Revista Constructiilor - Nr. 107, Septembrie 2014

din sumar

ed!torial

Constructori care vã aºteaptã: IASICON SA C2 ERBAªU SA C3 AEDIFICIA CARPAÞI C4 Editorial: Hora staccato!

3 Palatul Copiilor Iaºi. Consolidare ºi restaurare 4 - 6 MAPEI: Sistem pentru consolidarea elementelor din zidãrie, inclusiv monumente istorice 8, 9 MAPEI: Sistem pentru consolidarea staticã ºi antiseismicã a structurilor 10, 11 HIDROCONSTRUCÞIA SA prezintã Georom Internaþional SA 12, 13 SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Pereþi mulaþi - o altã abordare 14, 15 IJF DRILLING SOLUTIONS: HYDRAULIC DRILL RIG 900 P, unul dintre cele mai performante utilaje pentru geotermie 16, 17 FPSC: Trezirea cifrelor 18, 19 IRIDEX GROUP PLASTIC: CoreFlexTM - o nouã generaþie de membrane hidroizolatoare 20, 21 GEOBRUGG AG: Sisteme flexibile pentru stabilizarea taluzurilor / versanþilor 22, 23 GEOSTUD: Laboratoarele GEOSTUD, implicate în realizarea programului naþional pentru construcþia de autostrãzi 24 - 26 CONSITRANS: Soluþii constructive pentru protecþia amfibienilor utilizate în proiectarea infrastructurii rutiere 28, 29 PSC: Implicarea Patronatului Societãþilor din Construcþii în proiecte cofinanþate FSE pentru formarea profesionalã a angajaþilor de pe ºantierele din România 30, 31 Stabilirea soluþiilor de fundare prin încercãri clasice (foraje ºi analize de laborator) ºi încercãri in situ 32, 34, 35 HILTI: Un pas uriaº cãtre viitor. HIT HY 200 cel mai revoluþionar sistem chimic pentru ancorare 33 CREATON & ETERNIT: Accesorii originale pentru un acoperiº durabil 36, 37 ALUPROF: Cu ALUPROF þineþi þânþarii la distanþã!

38, 39 HEXADOME CONSTRUCT: O miºcare importantã ºi îndrãzneaþã lansarea noii sigle Hexadome Construct 40, 41 TROFEUL ARACO: Catedrala Ortodoxã Sf. Petru ºi Pavel - Mioveni 42 NAUE: Materialele NAUE pentru infrastructura cãilor ferate 43 Podurile: bolþi ºi arce (IV) 44, 46, 47 FERROBETON ROMÂNIA: Elemente din beton prefabricat ºi precomprimat 45 Personalitãþi româneºti în construcþii Adrian POPOVICI 48, 50, 51 SALTCOM: Hale metalice cu structurã autoportantã 52, 53 Arhitectura „prefabricatã” a anilor `70, în viziunea contemporanã: Clãdire de birouri în oraºul Titu 54, 55 Instalaþii de decontaminare pãmânturi, agregate ºi deºeuri periculoase ºi/sau nepericuloase 56 - 59 Monitorizarea geotehnicã a fenomenelor de instabilitate manifestate pe parcursul execuþiei unui depozit ecologic de deºeuri municipale 60 - 65

Hora staccato!

Titlul v-ar putea duce, cred, la a crede cã revista noastrã îºi schimbã profilul pentru cã el este propriu muzicii noastre populare, cântec sau cântece care sugereazã o miºcare pe loc, pe loc. ªi chiar dacã în realitate ritmul este sacadat ne dã impresia cã dansul este, de fapt, static. Am început cu o asemenea constatare pentru cã ceea ce se întâmplã în ultimii ani în sectorul construcþiilor, în evoluþia lui de fapt, este tot un fel de a bate pasul pe loc, loc care, de fapt, s-a tasat în aºa mãsurã încât din ce în ce mai greu va fi de desþelenit atunci când s-ar putea ca “cineva” sã doreascã sã-l redea arhitecþilor, proiectanþilor ºi constructorilor pentru ca pe el sã fie ridicate construcþii de tot felul.

Ne-am tot pus, ºi ne punem în continuare întrebarea, de ce o asemenea stare de lucruri într-un sector care, practic genereazã adevãrata creºtere economicã.

Sunt multe rãspunsuri care pot fi date mai ales în aceºti ani în care þara noastrã are mare nevoie de “întinerirea” zestrei edilitare cu construcþii gazduind obiective civile ºi industriale, agrare, cultural-sportive ºi bineînþeles cele aparþinând infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene ºi, nu în ultimul rând, a reþelei de aducþiune ºi evacuare a apelor, cu precãdere în zonele rurale.

