ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Motto „ So what moved me? Everything. The things themselves, the people, the air, noises, sounds, colours, material presences, textures, forms, too. Forms I can try to decipher. Forms I can find beautiful. What else moved me? My mood, my feelings, the sense of expectations that filled me while I was sitting there. Which brings that famous Platonic sentence to mind <Beauty is in the eye of the beholder> Meaning: it is all in me. But then I perform an experiment, I take away the square and my feelings are not the same”
Peter Zumthor (Athmospheres -Editura Birkhauser Verlag AG [2006])
( “Deci ce m-a tulburat? Totul. Lucrurile în sine, oamenii, aerul, zgomotele, sunetele, culorile, materialele prezente, texturile, formele deasemenea. Formele pot să încerc sa le descifrez. Formele le pot găsi frumoase. Ce altceva m-a miscat? Starea mea, sentimentele mele, sentimentul de așteptare care m-a cuprins stând in acel loc. Ceea ce îmi aduce aminte de acel faimos citat al lui Platon < Frumusețea este în ochii privitorului> Ceea ce înseamnă: este totul în mine. Dar mă opresc pentru un experiment, fac să dispară piața și sentimentele mele nu mai sunt aceleași“)
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Cuprins Introducere
pg1
Capitolul 1. Impactul arhitecturii asupra publicului
pg3
Genius loci Spatiu-societate. Spatiu-indvid Perceperea spatiului de arhitectura Percepera in alte forme de arta Capitolul 2. Rolul arhitectului in a creea atmosfera 2.1 Intre a ghida si a seduce publicul 2.2 Tensiune intre exterior si interior 2.3 Compatibilitatea materialelor 2.4 Climatul 2.5 Zgomotul unui spatiu 2.6 Lumina si umbra 2.7 Culoare Concluzie
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Introducere Am variat in alegerea temei între un numar de notiuni pe care le-am întâlnit des in proiectarea din cadrul facultatii dar pe care nu am ajuns să le studiez îndeajuns, in ciuda faptului ca le-am admirat, m-au pasionat si le-am observat în multe lucrări de referintă. Odată ce am evoluat de la un proiect la următorul am realizat importanța anumitor aspecte pe care în primii ani nu o remarcasem sau nu o tratasem îndeajuns: lumina si umbra, cromatica, transparența sau opacitatea, raportul plin-gol, conexiunea cu exteriorul, împărțirea spațiului public-privat, integrarea în ansamblu etc. Dintre acestea am început sa studiez calitatea spațiului creeata prin lumină, umbră si cromatică în concordanță cu tema aleasa la diploma (un spațiu de recreere si terapie pe malul apei, situat in zona peninsula Baneasa,București). Am aflat ulterior ca noțiunea pe care o căutam și care înglobează toate aspectele mai sus menționate, ba mai mult, am remarcat-o dintotdeauna și ca simplu pieton , nu doar în mod particular ca student arhitect, este atmosfera. Atmosfera este sentimentul ce cuprinde publicul atunci când pătrunde pentru prima oara într-un spațiu. Este impactul imediat pe care locul, spațiul, obiectul, opera de arta il are asupra omului, înainte ca acesta să raționalizeze și să observe detalii, elemente, forme. Atmosfera, ambientul sau starea pe care o poate creea un spațiu arhitectural sunt subiecte rar discutate printre arhitecți sau in școlile de arhitectură, teoria arhitecturii, educatia si criticismul fiind mai degrabă concentrate spre spațiu, formă, structură, scară, detaliu și lumină. Doar pe parcursul ultimelor două decenii, acest punct de vedere a început să înlocuiască interpretarea formală a acestei forme de artă. Sunt câmpuri în mediul producției de azi care au depăsit nivelul de întelegere al arhitecturii în ceea ce privește natura și comportamentul uman.1
1
idee propusa de Juhani Pallasmaa, arhitect si profesor universitar (Helsinki) intr-un discurs sustinut pe data de 9iunie 2011 cu tema <space, place and athmosphere> (spatiu, loc si atmosfera)
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Cele mai importante surse de inspirație care m-au ghidat în compunerea acestei lucrări au fost cărțile, conferințele si articolele scrise de Peter Zumthor și Juhani Pallasmaa. Preocuparea lor constantă legată de acest subiect este însă una destul de non-materială și intangibilă. De aceea, am căutat să aduc spre concret conceptele expuse de aceștia prin exemple realizate în arhitectura moderna și prin îmbogățirea informației cu alte surse legate de practica de arhitectură.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Capitolul 1. Impactul arhitecturii asupra publicului “Architecture is a thing of art, a phenomenon of the emotions, lying outside questions of construction and beyond them. The purpose of construction is to make things hold together; of architecture to move us. Architectural emotion exists when the work rings within us in tune with a universe whose laws we obey, recognize and respect. When certain harmonies have been attained, the work captures us.“ Architecture is a mater of “harmonies,” it is a “pure creation of the spirit.” (Le Corbusier, Vers une architecture) („Arhitectura este o chestiune de artă, un fenomen ce ține de emoție, mai presus de problemele de construcție si doncolo de acestea. Scopul construcției este sa lege lucrurile, sa le susțina, al arhitecturii este sa ne impresioneze. Emoțiile arhitecturale există atunci când opera rezonează cu universul din noi ale cărui legi ne supunem si pe care le respectăm. Când anumite armonii au fost atinse, opera ne cuprinde”
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Genius loci
Raluca Mihaela Lazar
