BusinessWeek on Romanian new architecture

ROMÂNIA

NR. 116 I 16 DECEMBRIE 2008 I 3,5 RON

NOUA ARHITECTUR~ 27 Inova]ie, design [i creativitate sunt cuvintele de ordine pentru arhitec]ii romåni

CR~CIUN F~R~ CREDITE 18 Decembrie vine f`r` cadouri pentru cei care au nevoie de bani de la b`nci

28 arhitec]i

A DE LA ARHITECTUR~ Sunt oamenii care schimb` \nf`]i[area

De Gabriel Bårlig` Textele de prezentare a birourilor de arhitectur` au fost redactate de Raluca Antonescu, Alexa Hociung

P

rivind ora[ele României, mai ales Bucure[tiul, mul]i dintre noi am putea fi tenta]i s` credem c` profesia de arhitect este cel pu]in pe cale de dispari]ie \n România.

Lipsa de armonie a multor cl`diri noi cu cele care le \nconjoar` precum [i uniformitatea multor proiecte de birouri sau reziden]iale ap`rute \n ultimii ani par s` \ndrept`]easc` aceast` p`rere. Orice \ncercare de a explica cum s-a ajuns aici se love[te invariabil de termeni precum Planul Urba-

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

nistic General (PUG) sau Planul Urbanistic Zonal (PUZ) [i de h`]i[ul legislativ care guverneaz` (mai mult sau mai pu]in) sectorul local al construc]iilor. “Urbani[tii sunt cei care fac PUG-ul [i PUZ-ul, nu arhitec]ii”, este faptul care explic` multe din problemele actuale, \n opinia lui Mircea Ochiniciuc, pre[edintele Ordinului Arhitec]ilor din România, Filiala Teritorial` Bucure[ti.

Arhitec]ii de valoare contest`, \ns`, aceast` prejudecat` a unei profesii \n suferin]`, iar lucr`rile lor, pe care le ve]i vedea \n paginile urm`toare, demonstreaz` c` inova]ia, creativitatea [i stilul sunt unelte de baz` ale arhitecturii române[ti.

JEAN SCHEIJEN

lucrurilor din jurul nostru \ntr-o m`sur` mai direct` decât oricare al]ii. Arhitec]ii români demonstreaz` c` inova]ia, designul [i creativitatea pot fi atuuri \n lumea de azi

30 arhitec]i Discutând cu ace[tia, cu sprijinul BICAU, portalul de informare \n construc]ii, arhitectur` [i urbanism, am ajuns la elaborarea unui proiect ambi]ios, intitulat “50 de Birouri de Arhitectur` din România”, realizat cu sprijinul Ruukki [i Whirlpool. “Venise momentul ca publicul de arhitectur` s` primeasc` o asemenea hart`, \n care birourile de arhitectur` sunt destina]ii marcate cu semn de municipiu”, dup` cum arat`, Alexandru Belciug, general manager BICAU. |n paginile care urmeaz` ve]i putea vedea o selec]ie a unui num`r restrâns (zece) dintre aceste birouri, care se dore[te a fi un \ndemn spre consultarea lucr`rii complete, nicidecum un clasament, o ierarhie. Pentru c`, \n arhitectur`, ca [i \n art`, ierarhiile nu fac decât s` anuleze contribu]ia unic` [i imposibil de cuantificat a fiec`rui creator de proiecte. “În lumea arhitecturii, no]iunea de top este absurd`. Este ca [i cum ai preg`ti un album de art` francez` [i ai \ncerca s` afirmi c` Renoir este pe locul unu [i Degas pe locul doi”, scrie Raluca Antonescu, general manager eVenture [i director editorial al proiectului “50 de Birouri de Arhitectur` din România” chiar \n prefa]a acestuia. Astfel, s-a ajuns la o prezentare a celor mai importante 50 birouri de arhitectur` din România, unde termenul de “importante” nu face referire la cifra de afaceri. |n cadrul acestui num`r al revistei BusinessWeek România ne-am propus s` facem o trecere \n revist` a zece dintre aceste birouri [i a câte unui proiect reprezentativ pentru fiecare dintre ele, \n spiritul conceptelor de design [i inova]ie promovate constant [i consistent de BusinessWeek la nivel interna]ional. De altfel, ve]i putea g`si [i detalii despre edi]ia din acest an a Premiilor BusinessWeek pentru Arhitectur`, care marcheaz` revenirea domeniului la func]ionalitate [i practicalitate, la mare pre] \n perioada actual` de criz`, \n detrimentul opulen]ei [i luxului. {COALA {I ARHITECTURA Pentru a avea arhitec]i de top, este nevoie de o educa]ie pe m`sur`. Nimeni nu [tie mai bine acest lucru decât Emil Barbu Popescu, pre[edintele Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism “Ion Mincu”. Din punct de vedere cantitativ, situa]ia pare \n regul`. |n ultimii zece ani, num`rul arhitec]ilor din România s-a dublat, ajungând de la 2.500 la 5.500, contribu]ia cea mai important` având-o universitatea “Ion Mincu”. “În plus, mai exist` [i [colile de la Ia[i, Cluj, Timi[oara, Oradea [i \nc` o [coal` privat` aici \n Bucure[ti. În total avem 6 [coli de arhitectur` care furnizeaz` absolven]i. Problema \ns` e alta: ce anume furnizeaz`? Ce calitate?”, se \ntreab`, pe bun` dreptate, Emil Barbu Popescu.

El se declar`, totu[i, optimist cel pu]in \n ceea ce prive[te calitatea programei [i profesiilor cu care lucreaz`, vorbind chiar despre competitivitate la nivel european. “Universitatea noastr` a f`cut parte dintr-un studiu european realizat de

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

Asocia]ia European` de Educa]ie de Arhitectur` (AEEA). Eu personal sunt membru \n consiliul directoral de 12 ani [i am fost obiectul unui studiu \mpreun` cu alte 12 [coli, privind \nv`]`mântul de arhitectur`. Am ob]inut o medie bun`, adic` media acceptat` de [coal` bun` de arhitectur`. {i compara]ia a fost f`cut` cu [coli reputate”, arat` Emil Barbu Popescu. |n plus, Universitatea “Ion Mincu” este evaluat` [i acreditat` din 5 \n 5 ani de Institutul Regal al Marii Britanii.

Dac` \nv`]`mântul poate produce valori, de[i cantitatea \n detrimentul calit`]ii reprezint` \nc` o problem` serioas` \n domeniu, dup` cum arat` Dan Marin, vicepre[edintele Ordinului Arhitec]ilor din România, Filiala Teritorial` Bucure[ti, marile necazuri \ncep \n confruntarea cu realitatea. Dan Marin pledeaz` pentru un acces democratic, prin concurs, la proiectele publice care ar putea ajuta arhitectura autohton`. “Experien]a altor ]`ri europene ne arat` c` un nivel ridicat al calit`]ii arhitecturale a comenzii publice creeaz` referin]e valorice [i are efecte pozitive [i pentru zona privat`. Deocamdat`, \n România suntem departe de a[a ceva”, arat` acesta. |n opinia sa, Ordinul Arhitec]ilor are [anse de reu[it` \n activitatea sa doar dac` poate influen]a \n bine dou` sisteme: cel educa]ional [i cel legislativ.

SCHIMBARE PRIN ARHITECTUR~ Dincolo de zbaterile profesiei, arhitectura poate fi un motor important al schimb`rii societ`]ii române[ti. Inova]iile, declara]iile sale de inten]ie nu pot fi ignorate, fiind vizibile peste tot \n jurul nostru. Iar, cum ritmul schimb`rii nu poate fi peste tot acela[i, a[a apar diferen]ele de peisaj urban actuale. Reprezentan]ii Westfourth Architecture, care au proiectat multe dintre edificiile moderne mari ale Capitalei, spun c` lumea uit` un fapt simplu: Bucure[tiul este un ora[ \n dezvoltare [i diferen]a de viziune nu este decât o sincop` de comunicare [i nu o realitate absolut`, pentru c`, de fapt, abia acum \ncearc` s` schi]eze o personalitate.

Totu[i, rolul arhitec]ilor ar trebui s` fie, \n viziunea lui Adrian Cristescu, de la West Group Architecture, legat de crea]ie, de arhitectur` [i mai pu]in de construc]ii. “Probabil 90% dintre arhitec]i sunt \nregimenta]i \n produc]ia de construc]ii”, spune el. De aceea[i p`rere este [i Dorin {tefan, de la DSBA, care a realizat cl`direa Opera Center, din Pia]a Operei din Bucure[ti. El subliniaz` c` nu orice spa]iu edificat \nseamn` arhitectur`.

Dar arhitectura nu poate face totul singur`. “Se vorbe[te ast`zi despre regenerare urban`, \ns` regenerare nu \nseamn` simpla multiplicare a construitului, \nseamn` politici complexe: sociale, economice, urbane, de mediu”, spune Adrian Bold, fost arhitect-[ef al Capitalei. Acest fapt nu-i descurajeaz`, \ns`, pe arhitec]ii români de valoare ai vremurilor noastre, care abordeaz` fiecare nou` lucrare ca pe o (re) facere a lumii. ê

32 arhitec]i

ANDREESCU & GAIVORONSCHI ORA{ Timi[oara

“Încerc`m s` oferim, cu fiecare lucrare, o lectur` inedit` a unor elemente normale”

Bucurie - asta este ceea ce transmit, atât prin firea lor, cât [i prin lucr`rile lor, Vlad Gaivoronschi [i Ioan Andreescu. Dar nu bucuria lipsit` de con]inut, ci bucuria ca exerci]iu con[tient, asumat [i permanent practicat, al speran]ei c` “frumuse]ea va salva lumea”.