Nu cred nici un moment cã acei “oameni minunaþi” care s-au perindat ºi se perindã pe la conducerea treburilor þãrii n-au habar de toate aceste lucruri. ªi dacã au este un vot de blam pentru ei pentru cã “toacã” degeaba banii bugetului pe salariile ºi afacerile personale. Afaceri care întregesc tot mai spectaculos bogãþia lor consistentã înscrisã negru pe alb în declaraþiile de avere.

Un alt rãspuns nãucitor este ºi faptul cã România, dupã 1990, a fost ºi este permanent într-o campanie electoralã, chiar dacã datele la care au loc alegerile sunt despãrþite de ani. ªi dacã se întâmplã acest lucru apare ºi minciuna ºi neputinþa de a face ceva ºi prin intermediul construcþiilor.

De unde ºi concluzia cã alegeri, ºi deci campanie electoralã permanentã, nu înseamnã decât „hora staccato“ dar nu de bucurie ci de întristare.

Sã dea Domnul ca, dupã noiembrie 2014, totul sã fie contrazis ºi sã se întrevadã ºi ceva cu adevãrat constructiv.

Ciprian Enache

Palatul Copiilor Iaºi CONSOLIDARE ªI RESTAURARE dr. ing. Vasile DASCÃLU - director SC ROMEXPERT SRL Iaºi Antreprenor general: SC IASICON SA Iaºi Proiectant general: SC ROMEXPERT SRL Iaºi Subantreprenor: SC ADEMS SRL Paºcani Beneficiar: Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi AVARII STRUCTURALE, INVESTIGAÞII ªI CONCEPT DE CONSOLIDARE Clãdirea, construitã în anul 1840 cu destinaþia de locuinþã, cunoscutã sub denumirea de Casa Cantacuzino - Paºcanu - Cozadini, a suferit modificãri, atât funcþionale cât ºi utilitare, îndeplinind, pe rând, funcþiunea de reºedinþã regalã în perioada refugiului din primul rãzboi mondial, atunci când oraºul Iaºi a devenit vremelnic capitala României, apoi unitate militarã, adãpostind Corpul 4 de armatã, pension de fete, cantinã ºi cãmin pentru studenþi.

Din anul 1961, clãdirea a fost preluatã de Ministerul Invãþãmântului ºi a primit destinaþia actualã de club al copiilor.

Atât modificãrile practicate în timp cât ºi cutremurele ºi uzura materialelor au afectat clãdirea, în cei peste 160 de ani de existenþã, determinând decizia de consolidare, prin aplicare de soluþii tehnice care sã nu afecteze atributele de monument ºi fãrã a interveni la arhitectura interioarã sau exterioarã.

Dupã decaparea tencuielilor s-a constatat cã zidurile principale structurale prezentau fracturi adânci (dislocãri) în zona buiandrugilor, la intersecþii (în special ale zidurilor interioare cu cele exterioare) etc.

Fisuri cu deschideri mãrite s-au constatat ºi în zidul exterior de la sala de spectacole, iar legatura acestuia cu portalul de la scenã era puternic deterioratã (crãpãturi pe toatã înãlþimea, dislocãri la partea superioarã etc.).

S-au constatat, de asemenea, deplasãri – sãgeþi la ferma de lemn 4

Foto 1: Palatul Copiilor Iaºi. Faþada principalã a clãdirii

de deasupra sãlii de spectacole prin care se evitã descãrcarea ºarpantei acoperiºului pe grinzile planºeului.

Unele noduri erau lipsite de elemente de solidarizare (cleºti, scoabe, zbanturi, buloane etc.) sau aveau reazemul avariat, în special în zona zidului modificat de deasupra portalului de la scena amenajatã ulterior.

Pentru stabilirea gradului de avariere ºi a mãsurilor de intervenþie s-au extins sondajele ºi au fost decopertate: • planºeele în pod - urgenþa I, la sala de spectacole ºi scenã; • zonele cu degradãri - avarii pronunþate (sala de spectacole, la zidurile fisurate). În raport cu exigenþele normelor tehnice actuale ºi de protecþie antiseismicã, clãdirea prezenta importante neconformitãþi.

