P O R T O F O L I U
CURRICULUM VITAE Educație & abilități
RALUCA DOBRE +4072 623 78 71 ralu.dobre92@gmail.com o62 216 București
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ 07 / 2014 - 09 / 2014 Activități și responsabilități Proiecte
ArhiGrup, Rm. - Vâlcea, România - Intern redactare planuri, secțiuni, elevații, redactare relevee,modelare 3D, randări, prelucrări imagini; rezidențiale, turistice (canton silvic), civile (centru radioterapie), restaurare, asistență șantier
EDUCAȚIE ȘI FORMARE 10/ 2011 - prezent
Studii licență și master Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu, București, România
09/ 2007 - 06/ 2011
Colegiul Național ”Alexandru Lahovari”, Rm.-Vâlcea, România
CONCURSURI 04/ 2015 02/ 2016
Amenajarea terasei universității ”Ion Mincu” Clădire de birouri în zona protejată Calea Victoriei - highlighted project
WORKSHOP-URI 04/ 2016 Proiect elaborat 08/ 2015 Proiect elaborat 04/ 2015 Proiect elaborat 03/ 2014 Proiect elaborat
Wicked Workshop, Dealu Frumos -How to deal with the depopulation of the rural area 0KMB - Zero Kilometer Bazaar - a sustainable approach for economic issues Ways of perception - ZHAW - strolling as a way of knowing the city Intervention - interacting with the city by being an object within the city Wicked Workshop, Delft - Architectural and Urban Sustainabilty The sponge - a sustainable concept that works with the city as a sponge Social relevance of architecture - seeing architecture more as a social environment CyclONe - recycling and urban farming as a method of production and social integration
COMPETENȚE ȘI APTITUDINI Grafică 2D Grafică 3D Abilități tehnice
Adobe Photoshop, Corel Draw, Autodesk AutoCAD Autodesk AutoCAD, Autodesk 3DS Max, Revit Architecture, Sketch-Up, ArchiCAD Graphisoft desen de mână machete - diverse materiale; obiecte handmade
Hobby-uri
desen, lectură, muzică, înot, ciclism, snowboarding
LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE engleză, franceză, italiană 3
CUPRINS
4
PUBLIC
01 Memorialul Bucureştiului Demolat
9
EDUCAȚIE
02 Centru educativ pentru minori 17
BIROURI
03 Birouri în zona protejată Calea Victoriei
LOCUIRE
04 Locuire temporară în satul Şirnea 35
25
05Locuinţe înşiruite în Bucureştii Noi
43
06 Locuinţe colective sociale
49
RESTAURARE ȘI CONSERVARE
07 Cetatea medievală Giurgiu 53
PROIECTE SCURTE
08 Turn de sărituri în apă 59
5
01 MEMORIALUL BUCUREȘTIULUI DEMOLAT ȚESUTUL CA MEMORIE A TRECUTULUI Zona protejată Bucur 90 - București - 2015
6
Pornind de la proiectul lui Von Gerkan Meinhard -
Casele sunt prezenţa tare a memoriei îngropate
Bucureşti 2000, proiectul rememorează vechiul țesut prin re-
care, deşi relevată, rămane închisă, obscură, contrastantă
trasarea străzilor după vechea tramă şi introducerea unui grid
cromatic. Gridul este prezenţa insolită care se aşează la
ordonator ce marchează zonele demolate ca spaţii ale traumei.
fel, indiferent de context - puternic iluminat, metaforă a
Relaţia dintre calcanele caselor rămase şi ministerele apărute
şi indiferenţei cu care s-a desfăşurat procesul de demo-
ca urmare a demolărilor este accentuată prin realizarea
lare. Spaţiul memorial devine ușor derutant, lipsit de tra-
muzeului în subteran, subliniind urmarea unui fapt istoric
seu, iar parcursul este bazat pe intuiţie şi descoperire.
ce se doreşte adus în conştiinţa publică.