De[i mereu proaspe]i ca manifestare \n arhitectur`, Ioan Andreescu [i Vlad Gaivoronschi “conlucreaz` creativ” \nc` de la \nceputul anilor ‘80. Au fondat \mpreun` biroul de arhitectur` “Andreescu & Gaivoronschi” \n 1990 [i de atunci \[i pun amprenta pe arhitectura din Timi[oara. “Încerc`m s` oferim, cu fiecare lucrare, o lectur` inedit` a unor elemente normale. S` punem \n valoare efectul magic al simplit`]ii”, spune Ioan Andreescu. Secretul longevit`]ii acestei colabor`ri st`, poate, tocmai \n acel principiu pe care Vlad Gaivoronschi \l enun]`, referindu-se la reu[ita oric`rui edificiu: “S` nu se uzeze fizic [i moral nici dup` o perioad` mai lung` de timp. S` se caracterizeze printr-o etic` [i o onestitate care s` \l ajute s` transcead` modele efemere.”

Pentru arhitectura ultimelor decenii, lucr`rile semnate Andreescu & Gaivoronschi sunt puncte de referin]`. Dar aceste lucr`ri nu s-au n`scut f`r` travaliu. Vlad Gaivoronschi \[i aminte[te c` “o experien]` dificil`” a fost Hotelul Savoy, unde s-au f`cut lucr`ri de reamenajare, consolidare, restaurare [i ad`ugire la o cl`dire interbelic`. Dificultatea a fost generat` de mai mul]i factori: amplasamentul preten]ios, tema de hotel de 4 stele, aproape imposibil de realizat \n condi]iile date, \ntinderea proiectului [i execu]ia pe o perioad` prea lung`, cu stagn`ri [i modific`ri de tem`, cu o presiune extrem` \n a ob]ine maxim de camere [i suprafe]e cu minim de mijloace, managementul deficitar al [antierului, ce i-a for]at deseori pe arhitec]i s` compenseze acest neajuns pentru a salva lucrarea [i, peste toate, caracterul dificil al clientului.

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITEC}I ASOCIA}I Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu O alt` experien]` anevoioas` a constituit-o Galeria 1. “Conversia unui imobil industrial \ntr-un design emporium contemporan, cu mari suprafe]e libere, perfect luminat zenital [i controlat climatic, \mbr`cat \ntr-o fa]ad` translucid`, luminoas` noaptea”, spune Ioan Andreescu. Peste toate acestea a venit “decizia nefericit` a clientului de a banaliza interiorul cu pu]in timp \nainte de sfâr[itul execu]iei; via]a a dovedit c` aceast` decizie a fost gre[it`”.

Chiar dac` specializarea este ast`zi o tendin]` major` a practicii de arhitectur`, Ioan Andreescu [i Vlad Gaivoronschi r`mân generali[ti, manifestând deschidere pentru orice tem` [i cu prec`dere pentru cele noi.

“Specializarea presupune instrumentalizarea actului de cercetare [i proiectare pân` la nivelul \n care polifonia necesar` dispare. Pe de alt` parte, experien]ele acumulate cresc competen]a [i capacitatea de r`spuns”, explic` Ioan Andreescu. Tocmai de aceea, \n dorin]a sa de a explora noi teritorii ale expresiei \n arhitectur`, Vlad Gaivoronschi m`rturise[te c` cel mai mult \l atrag programele de arhitectur` pe care nu le-a \ncercat: “De exemplu, un muzeu”.

De-a lungul anilor, de colaborare creativ`, stilul celor doi s-a “deplasat c`tre discre]ie, elegan]`, rafinament”, arat` Ioan Andreescu.

“Printre tr`s`turile lucr`rilor noastre a[ aminti predilec]ia pentru limbajul contemporan, f`r` a fi ostentativ sau for]at la mod`”, precizeaz` Vlad Gaivoronschi.

“L-a[ caracteriza mai degrab` printr-o expresivitate sobr` [i nuan]at`. Exist` nuan]e contextuale [i nuan]e ce ]in de expresivitatea tehnologic`. Exist` reinvent`ri [i reinterpret`ri ale tradi]iei, \ncerc`ri de peisaje complexe sau arhitecturi responsive, dispozitive ecologice pasive sau active. {i nu \n ultimul rând, ne intereseaz` ambian]a, atmosfera [i poezia spa]iilor pe care le gener`m.”

33

Lucrare City Business Centre Localitate Timi[oara Anul 2007 Cl`direa este un relief stratificat, cu gr`din` suspendat` la cota peste mezanin [i cu terasa “punte� la penthouse. Este, de asemenea, un dispozitiv ecologic activ responsiv bazat pe un sistem de BMS performant (building management system).

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

34 arhitec]i

ARCHITECTON ORA{ Bucure[ti

“M` emo]ioneaz` pân` la panic` fiecare detaliu pe care \l proiectez [i \l v`d apoi devenit realitate.”

Gabriela Tabacu este autoare a peste 50 de articole, eseuri, cronici, recenzii, traduceri de texte de arhitectur` publicate \n presa de specialitate, a peste 20 de lucr`ri de cercetare prezentate la sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice, colocvii, conferin]e na]ionale [i interna]ionale. Este realizatoare a numeroase proiecte lucr`ri de arhitectur`, restaurare, reabilitare, amenajare locuin]e, spa]ii comerciale, birouri, expozi]ii, proiecte de mobilier \n Bucure[ti, Mogo[oaia, Sibiu, Bra[ov, V`lenii de Munte etc., precum [i a unor proiecte de design de obiecte de uz casnic, lucr`ri de grafic` de carte.

Dar, de fapt, Gabriela Tabacu este altceva.

Este casa din Str. Frumoas`, premiat` la Anuala [i la Bienala de Arhitectur`, sec]iunea restaur`ri, este atmosfera din recep]ia Editurii Humanitas sau a casei Lovinescu, este detaliul reconstituit dup` mult` trud` \n holul de intrare al unei case istorice, este o frumuse]e de o extraodinar` elegan]`, \n spatele c`reia nu vei putea ghici ce vârst` se ascunde. “|ncerc`m s` g`sim clien]i cu care s` rim`m cultural, pentru c` nu putem lucra altfel [i nu vrem s` ne \ng`duim compromisuri. Ca s` izbutim asta, \ncerc`m s` nu ne dezvolt`m.

Ne select`m lucr`rile cu mare parcimonie [i nu râvnim s` ajungem un mare birou de arhitectur`. Cât despre vocabularul expresiv, ei bine, aici ar merita, poate, spuse câteva lucruri”, poveste[te ea. “Noi ne situ`m foarte aproape de limitele smerite [i t`cute ale acelei simplit`]i anume, care v`de[te o decis` inapeten]` pentru exces [i ascunde pasiunea \n`untrul ordinii [i rigorii. Suntem re]inu]i cu m`sur` [i \ncerc`m s` facem reveren]` lumii acesteia respectând istorii, contexte [i op]iuni, dar nu accept`m aleatoriul [i discre]ionarul [i nici nu elogiem supra-consumismul care ne inund` vie]ile aproape f`r` drept de apel. Ar fi un fel de minimalism critic ceea ce rezult` din toate astea”, \ncearc` ea s` explice.

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITECT TITULAR Gabriela Tabacu Gabriela Tabacu spune c` are un dialog “foarte intens [i foarte senzorial” cu spa]iile [i formele de pe plan[eta ei sau, mai bine-zis, din mintea ei, dinainte de a ajunge chiar [i pe plan[et`. “Altminteri, m` emo]ioneaz` pân` la panic` fiecare detaliu pe care \l proiectez [i \l v`d apoi devenit realitate. Sunt fericit` pentru fiecare col]i[or care mi se pare c` mi-a reu[it. Apoi, cu vremea, unele case deja terminate mi se pare c` se estompeaz` afectiv [i nu mai vibreaz` pe aceea[i lungime de und` cu mine, nu \mi mai vorbesc. Altele, constat c` r`mân foarte vii \n inima mea. Poate c` asta se trage [i din felul \n care sunt ]inute de proprietari dup` ce sunt gata. Ca [i copiii care se c`s`toresc: unii, care se \nso]esc r`u, se dep`rteaz` de p`rintele lor…”, spune Gabriela Tabacu. Pasiunea ei [i leg`tura organic` cu lucr`rile pe care le-a realizat este evident` din felul \n care vorbe[te despre acestea.

“Mi-aduc aminte de casa din strada Frumoas`.

A fost o lucrare mare, care s-a l`sat greu de tot adus` pe lume. Mai bine zis - readus` la via]`.

Casa devastat` [i muribund` a trebuit operat`, cur`]at`, grefat` pe alocuri [i, \n cele din urm`, dup` 3 ani de tratament epuizant pentru toat` echipa de reanimare, a \nviat”.

Cu o elegan]` dintr-o alt` epoc` [i totu[i autoarea unor lucr`ri pe alocuri foarte moderne, care demonstreaz` \n]elegerea deplin` a ceea ce \nseamn` locuirea \n zilele noastre, Gabriela Tabacu m`rturise[te: “Mi-ar pl`cea s` tr`iesc \ntr-o lume \n care casele s` nu fie mult mai \nalte decât copacii - [i nu sunt prima care spune asta - ma[inile s` nu goneasc` mult mai repede decât caii, bomba atomic` s` nu fi fost inventat`, iar bunul sim] s` nu se fi pierdut”.