În baza expertizei tehnice, prin documentaþia de consolidare s-au proiectat lucrãrile de intervenþie necesare. Acestea au constat în: A - lucrãri de intervenþie urgentã reprezentate, în principal, din execuþia unui planºeu din beton armat peste etaj, dupã desfacerea celui existent, care prezenta grave avarii (grinzi din lemn putrezite la reazeme, sãgeþi la tavane, dislocãri de reazeme) ºi la zidul de atic, fronton ºi salã spectacole, concomitent cu reducerea încãrcãrii de la nivelul podului, prin îndepãrtarea pãmântului, straturilor de cãrãmidã ºi molozului, refacerea lucrãrilor de învelitoare ºi ºarpantã. Lucrãrile de intervenþie nu au afectat componenta de monument istoric ºi s-au executat din interior, fãrã intervenþie la elementele arhitecturale.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

B - consolidarea construcþiei în ansamblu, prin lucrãri de consolidare a pereþilor portanþi din zidãrie de cãramidã (rezidiri, reþeseri, injectãri fisuri, injectãri în masã, cãmãºuire cu mortar M100T armatã cu plasã ductilã de oþel beton OB37 (Ø6 ºi Ø8), ancoratã în fundaþii prin centuri. Atât cãmãºuirea, cât ºi centurile, fac conexiune cu zidãria din pereþi ºi din fundaþii, printr-un sistem mecanic format din crose ºi ancore cu corp injectat. Acesta este astfel dimensionat încât sã preia ºi sã transmitã eforturile unui element (ºi material) nou, compozit, alcãtuit dintr-un „miez din cãrãmidã ºi mortar” ºi unul sau douã straturi de material format din mortar-beton armat cu plasã ductilã, „încleºtat” prin rosturile de 2 - 3 cm dintre cãrãmizi ºi ancorajele tip crosã sau scoabã, introduse în galerii forate cu rotopercutorul ºi umplute prin injectare sub presiune (pentru a realiza „rãdãcini” în masa zidãriei de tip „arborescent”).

Soluþiile de consolidare au fost adaptate la situaþia fiecãrei încãperi ºi alcãtuiri: cele din lemn degradat au fost înlocuite cu planºeu din beton armat, iar cele din bolþi sau bolþiºoare, prin suprabetonare, pãstrând intradosul actual al planºeului.

Degradãri importante prezentau planºeele din lemn, la care s-a constatat putrezirea grinzilor ºi pericolul de prãbuºire a acestora.

Lucrãrile de intervenþie au asigurat: • realizarea unei ºaibe orizontale rigide în locul planºeului din lemn de la nivelul podului, prin care elementele verticale (montanþii) din zidãrie sã lucreze spaþial la preluarea forþelor seismice în caz de cutremur; • refacerea ºarpantei degradate ºi a învelitorii din tablã zincatã; • consolidarea pereþilor din zidãrie, prin “þeserea” cu incizii armate injectate ºi prin injectarea în masã a zidãriei pentru mãrirea rezistenþei mortarului; • consolidarea fundaþiilor ºi planºeelor din arce ºi bolþi; • refacerea instalaþiilor afectate de lucrãrile de consolidare ºi a celor cu grad avansat de uzurã fizicã; Revista Construcþiilor septembrie 2014

• refacerea lucrãrilor de finisaje, pardoseli, vopsitorii etc.; • repararea sau înlocuirea tâmplãriei cu degradãri ºi deteriorãri; • restaurarea bolþilor interioare din cãrãmidã ºi a celor pe schelet din lemn (bolþile cilindrice de la holul central ºi de la etaj); • restaurarea ºi reamenajarea sãlii de festivitãþi ºi spectacole (polivalente); • refacerea amenajãrilor exterioare, dupã finalizarea lucrãrilor interioare; • restaurarea lucrãrilor la faþade ºi conservarea acestora.

S-au fãcut relevee foto înainte de începerea fiecãrei lucrãri (ex. decapãri tencuieli), dupã executarea decopertãrilor sau desfacerilor (ex. dupã îndepãrtarea tencuielilor ºi rostuirea zidãriei - vizualizarea degradãrii cãrãmizii, crãpãturi, fisuri etc.) ºi dupã execuþia fazei de pregãtire a suprafeþei (ex. executat gãuri ºi montat crose ºi ºtuþuri de injectare etc.).

La examinarea clãdirii, în special din încãperile în funcþiune, nu s-au putut constata avarii grave, apreciind cã starea de degradare este moderatã. Fisurile de dimensiuni reduse de la golurile de fereastrã ºi uºi, caracteristice solicitãrilor seismice, precum ºi unele avarii la bolþi ºi arce, justificau necesitatea evaluãrii, prin cercetare la faþa locului, a tuturor subansamblelor, urmând ca, pe baza evaluãrii analitice, sã poatã fi determinat gradul de asigurare, conform reglementãrilor tehnice în vigoare.

