIN FINANCIAR PENTRU POLIŢIE

punerea în funcţiune a depozitului zonal de deşeuri de la Sânpaul. S-AU APROBAT BURSELE ŞCOLARE

Tot în ședința de săptămâna trecută a ost prelungit Parteneriatul dintre Autorităţile Locale şi Poliţie. Consiliul Local a aprobat prelungirea convenţiei de cooperare şi proiectul Poliţie Autorităţi Locale, Servicii Publice în Parteneriat, în temeiul căruia administraţia locală a asigurat poliţiei carburant în valoare de 2.000 de lei lunar. Poliţia a motivat solicitarea aprobării acestui parteneriat în vederea asigurării unui climat de siguranţă pe raza municipiului Târnăveni şi a localităţilor Bobohalma de învăţământ din Târnăveni au depus la Pri- şi Cuştelnic. mărie situaţiile cu numărul de elevi care se încadrează în criteriile de acordare. Mircea BARBU

Consiliul Local a aprobat de asemenea numărul şi cuantumul burselor acordate elevilor de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar, pentru al doilea semestru al anului şcolar 2013-2014. La Târnăveni se vor acorda următoarele tipuri de burse: -burse de performanţă 100 lei/elev; -burse de merit 30 lei/elev; -burse de studiu 30 lei/elev; -burse de boală 40 lei/elev; -burse pentru elevi din mediul rural 30 lei/elev; -burse pentru elevi din familii cu venituri mici 30 lei/elevi. Unităţile

Înapoi la viitor

www.punctul.ro

A apărut o nouă carte semnată de Răzvan Ducan. Aceasta se numeşte „Nicolae BăciuţÎnapoi, la viitor”, şi a apărut în primele zile ale anului 2014, la Ed. Nico din Tîrgu-Mureş. Este o carte ce însumează recenziile cărţilor lui Nicolae Băciuţ, făcute de Răzvan Ducan, de-a lungul timpului, şi publicate în presa vremii, dar şi interviuri, întâlniri cu cititori etc., unde Nicole Băciuţ a fost principalul protagonist. Câteva poeme dedicate acestui

scriitor târgumureşan, reprezintă aportul liric al lui Răzvan Ducan la „rotundul” cărţii. „Ideea acestei cărţi mi-a venit în ajun de An Nou 2014, într-un exerciţiu de trecere în revistă a unui an cu atât de multe evenimente în viaţa mea literară şi nu numai. Am descoperit, între altele, că unul dintre cei care mi-au urmărit cu atenţie faptele şi cărţile a fost Răzvan Ducan, prieten de-o viaţă, care a şi scris despre ceea ce ni s-a întâmplat..(…)….

După un astfel de an, gândul de a aduna între coperţi de carte ceea ce de bună seamă face un poet şi-un prieten, Răzvan Ducan, nu e decât un răsfăţ, un fel al meu de a-i mulţumi celui care a pariat pe cărţile, pe faptele mele, scriind cu generozitate şi promptitudine. La al său exerciţiu de admiraţie, opun al meu exerciţiu de recunoştinţă, pentru „viitorul (nostru) din trecut”! a declarat Nicolae Băciuţ în postfaţă. Mircea BARBU

HARGHITA

După 7 ani liber, datorită noului Cod Penal Un deţinut din judeţul Braşov, condamnat pentru furt, a fost eliberat din Penitenciarul Miercurea Ciuc după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, întrucât a ispăşit deja pedeapsa prevăzută în noua lege. Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Miercurea Ciuc, Adrian Bujac, a declarat că este vorba de un deţinut în vârstă de 40 ani, din Râşnov, care era condamnat la 11 ani de închisoare pentru furt, dar care ispăşise deja 7 ani. Întrucât în noul Cod Penal pedeapsa pentru furt este de 7 ani de închisoare, deţinutul respectiv a beneficiat de legea penală mai favorabilă şi a părăsit penitenciarul.