Principalul model al s`u din arhitectur` este portughezul Alvaro Siza, celebru, printre altele, pentru reconstruc]ia cartierului istoric Chiado, din Lisabona, distrus de un incendiu \n 1988.

35

Lucrare Reabilitare, extindere, amenajare interioar` [i peisager`, imobil monument istoric Localitate Bucure[ti Anul 2007 Construc]ia, uzat` grav, a avut nevoie de lucr`ri complexe de consolidare [i repara]ie, dar [i de o regândire, o expandare a spa]iilor sale pentru o nou` folosin]`. Extinderea printr-o u[oar` în`l]are a podului [i încercarea de armonizare a vechiului cu noul au reprezentat marea miz` a proiectului.

Acest lucru s-a produs într-o manier` asumat ferm`. Elementele noi apar]in vizibil prezentului, dar sunt discrete. Dincolo de conservare [i de afirmarea gesturilor noi, fluidizarea spa]iului interior pentru integrarea noului nivel podul devenit func]ional - [i recalibrarea luminii naturale au reprezentat alte obiective fundamentale. }inta principal` a fost p`strarea ansamblului cu tot ce îi apar]inuse cândva [i se putea conserva, ba chiar p`strarea spiritului acestei case de sfâr[it de secol XIX.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

36 arhitec]i

ARTLINE ORA{ Bucure[ti

“Nu am f`cut lucr`ri care s` nu m` reprezinte!”

Cunoscut deja pentru stilul s`u bine conturat, ce tinde c`tre minimalism, Radu Teac` este de p`rere c` se poate adapta [i altor teme specifice, pentru c` urm`re[te s` dezvolte proiecte care au o rela]ie armonioas` cu contextul, prin concep]ie, tehnologie, utilizare [i func]ionalitate. “Arhitectura trebuie f`cut` cu har, cu acel sim] al propor]iei, echilibrului [i armoniei, imponderabile care sunt s`dite \n tine”, spune arhitectul.

O personalitate puternic`, uneori incomod` prin intransigen]`, Radu Teac` [i-a pus amprenta asupra arhitecturii contemporane din România. Convins c` o lucrare de arhitectur` reu[it` trebuie s` aib` acel aer clasic, valabil \n ochii oric`rui privitor [i zeci de ani mai târziu, Radu Teac` este tributar, conform propriilor spuse, afirma]iei “less is more”, a lui Mies van der Rohe, unul dintre arhitec]ii pe care \i prefer`. Întrebat dac` toate cl`dirile nou construite trebuie s` se \ncadreze \n curentele [i standardele contemporane de arhitectur`, Radu Teac` afirm` c` nu apreciaz` cl`dirile noi cu arhitectur` veche. “Casa nou` veche este ca o floare de plastic. E ciudat s` parazitezi pe forme improprii cu materiale noi, asta \nseamn` s` min]i”. Este de p`rere c` orice obiect care vrea s` par` altceva decât este de fapt, cum ar fi mobila nou` anticizat`, nu poate fi decât un kitsch. Aceast` regul` nu se aplic` \ns` [i reinterpret`rilor de forme clasice \n designul [i arhitectura modern`. “De pild`, scaunul Starck Ludovic al XIII-lea este un citat, nu mai e kitsch, pentru c` are ghilimele [i nu se ia \n serios.”

Este \ns` de acord c` se poate proiecta cu succes o cas` nou` care s` aib` un aer clasic. Nu este nici pe departe un adversar al cl`dirilor istorice, pe care [i-ar dori s` le protejeze prin conservarea centrului istoric.

Crede, totu[i, c` pân` [i \n aceast` zon` se pot face inser]ii de cl`diri cu arhitectur` modern`,

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITECT TITULAR Radu Teac` cu m`sur` [i echilibru \ns` \ntre contrastul celor dou` registre diferite.

De[i arhitec]ii ezit` s` nominalizeze lucr`rile preferate, pentru c`, \ntr-un fel, este ca [i cum ai \ntreba un p`rinte care este copilul pe care \l consider` cel mai reu[it, Radu Teac` a vorbit despre lucr`ri precum casa de la Târgu Jiu, casa din Str. Marin Dracea, terasa de la Pizza Hut sau locuin]a din Dobrogeanu Gherea ca fiind printre cele mai reprezentative. {i tot la capitolul lucr`ri a trecut \n revist` [i o serie de proiecte de design de produs. “Îmi place s` lucrez cu volume, cu obiecte de la scara designului de produs, pân` la locuin]e.”

Acesta este [i motivul pentru care nu crede \n specializarea birourilor de arhitectur` pe un anumit segment, de[i a observat c` exist` aceast` tendin]` pe pia]`. Motivul este simplu: nu crede \n cantonarea arhitectului \ntr-un singur domeniu. Dac` un arhitect este pus \n fa]a unei teme specifice, cum ar fi, de pild`, proiectarea unui spital, Radu Teac` apreciaz` c` este bine s` se colaboreze cu un arhitect care a mai executat astfel de lucr`ri.

Totu[i, “dac` arhitectul care nu a realizat un astfel de proiect \n]elege o func]iune, un mecanism, este posibil s` \i dea o form` mai adecvat` decât cel specializat, care face astfel de proiecte ca pe un automatism. Venind din afar` po]i s` ai o viziune mai proasp`t`, po]i s` faci asocieri insolite”, spune el. În viziunea sa, cel mai dificil proiect a fost locuin]a de pe malul lacului Buftea, comuna Samurcas, Crevedia. “Amploarea, forma special` [i rela]ia mai dificil` cu clientul” au fost pietrele de hotar peste care a trebuit s` treac` pentru a duce lucrarea la bun sfâr[it. Nu a specificat \ns` dac` \n rela]ia dificil` cu clientul au fost doi pe un balansoar, o problem` frecvent` a arhitec]ilor care nu fac compromisuri când vine vorba de proiectele care le poart` semn`tura. Îns`, chiar [i \n calitate de beneficiar, \n fa]a eviden]ei nu po]i decât s` te \nclini.

37

Lucrare Locuin]` Marin Dr`cea Localitate Bucure[ti Anul 2007 Situat` pe un teren dificil, care anterior g`zduise o groap` de gunoi pentru materialele de construc]ii colectate dup` cutremurul din 1977, casa a reclamat o funda]ie de 12 m (care a sus]inut [i cele dou` corpuri pe soclul retras). Neav창nd un teren lat care s` permit` vizibilitatea frontal`, arhitectul a ales s` focalizeze c`tre lac, ca printr-un aparat de fotografiat, prin cele dou` obiective - cele dou` tuburi ale casei.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

38 arhitec]i

BBM GRUP ORA{ Bucure[ti

“Arta plastic` ar trebui s` participe [i la exteriorul cl`dirilor, nu numai la interior”

Prin arhitectura pe care o propune, BBM Grup \ncearc` s` dea un r`spuns contextului construit sau celui natural, iar lucr`rile biroului p`streaz` un filon comun. Dac` le-ar mai r`mâne ceva timp \ntre numeroasele proiecte de arhitectur` [i urbanism pe care le elaboreaz`, Moise Mathé ar picta, Doina Butic` ar alege cinematografia, iar Alexandru Beldiman ar continua s` coordoneze editura de carte de arhitectur` Simetria, \nfiin]at` cu mai bine de un deceniu \n urm`.

De fapt optativul nu este neap`rat potrivit, pentru c` fondatorii BBM Grup reu[esc \n cele din urm` s` se strecoare prin labirintul Minotaurului, c`l`uzi]i poate tocmai de firul arhitecturii, pentru a ajunge cu bine \n insule de timp dedicate altor preocup`ri, aflate pân` la urm` \n sfere apropiate arhitecturii.

Au realizat proiecte pentru muzee, birouri, locuin]e, hoteluri, au conceput lucr`ri de urbanism [i restaur`ri. Prin ele proiecteaz` \n viitor, cu reveren]` \n fa]a trecutului, un Bucure[ti care trebuie s` evolueze, \nglobând o \ntreag` istorie arhitectural` \n prospe]imea proiectelor noi.

Un astfel de proiect a fost extinderea hotelului Majestic, o lucrare complicat` din punct de vedere tehnic [i al autoriz`rii. În sit existau case care trebuiau demolate. Beldiman poveste[te: “Subsolurile r`mase de pe urma demol`rilor au pus probleme \n realizarea infrastructurii pentru piscinele, buc`t`ria [i utilit`]ile restaurantului.” Proiectul a presupus un dialog \ndelungat [i nu de pu]ine ori dificil \n cadrul comisiei Monumentelor Istorice. În accep]iunea Doinei Butic`, arhitectura de calitate respect` locul [i deserve[te omul, un principiu care a stat la baza unui alt proiect care \nc` nu a fost pus \n oper`, un muzeu de arheologie situat pe Calea Victoriei. De altfel, Beldiman a coordonat [i echipa care a elaborat proiectul “Calea Victoriei-Axa cultural` a Bucure[tiului”, un plan complex care \[i propune s` pun` \n eviden]` [i s` \nt`reasc` voca]ia cultural` a arterei. Muzeul propus presupunea

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITEC}I ASOCIA}I Alexandru Beldiman, Doina Butic`, Moise Mathé restaurarea unei cl`diri din a doua jum`tate a secolului XIX, Casa Macca, ce urma s` fie completat` de un corp subteran dedicat muzeului.