Conform credinței romanilor noțiunea de genius loci reprezenta spiritul protector al unui loc. Ca utilizare actuală , genius loci se refera în general la atmosfera distinctă a unui spațiu sau la spiritul locului. În arhitectură acest concept a fost reintrodus în postmodernism și a promovat ideea de concepere a spațiului având în vedere interacțiunea clădirii cu spiritul local, atat din punt de vedere istoric cat si social,cultural in relație cu publicul dar si cu mediul înconjurator. Atmosfera poate implica o suma de factori culturali, sociali, familiari, legati de locul de munca sau de relatiile interpersonale. Putem considera existența unor cazuri particulare, unor atmosfere specifice la nivelul entităților culturale sau naționale. Genius loci, spiritul locului, este un concept efemer, inconcret și non-material asemanator cu cel de atmosfera. Cu siguranță se poate vorbi despre atmosfera locului, care oferă acestuia caracterul perceptual și memorabil unic, identitatea locului. Proiectarea de arhitectura încearca să respecte acest concept prin integrarea insertiilor spațiale atât pe plan estetic (resurse locale, materiale specifice, scara orasului, ritm) cât si pe plan cultural (adaptarea la tipul de societate, la categoria de public careia i se adreseaza programul ales, la fluxurile de circulatie). Spiritul locului poate fi legat la scara micro de programul de arhitectură din care face parte: o atmosfera monumentală specifică unui teatru, unei săli de concerte sau o atmosfera familiară, intimă specifică unui cămin; sau poate fi legat de specificul cultural al zonei unde se află: specificul tării, regiunii, zonei urbane vechi sau noi, zonei extravilane etc.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA Spatiu-societate Spatiu-individ
Raluca Mihaela Lazar În teoretizarea relației dintre spatiu si public se remarcă două
elemente distincte: relatia spatiului cu individul, impactul pe care obiectul de arhitectura il are asupra publicului ca individualitate, si relația spatiului cu societatea, impactul global al arhitecturii asupra interacțiunilor, tendinței, dezvoltării sociale. Atmosfera in arhitectură ține însă mai mult de individ și de modul său de percepere a spațiului arhitectural. De aceea aleg sa tratez în această lucrare primul punt de vedere prezentat mai sus. Cu toate acestea țin să menționez rolul relației dintre global-local, influența necesară și de necontestat pe care o are impactul arhitecturii la nivelul societatii asupra interpretarii pe care individul o are asupra spatiului.
Perceperea spațiului
Caracterul unui spațiu sau loc nu se definește prin simpla lui calitate vizuala, așa cum este general considerat. Perceperea caracterului ambiant este o fuziune complexa între nenumărați factori care sunt imediat absorbiți ca atmosferă generala, simț, stare sau ambianță.
“I enter a building, see a room, and- in the fraction of a second- have this feeling about it”( Peter Zumthor, Atmospheres – Architectural Environments – SurroundingObjects. Birkhäuser, Basel • Boston • Berlin, 2006, p. 13.)
(Intru într-un spatiu, văd o încăpere, și – într-o fracțiune de secunda – capăt acest sentiment despre ea) Această experiență este una multi-senzorială, în esență, însă, implică, deasemenea, o percepție ce depășește cele cinci simțuri Aristotelice, percepția legată de simțul de orientare, gravitație, echilibru, stabilitate, mișcare, durată, continuitate, scară si iluminare. Mai mult decat atât, este provocat un proces complex în lobul temporal al minții care pune în
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
funcțiune concomitent percepția, memoria si imaginația. Fiecare loc, fiecare spațiu este o invitație și o sugestie spre diferite acțiuni. “As we enter a space, the space enters us, and the experience is essentially an exchange and fusion of the object and the subject” Robert Pogue Harrison, un student citat de profesorul Juhani Pasllamaa (Atunci când pătrundem într-un spațiu, spațiul ne pătrunde, și experiența este în esență o fuziune între obiect și subiect.) “In the fusion of place and soul, the soul is as much of a container of place as place is a container of soul, both are susceptible to the same forces of destruction” (In fuziunea dintre spațiu și suflet, sufletul conține la fel de mult spațiul cât spațiul conține sufletul, ambele sunt suscectibile la aceleași forțe de distrugere) În același timp atmosfera este un schimb continuu între proprietățile materiale sau existente ale spațiului și câmpul imaterial al imaginației noastre. “Atmosfera este împletirea impresiilor perceptuale, senzoriale și emoționale asupra unui amplasament sau a unei situații sociale. Aceasta determină coerența și caracterul unificator al unei încăperi, spațiu, loc, peisaj sau situație socială. Este numitorul comun, culoarea sau sentimentul situației experimentate. Atmosfera este un concept mental, o proprietate sau un caracter sensorial între obiect și subiect. ” Paradoxal, percepem atmosfera unui spațiu înainte de a îi identifica detaliile sau înainte de a analiza rațional și a înțelege spațiul. Este posibil să nu reușim să descriem în amănunt nimic din spațiul respectiv, cu toate aceastea să ne rămână în memorie o imagine puternică, o atitudine emoțională . Acest lucru se întâmplă atunci când deschidem geamul să vedem cum este vremea și aceasta ne influențează starea
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
imediat. La fel atunci când intrăm prima data într-un oraș nou, și simțim atmosfera , starea orașului fără să fi analizat conștient ,în detaliu, nimic. “We perceive atmospheres through our emoțional sensibility. A form of perception that works incredibly quickly, and which we humans evidently need to help us survive, Zumthor suggests Aceasta se explică printr-o capacitate intuitivă și emoțională care este definită anatomic ca fiind derivată și determinată inconștient și instinctiv prin programarea evoltionara. Există o știință desprinsă de curând , și anume bio-psihologia, care studiază cauze evolutionare în modul de gândire și comportamentul uman. Aceste studii explică faptul că modul în care percepem atmosfera este determinat de factori genetici și culturali. O atmosferă general plăcută este în umbra copacilor care oferă adăpost și totodată posibilitatea de a cuprinde cu vederea un peisaj luminat de soare, de exemplu, este explicat prin teoriile evoluționiste ale acestor studii.2 În psihoanaliză este susținută ideea ca perceptia este in stransa legatura cu proiecția (folosește o tehnica imaginativa) dorințelor interioare asupra obiectelor exterioare sau persoanelor cu care interacționam. De aceea Somol și Whiting susțin alinierea proiectării dorințelor cu aspectele psihologice, perceptive si senzitive ale spațiului arhitectural interpretat de observator.