Accesul
este
realizat
printr-o
rampă
lentă
Muzeul devine metaforă a discrepanţei nou-vechi
care accentuează coborârea într-un spațiu al trecutu-
prin reluarea gridului – simbol al puterii comuniste, paralel cu
lui. Spaţiul suprateran devine parc memorial. Subordo-
axa E-V - şi suprapunerea sa cu amprentele caselor demolate.
nat gridului, acesta este mineral, cu arbori ce preiau rit-
Translatând gridul în profunzime, acesta relevă casele vechi :
mul gridului. Importantă este aici inversarea relaţiilor:
volumetrii robuste ce răman neclintite sub presiunea gridului.
spaţiul verde nu mai este printre case, ci pe case.
7
țesut vechi
case demolate
țesut nou
suprapunere grid
secțiune
8
9
secțiune
nivel 0 - parc memorial
10
11
02 CENTRU EDUCATIV PENTRU MINORI REINTEGRARE SOCIALĂ A MINORILOR DELICVENȚI Bulevardul 1 Mai - București - 2015
12
Centrul educativ este relizat sub forma unui
ansamblu
pavilionar,
fiecarui
volum
îi
Așezarea pavilioanelor urmăreşte simultan con-
este
trolul spaţiului liber, generând curţi diferite pentru activităţi
atribuită o altă funcţiune. Ierarhizarea pavilioanelor în ju-
în aer liber: curtea şcolii, curtea de vizită,curtea sălii de mese,
rul unui traseu ciclic (porticul) ordonează spaţiul şi con-
curtea dormitoarelor. Porticul reiterează parcursul unei
stituie elementul ce dă coerenţă spaţiului arhitectural.
străzi, unde fiecare clădire devine obiectiv. Contrastant prin
unde
Poziţionarea pavilioanelor ține cont de rolul aces-
imagine, porticul devine liantul ansamblului arhitectural.
tora: zona administrativă şi de vizite este tangentă străzii
(accesibilitate); şcoala, atelierele de lucru şi curtea şcolii
alternând construitul cu spaţiile curţilor. Spaţiul devine fluid,
păstrează legătura vizuală cu
orașul şi mişcarea aces-
dinamic datorită perspectivelor multiple ce apar pe traseu,
tuia; zona de luat masa, dormitoarele și zona de activități
iar curţile comunică nemijlocit. Ambianţa generată crează
sportive sunt amplasate în zona din spate pentru a avea
un mediu propice recuperării tinerilor, unde supravegherea
intimitate. Se realizează astfel o gradare a spaţiilor:
se face mai puţin resimţită, iar activitățile în aer liber sunt
de la public -către stradă- spre privat -zona din spate.
predominante.
Faţadele generează un ritm al plinului şi al golului,
13
14
plan de situație
plan parter
15
administrație & vizită școală sală de sport dormitoare bucătărie & sală de mese
curte vizită curte școală curte loc de luat masa curte dormitoare
Relație spații - gradare portic / spațiu public spații comune / semiprivat spații private
16
plan nivel 1
17
18
secțiune longitudinală
fațadă nord
fațadă sud
19
secțiune travee 1:50
20
fațadă travee 1:50
21
03 CLĂDIRE DE BIROURI INSERT ÎN ZONA PROTEJATĂ CALEA VICTORIEI Matei Millo nr.6 - București - 2016
22
Particularitățile principale ale sitului -deschiderea
la strada Ion Câmpineanu îi conferă statutul de cap de
la două străzi și vecinătatea cu Calea Victoriei- împreună cu
perspectivă, având vizibilitate pe o distanță considerabilă în
punctele sensibile identificate au condus demersul către o
lungul străzii (Sala Palatului).Corelarea celor două părți volu-
construcție ce este mai mult decât o inserție independentă:
metrice urmărește să corespundă unui spațiu interior bogat
o intervenție cu un important rol urban și imagine iconică.
și divers, dar și unui spatiu exterior care să contribuie la im-
Volumul, puternic determinat de
constrângerile
aginea urbană a orașului - imagine sculpturală a obiectului.
urbanistice, caută sa se afirme printr-o identitate proprie
și prin realizarea unui spațiu public semnificativ cu rol de li-
consolă, eliberând spațiul la parter și permițând mișcarea
ant urban, permeabilitatea urbană devenind definitorie.