Accesul urma s` se fac` dinspre Calea Victoriei pe una dintre aleile de intrare \n parc, sub care era amplasat` o galerie a muzeului unde se puteau vedea - prin ferestrele mari orizontale, t`iate chiar \n aleea plan[eu a galeriei exponate arheologice, a[a cum au fost descoperite, adic` sub p`mânt. Proiectul includea o bibliotec`, laboratoare, ateliere de restaurare, o sal` multimedia etc. Regretul nerealiz`rii acestei lucr`ri este cu atât mai mare cu cât, consider` arhitec]ii, comparat cu alte capitale europene, Bucure[tiul este extrem de s`rac \n muzee.

Arhitec]ii BBM Grup iubesc arta, de aceea au luat decizia de a crea casele colorate din Ansamblul “La Mesteceni”, de pe strada Grigore Gafencu, una dintre lucr`rile lor preferate.

“Casele colorate au fost un experiment realizat pe un teren viran. Culorile tari folosite - albastru, ro[u [i galben - erau consecin]a unei \ntregi istorii a arhitecturii interna]ionale [i locale [i, nu \n ultimul rând, a contextului natural, ideal pentru o astfel de \ncercare!” spune Beldiman.

Alexandru Beldiman ar propune o inventariere a locurilor care, \n urma interven]iilor de dup` 1990, pun probleme architectural-urbanistice ora[ului. “Toate aceste situri ar trebui supuse unor concursuri, iar solu]iile acestora, care pot presupune [i demol`ri, ar trebui puse \n aplicare [i urm`rite cu acribie”.

Doina Butic` ar \ncepe prin a repara... trotuarele. “A[ amenaja tot ce este la nivelul ochiului, trotuare, vitrine, primul etaj, drumul, spa]iile verzi. A[ aduce comer]ul din nou \n strad`, a[ crea mai multe restaurante. {i a[ readuce cinematografele, cum erau cele de pe bulevardul Elisabeta \n copil`ria mea”, spune ea, ad`ugând [i un alt element definitoriu, recurent \n discursul multor arhitec]i. “A[ reface PUG (planul urbanistic general – n.r.), ne trebuie un regulament adev`rat pentru capital`”.

39

ANDREI M~RGULESCU

Lucrare S Park Localitate Bucure[ti Anul 2007 Anul: 2007 Terenul pe care avea s` fie construit S Park era un depozit de utilaje al ADP, cu mari suprafe_ ]e asfaltate, cea mai important` cl`dire din preajm` fiind Casa Presei Libere.

A fost luat ca reper sistemul rectangular al str`zilor Tipografilor [i Presei Na]ionale, care determinau limitele de nord [i de vest ale terenului. Compozi]ia volumetric` propune un sistem de patru tronsoane independente (P+4-5 retras), dispuse paralel, decalate unele fa]` de altele cu fa]adele de cap`t \n planuri diferite [i intersectate pe linia median` de un volum cu \n`l]ime mai mic`, dar cu acela[i regim de \n`l_ ]ime. Ansamblul are dou` intr`ri la birouri cu dou` noduri de circula]ie pe vertical`.

Axul compozi]iei este marcat de o copertin` curb` de sticl` [i de oglinda de ap` continuat` cu o cascad` situat` \n fa]a zonei publice din primul subsol. Spa]iile cele mai spectaculoase sunt zonele publice, holurile, dar nu au fost neglijate nici fa]a dele, holurile de la etaje [i spa]iile exterioare. ﾃ始 total s-au realizat 50.000 mp, din care arie util` de birouri 25.230 mp, un restaurant de 360 de locuri, magazine [i 438 locuri de parcare.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

40 arhitec]i

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTUR~ RADU MIH~ILESCU ORA{ Timi[oara

“Nimic \n proiecte nu se repet`, totul se reia mereu [i mereu de la cap`t”

Foarte personale [i nerepetabile, sensibile [i discrete, dar de neuitat, consistente, dar ginga[e, oneste [i provocatoare, moderne, de[i ie[ite din creionul unui arhitect ce nu lucreaz` cu calculatorul - a[a sunt lucr`rile lui Radu Mih`ilescu. Este unul dintre pu]inii arhitec]i români contemporani c`ruia i s-a dedicat o monografie. Autorul celei mai apreciate [i mediatizate case din România ultimului deceniu (Casa Herczeg, una dintre cele doar dou` lucr`ri române[ti prezentate \n revista “L’Architecture d’aujourd’hui” dup` 1989). Omul care, de[i nu d` interviuri, nu caut` succesul [i evit` vizibilitatea mediatic`, este recunoscut de \ntreaga breasl` drept un fenomen.

Apar]ine genera]iei care [i-a ob]inut diploma de arhitect \n 1980, dar Radu Mih`ilescu a \nceput cu adev`rat s` creeze dup` decembrie 1989. Pân` atunci, [i-a exersat, rezervat [i re]inut cuno[tin]ele [i abilit`]ile tehnice \n birourile unor institute de proiectare, evitând lucr`rile de angajament. Dup` 1990, profitând de liberalizarea profesiei, a \nceput s` lucreze \n nume propriu, acceptând proiecte ce ulterior aveau s` devin` repere ale crea]iei arhitecturale române[ti.

Primele sale lucr`ri, \ntâmpl`tor sau nu, au fost edificii de cult [i monumentale: bisericile din Vucova [i Timi[oara, Memorialul din Sighet [i Fântâna Numelor din Timi[oara. Inevitabil publice prin func]iunea lor, acestea i-au dat arhitectului prima ocazie de a-[i exprima temele esen]iale, aducându-i totodat` primele succese.

Pentru Radu Mih`ilescu arhitectura este o art` simbolic` menit` s` slujeasc` omul nu numai \n via]a sa exterioar`, ci [i \n via]a interioar`.

Dar lucr`rile care \l reprezint` cel mai bine pe arhitectul Radu Mih`ilescu sunt spa]iile de locuit.

De altfel, arhitectul \nsu[i m`rturise[te c` acest program \i este cel mai drag: arhitectura vie]ii de zi cu zi, arhitectur` nu pentru Om (concept abstract, adesea \ndep`rtat), ci pentru oameni. Oameni reali (proprietarii) pe care arhitectul, valorificându-le

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITECT TITLAR Radu Mih`ilescu simbolic dorin]ele [i aspira]iile, i-a transformat \n concept al propriilor lor case.

Poate de aceea, examinând casele construite de Radu Mih`ilescu, consta]i cât de diferite sunt. A[a cum spunea Dana Vais \n monografia “Farmecul discret al arhitecturii”, editat` de Funda]ia Arhitext Design, “casa Herczeg e o oper` de art`, casa Opri]a este un rai de intimitate, casa de vacan]` (Herczeg 2) de la G`r\na este o insul` s`n`toas` de confort, casa Ciolacu din Dumbr`vi]a e refuzul dizolv`rii \n anonimatul suburbiei, casa personal` a arhitectului e un autoportret. Nimic \n proiecte nu se repet`, totul se reia mereu [i mereu de la cap`t.”

Dac`, prin programul locuin]elor individuale, Radu Mih`ilescu s-a impus ca un autor de capodopere, mall-ul s`u din Timi[oara a generat o adev`rat` surpriz`. Dincolo de criticile celor nedumeri]i de implicarea sa \n zona megaconstruc]iilor comerciale, un lucru r`mâne unanim acceptat printre colegii s`i arhitec]i: este primul edificiu de acest tip care nu are arhitectura de cutie neagr` a unui mall clasic. Abordat de la bun \nceput ca un obiect de arhitectur` [i nu ca un proiect comercial, mall-ul lui Radu Mih`ilescu reu[e[te s` \mbine \n mod optim rezolvarea func]iunilor cu pornirea arhitectului c`tre formele surprinz`toare. “Nu cred c` ora[ul ar fi câ[tigat ceva dac` \n proximitatea centrului istoric s-ar fi inserat o cutie imens`, o conserv` str`lucitoare. Am vrut s` am un spa]iu divers, \n care s` nu te plictise[ti”, spunea Radu Mih`ilescu \ntr-un interviu publicat \n monografia “Farmecul discret al arhitecturii”.

Dar cuvintele [i fotografiile par nedrepte fa]` de lucr`rile lui Radu Mih`ilescu. Ele nu surprind \ntotdeauna m`iestria orchestra]iei, incursiunile eclectice \n spa]iu, timp, semnifica]ie, iubire [i via]`. De aceea, pentru cei care doresc cu adev`rat s`-l cunoasc` pe arhitectul Radu Mih`ilescu, cel mai bun sfat este acesta: merge]i s`-i vede]i lucr`rile.

41

Lucrare Spa]iu de reculegere la Memorialul Sighet Localitate Sighetul Marma]iei Anul 1996 Obiectul propus este un ansamblu simetric pe axul est-vest, format dintr-o planta]ie la nivelul cur]ii [i o construc]ie subteran` la care se accede prin intermediul unor rampe \nclinate.

Aceste rampe, ce refac formal perimetrul cur]ii de plimbare a de]inu]ilor, delimiteaz` un tumulus plantat cu 12 pomi fructiferi, sub care este plasat` cella ansamblului.

De form` circular`, locul este integrat cosmic de petecul de lumin` descoperit de un oculus deschis spre cer prin 7 trepte. ﾃ始`l]imea acestui aparat de captare a cerului este rela]ionat` cu \n`l]imea maxim` a spa]iului \ntr-un raport 1/L=0,618 (sec]iunea de aur). De dimensiuni reduse, cella con]ine focul ve[nic (lumﾃ｢n`ri) \n centrul unei oglinzi de ap` ce se creeaz` la suprafa]a altarului central [i un loc de stat continuu, de asemenea circular, plasat perimetral. ﾃ始tre cele dou` secven]e, livada [i focul ve[nic, se desf`[oar` drumul ca mijloc de ini]iere: \n zidul de sprijin exterior rampelor de acces spre profunzime sunt \nscrise numele victimelor represiunii comuniste.