2
Edward O. Wilson, “The Right Place”, Biophilia, Harvard University Press, Cambridge
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
1.4Perceperea țn alte forme de artă Constantin Brâncuși : “Arta trebuie să ofere imediat, total, impactul vieții, senzația respirației” Atmosfera sau ambianța este o dimensiune senzorială , pentru că proiectăm automat aspecte comportamentale sau sociale- existente, potențiale sau imaginare- în imaginea ambientală. Percepem, deasemenea, o stratificare temporală sau narativă a spațiului, și apreciem emoțional aspectele unei vieți existente anterior în spațiul respectiv. Căutăm spații încărcate de istorie pentru că ne conceteaza la nivel senzorial și imaginativ cu viața trecută care oferă identitate locului respectiv, ne oferă un sentiment de siguranță și de îmbogățire spirituală ideea de a face parte din continuumul temporal. Suntem învățați să percepem, observăm și să evaluăm spațiul arhitectural în primul rând prin entități estetice și vizuale. Cu toate acestea, atmosfera generală difuză este de cele mai multe ori decisivă în determinarea unei atitudini față de spațiu. Adesea, clădiri sau detalii care nu beneficiază de valoare estetică reușesc să creeze o atmosferă plăcută și bogată senzorial. Spații vernaculare și orașe tradiționale sunt exemple de atmosferă plăcută creeata de obicei din unități care nu prezintă interes arhitectural ca individualitate. Astfel de atmosfere urbane sunt create în general prin materiale specifice, scară, ritm, culoare sau temă estetică. În educația de arhitectură este promovată ideea de a creea un proiect începând cu aspecte ce țin de diferite elemente pentru a ajunge la final la entități generale, dar percepția și judacata senzorială umană tind să avanseze în sens invers, de la entitate la detalii. Atunci când vedem o operă de artă, întregul dă însemnătate detaliilor, nu în sens invers. Trebuie să vedem imegini complete , în loc de elemente , părți. a€ œIn lumea expresiei artistice nu există elemente, există doar imagini poetice complete intersectate cu orientări emoționale diferite”
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Orice experiență arhitecturală semnificativă este de natură multisenzorială; calitatea materiei, spațiului și scării sunt măsurate de ochi, ureche, nas, piele, limbă, schelet, mușchi. Maurice Merleau-Ponty explică: “ Percepția mea nu este o sumă de date vizuale, tactile, auditive . Eu percep într-un mod total cu întreaga ființă, ceea ce se transmite deodată spre toate simțurile mele” Chiar si imaginea unui tablou contine o anumită ambiantă, provoacă un anumit sentiment; factorul determinant, cel mai important in pictura este în general un sentiment legat de culoare si lumina. Muzica are un impact puternic asupra stării si emotiilor umane, fără să tinem cont de capacitatea celor care o asculta de a întelege structura melodică si compozitională. Acesta este motivul pentru care probabil muzica este folosita adeseori in creearea atmosferei in spatii publice: mall-uri, cafenele, restaurante sau chiar lifturi. Faptul ca muzica poate creea stări emotionale puternice este o dovada clară a sentimentului de empatizare a omului cu orice forma de arta , capacitatea acestuia de a interioriza, de a proiecta emotiile personale în structuri simbolice abstracte, note, forme, culori.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Capitolul 2. Rolul arhitecturii in a creea atmosfera
2.1Între a ghida și a seduce publicul
Mi-am permis să preiau titlul acestui capitol (Athmospheres, Pether
Zhumtor) având legătură cu spațiul pe care doresc să îl creez în cadrul proiectului de diplomă. Băile termale de la Vals sunt exemplul concret al punerii în practică a acestei teorii. Așa cum descrie chiar autorul: publicul nu este ghidat propriuzis printr-o înșiruire de uși, culoare și holuri spre diferite destinații ale ansamblului. Spațiile mari sunt adiacente iar atenția este captată și directioanata prin lumini și umbre spre următoarea încăpere. Publicul, astfel, percepe ansamblul ca un întreg prin care poate alege să se plimbe sau să stea în funcție de propria orientare, voință, fără a fi ghidat prin holuri ca în cazul unui spital și fără a fi nevoit să aleagă dintre o serie de uși pe cea corectă. Atmosferă creată permite relaxare și perceperea spațiului în propriul ritm, prin trecearea aceasta de spații în care să vrei să rămâi (“where you can simply be”, unde poți pur și simplu să fi), nu doar să tranzitezi.(“the feeling that I am not being directed but I can stroll at will”, sentimentul că nu sunt direcționat, ci pot cerceta după propriul plac). Astfel i se oferă publicului un sentiment de realizare (“accomplishment”) în descoperirea spațiului.