în jurul construcției. Spațiile ridicate de la nivelul solului
Caracterul diferit al celor două străzi determină o
raportare aferentă fiecărei laturi. Către strada Matei Millo construcția preia cornișa hotelului Novotel, continuând fron-
Conexiunea se realizează prin elemente de tip
protejează zonele de acces retrase, creând ample spații urbane acoperite; amplasarea la cote diferite a consolelor permite vizibilitatea și iluminare.
tul străzii și rezolvând problema calcanului la nivel urban;
Traversarea prin miezul clădirii este dublată de un
detașarea de calcan (consola retrasă) crează tensiune și
alt fel de trecere - directă, prin amenajarea unui spațiu de tip
accentuează sculpturalitatea volumetrică. Amplasarea turnului
promenadă urbană pe amplasamentul vecin (latura de vest).
23
1114 mp
24
plan nivel 4
1071 mp
plan nivel 8
deschidere la două străzi
masă construită aliniere la cornișă
cap de perspectivă Ion Câmpineanu
detașare de calcan
eliberarea spațiului public console
amenajare pietonal permeabilitate
25
26
1 301 mp
plan nivel 5
27
28
secțiune longitudinală
fațadă longitudinală
29
secțiune Matei Millo
30
secțiune transversală
31
04 LOCUIRE TEMPORARĂ ÎN SATUL ȘIRNEA REFUNCȚIONALIZAREA UNEI LOCUINȚE EXISTENTE Braşov - 2014
32
Şirnea este un sat de munte situat în judeţul Bra-
“Casa bună” (N) revine la accesul inițial (est), în relaţie
sov denumit experimental “sat turistic” în anul 1973.
cu prispa închisă ca loc comun al casei, orientat către vale.
Turismul îmbracă aici mai multe forme, satul suferind
Locuirea permanentă are loc în apartamentul din apropierea
modificări ce au efect asupra peisajului: salt de scară
accesului, pe când cea temporară ocupă partea de sud a casei
(regim de înălţime ridicat), schimbarea raporturilor pub-
şi podul refuncționalizat. Spaţiile se succed şi se lasă desco-
lic-privat (garduri înalte, opace). În paralel, case vechi
perite, locuirea temporară este situată în adâncul casei, dând
tradiţionale, împreună cu anexele lor, sunt abandonate.
senzaţia de intimitate şi aparteneţă. Locul de întalnire, care
Proiectul urmăreşte conservarea peisajului montan
aminteşte că este vorba de locuire împreună, este bucătăria.
şi a tipologiilor de construcţie tradiţionale în cadrul dezvoltării
turistice. Studiul de caz este realizat pe un ansamblu format
de anexe, are drept nucleu central şi ax de mişcare prispa
din două corpuri de casă şi anexe cu extinderi realizate în difer-
pe unde se face accesul proprietarilor, dar şi al musafirilor.
ite perioade. Îmbinand două tipuri de locuire – permanentă (a
Zona care articulează cele două tipuri de locuire este bu-
proprietarilor) şi temporară (a turiştilor), proiectul explorează
cataria cu locul de luat masa. Casa adăposteşte două aparta-
refuncţionalizarea caselor pentru realizarea unui turism
mente cu scara interioară, versatilitatea acestora permiţând
contemporan ce păstrează identitatea locului și a caselor.
proprietarilor să migreze în funcţie de cerinţele musafirilor.
“Casa nouă” (S), rezultată în urma mai multor alipiri
33
plan de situație
34
plan parter
35
36
plan pod
37
38
secțiune c-c
secțiune a-a
39
05 LOCUINȚE ÎNȘIRUITE ÎN BUCUREȘTII NOI LOCUINȚA JOASĂ VAGON ȘI GRĂDINA Strada Fabrica de Cărămidă, București - 2012
40
Locuirea în comunitate este explorată prin prisma
timp ce
întreaga mişcare se desfaşoară pe latu-
spaţiilor comune dedicate activităţilor împreună. Grădina
ra cu calcan. Transparenţa şi opacitatea acestui plan
livadă constituie aici nucleul ansamblului şi elementul gen-
despărţitor casă-curte poate fi controlată prin utiliza-
erator al tipologiei de locuire. Ca extensie a grădinii co-
rea storurilor exterioare, montate in profilul cornişei.
mune, grădina privată a îndreptat demersul către o locuirea ce se desfăşoară pe orizontală, orientată spre curte, reinterpretând într-un limbaj contemporan tipologia locuințelor vagon specifice morfologiei bucureştene.