Totul a fost executat din beton armat exprimat aparent sau spart [i placaj de granit pentru zidul ce este inscrip]ionat.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

42 arhitec]i

CARPA}I PROIECT ORA{ Bucure[ti

“Dac` ar fi s` optez pentru o specializare, a[ renun]a la arhitectur`!”

Despre arhitec]i se spune adeseori c` se afl` la limita \ntre art` [i [tiin]`. În cazul lui Adrian Spirescu, crescut \ntr-o familie de arti[ti plastici [i absolvent al Liceului de Art` Nicolae Tonitza din Bucure[ti, balan]a \nclin` u[or c`tre zona artistic`.

Un arhitect preocupat \ndeosebi de stadiul de concept al unei lucr`ri, de \n]elegerea perfect` a func]iunii, care s` dea cea mai bun` solu]ie arhitectural`, Adrian Spirescu face parte dintr-o lume special`, \n care Muzeul Satului sau Muzeul }`ranului Român constituie sanctuare preferate de medita]ie.

Fiecare lucrare pe care a f`cut-o are o poveste, dar poate cea mai emo]ional` etap` de lucru a fost conceperea Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`. O cl`dire \n care tat`l s`u, Grigore Spirescu, unul dintre pictorii contemporani de notorietate, [i-a dorit s` expun` \nc` din vremea \n care se discuta despre oportunitatea unui astfel de muzeu. Dup` moartea acestuia, Adrian Spirescu i-a f`cut un dar: a conceput MNAC, lucrare premiat` la Bienala de Arhitectur` [i considerat` a fi una dintre cele mai reu[ite opere arhitecturale din Bucure[ti.

De[i ini]ial a crezut c` va urma el \nsu[i drumul picturii, Spirescu s-a \ndreptat c`tre arhitectur`, f`r` \ns` a renun]a la prima sa pasiune. A publicat o carte despre importan]a crochiului \n arhitectur`, al`turi de multe alte lucr`ri de acest gen [i a continuat s` deseneze [i s` lucreze cu acuarela [i gua[a. “Pictez mai pu]in, am o team` de amatorism [i nu cred c` pictura se poate face ca [i hobby”, spune el.

Abordeaz` cu aceea[i profunzime [i lucr`rile de arhitectur`, indiferent de complexitatea lor, considerându-le pe toate la fel de importante [i de dificile. “Nu pot spune c` am un stil arhitectural propriu-zis, dar sunt câteva elemente comune de limbaj \n lucr`rile pe care le-am proiectat: o rela]ie de studiu [i de respect cu contextul, o continuitate spa]ial` \ntre interior [i exterior, o expresivitate a detaliului, a punerii \n oper` corect` a materialelor de finisare [i de construc]ie”, m`rturise[te el. În timpul liber este preocupat tot de art` [i arhitectur` [i alege s`-[i petreac`

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITECT TITULAR Adrian Spirescu orele de r`gaz \n spa]ii precum Muzeul Satului: “Casele au o anumit` sinceritate, cu totul special`. Toat` intimitatea aceea a spa]iului \mi place extraordinar”.

Apreciaz` aceea[i intimitate [i \n rela]ia cu beneficiarul. Într-o lume ideal`, \n opinia sa, beneficiarul ar trebui s` \mp`rt`[esc` o complicitate prieteneasc` cu arhitectul, care s` permit` o comunicare extraordinar` \ntre cei doi. “Prietenii \[i comunic` ideile cu u[urin]`. Trebuie s` ne respect`m reciproc. Dac` te respect`, \]i accept` [i ideile. Beneficiarul nu trebuie \nstr`inat”, arat` Spirescu. El spune c` a ajuns unul dintre arhitec]ii cu un procent mare de lucr`ri realizate pentru c` este perseverent [i \ntotdeauna finalizeaz` ceea ce a \nceput.

Chiar dac` \n portofoliul s`u se afl` multe spa]ii publice [i cl`diri de birouri, cum ar fi Camera de Comer] [i Industrie a României [i numeroase sedii de b`nci, Adrian Spirescu nu dore[te s` se specializeze: “Din punctul meu de vedere, diversitatea permanent` a programelor este una dintre cele mai frumoase laturi ale arhitecturii.”

Cu toate acestea, din motive lesne de \n]eles, se simte atras de programele de arhitectur` care g`zduiesc activit`]i “profund legate de art`”, precum muzeele sau s`lile de concerte. Aceea[i sensibilitate artistic` \l \mpiedic` s` fie categoric \n aprecierea cl`dirilor din Bucure[ti. “O cas` are via]`, tr`ie[te. Nu po]i interveni brutal, este ca [i cum ai spune c` unui om urât trebuie s`-i tai nasul, s` \l \mbun`t`]e[ti. Încerc s` \n]eleg o cas` mai pu]in reu[it` [i s` g`sesc o solu]ie”, spune el. Adrian Spirescu este de p`rere c` \n arhitectur` nu este u[or s` dai verdicte [i s` stabile[ti sc`ri valorice. “Dac` \n alte domenii, cum ar fi arta plastic`, exist` critici de specialitate care stabilesc o scar` a valorilor, \n arhitectur` cu greu s-ar putea proceda la fel. Pân` la urm` arhitectura este o profesiune a socialului [i socialul este cel care amendeaz` sau premiaz` pe termen lung”. Pân` atunci Adrian Spirescu va continua s` creeze: programe de arhitectur`, c`r]i, crochiuri [i mult` frumuse]e.

43

Lucrare Casa C`lin Localitate Bucure[ti Anul 1996 Dorin]a beneficiarului a fost ca amplasarea volumelor s` se fac` cu vederea principal` c`tre p`dure [i ca func]iunile principale s` fie orientate c`tre zonele umbrite. Astfel, celebrele cuvinte rostite de Goethe “mai mult` lumin`�, care exprim` clar dorin]a fiin]ei umane de soare, ca lumin` [i c`ldur`, nu au mai avut importan]`. Acest lucru - \ntoarcerea volumului cl`dirii cu spatele la soare - a \nsemnat lucrul cu nonlumina, cu umbrele. Pentru creator \n general [i pentru arhitec]i \n mod special, dincolo de valoarea lor simbolic`, umbra [i lumina servesc la sugerarea volumelor, a spa]iului [i la nuan]area culorilor.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

44 arhitec]i

DSBA - D(ORIN) ( ) {(TEFAN) {( BIROU DE ARHITECTUR~ ORA{ Bucure[ti

“Arhitectul este produsul unei culturi, iar arhitectura ar trebui s` fie produsul culturii arhitectului”

Anda {tefan [i Dorin {tefan sunt arhitec]i care abordeaz` cu u[urin]` mai multe programe, de la scara unui plan urbanistic zonal la designul de produs. Conecta]i la arta modern`, la tot ceea ce \nseamn` via]a \ntr-un ora[ [i pasiona]i de designul de produs, consider` c` edificarea [i conceperea unui nou proiect arhitectural nu este strict o rela]ie \ntre doi parteneri, client [i arhitect. “Aici vorbim [i de rela]ia cu locuitorii ora[ului, cu ora[ul \n sine, cu istoria, cu imaginea de ansamblu. Exist` o distinc]ie clar` \ntre construc]ie [i arhitectur`”, spune Dorin {tefan.

El arat` c` nu orice spa]iu edificat \nseamn` arhitectur`: “Saltul se realizeaz` \n momentul \n care construc]ia se \ncadreaz` \ntr-un context foarte larg, fizic [i cultural, social [i politic chiar. În momentul \n care arhitectura exprim` fidel timpul \n care a fost conceput`, cu toate coordonatele lui”. Acest crez a stat [i la baza proiect`rii uneia dintre primele cl`diri de birouri din Bucure[ti, devenit` acum punct de reper: Opera Center din Pia]a Operei. “Fa]ada principal` corespunde contextului, folose[te c`r`mida ro[ie, prezent` \n arhitectura interbelic`, care \nc` se mai reg`se[te \n acea zon` a ora[ului. Am creat [i un bovindou, care s` onoreze rela]ia cu Opera, iar fa]ada opus` a fost integrat` prin utilizarea tablei zincate, care face trecerea c`tre acoperi[urile de tabl` din spatele cl`dirii”, spune Dorin {tefan.

El m`rturise[te c` a ajuns la arhitectur` prin Brâncu[i, impresionat de modul \n care artistul a v`zut [i a rafinat spa]iul. Cu toate acestea, arhitectul nu este colec]ionar de art`. “Poate este o deforma]ie profesional`, dar consider c` arta plastic` [i arhitectura au fiecare limbajul propriu.

Arta nu trebuie s` devin` un accesoriu al arhitecturii, \n arhitectur` vorbesc pere]ii, nu decora]iunile. Îmi place s` v`d art` \n galerii [i muzee.”