Plan Therme Vals- Peter Zumthor – axe puncte de perspectiva
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Plan Therme Vals- Peter Zumthor – Zona piscine
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Traseul “guidance, preparation, stimulation,relaxation”(ghidare, pregătire, stimulare, relaxare) poate astfel fi realizat în propriul timp de fiecare individ , o libertate definitorie în atingerea relaxării și sentimentului de spațiu “al tau” , personal, intim chiar și într-un spațiu public, ideea de participare (input) a individului.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
2.2Tensiunea între exterior și interior În funcție de client și de destinația spațiului, arhitectul poate creea o frontieră opacă între exterior și interior sau un spațiu translucid în care exteriorul pare să se îmbine cu interiorul. Sunt două întrebări esențiale : Ce vreau să văd? și Ce vreau să se vadă?. Atmosfera este creată atât în jurul interiorului, persoana care stă înăuntru și intră în contact mai mult sau mai puțin cu exteriorul, cât și invers. În cazul unui oraș aglomerat spațiul poate fi deschis, lăsând clienții să participle la spectacolul străzii, de exemplu în cazul unui restaurant, sau închis, cu geamuri mai mici posibil acoperite de obloane care să ofere intimitatea necesară unei locuințe sau unui spațiu de lucru. Din exterior clădirea poate fii percepută că fiind masivă, impunătoare, fără să lase prea mult să se citească, pentru a surprinde apoi prin spațiul interior, precum în cazul unui muzeu, teatru, cinematograf. Un alt punt de vedere este acela al contextualității. Raportul clădirii , al fațadei și al volumului față de clădirile sau spațiile adiacente, un aspect controversat mai ales în arhitectură contemporană care tinde să se detașeze uneori prin contrast și monumentalitate de existent. Important este cum este percepută clădirea din exterior și cum se raportează că valoare în ansablul din care face parte (stradă,piațetă, spațiu natural, spațiu vernacular).
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA Toyo Ito- Biblioteca facultății de arte din Tama
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Clădirea face parte dintr-un campus universitar situat în suburbiile orasului Tokyo. Deși funcțiunea principala este biblioteca, spațiul înglobeaza o zona de alimentație publica și o zona multi-media. Deși volumul ales este masiv,specific programului, transparența spațiului interior, perceptibil aproape în totalitate din exterior determină ca acesta sa aiba un nivel de accesibilitate ridicat. Parterul este dedicat funțiunilor secundare: cafenea si zonă multi-media. Deschiderea fața de exterior contribuie la atragerea publicului din zona adiacenta de circulație și facilitează trecerea prin cladire la nivelul parterului atât prin accesibilitate cat si prin legătura vitrata cu exteriorul. La etajele superioare, spațiul este deschis , separațiile dintre zone fiind perceptibile la nivelul arcadelor sau prin mobilare. Vegetația si amenajarea exterioară sunt vizibile din orice punt de perspectiva și contribuie la atmosfera interioara. Materialul folosit atât la exterior cât si la interior este betonul aparent, iar structura cladirii este modulara, se comune dintr-o serie de arcade. Spațiul exterior pătrunde vizual spațiul interior. Aspectul simplu și discret al volumului este menit să pună în valoare peisajul exterior și să creeze o atmosfera calmă, de liniște in concordanță cu studiul și lectura.
Compatibilitatea materialelor Materialele și mai ales tehnologiile folosite astăzi determină o paletă vastă de opțiuni care se află în continuă dezvoltare. Materialele nu se limitează doar la beton, lemn, piatră, metal etc. Acestea se metamorfozează determinând un spațiu reinventat. De exemplu piatra. Un material rigid, rece, dur. Aceasta poate fi prelucrată, poate lua diferite forme, poate fi șlefuită sau poate fi pusă în operă așa cum este extrasa din carieră. Îndreptată spre lumina poate deveni reflectorizanta, poate capta mai multă căldură sau luciu. Dacă este sfărâmata sau spartă poate oferi un alt aspect spațiului, fie acesta interior sau exterior. Atunci când sunt alăturate, materialele își schiba aspectul din nou. Ele dețin o anumită radiozitate care poate fi estompată sau pusă în valoare de un alt
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
material. Aici trebuie luate în considerare duritatea, textura, culoarea și luciul. Dacă materialele au o radiozitate asemănătoare se vor anula reciproc iar spațiul va devenii fad. În caz contrar ele se pot valorifica determinând un contrast propice calității spațiului pe care vrem să îl optinem și destinației funcționale a acestuia. Steven Hall- Pratt Institut- inserția corpului Higgins Hall
Cladirea este o inserție urbana între cele doua corpuri de clădire ale universității. Materialul dominant este sticla mată, sub forma unor module verticale prefabricate. Ritmul cladirilor adiacente este preluat prin diferențierea etajelor cu ajutorul grinzilor metalice din oțel. Zona centrala aduce o dominanta verticala printr-un spațiu vitrat, de data aceasta transparent, la nivelul circulației verticale. Oțelul corten este materialul folosit pentru a reda aspectul ars al cărămizii. Acesta urmarește întreg traseul publicului: pavajul de la intrare, aspectul exterior și interior al nodului principal de circulație, planșeul fiecarui etaj. Astfel, atmosfera cladirilor istorice adiacente este conservata, iar inserția rămâne una discretă, prin spațiul vitrat simplu.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
2.3Climatul Așa cum am amintit și în introducere, în tabloul unui spațiu văzut prin mintea celui care îl imaginează , ansamblul este determinat și de climat. Spațiul trebuie să beneficieze de posibilitatea atingerii unui nivel de temperatură optim pentru destinația să precum și de o ventilație corespunzătoare. Arhitectură contemporană tinde să folosească resurse regenerabile în acest sens pentru a reuși să creeze spații cât mai ușor de încălzit sau cât mai răcoroase, în funcție de factorii exteriori. Defapt, viitorul se inspiră poate din vernacularul autohton, vechiul bordei cu green-roof pe care îl găsim încă la Muzeul Satului beneficiază de temperaturi răcoroase vară și de conservarea temperaturii în timpul iernii. Lemnul este un alt exemplu de material care oferă astfel de proprietăți spațiului.