Acþionând în sensul celor menþionate, s-a fãcut cercetarea amãnunþitã a stãrii tehnice a ºarpantei ºi a planºeelor peste etaj, care erau accesibile de la nivelul podului. S-a constatat, astfel, cã tot planºeul peste etaj este executat din lemn, în soluþii diferite iar la sala de spectacole

planºeul era realizat grindã lângã grindã, cu dimensiuni de 28 cm pe latura în grosime, grinzi care aveau capetele parþial putrezite, prezentând sãgeþi diferite de la o grindã la alta ºi ameninþând cu prãbuºirea. Un pericol era reprezentat ºi de tavanul suspendat din mortar de ciment, executat prin anii 1960-1963, agãþat cu bare de oþel-beton, care prezentau un grad avansat de ruginã, la care se adãuga suprasarcina de pãmânt ºi placaj cu cãrãmidã, care juca rol de izolaþie ºi lestare a planºeelor de la nivelul podului, precum ºi influenþa infiltraþiilor masive de apã prin învelitoarea degradatã, atât din cauza corodãrii tablei cât ºi a deformãrii, în timp, a elementelor de ºarpantã.

Toate aceste constatãri au impus abordarea diferitã a urgenþelor pentru ansamblul clãdirii ºi a acoperiºului, inclusiv a planºeelor peste etaj. Pe baza expertizei întocmite s-a constatat cã gradul de asigurare la încãrcãri seismice este mult sub valoarea admisã de P100/92, iar avariile de la nivelul podului, ºarpantei ºi planºeelor necesitau intervenþie urgentã. S-a propus ºi s-a acceptat evacuarea clãdirii, întocmirea imediatã a proiectului pentru ºarpantã ºi planºeele peste etaj, inclusiv refacerea asterelii ºi învelitorii, cu sistemul de colectare ºi evacuare a apelor din precipitaþii de pe acoperiº.

Ca urmare, în prima etapã s-au înlocuit planºeele din lemn cu planºee din beton armat la toate încãperile de la etaj. Dupã consolidarea planºeelor, s-a refãcut ºarpanta, pe baza unui proiect, s-a executat astereala ºi învelitoarea din tablã, inclusiv jgheaburile ºi burlanele aferente.

S-a trecut la etapa de consolidare a celor douã nivele - parter ºi etaj -

continuare în pagina 6

5

urmare din pagina 5

pentru care au fost elaborate proiect tehnic ºi detalii de execuþie, pe baza expertizei aprobate ºi a conceptului de consolidare. Acestea prevedeau asigurarea unei conlucrãri de ansamblu la nivelul planºeelor peste etaj ºi peste parter care, prin rigiditatea lor, sã asigure conlucrarea ºpaleþilor verticali, în cazul unui seism.

Aºa cum am menþionat, la expertizarea pereþilor structurali exteriori sau interiori, nu s-au constatat degradãri importante, clãdirea fiind în funcþiune iar beneficiarul asigurând întreþinerea periodicã prin zugrãvirea ºi astuparea eventualelor fisuri care au apãrut. În schimb, atunci când lucrãrile au început ºi s-a executat decaparea tencuielilor, s-au constatat avarii deosebit de grave: pereþi cu dislocãri pe lãþimi de 20-30 mm ºi pe suprafeþe verticale sau înclinate, goluri umplute fãrã þesere pe contur, zidãrie dezagregatã în zonele unde s-au produs frecvente infiltraþii de apã din exterior, în special la faþada de nord. La baza zidurilor, un ºliþ de 15-20 cm adâncime forfeca zidul exterior pe toatã lungimea lui. În acest ºliþ erau amplasate þevile de încãlzire, marcate cu o tenuialã pe rabiþ din care cauzã nu au putut fi depistate în faza de investigaþii, fãrã a se executa sondaje (clãdirea fiind în funcþiune).

Acelaºi sistem de ºliþuri se practicase ºi pentru amplasarea instalaþiilor electrice iar golurile de uºi ºi ferestre nu aveau buiandrugi, fiind executate, în cel mai bun caz, dintr-un arc simplu din zidãrie sau din scânduri peste care se tencuise pe trestie sau ºipci.

Pereþii fiind fragmentaþi, în conceptul de consolidare trebuia refãcutã continuitatea zidurilor, reþesutã ºi reziditã zona cu dislocãri, iar dupã operaþiile de reîntregire a zidãriei trebuia executatã operaþia de injectare în masa zidului ºi în lungul diferitelor fisuri, pentru a obþine continuitatea materiei cât mai aproape de starea ei iniþialã. În etapa de urgenþã, la nivelul planºeelor peste etaj, rezemarea planºeelor din beton s-a fãcut prin 6

centuri de beton armat executate pe zidurile de reazem ale planºeului, centuri care au fost prevãzute cu conectori (dornuri, crose) introduºi pe verticalã în inima zidului în galerii forate, injectate, în numãr suficient pentru conlucrarea între zidul vechi ºi centura nouã amplasatã pe acesta.