ISU, bilanț trist Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Oltul” Harghita dispune de aproximativ 80% din autospecialele de intervenţie de care ar avea nevoie şi de 20% din mijloacele de transport auto necesare, potrivit bilanţului pe 2013 al instituţiei. Potrivit datelor statistice, gradul de asigurare cu autovehicule este de 48,6%, în condiţiile în care aproximativ 15% dintre cele aflate în parcul unităţii sunt depăşite fizic şi moral. PROIECT EUROPEAN ISU Harghita a beneficiat, totuşi, de un program european prin care s-a reuşit reînnoirea parcului auto. „Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 s-a reuşit reînnoirea parcului auto într-un procent de 85% cu tehnică de intervenţie şi asistenţă medicală modernă, cu dotări multiple, care permite îndeplinirea cu profesionalism şi în timp oportun a misiunilor încredinţate”, se arată în bilanţul instituţiei. În document se mai precizează că, din

Adrian Bujac a precizat că, în cazul celorlalţi deţinuţi, se analizează situaţia şi se stabilesc noile termene la care au dreptul la eliberare condiţionată. Tribunalul Harghita a înregistrat până în prezent 23 de cereri de eliberare din partea unor deţinuţi care doresc să beneficieze de legea penală mai favorabilă. Preşedintele Tribunalului Harghita, judecătoarea Ioana Airinei, a declarat că patru dintre cereri au fost soluţionate, dintre care una cu plecarea acasă a condamnatului. De asemenea, nu s-a înregistrat niciun caz în care să se înlocuiască închisoarea cu altă pedeapsă.

O fermieră din Tulgheş, la Bruxelles

punctul de vedere al nevoilor funcţionale, fondurile au fost total insuficiente, „ceea ce a făcut ca în cursul anului 2013 să nu poată fi efectuate nici măcar reparaţii curente, deşi sunt imperios necesare, sumele alocate fiind strict direcţionate pentru funcţionarea tehnicii, achitarea costurilor pentru apă, canal, gaze naturale şi energie electrică”. Din punctul de vedere al echipamentului de protecţie şi intervenţie militară, unitatea dispune de articole de echipare pentru întreg efectivul, având asigurată şi o rezervă de echipare, arată bilanţul ISU Oltul Harghita. În anul 2013 inspectoratului i-a fost repartizat un buget de aproximativ 22.6 milioane lei, considerat insuficient şi care ‚a permis desfăşurarea activităţii la un nivel minim de subzistenţă’. Potrivit raportului de activitate, funcţionarea instituţiei a fost posibilă prin faptul că pentru unul dintre sediile Inspectoratului fondurile necesare au fost asigurate integral de către Consiliul Judeţean Harghita. AGERPRES / (AS - autor: Gina Corina Cruşit coordonează o fermă de vaci şi viţei Ştefan, editor: Marius Frăţilă) Cei mai tineri fermieri din România pean al Tinerilor Agricultori a fost organizată s-au aflat la finele lui ianuarie la Bruxelles, de grupul PPE din Parlamentul European, pentru a-şi expune proiectele, în cadrul celei cu implicarea d-lui vicepreşedinte Mariande-a doua ediţii a Congresului European al Jean Marinescu. Delegaţia română a avut o Tinerilor Agricultori, care a reunit peste 400 întâlnire privată cu comisarul european pende fermieri din 20 de ţări. tru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Între membrii delegaţiei care a repre- Cioloş, unde s-au discutat viitoarea politică zentat România la eveniment (Stancu Alina comună din agricultura europeană, despre Viorica - Bucureşti, Iancu Alexandru - Cra- 2014 ca anul deciziilor şi, desigur, despre diiova, Teodoreanu Adrian - Iaşi, Ivan Marius ficultăţile în accesarea banilor europeni. - Călăraşi, Ban Ionel - Bucureşti, Romeo Corina Cruşit, de 31 de ani, din Tulgheş Hajdatan - Arad, Horea Nemş - Făgăraş, - Harghita, a preferat să lase în urmă viaţa Bobe Cristian - Medgidia, Gheorghe Şte- din Cluj şi să revină acasă, alături de părinţi, fan - coordonator grup) s-a prenumărat şi la ţară. În prezent, ea coordonează o fermă Cruşit Anamaria Corina, tânăr fermier din de vaci şi viţei, proiect accesat acum doi ani Tulgheş, singurul participant din Harghita pe Măsura 141 (Sprijinirea fermelor de sela acest congres. misubzistenţă), şi în acest an a achiziţionat Cea de-a doua ediţie a Congresului Euro- şi ovine.