Coop Himmelblau- BMW Welt Munchen
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Muzeul BMW este o inovație în ceea ce priveste circulatia aerului și facilitarea ventilației în spațiile interioare. Showroomul este totodata și muzeu. Pe parcursul traseului muzal și în spațiile expoziționale trebuie asigurata ventilația atât pentru fluxul de turiști cat și pentru eliminarea noxelor de eșapament a mașinilor. Au fost luate în considerare mișcarea a 40 de mașini pe ora, 250 pe zi si un flux de 1200 persoane concomitent, atâtea locuri avand forumul central. Sala de conferințe este tratată independent. Aerul este pompat prin nișe in pereți si este apoi preluat si eliminat ca noxe prin plafon. În funcție de numărul de ocupanți ai sălii, volumul de aer poate fi ajustat pentru orice condiții. În spațiile de socializare și alimentație unde publicul petrece mai mult timp, sursele de aer sunt poziționate cât mai aproape de pardoseala pentru a creea un climat cât mai placut. Pentru a evita curenții de aer rece formați la nivelul structurii de susținere a fațadelor a fost introdus un sistem de încalzire integrat cu aceasta, astfel eliminând puntea termica.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
2.4Zgomotul unui spațiu Fiecare persoană rezonează cu un tip de sunet când vine vorba de anumite locuri. Acasă poate să însemne zgomotul făcut de pașii celor dragi pe hol, zgomotul din bucătărie făcut de mama când gătește. Biroul poate să fie izolat liniștit , un spațiu unde auzi doar ușa, foșnetul hârtiilor și țârâitul telefonului sau un spațiu deschis unde toți produc un murmur de cuvinte îmbinat cu zgomotul tastaturii și al agitației dintre birouri. Zgomotul se reflectă sau nu, este mai izolat de cel exterior sau nu, dar în imaginea noastră senzorială participă la atmosferă prin care percepem spațiul. Când mă refer la sunet mă refer defapt la două aspecte controlul sunetului și controlul zgomotului: Controlul sunetului Este analizat felul în care amenajarea interioarăƒ a unei încăperi influentează calitatea sunetului. De cele mai multe ori se dorește sau o bună claritate a sunetului vorbit (inteligibilitatea vorbirii) sau o bunăƒ calitate a sunetului folosit în scopuri muzicale. Dacăƒ o încăpere va fi utilizatăƒ atât pentru vorbire cât și pentru muzică, atunci controlul acustic va necesita o soluție de compromis. La proiectarea și amenajarea acusticăƒ a unui spațiu, pe lângaƒ alegerea optimăƒ a măsurilor de absorbție a sunetului, trebuie realizatăƒ mai ales și poziționarea corectă a suprafețelor reflectorizante și absorbante. Dacăƒ se dorește o clară întelegere a sunetului vorbit, aceasta nu se obține doar prin propagarea directă a sunetului, ci mai ales prin controlul raportului dintre reflexiile timpurii și cele întârziate, precum și prin controlul unghiului lor de incidentăƒ .