Planºeul peste parter era realizat în sistem diferit de la o încãpere la alta. În partea centralã era executat din arce ºi bolþi cu dublã curburã (sub sala de festivitãþi), iar în alte încãperi din bolþi cilindrice, terminate cu timpan pe zidurile transversale sau cu boltã de capãt, care racorda sistemul la pereþii de contur. În special la camerele cu dimensiuni mai mari erau planºee din lemn iar local, grinzi de lemn rezemate pe profile metalice, aºezate la jumãtatea încãperilor de pe latura de vest.

Aceste tipuri diferite de planºee au impus soluþia unui caroiaj de grinzi centurã care sã facã legãtura, pe direcþie longitudinalã ºi pe direcþie transversalã, a pereþilor de la un capãt la altul. În acest fel, s-a realizat o centurare, un caroiaj de elemente care a solidarizat zidurile verticale, pereþii exteriori, respectiv cei interiori între ei. Aceasta deoarece planºeele, alcãtuite din bolþi sau bolþi ºi arce, respectiv cele din lemn înlocuite cu planºee din beton armat aveau asiguratã conlucrarea numai cu zidurile de pe conturul lor, fãrã a fi obligate sã lucreze pe ansamblu la nivelul „ºaibei orizontale“ de la cota de cãlcare a încãperilor de peste parter. Astfel, s-a prevãzut ca armãtura din cãmãºuirea pereþilor, cei exteriori pe o singurã faþã, cea interioarã ºi cei interiori pe ambele feþe, sã treacã prin centurile menþionate

ºi, în acest fel, sistemul de consolidare pe verticalã a fost asigurat sã conlucreze spaþial cu sistemul orizontal, care a plecat din centura de pe talpa superioarã a grinzii de fundaþie ºi a parcurs cãmãºuirea pereþilor, a trecut prin centurile de la planºeul peste parter ºi a continuat pânã în centurile din planºeul de peste etaj, de la nivelul podului. Faptul cã, iniþial, avariile nu au putut fi „citite“, din motivele menþionate, a impus prezenþa pe ºantier a proiectantului ºi adaptarea permanentã a detaliilor de execuþie, pentru evitarea rãmânerii în construcþie a avariilor descoperite dupã decopertarea integralã a tencuielilor, a pardoselilor ºi examinarea elementelor structurale.

Cazul prezentat ne aratã importanþa ce trebuie acordatã examinãrii în profunzime a structurii, care poate avea avarii semnificative. Renunþarea la decaparea pardoselilor sau a tencuielilor conduce, deseori, la situaþia de a avea o imagine falsã asupra clãdirii ºi la impresia cã aceasta nu are avarii care îi pot pune existenþa în pericol. Consolidarea clãdirii s-a realizat utilizând procedee ºi tehnologii corespunzãtoare (de exemplu cãmãºuirea s-a executat cu o instalaþie specialã de torcretare, adusã de la Tg. Mureº), iar personalul care a lucrat aparþine unor firme autorizate ºi cu multã experienþã în restaurarea ºi conservarea unor importante monumente istorice. În final, clãdirea s-a dat în funcþiune în iunie 2007, având lucrãri de calitate remarcabilã, nu numai la structura de rezistenþã a clãdirii dar ºi la elementele ºi detaliile arhitecturale interioare ºi exterioare care au fost restaurate.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA Este o societate cu capital privat integral românesc, înfiinþatã la 25 iunie 1996 pe structura unei firme deja existente la acea datã. Principalul acþionar este SC Hidroconstrucþia SA cu 99,40% din acþiuni, restul acþionarilor (0,60% din acþiuni) fiind persoane fizice.

SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA are în sfera sa de preocupãri douã domenii de activitate care, deºi sunt distincte ºi se dezvoltã în paralel, în cazul lucrãrilor complexe concurã ºi se integreazã în scopul obþinerii unei prestaþii complete ºi a celor mai bune rezultate tehnice, cu un minim de efort financiar din partea beneficiarului. Aceste domenii de activitate sunt: studii ºi producþie.

Activitatea de studii cuprinde acþiuni de cercetare, studii ºi proiectare propriu-zisã, precum ºi engineering ºi consulting în domeniile geologiei inginereºti, geohidrologiei ºi hidrologiei, construcþiilor ºi ingineriei civile ºi de mediu.

Activitatea de producþie constã în investigaþii geologice ºi foraje.