HARGHITA

Un copil din Cristuru Secuiesc, accidentat la schi Un copil de 11 ani din oraşul Cristuru Secuiesc a căzut marţi pe o pârtie din staţiunea Băile Harghita şi s-a accidentat grav la coloana vertebrală, pentru salvarea sa fiind nevoie de intervenţia jandarmilor montani care l-au transportat până la ambulanţa SMURD. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Harghita, Gheorghe Suciu, a declarat că băiatul, aflat cu părinţii la schi, a căzut pe pârtia Miklos din Staţiunea Băile Harghita şi a fost observat la timp de administratorul pârtiei, care a alertat patrula de jandarmi montani aflată

în apropiere. Jandarmii montani i-au acordat primul ajutor băiatului, care acuza dureri mari la nivelul şoldului şi l-au transportat în condiţii de siguranţă, cu un vehicul special, pe o distanţă de un kilometru şi jumătate, până la echipajul SMURD care a fost chemat de urgenţă.

vreme în spital, sub supravegherea specialiştilor”, a declarat dr. Demeter Ferenc, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc. Purtătorul de cuvânt al IJJ Harghita a precizat că, „odată cu sosirea turiştilor în staţiunile montane din Harghita Băi, Băile Tuşnad, Lacu Roşu şi Borsec, posturile de jandarmi montane din FRACTURI VERTEBRALE aceste locuri au intensificat acţiunile PRIN TASARE pe traseele turistice, pe pârtiile de schi şi în zonele unde este posibil să se producă evenimente, fiind Băieţelul a fost internat la rea Ciuc, iar medicii au stabilit că „Copilul este în stare bună, se pregătite să intervină în situaţii de Secţia de Ortopedie a Spitalului are două fracturi vertebrale prin va recupera, nu necesită intervenţie urgenţă, dar şi în cazul constatării Judeţean de Urgenţă din Miercu- tasare, dar că starea sa este bună. chirurgicală şi va mai rămâne o unor abateri de la normele legale”.