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Principalii factori care influenteazăƒ calitatea acustică a unei încăperi sunt: poziția încăperii în clădire amortizarea sunetului de către elementele de construcție ale încăperii zgomotele datorate instalațiilor tehnice ale clădirii formă și dimensiunile încăperii structură suprafețelor care delimitează încăperea obiectele de mobilier dimensionarea și poziționarea în spațiu a suprafețelor care absorb și reflectăƒ sunetul Proiectarea acusticăƒ constăƒ în alegerea volumului și a geometriei optime, a finisajelor interioare, plasarea și orientarea elementelor de difuzie, reflexie și absorbție a sunetului pentru realizarea unui mediu acustic corespunzător. În cazul în care încăperea tratată acustic are mai multe utilizări, vor fi proiectate și mijloacele de modificare a geometriei încăperii, în funcție de parametrii specifici pe care acesta trebuie să îi serveascăƒ . La proiectarea încăperilor destinate vorbirii, elementele arhitecturale care influenteazăƒ inteligibilitatea vorbirii sunt: dimensiunea, forma, orientarea suprafețelor și materialele, precum și zgomotul de fond. Există o mulțime de cerințe fundamentale care, fiecare, contribuie la obținerea la receptor a unui nivel ridicat al raportului semnal/zgomot, dintre care pot fi enumerate: intensitatea sunetului trebuie săƒ fie adecvatăƒ nivelul sunetului trebuie să fie relativ uniform caracteristicile încăperii trebuie să fie apropiate
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
raportul semnal / zgomot trebuie să fie ridicat nivelul zgomotului de fond trebuie să fie destul de scăzut astfel încât săƒ nu interfereze cu sunetele care sunt ascultate Încaperea trebuie săƒ fie fără defecte acustice, cum ar fi reflexii întârziate, focalizări ale sunetului și rezonate. Controlul zgomotului Izolarea la zgomotul aerian în proiectarea izolației acustice a pereților despărtitori (interior și exterior) și a ansamblului podea în plafon pentru atenuarea zgomotului aerian. Izolarea la zgomotul de impact în proiectarea izolației acustice a ansamblului podea în plafon pentru atenuarea zgomotului de impact (datorat mersului, căderii diferitelor obiecte, scarțaitul scaunelor etc.). Zaha Hadid- Sală de concerte Zaha Hadid aduce un volum revoluționar în arhitectura spațiilor interioare destinate sălilor de concerte. Simfoniile lui Johann Sebastian Bach stau la baza conceptului. Fașia de material translucid ce înconjoara sala este o reprezentare arhitecturală ce transpune muzica lui Bach într-o formă sinusoidală ritmică. Provocarea proiectului a constat în a refuncționaliza spatiul interior, dintrun muzeu destinat artei contemporane într-o sala de concerte de cameră. În astfel de spații este important ca timpul de reverberație a sunetului să nu fie foarte lung. Astfel, au fost investigate o serie de materiale (textile, plastic si metal) , pentru a absoarbe doar cantitatea necesară de sunet si a pastra totuși fâșiile intercalate ale volumui ales.Materialele si volumul 3D au fost importate în programe acustice computerizate pentru a testa diferitele materiale astfel incât experiența muzicala a auditorilor să nu fie
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
diminuată. Forma curba ajută in diminuarea ecoului și înbunătățeste sunetul pe parcursul concertului fiind totodată un statement în arhitectură.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Studiul impactului sonor. Este vizibila structura metalica ce susține fașia de material.
2.5 Lumina si umbra Pentru om, lumina este condiţia celor mai multe din activităţi. Ea este corespondentul vizual al căldurii şi ajută ochiul să perceapă “ciclul de viaţă” al orelor şi anotimpurilor. Lumina este în acelaşi timp un element dinamic care se descompune în şapte culori. Ea creează senzaţia de spaţiu, evidenţiind volumele, iar părţile luminoase şi umbrele dezvăluie formele. Fără lumină ochii nu pot percepe nici forma, nici spaţiul, nici culorile, nici mişcarea. Fără ea nu există percepţie vizuală. Numai prin lumină şi prin cele şapte culori ale sale, formele spaţiale sunt puse în valoare. Pentru simturile umane, percepţia în cel mai înalt grad are loc când nu este nici prea multă lumină, nici prea întuneric. In acelaşi timp obiectele sunt percepute diferit în funcţie de natura sursei artificiale. Luminatul incandescent exaltă
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
nuantele de roşu şi portocaliu, dar slăbeşte albastrurile. Luminatul fluorescent se apropie, teoretic, de lumina albă, dar în comparaţie cu lumina de zi, el este mult prea slab. Luminatul ambientului depinde de felul cum cad, se reflectă sau se transmit razele luminoase. Cercetările asupra relaţiilor dintre lumină şi suprafeţele luminate au impus stabilirea unor factori specifici. Astfel lumina poate fi directă sau indirectă. Lumina directă provine de la o sursă naturală sau artificială, şi cade pe un obiect, realizând iluminarea directă a acestuia. Lumina indirectă este primită de un obiect, prin reflexie sau prin difuziunea luminii directe. Luminile reflectate de atmosferă sau difazate de sol, fac parte din această categorie. În cazul arhitecturii, pentru alegerea materialelor şi pentru evaluarea calităţii suprafeţelor, trebuiesc cunoscuţi factorii de reflexie, transmisie şi absorbţie a luminii, la diferite materiale. Umbrele apar în zonele unde lumina este mai slabă. Ele măresc efectul de relief şi împreună cu elementele de perspectivă aeriană, sugerează mai bine tridimensionalitatea. Umbrele se pot clasifica în: proprii sau purtate. Umbrele proprii sunt situate pe obiectele expuse la lumină artficială sau naturală. Ele depind de forma obiectului, orientarea sa spatială şi distanţa până la sursa luminoasă. Umbrele purtate sunt proiectate de un corp asupra altuia sau de o parte a unui corp asupra altei părţi ale acestuia. Umbra purtată este un element impus de un obiect asupra altuia. Umbrele afectează valorile de strălucire ale obiectelor, claritatea culorilor acestora, cât şi relaţiile dintre ele. În civilizaţia modemă, întrucât şi elementele psihologice influenţează percepţia frumosului, se impune studiul umbrelor în proiectarea de arhitectură, în design-ul ambiental şi industrial.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Biblioteca este un exemplu de monumentate și atmosferă, realizate prin brutalitatea și simplitatea materialelor puse în valoare de lumină. După cum se poate citi în sectiuni, Lois Kahn se foloseste de diagonalele lamelare de beton ale plafonului pentru a direcționa fasciculul de lumina spre atriumul central. La nivelul fațadelor, fiecare nivel beneficiază de un spațiu vitrat larg care conduce lumina deasupra nivelului ochiului. Pentru cei care studiază la birourile așezate perimetral există înca o serie de ferestre de dimensiune mai mica , pentru a canaliza lumina pe carte fără a-l deranja pe cel care o citește. Deși betonul este materialul dominant, balustradele de lemn oferă scara umană si orizontalitate spațiului, încălzind atmosfera. Publicul este ghidat spre etaj prin fascicolele de lumină si prin contrastul dintre duritatea și aspectul materialelor.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