Acesta este [i motivul pentru care ar lucra cu entuziasm la dezvoltarea unei galerii de art` modern` care s` devin` edificiul emblematic al

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITEC}I ASOCIA}I Dorin {tefan, Anda {tefan capitalei. “Bucure[tiul nu are semne evidente de reprezentare. Exist` lucr`ri precum cl`direa CEC sau Ateneul, dar acestea sunt de filia]ie francez`, nu po]i s` le desprinzi de aceste r`d`cini. Mi-a[ dori s` pot realiza o lucrare care s`-i dea ora[ului identitate, \ntr-o zon` dens`, cum este Pia]a Victoriei de exemplu.” În “Cartea de bucate” pe care o preg`te[te, inspirat de filmul “Burta arhitectului” realizat de Peter Green, Dorin {tefan \[i dore[te s` surprind` “buc`t`ria” crea]iei [i rezultatul s`u, \n \ncercarea de a explica faptul c` \n arhitectur` buc`t`ria nu are re]ete, ci doar idei, mereu noi. În carte vom g`si un arhitect \ndr`gostit de arta modern`, de arta urban`, de stencils, de Banksy, de Muzeul }`ranului Român [i de Muzeul de Art` Contemporan`, de sculptorul american Calder, de sticl`, de Bienala de Arhitectur` din Vene]ia, de urm`toarea lucrare pe care o va realiza. “Nu am nostalgii pentru lucr`ri, a patra dimensiune, aceea a timpului, este atât de important` \ncât nu m` pot a[eza pe o anumit` lucrare.”

Aceast` viziune \l determin` s` nu mizeze pe specializare, \ncercând s` p`streze \ntotdeauna activ \n biroul s`u un portofoliu cât mai variat de programe arhitecturale. “Spa]iul este un tot, plecând de la trotuar [i terminând cu aticul. Dac` \n tot acest parcurs casa nu este rotund` [i diferite specializ`ri se ocup` de elementele care dau ansamblul, atunci se pierde unitatea”.

Tot ideea de unitate i-a condus [i la designul de produs, creând un departament special, condus de Anda {tefan. “Lucr`m [i cu obiecte care adesea ajung la groapa de gunoi, obiecte care \nglobeaz` istorie, sentiment, melancolie, lucruri nepalpabile [i necuantificabile, dar care pot deveni foarte scumpe \n momentul \n care le aduci pe pia]` [i le redai demnitatea”, spune aceasta. De altfel, \n biroul s`u se reg`sesc [i astfel de obiecte de design propriu. Elementul central al s`lii de conferin]` este o mas` predominant din sticl`, materialul care \i place \n mod deosebit.

45

Lucrare Locuin]` la munte Localitate Sat Pe[tera, Bran-Moeciu Anul 2002 Anul: 2002 Panta terenului [i perspectivele deosebit de frumoase care se deschid de pe sit au fost hot`râtoare \n conformarea spa]ial`.

Privind-o din exterior, localnicii au botezat-o “casa avion”, intuind privirea din interior ce survoleaz` dealurile \nconjur`toare.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

46 arhitec]i

STARH - A.C.D. ORA{ Bucure[ti

“În ultim` instan]` arhitectura este un act de cunoa[tere [i responsabilitate”

Pentru Iulia [i Florian Stanciu, pasiunea, sensibilitatea, grija pentru detalii sunt numai câteva dintre caracteristicile care \nnobileaz` lucr`rile STARH. Provenind dintr-o familie cu tradi]ie \n arhitectur`, Iulia Stanciu se autocaracterizeaz` ca fiind pasionat` de ceea ce este complementar \n percep]ia arhitecturii: pictura, muzica, arta \n genere. “Probabil c` manifest o percep]ie improprie pentru un arhitect ca la carte. Înainte de a sesiza detaliile, simt atmosfera general`. Poate o anumit` muzic`, un parfum care evoc` un loc, o percep]ie mai mult senzorial`. Am o chemare pentru ceea ce se cheam` arhitectur` haptic`, o arhitectur` care este \n tranzi]ie, care tr`ie[te [i vibreaz`”, spune ea.

Poate c` tocmai aceast` percep]ie a determinat [i pasiunea comun` a celor doi arhitec]i pentru restaurarea [i reabilitarea cl`dirilor vechi cu personalitate, f`r` \ns` ca aceasta s` se traduc` printr-o preferin]` absolut` pentru genul de proiecte amintit. Iulia [i Florian Stanciu aleg lucr`rile cu aten]ie, preferând calea dificil` a calit`]ii, \n locul volumului exagerat de proiecte. Le place varietatea, lucr`rile cu o tematic` mai neobi[nuit`, cum a fost Capela Chiajna”, o lucrare care a reu[it s` \mbine \n mod fericit atât elemente de tradi]ie, cât [i elemente legate de g`sirea unor solu]ii noi [i care a fost medaliat` \n cadrul Bienalei la sec]iunea Arhitectur`.

La capitolul proiecte de suflet, Iulia Stanciu \[i m`rturise[te pasiunea pentru o alt` lucrare, distins` cu Premiul sec]iunii de restaur`ri la Anuala de Arhitectur` 2008 - Casa Verona, vizitat` ast`zi de un num`r mare de bucure[teni, atra[i de promisiunea unei conversa]ii la cafea \ntr-o atmosfer` cu totul special`. De ce? Pentru c` a fost o lucrare care p`rea greu de crezut c` se mai poate re\ntregi.

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITEC}I ASOCIA}I Iulia Stanciu, Florian Stanciu “Când toat` lumea \]i spune nu se poate face, s` afirmi cu fruntea sus c` se poate, nefiind foarte sigur \n sinea ta c` este realizabil [i s` vezi c` totu[i s-a reu[it, asta cred c` este cea mai mare bucurie. De aceea a[ spune c` a fost cea mai grea lucrare, dar [i cea care m-a \mplinit cel mai mult pân` acum”, spune Iulia Stanciu. De cealalt` parte, Florian Stanciu vorbe[te despre hotelul Stil ca fiind una dintre cele mai solicitante lucr`ri pentru el, \n parte din pricina dificult`]ilor tehnice \ntâmpinate.

Firi pe cât de asem`n`toare, pe atât de diferite, Iulia [i Florian Stanciu se completeaz` reciproc \n lucr`rilor lor sau chiar abordeaz` individual anumite proiecte. De fiecare dat` cu aceea[i r`bdare, pasiune [i \ncredere \n echipa cu care lucreaz`. Astfel, \ncearc` s` identifice problemele specifice [i s` creeze un stil al locului, un stil pe care “\l cere casa”, personalizând astfel spa]iul.

“Suntem suficient de orgolio[i ca s` ne dorim s` avem un stil al nostru, neidentificabil cu stilurile interna]ionale clasificabile”. Evitând cuvântul stil, Florian Stanciu prefer` s` se refere la c`ut`ri. În definirea rela]iei arhitect-beneficiar, Iulia Stanciu este pentru prima dat` vehement`: “Cred \n datoria arhitectului de a spune nu compromisului [i de a convinge, atât cât poate, dac` poate”. “Un arhitect poate s` spun` c` este \mplinit sau nu la sfâr[itul carierei, pân` atunci nu se poate trage linie. {i, \n definitiv, dac` pân` la 60 de ani faci o cas` bun`, care s` r`mân` dup` tine, e[ti un arhitect \mplinit. Nu trebuie mai mult.” În aceea[i manier` modest`, dar definitorie, STARH confirm` \nc` o dat` apartenen]a arhitecturii la marea familie a Artei. Arta de a l`sa ceva \n urm`, care s` dureze. Arta de a-]i asuma rolul de creator.

47

Lucrare Casa Sorin Budai Localitate Bucure[ti Anul 1998 Este o locuin]` unifamilial`, construit` pe un teren tipic bucure[tean, \ngust la strad` [i dezvoltat \n profunzime. O caracteristic` a volumului creat este curbarea fa]adei laterale pentru degajarea accesului principal. La interior, parterul este un singur spa]iu deschis, zonificat doar prin mobilare.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

48 arhitec]i

WESTFOURTH ARCHITECTURE ORA{ Bucure[ti

“Suntem specializa]i \n arhitectur`!”

Li s-a atribuit sintagma “arhitec]ii noului Bucure[ti”. {i \ntr-adev`r domin`, de undeva de sus, la propriu, prin crea]iile lor, skyline-ul \nc` timid al Bucure[tiului. Adep]i ai aglomer`rilor urbane de calitate, partenerii Westfourth le r`spund celor care i-au criticat \n trecut referindu-se la proiecte controversate c` Bucure[tiul este un ora[ \n dezvoltare [i c` diferen]a de viziune nu este decât o sincop` de comunicare [i nu o realitate absolut`. În definitiv ora[ul abia acum \ncearc` s` schi]eze o personalitate.

“Cuvântul stil este folosit \n limbajul imobiliar, nu promov`m un stil anume, promov`m o arhitectur` foarte ra]ional`, foarte simpl`. Îns` sigur c` arhitectura noastr` ne apar]ine, cl`dirile noastre sunt recognoscibile, au elemente proprii”, spune Vladimir Arsene. Acesta are o experien]` de ani de zile \n SUA, la New York, dobândit` dup` ani \n care a trebuit s` lucreze ca taximetrist sau \n supermarket \nainte de a putea intra \ntr-un birou de arhitectur`, Harisson & Abramovitz, unde a \nceput prin a face cafele [i a terminat prin a deveni designer principal.