www.punctul.ro

Buget de investiţii, la Miercurea Ciuc Instituţiile harghitene, somate să-şi actualizeze site-urile Prefectul Harghitei, Adrian Prefectul Adrian Jean Andrei Jean Andrei, a atenţionat săptămâ- a subliniat că liberul acces la inna trecută şefii instituţiilor publi- formaţiile de interes public este ce şi autorităţile locale să ia măsuri stabilit prin legea 554/2001, care pentru reactualizarea site-urilor, prevede foarte clar că „accesul liber ţinând cont că din ce în ce mai şi neîngrădit la aceste informaţii mulţi cetăţeni le accesează pentru constituie unul dintre principiile a afla diverse informaţii de interes fundamentale ale relaţiilor dintre public. cetăţeni şi autorităţile publice, în Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila (stânga), Reprezentantul Guvernului în conformitate cu Constituţia Româa declarat că bugetul oraşului este de 150 de milioane de lei, teritoriu le-a transmis o circulară niei şi cu documentele internaţionadin care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii primarilor şi şefilor serviciilor de- le ratificate de către Parlament”. concentrate în care i-a atenţionat Unele servicii deconcentrate Jumătate din bugetul muni- mai mare pondere din fondurile partea de cheltuieli sunt asigura- că până la 1 martie trebuie să facă sau primării din Harghita actuacipiului Miercurea Ciuc pe anul pentru investiţii, respectiv 11 mili- te condiţiile pentru funcţionarea această actualizare şi, în plus, tre- lizează foarte rar site-urile institu2014 este destinat investiţiilor, oane de lei, o reprezintă suma des- unităţilor de cultură şi de educa- buie să traducă, conform legii, in- ţiilor, iar în unele situaţii informasume importante de banii fiind tinată programului de reabilitare ţie din subordinea municipalităţii, formaţiile în limba română, acolo ţiile postate în limba maghiară nu alocate pentru reabilitarea termică termică a blocurilor de locuit. De dar vor fi probleme la cheltuielile unde acest lucru nu s-a întâmplat sunt traduse şi în română. a blocurilor sau pentru moderni- asemenea, s-a alocat suma de 3,5 de personal unde există un prag ce deja. zarea cinematografului din oraş. milioane de lei pentru continu- nu poate fi depăşit. Antal Attila a area lucrărilor la cinematograful ţinut să sublinieze că există finan11 MILIOANE PENTRU BLOCURI din oraş, urmând să se continue ţare pentru obiectivele pe care Prişi proiectul european de moder- măria şi le-a stabilit, dar problema nizare a staţiunii Băile Harghita. este legată de piedicile birocratice Viceprimarul municipiului Potrivit viceprimarului, se speră şi de lipsa de capacitate pentru a le Miercurea Ciuc, Antal Attila, a începerea lucrărilor de reabilitare duce la îndeplinire. declarat că bugetul oraşului este în zona Jigodin şi în cartierul Ale„Aşa cum spune şi domnul pride 150 de milioane de lei, din care ea Copiilor, în acest an urmând să mar, problema nu este neapărat de 74,88 milioane de lei sunt alocaţi se modernizeze şi sala de sport a bani, ci de piedicile birocratice şi pentru investiţii. Potrivit datelor Liceului Kos Karoly. de lipsa de capacitate, de faptul că furnizate de municipalitate, la nu avem cu cine lucra. Am alocat capitolul venituri s-a prevăzut o PROBLEME LA CHELTUIELILE fonduri pentru finanţarea diferite- Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a transmis o sumă de 126,7 milioanele de lei, DE PERSONAL lor investiţii, dar procedurile sunt circulară primarilor şi şefilor serviciilor deconcentrate iar circa 23 milioane de lei repregreoaie şi nu ştiu dacă vom face faţă în care i-a atenţionat că trebuie să traducă, conform zintă un excedent din anul 2013. tuturor formalităţilor”, a declarat legii, informaţiile de pe site-urile instituţiilor în limba română, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat deja Antal Attila a subliniat că cea Viceprimarul a spus că la Antal Attila. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

HARGHITA

23 de deţinuţilor s-au căsătorit la Miercurea Ciuc Un număr de 23 de deţinuţi s-au căsătorit anul trecut în Penitenciarul Miercurea Ciuc, arată bilanţul acestei unităţi, prezentat public săptămâna trecută. Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Miercurea Ciuc, Adrian Bujac, cei 23 de deţinuţi şiau unit destinele cu persoane din afara închisorii, numărul căsătoriilor oficiate fiind mai ridicat decât în anii precedenţi. Motivul este legat de faptul că deţinuţii care se căsătoresc au dreptul la o „noapte a nunţii” şi beneficiază de o vizită intimă de 48 de ore, spre deosebire de ceilalţi care pot petrece alături de soţiile sau concubinele lor doar două ore. De altfel, în cursul anului 2013 au fost acordate 284 vizite intime cu durata de 2 ore şi 23 vizite intime cu durata de 48 de ore. În opinia reprezentanţilor închisorii, „camera de acordare a vizitelor intime a jucat un rol important în menţinerea unei stări disciplinare corespunzătoare, în rândul persoa-