Interacţiunea cu strada se realizează printr-o faţadă
continuă, cu un spaţiu tampon între zona publică – trotuar şi locuinţa propriu-zisă; faţada conferă intimitate curţii, aşadar întregii locuinţe deschisă către aceasta. Ritmarea faţadei se
Locuinţa individuală este o extensie a curţii, spaţiile
face prin avansarea acoperişului, rezultând un joc de umbre
importante având o limită fragilă între interior şi exterior, în
ce dă profunzime, precum şi un spaţiu protejat la intrare.
41
plan de situație
42
plan ansamblu
43
vedere principală ansamblu
vedere laterală locuință
plan locuință
44
secțiune ansamblu
detaliere locuință
45
06 LOCUINȚE COLECTIVE SOCIALE MEDIERE URBANĂ ÎN CARTIER FERENTARI Strada Toporași, București - 2013
46
Contextul urban al sitului ilustrează una dintre
locuri de stat, spaţiu de joacă pentru copii, teren de sport.
transformările importante ale oraşului în timpul regimului
comunist: flancarea Şoselei Giurgiului cu blocuri de aparta-
bilor şi transformarea ei întru-un spaţiu pietonal (parc) este
mente de înalte, în timp ce ţesutul tradiţional decase joase
adresată atât rezidenților noului complex, cât și locuitorilor
a rămas intact în spatele cortinei. Aflat la zona de con-
blocului de la stradă; se urmărește astfel integrarea noii
tact a acestor tipologii, proiectul urmăreşte o mediere
comunități, precum și salubrizarea zonei din spatele blocului
a scării urbane. Cele două rânduri de blocuri propuse
existent de la bulevard – devenit acum bloc cu două fețe.
coboară regimul de înălţime al construcţiilor de la şosea, fără a altera efectul de accent vertical al blocului turn vecin.
Extinderea zonei verzi prin închiderea străzii Basara-
Proiectul se axează pe aspectul economic al
locuinţelor, urmărind ca întreţinerea ulterioară a faţadelor
O particularitate a zonei este vegetaţia abundentă,
şi a construcţiilor în sine să fie minimală. Faţadele simple
aspect preluat prin ocuparea minimă a terenului în ve-
sunt vibrate de obloanele din lemn utilizate pentru con-
derea amenajării unor generoase spații verzi – grădini ale
trolul însoririi. Imobilele devin vile urbane datorită nu-
comunităţii, spaţii protejate ce adăpostesc funcţiuni dif-
marului redus de apartamente pe nivel, iar acest lucru
erite şi relaţionează cu zona verde centrală: grădină cu
permite ca zona de zi să fie întotdeauna dublu orientată.
47
1-5 imobil locuințe 6 spațiu amenajat odihnă 7 loc de joacă 8 teren sport 9 spațiu public plantat
48
plan de situație
intervenție circulații
intervenție gradină - parc
49
apartament 2 camere apartament 3 camere apartament 4 camere garsonieră spațiu comercial
garsonieră apartament 2 camere apartament 3 camere apartament 4 camere garsonieră de colț spațiu comercial
50
apartament 2 camere - 62 mp apartament 3 camere - 80 mp
apartament 2 camere - 60 mp apartament 1 cameră - 36 mp
apartament 4 camere - 98 mp apartament 1 cameră - 42 mp
plan etaj curent
51
52
secțiune transversală
vedere strada principală
secțiune longitudinală corpuri P+3
53
54
detaliere corp 1:50
detaliu travee 1:20
55
07 CETATEA MEDIEVALĂ GIURGIU CONSERVARE ȘI INTEGRARE ÎNTR-UN CIRCUIT TURISTIC Giurgiu - 2015
56
Valorificarea ruinelor cetăţii din Giurgiu şi integrar-
rememorarea imaginii de odinioară a cetăţii de pe apă.