Investigaþiile geologice executate de GEOROM se bazeazã pe metoda GEORADAR (cunoscutã ºi ca metoda GPR - Ground Penetrating Radar, Radar de Penetrare în Subteran). Aceasta este o tehnicã non-distructivã ce oferã posibilitatea investigãrii structurilor subsolului ºi construcþiilor fãrã afectarea mediului. În acelaºi timp este o metodã non-contact (contactul fizic cu obiectul investigaþiei nu este necesar), rapidã ºi foarte precisã. Datoritã calculatorului încorporat în GPR, metoda asigurã o mãsurare continuã a obiectivului, oferind informaþii bogate în vederea unei procesãri rapide a datelor ºi a unei evaluãri precise. Aplicaþiile acestei metode cuprind detectãri de reþele electrice, de telefonie sau de canalizare în subteran, gradul de umplere cu lichid a conductelor îngropate, studierea construcþiilor îngropate ºi a fundaþiilor, studierea nedistructivã a straturilor de asfalt ºi beton, a haldelor de steril, a construcþiilor monolitice de genul barajelor etc. Metoda Georadar face posibilã investigarea subsolului la adâncimi de la 0,2 m pânã la 150 m sau în funcþie de rezistivitatea terenului. Detectarea se face cu unde electromagnetice având frecvenþe cuprinse între 10 ºi 2.500 MHz. Forajele pe care le face GEOROM fac apel la una dintre cele mai avansate tehnologii de sãpare folosite în lume: forajul orizontal dirijat. Cel mai mare avantaj al acestei tehnologii este eliminarea sãpãturilor deschise ºi implicit, a organizãrilor de ºantiere extinse, a întreruperilor aduse în activitãþile umane din zona de lucru ºi a poluãrii fonice ºi mecanice a mediului.

Echipament pentru forajul orizontal dirijat

Vedere de ansamblu a procesului de foraj

Tehnologia forajului orizontal dirijat presupune folosirea unui sistem de foraj rotativ dirijat, cu urmãtoarele caracteristici tehnologice: • utilizeazã o sculã de sãpare având forma unui sfredel cu dalta în lance.

• avanseazã, pe orizontalã, în sistem rotativ ºi prin dislocarea terenului cu ajutorul unui jet de fluid de foraj de mare presiune.

• sapa ºi prãjinile de foraj sunt pilotate de la suprafaþã, prin teleghidaj, cu ajutorul unui emiþãtor de unde electromagnetice ºi a unui calculator de parametri, permiþând ocolirea obstacolelor subterane ºi ieºirea la suprafaþã cu precizie la locul dorit.

Cu ajutorul acestei tehnologii ºi cu utilajele performante din dotare, GEOROM INTERNAÞIONAL poate executa, într-un timp record ºi cu costuri competitive, introduceri în subteran de conducte pentru apã, gaze, canalizare, produse petrochimice etc. cu diametre de pânã la 800 mm; de asemenea, se pot monta cabluri electrice ºi de telecomunicaþii, se pot practica subtraversãri pe sub drumuri, piste aviatice, râuri, suprafeþe cultivate ºi în principiu în orice situaþie unde nu se doreºte sau nu este posibilã folosirea metodelor clasice de sãpare la suprafaþã.

De asemenea, cu ajutorul acestei tehnologii se pot filtra sau drena zone subterane poluate sau cu exces nedorit de apã, se pot consolida versanþi sau halde de steril, se pot descongestiona conducte deja îngropate ºi înfundate în decursul timpului.

Utilizarea acestei tehnologii are multe avantaje: tehnice – eliminã transportul ºi depozitarea materialului; menþine intactã structura solului; permite efectuarea lucrãrilor, indiferent de gradul de saturare al solului; economice – asigurã o rentabilitate economicã a investiþiei, prin viteza mare de construcþie ºi reducerea implicitã a costurilor, eliminarea cheltuielilor cu spargerea, transportul de pãmânt ºi refacerea suprafeþelor de carosabil, ºi ecologice – permite conservarea intactã a monumentelor arhitectonice ºi istorice, protecþia ecologicã a mediului ambiant, prin evitarea poluãrii fonice ºi a atmosferei. În vederea realizãrii lucrãrilor sale la standarde înalte de calitate, conform cerinþelor sistemului de calitate ISO 9001/2008, SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA a colaborat cu firme importante din România ºi din strãinãtate: Hidroconstrucþia, Energoconstrucþia, Energomontaj, Romelectro ºi Geotec din Bucureºti, BRGM din Franþa, Geophysical Survey Systems Inc. ºi Vermeer din SUA. Graþie acestor colaborãri, SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA a devenit unul dintre liderii acestor tehnologii moderne de pe piaþa româneascã, capabilã sã abordeze execuþia de proiecte de orice complexitate ºi valoare în acest sector de activitate.