Vor pedepse mai blânde Magistraţii Tribunalului Harghita trebuie să analizeze şi să soluţioneze un număr mare de cereri venite din partea deţinuţilor de la Penitenciarul Miercurea Ciuc sau a comisiei special constituite în cadrul unităţii, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală. LEGE PENALĂ MAI FAVORABILĂ

nelor private de libertate care pot beneficia de acest drept”. STATISTICI Adrian Bujac a precizat că Penitenciarul Miercurea Ciuc, care a fost profilat cu regim închis încă din 2011, a avut pe parcursul anului trecut un efectiv mediu de 433 de persoane. Datele statistice mai arată că în 2013 au fost acordate 4.119 vi-

zite, din care 1.392 fără dispozitiv de separare şi au fost distribuite 3.036 pachete cu alimente şi 7.808 scrisori. De asemenea, la Penitenciarul Miercurea Ciuc s-au înregistrat 16.282 de consultaţii de medicină generală, fiecare persoană privată de libertate beneficiind de 40 de prezentări la cabinetul medical. În perioada menţionată, cinci deţinuţi au primit permisiunea să iasă din locul de detenţie şi să-şi viziteze familia pentru 24 de ore.

Infractorul din Spitalul Judeţean Un tânăr din Miercurea Ciuc a Spitalului Judeţean de Urgenţă este cercetat de poliţie după ce a când încerca să fure din geanta fost surprins în incinta unei secţii unei angajate. Biroul de Presă al IPJ Harghita a anunţat că săptămâna trecută, tânărul de 24 ani, din Miercurea Ciuc, a intrat în spital, a reuşit să ajungă într-o încăpere a cadrelor medicale şi a fost surprins de personalul de serviciu chiar când a deschis o poşetă pentru a vedea dacă în interiorul acesteia se află valori.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că în urma intrării în vigoare a noilor coduri comisia de evaluare din cadrul penitenciarului a sesizat sau urmează să sesizeze Tribunalul cu 44 de cereri privitoare la legea penală mai favorabilă. În aceste cazuri, comisia consideră că cel puţin unele dintre pedepsele aplicate condamnaţilor urmează a fi reduse. „Dintre acestea, până acum au fost soluţionate aproximativ 20 de sesizări, iar cu privire la o persoană condamnată s-a dispus punerea în libertate (...) În celelalte cazuri s-a constatat, în marea majoritate, că este cazul să se reducă unele dintre pedepse sau chiar şi pedeapsa rezultantă, în cazul existenţei mai multor infracţiuni, a concursului de infracţiuni, urmând ca persoanele condamnate să execute o pedeapsă mai redusă. În principal s-a sesizat că este vorba de reduceri substanţiale de pedeapsă în cazul infracţiunilor de tâlhărie, de viol şi de

furt”, a declarat judecătorul Cristian Uţa, vicepreşedintele Tribunalului Harghita. El a dat exemplul unui bărbat acuzat de viol, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare şi, întrucât pedeapsa maximă este acum de 12 ani, urmează ca pedeapsa să fie redusă şi „condamnatul să intre în discuţia comisiei de eliberări condiţionate, care va stabili dacă timpul pe care deja l-a executat este suficient sau nu pentru eliberarea din penitenciar”. CERERI ALE CONDAMNAŢILOR Judecătorul Cristian Uţa a adăugat că, pe lângă sesizările venite din partea comisiei din penitenciar, au mai fost înregistrate şi aproximativ o sută de cereri din partea condamnaţilor care consideră că ar trebui să beneficieze de sancţiuni mai blânde. „Au fost înregistrate în jur de o sută de asemenea cereri deja, în cele câteva zile de la intrarea în vigoare (a noilor coduri - n.r.), dar preconizăm că numărul va fi de câteva ori mai mare, având în vedere că în penitenciar sunt aproximativ 400 de persoane”, a explicat vicepreşedintele Tribunalului Harghita. Potrivit acestuia, Judecătoria Miercurea Ciuc a fost şi urmează să fie sesizată cu 40 de astfel de solicitări venite partea comisiei din penitenciar, iar Curtea de Apel Tîrgu-Mureş a primit cinci astfel de cereri.