2.6 Culoarea Culoarea reprezintă unul din elementele fundamentale ale existenţei umane. Ea este prezentă în viaţa şi activitatea noastră, punându-şi amprenta pe tot ce ne înconjoară: de la culorile din interiorul locuinţei, la cele din exteriorul ei (clădiri, străzi, magazine etc.). De modul cum aceasta ne influenţează sufleteşte, aducându-ne răceală sau căldură, bucurie sau tristeţe, linişte sau agitaţie, depinde într-o foarte mare măsură liniştea noastră interioară şi gama trăirilor afective. Pentru toate acestea culoarea a fost întotdeauna utilizată şi studiată. Culoarea este în acelaşi timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltării capacităţii creatoare a omului. Din marea gamă a radiaţiilor electromagnetice (de la razele cosmice la cele de radio-emisie) ochiul percepe doar lumina (un sector cuprins între razele ultraviolete având unde scurte şi cele infraroşii cu unde lungi). Lumina este definită, ca radiaţia care poate fi sesizată cu ajutorul ochiului. Lumina albă se descompune printr-o prismă de cristal, în cele şapte culori ale curcubeului. Percepţia culorilor a fost şi este explicată, utilizând principiile de optică şi neurofiziologie. Intensitatea luminoasă joacă de asemenea un rol important în mecanismul percepţiei cromatice, deoarece de la un anumit grad crescut de luminescenţă, ochiul percepe defectuos schimbările cromatice. Cel mai remarcabil proces al percepţiei culorilor are însă loc la nivelul retinei. Conform teoriei tricromatice emisă de Thomas Young, conurile sunt de trei tipuri: unele sensibile la albastru, altele la verde şi altele la roşu.
Efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor.
Conform unor cercetări ştiinţifice, culorile influenţează starea fiziologică a organismului, procesele psihice şi stările noastre afective. În tabelul urmator sunt prezentate principalele efecte fiziologice şi psihologice ale culorilor, precum şi semnificaţia lor psihoafectivă (Pavel Mureşan – Culoarea în viaţa noastra).
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Efecte fiziologice si psihologice. Semnificatia psihologica si rezonanta afectiva: Roşu - ridică tonusul muscular; - activează respiraţia; creşte presiunea sangvină; dă senzaţia de căldură - stimulator general; - stimulator intelectual; - facilitează asociaţiile mintale de idei; senzaţie de apropiere în spaţiu; - însufleţire, mobilizare etc se caracterizează ca “forţa voinţei”; specifică tipului activ, ofensiv, competitiv, operativ; exprimă dorinţă Portocaliu - menţine presiunea sangvină; accelerează pulsaţiile inimii; - favorizează secreţia gastrică - culoare caldă; impresie de sănătate şi optimism; - senzaţie de apropiere putemică; optimism; - veselie - aceleaşi caracteristici ca şi la culoarea roşie Galben - menţine funcţionarea normală a sistemului cardiovascular; stimulează nervul optic - culoare caldă şi dinamică; - senzaţie de apropiere în spaţiu; culoarea cea mai veselă; stimulează vederea; calmant al psihonevrozelor; stimulează şi întreţine starea de vigilenţă; - căldură; intimitate; - satisfacţie; admiraţie; - înviorare - caracteristică pentru tipul activ; exprimă spontaneitate, aspiraţie, originalitate, veselie Alb - contracţia pupilei şi a muşchilor globilor oculari - robusteţe, expansivitate, puritate, răceală, suavitate;
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
- este obositor prin strălucirea datorată reflexiei totale a luminii - linişte, inocenţă, virtute, sobrietate, pace, împăcare, curăţenie Negru - reducerea activităţii metabolice; repaus - introversie, depresie, nelinişte, reţinere; - impresie de adâncime, plinătate şi greutate - tristeţe, singurătate, desparţire, doliu, sfârşit
JDS Architects -Spital psihiatric În prezent, programul de spital s-a desprins de conceptul funțional riguros și a format mai multe ramuri dedicate diferitelor probleme fizice sau mentale. Expemplul ales este un spital de psihiatrie situat in Helsinki. Deși funcțiunea impune un partiu rigid datorita normelor si securitații necesare, spațiile interioare sunt puse in valoare prin culoare, volum si lumina. Arhitecții au colaborat pentru a ajunge la această soluție cu o serie de specialiști in domeniul psihiatric și au ales pentru fiecare spatiu comun o culoare. Astfel, cladirea iese din tiparul clasic și rece al spitalului si oferă un confort sporit și o stare pozitivă. Spațiile de circulatie au pardoseala finisată cu vopsea epoxidică de culoare galbenă. Aceasta stimulează centrul vizual, oferă dinamicitate și totodata caldură, intimitate, protecție. Este o culoare energizantă in general, dar pentru cei care suferă de psihonevroze este considerată a fi calmantă. Zonele de socializare sau de alimentație au accente portocalii. Culoarea favorizează secreția gastrică si astfel ajută la digestie. Pe langa avantajul fizic, aceasta este propice interacțiunilor umane, fiind un stimulent intelectual, al asociatiilor mintale de idei. Culoarea verde este rezervată spațiilor destinate activităților fizice, fiind o culoare energizantă, care aduce echilibru atât fizic, cât si psihic și stimulează coordonarea dintre minte și corp. Este o culoare care ajută la eliminarea stresului și la calmarea bolnavilor psihici cu afectiuni cronice.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Concluzie Slujba arhitectului este aceela de a găsi soluții pentru a rezolva cât mai bine clădirea propusă atât functional, cât si estetic. Evoluția proiectului trebuie sa evolueze concomitent în plan, fațade, secțiuni și să urmareasca volumetria, conceptul si detaliile. Acestea sunt aspecte pe care le cunoastem în proiectarea de arhitectură. Prin lucrearea de față am dorit să pun accentul pe importanța celui care apreciază produsul proiectelor, beneficiarul sau publicul. Pe parcursul proiectului acesta trebuie permanent luat in considerare, urmărind constant scara umană in toate spațiile proiectate.