Iatã câteva dintre lucrãrile executate de GEOROM pânã în prezent: • Studii GEORADAR pentru: alunecãri de teren în zona cãii ferate Salva - Viºeu ºi Feteºti - Ciulniþa; determinarea gradului de poluare a solului cu reziduuri petroliere la Petromidia Constanþa ºi Petrobrazi Ploieºti; la digurile de pe Valea Oltului ºi Colibiþa; în mina de sare Târgu Ocna; determinãri de fundaþii în zona Palatului Telefoanelor Bucureºti; • Sistemul de drenaje filtrante în zona centrului oraºului Suceava, la adâncimi de 7-8 m; • Subtraversãri de cãi ferate ºi drumuri naþionale pentru sistemul de cablu cu fibre optice Romtelecom în Oltenia; • Reabilitarea reþelei de apã potabilã a oraºului Braºov; • Sistemul de drenare al apelor subterane în zona Combinatului Siderurgic Galaþi ºi în zona Alexandria; • Introduceri de cabluri ºi conducte de apã ºi canalizare pentru localitãþi urbane ºi rurale etc.

Societatea a adoptat o nouã politicã în domeniul calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, responsabilitãþii sociale ºi securitãþii informaþiei, care are ca obiective generale: satisfacerea deplinã a tuturor cerinþelor exprimate de clienþi la preþuri competitive ºi avantajoase, câºtigarea încrederii clienþilor, acþionarilor dar ºi a personalului salariat al Societãþii. Pentru realizarea acestei politici s-a trecut la implementarea, certificarea ºi menþinerea unui sistem de management în conformitate cu cerinþele standardelor internaþionale, având ca referenþial standardele SR EN ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, SA 8000:2008. De asemenea, societatea deþine Agrementul tehnic feroviar ºi autorizaþia de furnizor feroviar emise de AFER. Pentru informaþii mai detaliate cu privire la investigaþiile geologice ºi foraje sau pentru executarea uneia sau mai multor lucrãri de investiþii, din gama celor enumerate în cuprinsul prezentãrii activitãþii SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA în acest numãr al Revistei Construcþiilor ne puteþi contacta astfel: Adresa de contact: B-dul Ferdinand nr. 90, sector 2, Bucureºti, cod poºtal 021393; tel +40.21.25.25.727, +40.21.25.25.728; fax +40.21.25.25.729; office@georom.ro

Pereþi mulaþi - o altã abordare ´´ - proiectant, SBR Soletanche Bachy Fundaþii ing. Árpád SZERZO ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii

În perioada actualã, în zonele urbane se construiesc clãdiri de birouri ºi de locuinþe într-un ritm susþinut, având – conform reglementãrilor în vigoare – cel puþin douã sau trei subsoluri, cu funcþiune de parcare subteranã ºi spaþiu de depozitare / tehnic. În condiþiile în care nivelul hidrostatic este interceptat, de regulã, la adâncimi de aprox. 3,0 m ... 8,0 m – inevitabil deasupra cotei de fundare - iar construcþiile sunt în imediata vecinãtate a unor clãdiri sau strãzi cu circulaþie intensã, alegerea soluþiei de sprijinire a incintei, în timpul excavaþiilor, capãtã o importanþã deosebitã.

Practica uzualã constã în execuþia unui perete perimetral din piloþi secanþi sau pereþi mulaþi, dublat, în interior, de un perete structural, cei doi pereþi fiind despãrþiþi de un strat de hidroizolaþie. Prin urmare, pentru faza de exploatare, peretele interior este dimensionat sã preia toate sarcinile laterale (împingerea pãmântului ºi a apei subterane, acþiunea seismicã), iar impermeabilizarea lateralã este asiguratã de stratul de hidroizolaþie. Astfel, peretele de incintã îºi pierde orice rol în faza de exploatare.

Comportarea independentã a celor douã ansamble structurale – peretele de incintã, respectiv structura de rezistenþã a clãdirii – în special în ceea ce priveºte tasarea lor, este cunoscutã ºi controlabilã, însã implicã lucrãri costisitoare, utilizate doar în faza de construcþie a incintei.

Peretele mulat, proiectat ºi conceput ca perete perimetral definitiv, oferã o serie de avantaje, cele mai importante fiind: • eliminarea peretelui structural perimetral; • eliminarea stratului de hidroizolaþie lateralã; • posibilitatea utilizãrii peretelui mulat ca fundaþie pentru stâlpii ºi pereþii perimetrali ai structurii. În acelaºi timp, soluþia prezintã unele provocãri, atât pentru proiectantul geotehnician, cât ºi pentru proiectantul de structurã ºi beneficiarul lucrãrii: • verificarea adecvatã a incintei la acþiunea seismicã, din motive tehnologice rãmânând zone nearmate de 50-60 cm între carcasele de armãturã ale peretelui mulat; • realizarea conexiunii radier perete mulat ºi modelarea conlucrãrii dintre cele douã elemente; • integritatea hidroizolaþiei rostului radier - perete mulat; • controlul infiltraþiilor în timpul exploatãrii.

Prezentul articol analizeazã problema controlului infiltraþiilor din timpul exploatãrii, tratând trei aspecte: infiltraþiile

prin baza incintei, prin corpul peretelui mulat, respectiv prin rosturile tehnologice dintre panourile peretelui mulat.