Tânărul s-a ales cu dosar penal pentru tentativă de furt, cazul urmând să fie preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă, dr. Demeter Ferenc, a declarat că „a fost declanşată o anchetă internă pentru a vedea cine se face vinovat de posibilitatea pătrunderii acestui infractor în spital, ţinând cont de faptul că nu era Peste o sută de condamnaţi consideră că ar trebui să beneficieze de sancţiuni mai blânde în timpul programului de vizită”.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Giunca MariaCristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014 ora 14,30, imobilul situat în Târgu Mureş, str. Hunedoara, nr. 15, ap. 151, jud. Mureş înscris în C.F. nr. 122135-C1-U36/ Târgu Mureş (C.F. vechi nr. 91025/N/CLI), nr. top. 545/1/13/CLI, nr. cad. 1991/4/151 – APARTAMENT CU 1 CAMERĂ ŞI DEPENDINŢE ÎN SUPRAFAŢĂ DE 13 M.P., având cota de 3/587 parte teren în proprietate, C.F. COL. Nr. 91025/N, proprietatea debitorului TOMOLEA POMPEI, în cotă actuală de 1/1 bun propriu, la preţul de 22.300 lei, stabilit conform art. 835 alin. (1) C.pr.civ.. Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege. Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 11 MARTIE 2014 ora 13:00, imobilul situat în Lupeni - 537165, Str. Principala nr. 303, Comuna Lupeni, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 761 Lupeni, nr. topo. 425, 426/1, compus din “Gradina in intravilan in suprafata de 238 mp.; casa de locuit cu etaj, compusa din 2 camere, 1 bucatarie, baie, camara, antreu la etaj si 1 camera, pivnita, antreu si garaj la parter; curte in suprafata de 153 mp.”, la preţul de 208.000 lei (preţ de evaluare). Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege. Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www. registruexecutari.ro. z Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 10 MARTIE 2014 ora 13:00, imobilul situat în Tarnaveni - 545600, Str. Armatei nr. 108, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 51842 a loc. Tarnaveni, C.F. vechi nr. 957 Bozias, nr. cadastral (topo.) A1 51842, A1.1 51842-C1, nr. cadastral (topografic) vechi 1147/1027/1, compus din “teren intravilan in suprafata de 1082 mp. edificat cu constructii: - C1 - casa de locuit in regim P edificata in anul 1970, pe fundatie de beton, zidarie din caramida si acoperita cu tigla, fara lift si certificat de performanta energetic, compusa din 4 camere, bucatarie, camara, baie, hol, magazie si terasa”, la preţul de 181.000 lei (preţ de evaluare). Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege. Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executorului judecatoresc.

HARGHITA

Criză de judecători la Tribunalul Harghita Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că în anul 2013 volumul total de activitate al acestei instanţe s-a ridicat la 9.812 cauze, dintre care 1.634 la secţia penală şi 8.178 la secţia civilă. Tribunalul Harghita funcţionează cu un număr total de nouă judecători, faţă de 16 cât prevede statul de funcţii, din care doar doi la secţia penală. Datele statistice arată că numărul de hotărâri date de un judecător la Tribunalul Harghita, în 2013, variază între 527 şi 1.059 de hotărâri, luând în calcul doar magistraţii care au funcţionat pe durata întregului an. În ceea ce priveşte dosarele rulate de un faptul că nu funcţionează o spejudecător, acestea sunt cuprinse cializare a judecătorilor pe materii. între 999 şi 1.685. Judecătorul Cristian Uţa, care JUDECĂTORII PREFERĂ este şi vicepreşedintele TribunaluALTE INSTANŢE lui Harghita, a spus că volumul de muncă este unul imens, iar greutăţile pe care le întâmpină „Având în vedere numărul această instanţă sunt cauzate şi de mic de judecători, nu avem atâţia

judecători câte specializări ar trebui să fie. De principiu, ar trebui să funcţioneze specializările civil, penal, comercial, contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, cauze cu minori, fiecare dintre ele presupunând cunoaşterea în detaliu a legislaţiei, care este în schimbare frecventă,