ea într-un circuit turistic a fost realizată prin reinterpretar-
ea unor caracteristici definitorii fortificaţiei şi evoluţiei acesteia.
unei pasarele metalice ușoare, metaforă a podului de bărci -
Cetatea medievală se află acum partial sub digul de
unic acces în cetate. Pasarela devine traseu suspendat peste
pământ. Mutarea digului urmăreşte prelevarea vestigiilor, dar şi
ruine: accesul în cetate se face pe latura de vest, pe locul
sugerarea zidurilor exterioare de incintă (inexistente acum) prin
porții principale, mergând apoi paralel cu zidurile prin inte-
modelarea terenului, urmărind conturul lor. Incinta este redată
riorul cetăţii (printre ziduri) şi traversând urmele turnurilor.
prin două ziduri de sprijin înglobate în teren: urcând către
dig şi coborând către vale. Declivitatea terenului înconjurător
este o prezenţă subtilă, fiind amplasat în subteran. Accesul
păstrează un aspect abrupt, natural, pe când în interiorul
se face prin intermediul unei rampe, iar curtea muzeului
incintei terenul este neted, orizontal, ușor de perceput.
este o sugestie a spatialităţii zidurilor de incintă, obţinută
Excavarea văii pentru realizarea diferenţei de nivel
Oglinda de apă este traversabilă prin intermediul
Muzeul de artefacte relevate în urma săpăturilor
prin decuparea terenului în negativ - curtea dintre ziduri.
(1,50m) și investigare arheologică are drept urmare inundarea
Digul devine un spaţiu de promenadă al oraşului, în
sa datorită pânzei freatice aflate la suprafaţă. Efectul este
relaţie cu cetatea şi apa deopotrivă.
57
secČ›iune longitudinală
58
59
RECUPERARE / dezgroparea cetății aflate sub dig
INCINTA / mutarea digului și conturarea vechiului zid
APA
apă
PASARELA / sugestie a podului de acces peste apă
TRASEUL / periplul până la și în incinta cetății
MUZEUL SUBTERAN / curtea dintre zidurile cetății
60
/
redarea
imaginii
cetății
de
pe
secČ›iune transversală
plan ansamblu
61
08 TURN DE SĂRITURI ÎN APĂ DE LA MARE ÎNĂLȚIME STRUCTURĂ ȘI EXPRESIE 2015
62
Proiectul
presupune
realizarea
unui
turn
de
Platformele de sărituri amplasate la înălțimile
sărituri de la mare înălțime realizat integral din beton.
regulamentare crează un joc ”în cascadă” cu rol struc-
Proprietățile acestui material au dat posibilitatea explorării
tural și plastic în același timp. În același limbaj, scările
unor forme sculpturale care pun accent pe relația uscat –
„cascadă” se așează pe o singură față a obiectului,
oglinda de apă din perspectiva ascendentă a săritorului.
pentru
Obiectul este dinamic, se împletește din elemente
a
accentua
sculpturalitatea
obiectului
creat.
Pluralitatea imaginilor obiectului amplifică jocul de
- panglici care conlucrează formând un tot unitar. Acesta por-
forme: perspectivele laterale înfățișează un obiect suplu, com-
nesc tangent cu solul, au o mișcare ascendentă și constituie
pletat de mișcarea lansată a săritorului, săritorul ce urcă se află
în partea superioară platformele de sărituri, desprinzându-
în fața unei imagini monumentale, dată de scările în cascadă,
se de uscat și aplecându-se peste oglinda de apă, generând
în timp ce privit din față – perspectiva spectatorilor – este re-
o imagine tensionată, continuată de traiectoria săritorului.
alizat un „ecran – fundal” pe care se proiectează săritorul.
63
vedere frontală
64
secțiune
65
66
67