Poate c` cea mai valoroas` posesie a Westfourth nu este nici sediul, nici cifra de afaceri impresionant` [i nici lucr`rile realizate de-a lungul timpului, ci componen]a parteneriatului. O colec]ie de personalit`]i distincte [i extrem de puternice, format` din Vladimir Arsene, C`lin Negoescu, Cristiana {tefan, Zzing Lee [i Onar Gerelioglu, care conduce biroul de la Istanbul. “Ne dor [i problemele ora[ului, spune C`lin Negoescu, dar \ncerc`m s` le rezolv`m \n calitate de arhitec]i, nu \n calitate de urbani[ti”. De[i, dac` ar fi s` schimbe ceva \n capital`, r`spunsul unanim este “PUG-ul”, planul urbanistic general. “E un organism mort, care este tot timpul injectat cu adrenalin`, cu aceast` amendare prin PUZ (plan urbanistic zonal)”, arat` Negoescu. La rândul s`u, Vladimir Arsene crede c` intelectualii, arhitec]ii, urbani[tii locali nu reu[esc s` vad` Bucure[tiul \n devenire. “Întotdeauna s-a s`rit \n

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITEC}I ASOCIA}I Vladimir Arsene, C`lin Negoescu, Cristiana {tefan, Zzing Lee, Onar Gerelioglu salturi bru[te [i dificile. Nu are o structur` care s` se dezvolte \ntr-un organism viu. PUG-ul este acum un cadru, un corset, dar numai un instrument de urbanism nu”, spune el.

Cu toate acestea, constrângerea [i cotidianul sunt cele mai interesante \n arhitectur`. “Poate c` o ramp` de desc`rcare la Charles de Gaulle este mai mult arhitectur` decât fa]ada”, glume[te Vladimir Arsene. Este [i motivul pentru care beneficiarul ideal \n viziunea Westfourth este cel a[a numit incomod, cel foarte preten]ios, foarte activ [i foarte competent \n a [ti care este rolul s`u \ntr-un proiect. Care, \n definitiv, spune Cristiana Simion, “este o meserie foarte grea”.

Westfourth este recunoscut` \n rândul investitorilor pentru capacitatea de utiliza cu m`iestrie [i la maxim terenul destinat unei lucr`ri de arhitectur`. Cunoscu]i pentru faptul c` au creat noile cl`diri emblematice ale Bucure[tiului, partenerii Westfourth nu cred totu[i \n conceptul de cl`dire emblematic` a unui ora[. “Tendin]a de a defini un ora[ printr-o cl`dire este simplistico-turistic`.

Bucure[tiul are multe cl`diri emblematice, dar nu are o cl`dire emblematic`”, spune Arsene. C`lin Negoescu este de aceea[i p`rere. “Este o vânzare de imagine, o [tampil`. De pild` Ateneul este o am`rât` cl`dire de tencuial`, pornit` ca manej, din care a rezultat o sal` cu caracteristici acustice atât de proaste, \ncât nici nu se \ncadreaz` \n categoria s`lilor de audi]ie”.

Vorbind despre peisajul stradal din România, Vladimir Arsene afirm`: “Actorul român nu [tie s` tac`, doar s` r`cneasc`. A[a [i \n arhitectur`.

Cl`dirile parc` ]ip`. Se vede totu[i o evolu]ie \n ultimii 20 de ani. Creativitatea nu poate fi predat` sau \nv`]at`. {colile trebuie s` te \nve]e ce s` nu faci, nu ce s` faci. La noi e invers”. Dac` \n România sunt cei mai pu]ini arhitec]i pe cap de locuitor din Europa, \n biroul Westfourth sunt cu siguran]` cei mai mul]i arhitec]i care \nc` mai viseaz` la Bucure[ti ca la un ora[ care ar putea deveni un nou Manhattan.

49

Lucrare America House Localitate Bucure[ti Anul 2006 Cl`direa poart` marca inconfundabil` Westfourth Architecture, specializat` \n lucr`ri de mari dimensiuni care schimb` peisajul citadin al capitalei.

Lucrarea demonstreaz` capacitatea de a utiliza cu m`iestrie [i la maxim terenul destinat unei lucr`ri de arhitectur`.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

50 arhitec]i

WEST GROUP ARCHITECTURE ORA{ Bucure[ti

“Ar trebui s` facem arhitectur` [i mai pu]in construc]ii.

Probabil 90% dintre arhitec]i sunt \nregimenta]i \n produc]ia de construc]ii”

Interviul cu Adrian Cristescu a avut loc printre pic`turi, printre \ntâlniri cu clientul, conversa]ii cu arhitec]ii din echip` [i telefoane. Totu[i, Cristescu reu[e[te s` r`spund`, f`r` expresii standardizate [i polite]uri, la \ntreb`ri. “Unii arhitec]i dau r`spuns unor cerin]e exprimate, a[a cum suntem noi, al]ii \[i impun voin]a artistic`” spune Cristescu.

“Nu cred \n acest stil de lucru, arhitectura este pân` la urm` un serviciu pe care \l aducem societ`]ii”. Admite c` rezultatul, de multe ori, este \n mare m`sur` o consecin]` a voin]ei clientului. West Group Architecture \ncorporeaz` nivelul tehnologic actual [i o derulare eficient` a procesului: “Facem proiecte pentru clien]ii no[tri, nu pentru noi”. Pe de alt` parte, \ns`, este de p`rere c` cei mai mul]i dintre arhitec]ii din \ntreaga lume lucreaz` \n... construc]ii. “Un proiect de arhitectur` nu modeleaz` numai forme, ci [i spa]ii. Ar trebui s` facem arhitectur` [i mai pu]in construc]ii.

Probabil 90% dintre arhitec]i sunt \nregimenta]i \n produc]ia de construc]ii. Ceea ce \ncerc`m noi s` realiz`m este s` punem accentul pe conceptul arhitectural.”

Cristescu m`rturise[te c` singurul program de arhitectur` pe care nu \l abordeaz` foarte des este tocmai locuin]a. {i nu din pricina anvergurii, pentru c` orice proiect poate fi interesant. “Am proiectat [i un magazin de bijuterii de 10 mp, dar am proiectat [i lucr`ri cu o suprafa]` total` de 350.000 mp”. Biroul a realizat, totu[i, [i proiecte de locuin]e care, \n final, nu ar`tau a[a cum au fost proiectate.

“Clien]ii au \n]eles mai pu]in demersul arhitectural [i [i-au asumat libertatea de a interveni. De aceea nu prea facem lucr`ri individuale, efortul nu este ra]ional. În general prefer`m s` lucr`m cu beneficiari afla]i la a doua sau a treia lucrare [i care \n]eleg despre ce este vorba”, spune Cristescu. Referindu-se la arhitec]ii români, ]ine s` precizeze c` “nu se poate identifica un loc \n care cresc campionii”. Arhitectura nu are na]ionalitate, “sunt

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

ARHITECT TITULAR Adrian Cristescu catalani care proiecteaz` construc]ii superbe \n Japonia, nu mai exist` grani]e \n reu[ita unui demers arhitectural”. În \ncercarea de a defini un proiect de arhitectur` reu[it, Adrian Cristescu m`rturise[te c` a asistat de-a lungul timpului la cele mai mari confuzii, datorate faptului c` unii arhitec]i consider` c` un proiect reu[it este cel pe care au \ncasat onorariul, developerul consider` c` este reu[it proiectul \nchiriat sau vândut, iar constructorul consider` c` reu[ita st` \ntr-un profit consistent. “Eu cred c` reu[ita o reprezint` pe de o parte \mplinirea cerin]elor beneficiarului [i pe de alt` parte realizarea unei performan]e estetice [i de \ntegrare \n context, cu un profit rezonabil pentru constructor”.

O astfel de lucrare a fost Millennium Business Center, unde West Group Architecture a pornit la drum cu “mult entuziasm [i ambi]ie.”

Finalizarea a \nsemnat un drum lung, de aproape 10 ani, pres`rat cu decizii contradictorii, capcane economice, administrative, tehnice [i birocratice. Ast`zi sediul biroului se afl` la ultimul etaj al acestei cl`diri, la zeci de metri deasupra ora[ului. “Era o idee interesant`, aceea de a avea sediul chiar aici, dar nu [tiam dac` se va concretiza vreodat`”, spune Cristescu. Îns` West Group Architecture [tie s` concretizeze idei. Tocmai de aceea, Adrian Cristescu este de p`rere c` specializarea este calea sigur` spre mediocritate. “Cu cât mai multe subiecte, cu atât mai mul]i stimuli, iar asta \]i asigur`, pe termen lung, prospe]imea. Arhitectura este un mijloc prin care po]i influen]a via]a oamenilor, iar experien]a mi-a confirmat acest lucru. Am construit un mediu, \n care oamenii se simt foarte bine”. Tot oamenii sunt cei despre care vorbe[te [i atunci când este \ntrebat cum ar interveni \n evolu]ia ora[ului.

“Ar trebui s` ne gândim mai mult la oameni, s` \n]elegem cum le-ar pl`cea lor s` tr`iasc`.

Identificarea echilibrului care face via]a mai pl`cut` este extrem de important`.”

51

Lucrare Millennium Business Center Localitate Bucure[ti Anul 2006 Cl`dire de birouri cu o suprafa]` desf`[urat` de 25.000 mp [i o \n`l]ime de 72 m, patru subsoluri, parter [i 18 etaje supraterane.

Firma de arhitectur` are sediul chiar \n cl`dire, la ultimul etaj.