Atmosfera nu este un concept palpabil. Am enumerat câteva criterii pe care le consider însa importante în crearea ei, avand legatură directa cu percepția celui care parcurge un traseu prin spațiul propus. Am avut constant în minte imagini ale clădirilor pe care le-am vizitat și am încercat sa privesc atât din punctul de vedere al publicului, al turistului, cât și din punctul de vedere al arhitectului pentru a găsi mijlocul direct de legatură între emițător si receptor. Apoi am încercat să îmi amintesc ceea ce m-a determinat sa apreciez locurile acelea, ce îmi amintesc. Pe parcursul documentării am facut aceste exerciții mentale pentru a întelege si a încerca sa concretizez conceptul de atmosferă, de spirit al locului. Atmosfera este deci ceea ce se transmite direct de la arhitect la public fărș a ține cont de axa temporală. Este ceea ce completeaza un spațiu, este impactul pe care orice individ il simte atunci când pătrunde în clădire. Atmosfera ține de multe aspecte, de peisajul înconjurator, de cultura si istoria locului, dar rolul arhitectului este sa le puna in valoare sau , in lipsa lor sa creeze unele noi.
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
Bibliografie Cărți PALLASMAA Juhani- The Eyes of the Skin - Architecture and the Senses Space-place-and-atmosphere – conferință, 9 Iunie 2011, Helsinki ZUMTHOR, Peter Thinking Architecture. Basel ,ed. Birkhauser, 2006. Atmospheres
CARUSO Adam - The feeling of things MERLEAU-PONTY Maurice - Mythos & Logos. 09 Nov. 2011. <http://mythosandlogos.com/MerleauPonty.html>. NORBERG-SCHULZ Christian. Introduction. Genius Loci: towards a Phenomenology of Architecture. New York: Rizzoli, 1980. 5. Print. BACHELARD Gaston -the-Poetics-of-Space MICHELIS P.A- ESTETICA ARHITECTURII MIHAILESCU DAN-LIMBAJUL CULORILOR SI AL FORMEROR STARMER ANNA- GHIDUL CULORILOR Site-uri www.field-journal.org www.archdaily.com www.dezeen.com www.wikipedia.com www.stevenhall.com Reviste DAYLIGHT & ARCHITECTURE Magazine by VELUX Toate Imaginile sunt de pe www.archdaily.com
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
ANEXA Plan de idei
Capitolul 1. Impactul arhitecturii asupra publicului Genius loci Definire termenului și asemanarea cu atmosfera. Spatiu-societate. Spatiu-indvid Stabilirea deosebirii între cele doua relații. Detalierea celei de-a doua. Perceperea spatiului de arhitectura Modul cum percepe publicul spațiul de arhitectura, din punt de vedere multi-senzorial, vizual, psihologic. Impactul cladirii. Percepera in alte forme de arta Acelasi impact în alte forme de arta: muzica, pictura etc. Pentru o mai buna înțelegere a conceptului și al rolului acestuia. Capitolul 2. Rolul arhitectului in a creea atmosfera 2.1 Intre a ghida si a seduce publicul Fluxul, circulatiile si modul cum publicul trebuie atras prin artificii, detalii, culori, lumini, umbra, unghiuri deschise sau inchise de perspectiva spre diferite spatii. 2.2 Tensiune intre exterior si interior Opacitate sau transparența. Spatii intrepatrunse. 2.3 Compatibilitatea materialelor Rolul materialelor de constructie in creearea atmosferei
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar
2.4 Climatul Temperatura optima a unui spatiu si rolul acesteia 2.5 Zgomotul unui spatiu Izolarea sau deschiderea spre surse auditive exterioare pentru a contribui la atmosfera. 2.6 Lumina si umbra Rolul acestora in a contura si a pune in valoare volumetria, in a ghida publicul. 2.7 Culoare Studiu pe un exemplu se spital psihiatric. Rolul culorilor in arhitectura de interior si efectele lor fizice si psihice asupra omului
ATMOSFERA JXNAJ IN ARHITECTURA
Raluca Mihaela Lazar