Mai mulţi şomeri în Harghita

mai ales la anumite materii cum este contenciosul administrativ şi fiscal, a practicii instanţelor superioare, a practicii Înaltei Curţi. Practic, ar necesita foarte mult timp ca un judecător să cunoască toate aceste lucruri pe mai multe materii”, a explicat Cristian Uţa. El a adăugat că încărcătura

judecătorilor din Tribunalul Harghita este comparabilă cu încărcătura celor mai aglomerate instanţe din ţară, în condiţiile în care la aceste instanţe există o specializare. „Nu este acelaşi lucru ca un judecător să intre cu o mie de cauze din contencios administrativ, spre exemplu, sau să intre cu o mie de cauze din toate materiile enumerate. Volumul de muncă este de câteva ori mai mare în aceste cazuri”, a punctat judecătorul Cristian Uţa. Vicepreşedintele Tribunalului Harghita a subliniat că dacă unul dintre judecători s-ar îmbolnăvi, situaţia ar dezechilibra foarte mult activitatea, pentru că instanţa funcţionează „exact la limita suportabilităţii”. Cristian Uţa a spus că dacă s-ar ocupa şi celelalte şapte posturi vacante, situaţia ar fi cu totul alta şi a precizat că judecătorii nu prea vin la Tribunalul Harghita, iar cei care profesează o vreme aici doresc să plece apoi la alte instanţe.

Autoutilitară incendiată, în Remetea

www.punctul.ro

AJOFM Harghita are disponibile, în prezent, peste 300 de locuri de muncă vacante

Rata şomajului înregistrează o creştere în judeţul Harghita, pe motiv că unele firme de construcţii au efectuat disponibilizările de sezon în luna ianuarie, când a temperaturile au scăzut foarte mult şi nu s-a mai putut lucra în acest domeniu. Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că, la sfârşitul lunii ianuarie, în judeţ, erau înregistraţi 10.524 de şomeri, dintre care 4.421 de femei. Rata

şomajului este de 7,23 la sută, în creştere faţă de luna precedentă, când se înregistra o rată de 6,96 la sută. Potrivit sursei citate, creşterea numărului de şomeri este motivată de faptul că unele firme au început disponibilizările de sezon mai târziu, întrucât în lunile trecute iarna a fost mai blândă. Tiberiu Pănescu a mai adăugat că în luna ianuarie s-au angajat, prin intermediul instituţiei pe care o conduce, un număr de 321 de şomeri, puţin peste media

perioadei similare a anului trecut. În Harghita au început deja, în luna ianuarie, patru cursuri destinate şomerilor înregistraţi, pentru meseriile de barman şi comerciant mărfuri alimentare, urmând ca în februarie să demareze alte patru cursuri, de fierar-betonist, lucrător în creşterea animalelor, limba germană şi operator calculatoare. AJOFM Harghita are disponibile, în prezent, 333 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în industria uşoară.

O autoutilitară de transport pâine a fost cuprinsă de un incendiu puternic, la mijlocul săptămânii trecute, vehiculul fiind serios deteriorat, iar încărcătura distrusă. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, Alina Ciubotariu, a declarat că incendiul a izbucnit în localitatea Remetea, la o autoutilitară care transporta pâine, iar la sosirea pompierilor vehiculul era cuprins aproape în totalitate de flăcări. Pentru stingerea focului au intervenit un echipaj din cadrul

Detaşamentului Gheorgheni, cu o autospecială cu apă şi spumă şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii Remetea, cu o autospecială de intervenţie. În urma incendiului, autoutilitara s-a deteriorat în proporţie de 75%, fiind distruse şi cele 800 de pâini aflate în interior şi lăzile de plastic folosite pentru transportul acestora. Pompierii au stabilit că incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric produs de un acumulator electric defect, care a dus la aprinderea izolaţiei din apropiere.

PUBLICITATE

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Robust, extravagant, puternic individualizat

Noul Cross C

addy

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.