16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

PREMIILE PENTRU ARHITECTUR~

Eficien]a \nvinge opulen]a Câ[tig`torii din acest an ai Premiilor BusinessWeek pentru Arhitectur` pun productivitatea deasupra luxului

De Helen Walters

Pe m`sur` ce construc]iile comerciale se afund` [i mai mult \n recesiune, \nving`torii edi]iei din acest an a Premiilor BusinessWeek pentru Arhitectur` demonstreaz` c` investi]ia \ntr-un design inteligent d` roade. Desigur, toate proiectele câ[tig`toare ale edi]iei din anul 2008 erau terminate [i ocupate \nainte s` se instaureze panica pe pie]ele financiare globale. Dar, dup` câ]iva ani boga]i [i pres`ra]i cu premii pentru structuri care generau discu]ii, nu doar BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

CURT CLAYTON/HAWORTH (2)

52

NEXT

053

ONE HAWORTH CENTER Holland, Michigan Client: Haworth Arhitect: Perkins+Will Designerul de mobilier de birou Haworth a \nlocuit tradi]ionalul [i monotonul sediu central cu o expozi]ie pentru produse. Directori executivi de la Dell, Enterprise Rent-a-Car [i Royal Bank of Canada sunt printre cei care au vizitat sediul din Michigan [i au contribuit la triplarea num`rului de vizitatori \n acest an.

noi contracte, spiritul practic a devenit acum centrul aten]iei.

Concursul anual aflat la cea de-a 11 edi]ie premiaz` cl`diri care ader` la motto-ul semi-oficial al sponsorilor: “Design bun \nseamn` afaceri profitabile”. Un juriu format din editori ai revistelor BusinessWeek [i “Architectural Record” (ambele de]inute de “The McGraw-Hill Companies) a analizat peste 100 de proiecte \nscrise din toate col]urile lumii, concentrându-se mai mult pe impactul designului asupra cre[terii veniturilor nete ale

companiei, [i nu pe fa]ade atr`g`toare sau holuri str`lucitoare.

O dovad` este “One Haworth Center”, din Holland (Michigan). De[i se afl` \n centrul industriei americane de mobilier pentru birouri, firma de design pentru birouri Haworth \ntâmpina dificult`]i \n atragerea vizitelor poten]ialilor clien]i.

Franco Bianchi, pre[edinte [i CEO la Haworth, a decis s` mute sediul central al companiei. Desigur, [i-ar fi dorit ca noua cl`dire s` impresioneze turi[tii din toat` lumea. Dar dorea [i suficient spa]iu

pentru a demonstra pe loc clien]ilor eficien]a echipamentelor pe care le vinde pentru toate aspectele vie]ii de la birou, de la cantin`, la s`li de conferin]`.

Rezultatul include un atrium impresionant, cu pere]i din sticl`, amplasat pe \ntreaga fa]ad` a cl`dirii, care inund` cu lumin` natural` cele trei etaje destinate birourilor. Toate piesele de mobilier provin de la Haworth [i ajut` la transformarea \ntregului loc \ntr-o uria[` expozi]ie. Investi]ia de 40 de milioane d` roade. |n acest an s-au perindat 360 de 16 DECE M B R I E 2008 I BUSINESSWEEK

NEXT

POLY INTERNATIONAL PLAZA Guangzhou, China Client: Poly Real Estate Group Arcitect: Skidmore, Owings & Merrill Poly International Plaza const` \n dou` turnuri de 34 de etaje.

Pasarela de pe partea sudic` a cl`dirii aduce umbr`, care contribuie la sc`derea consumului aparatelor de aer condi]ionat. Dar un design bun \nseamn` [i chirii mai ridicate – cu 20% mai mari ca cele percepute pentru cl`dirile vecine.

EDMUNDS.COM Santa Monica, Calif.

Client: Edmunds.com Arhitect: STUDIOS architecture Sediul central de 8.362 mp al firmei de cercetare din industria auto Edmunds. com a fost proiectat pentru \ncurajarea colabor`rilor. Cei 423 de angaja]i lucreaz` \ntr-un spa]iu deschis, cu un generos loc comun amplasat la etajul din mijloc. De la relocare, rata fluctua]iei de personal s-a \njum`t`]it.

ALLEY24 Seattle Client: Vulcan Real Estate; PEMCO Mutual Insurance Arhitect: NBBJ

SIDNEY HARMAN HALL Washington Client: Shakespeare Theatre Arhitect: Diamond & Schmitt Architects

ELMPARK Dublin Client: Radora Developments Arhitect: Bucholz McEvoy Architects

Acest proiect de revitalizare urban` cuprinde birouri, lan]uri de magazine [i locuin]e. Finalizat \n mai 2007, a primit mai multe premii pentru eficien]a energetic`. Dar s-au dep`[it grani]ele efectului ecologic: unul dintre chiria[i a anun]at c` a sc`zut num`rul absen]elor pe caz de boal` cu 30%, gra]ie designului ecologic.

Dup` o investi]ie de 50 de milioane de dolari \ntr-o sal` cu 774 de locuri, num`rul reprezenta]iilor a crescut cu 60%. De asemenea, teatrul de]ine un spa]iu pe care \l pune la dispozi]ie pentru evenimente corporate contra unei chirii, o nou` surs` de venit care a adus 1,6 milioane de dolari \n stagiunea 2007/2008.

Proiectul de 445 de milioane de dolari include birouri, apartamente, un hotel [i un spital. Dou` dintre cl`dirile de birouri au fost \nchiriate de la finalizare, adic` din luna martie a anului trecut, iar proprietarul Elmpark sper` c` facturile sc`zute la electricitate vor ajuta la umplerea celei de-a treia cl`diri.

industria automobilistic`, [i-a mutat echipa de 300 de angaja]i \ntr-o cl`dire nou` din Santa Monica, California, \n anul 2005. Structura de peste 8.300 de metri p`tra]i, proiectat` de Studios Architecture, este menit` s` \nlesneasc` munca \n echip`. Este prev`zut` doar cu cinci birouri private, pentru directorii executivi. Restul echipei, 423 de angaja]i, se \ntinde pe etajele inferioare [i superioare, cu o zon` spa]iCum arhitectura are de suferit la fel ca oas` destinat` recep\ntreaga economie, este momentul ca ]iei la etajul din mijloc, domeniul s` revin` la principiile de baz` locul unde se adun` [i angaja]ii la cafea. De la relocare, rata fluctua]iei de personal a companiei a sc`zut la jum`tate. cu 774 de locuri, \n luna octombrie a Skanska Building, proprietara altei anului 2007. Pân` la finele stagiunii din cl`diri de birouri premiat` \n anul 2008, conducerea institu]iei recunoa[te 2008, proiectul Alley24 din Seattle, c` audien]a s-a ridicat la 172.499 de certificat ca fiind eficient energetic, spectatori, cu 27% mai mult ca \n a \nregistrat o sc`dere de 30% a sezonul precedent, când exista doar o num`rului de absen]e pe caz de boal` sal` cu 400 de locuri. Dona]iile de peste \n rândul angaja]ilor. Skanska atribuie 1.500 de dolari pentru a beneficia de acces la lojele exclusive au crescut cu 46%, sc`derea elementelor sustenabile ale gra]ie noului design atr`g`tor, conceput design-ului structurii, cum ar fi lumina natural` din bel[ug [i sistemele de de arhitec]ii de la Diamond & Schmitt ventila]ie ac]ionate individual.

Architects, din Toronto.

Juriul a mai apreciat eficien]a Arhitectura influen]eaz` [i angaja]ii. proiectului “Poly International Plaza”, Edmunds.com, site cu informa]ii din poten]iali clien]i, un num`r mai mare de aproape trei ori fa]` de cel \nregistrat anul anterior. Bianchi a precizat c` num`rul de contracte \ncheiate \l dep`[e[te cu 20% pe cel din anul 2007. “Ceea ce este important”, spune el.

Alte proiecte câ[tig`toare atrag [i mai mul]i vizitatori. Teatrul “Shakespeare” din Washington a inaugurat o nou` sal`

BUSINESSWEEK I 16 DECE M B R I E 2008

din Guangzhou, China. Proiectat` de gigantul \n arhitectur` Skidmore, Owings & Merrill, structura const` \n dou` turnuri de 34 de etaje, legate pe fa]ada sudic` de o elegant` pasarel`. Umbra nu este tocmai decorativ`: ajut` la sc`derea facturilor pentru aerul condi]ionat. |n mod similar, cele trei spa]ioase cl`diri de birouri din proiectul Elmpark, din Dublin, concepute de Bucholz McEvoy Architects, firm` de arhitectur` de]inut` de stat, folosesc lumina [i ventila]ia natural`, motiv pentru care necesit` cu 60% mai pu]in` energie electric` decât birourile prev`zute cu aer condi]ionat.

Foarte probabil arhitec]ii vor primi mai pu]ine comenzi \n 2009. Potrivit Institutului American al Arhitec]ilor, veniturile facturate de arhitec]i au sc`zut \n ultimele nou` luni, iar c`derea din luna octombrie este cea mai abrupt` din ultimii 13 ani. Kermit Baker, economist-[ef al Institutului, estimeaz` pentru 2009 o sc`dere cu aproape 10% \n sectorul construc]iilor nereziden]iale. “Arhitec]ii [i clien]ii acestora se preg`tesc pentru vremuri dificile”, spune acesta, ad`ugând c` aten]ia ar trebui s` se \ndrepte acum spre costuri, valori, materiale [i design.

Este o \ntoarcere la elementele de baz` pe care câ[tig`torii edi]iei din acest an au adoptat-o deja. ^

TIM GRIFFITH/SOM; BENNY CHAN/FOTOWORKS/STUDIOS ARCHITECTURE; TIMOTHY SOAR/NBBJ; TOM ARBAN/DIAMOND & SCHMITT; BUCHOLZ MCEVOY ARCHITECTS, LTD.

54