Primul aspect, cel al controlului infiltraþiilor prin baza incintei este o problemã de proiectare geotehnicã, ce depinde, în principiu, de condiþiile geotehnice din amplasament, de barierele naturale sau artificiale în calea apei, respectiv de adâncimea structurii de sprijin. În ceea ce priveºte infiltraþiile prin corpul peretelui mulat, anume definirea etanºeitãþii ºi reglementarea condiþiilor ºi toleranþelor de etanºeitate pentru perete mulat având caracter de perete definitiv, lipseºte mediul legislativ.

Documentul cel mai des folosit în discuþiile referitoare la impermeabilitatea pereþilor mulaþi este ghidul austriac „Richtlinie Dichte

Fig. 1: Corelare clase de structurã cu clasele de impermeabilitate

Tabelul 1: Clasele de impermeabilitate A2 ºi A3

14

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Foto 1: Sistemul CWS

Foto 2: Perete mulat definitiv în parcãri subterane

Schlitzwände“ (Ghid Tehnic privind Impermeabilitatea Pereþilor Mulaþi), ediþia 2002, care oferã detalii calitative ºi cantitative pentru stabilirea gradului de impermeabilitate al pereþilor mulaþi definitivi.

Documentul defineºte 5 clase de impermeabilitate, fiecare prevãzutã cu metode explicite de verificare a impermeabilitãþii ºi o limitare precisã a cantitãþilor de apã infiltratã, denumite A1 (preponderent uscat), A2 (puþin umed), A3 (umed), A4 (foarte umed), respectiv, o clasã specialã As (complet uscat).

Pentru parcãri subterane se recomandã clasele A2 ºi A3, care sunt definite conform tabelului 1.

Pe lângã aceastã categorisire, documentul introduce patru clase de structurã a pereþilor mulaþi: „S Kon1“, „S Kon2“, „S Kon3“ ºi o clasã specialã „S Kons“, iar pentru fiecare dintre aceste clase se definesc criterii constructive, de ex. grosime minimã, limitarea deschiderii fisurilor, lãþimea maximã a rostului tehnologic.

Clasa „S Kons“ este cea mai restrictivã, în timp ce „S Kon3“ este cea mai permisivã.

Conform graficului din figura 1 (redactat pe baza fig. 3/1 din documentul citat), pentru o anumitã presiune a apei ºi a clasei de impermeabilitate cerute, se precizeazã clasa de structurã cea mai permisivã pentru care lucrarea se poate executa în condiþii de calitate corespunzãtoare.

O configuraþie aplicabilã, de ex. pentru o clãdire cu trei subsoluri, cu o diferenþã de 6 m între nivelul hidrostatic liber ºi nivelul coborât al apei din incintã, clasa de cerinþã A3 ºi clasã structuralã „S Kon2“, este utilizarea pereþilor mulaþi cu grosimea de 60 cm, care poate fi o soluþie viabilã în multe situaþii de proiectare.

Ultimul aspect legat de controlul infiltraþiilor din timpul exploatãrii se referã la impermeabilitatea în dreptul rosturilor dintre panouri.

Sistemul de etanºare CWS® (Continuous Water Stop), brevetat de Soletanche Bachy, rãspunde la problemele nerezolvate de forma tradiþionalã a rosturilor tehnologice.

Datoritã faptului cã, în timpul excavaþiei, grinda CWS protejeazã betonul panoului anterior, calitatea ºi geometria rostului sunt excelente. Cel mai

des folosit dispozitiv de etanºare între panouri este banda water stop, care permite îndeplinirea necesitãþilor de etanºare.

Dupã finalizarea unui panou curent, grinda CWS este lãsatã în poziþie pânã când panoul urmãtor este excavat. Astfel, prin utilizarea sa ca ghidaj al excavaþiei panoului urmãtor, se asigurã continuitatea geometricã a peretelui. În timpul fazei de excavare, bena graiferului se conecteazã de grinda CWS la intervale regulate de timp, asigurând, astfel, corecþia imediatã a oricãrei tendinþe de deviere. În aceste condiþii verticalitatea panourilor poate fi limitatã la 0,5% din adâncime, atât în direcþie transversalã cât ºi în cea longitudinalã, faþã de 1%, cât este valoarea toleranþei stabilitã în standardele de execuþie aferente (SR EN 1536:2011).

Betonarea unui panou poate fi realizatã total independent de organizarea ºi planingul ºantierului. Grinda CWS, ca element de cofraj, nu este extrasã înainte de întãrirea betonului; este lãsatã în poziþie pânã când panoul adiacent este excavat în totalitate. Realizarea rostului devine, astfel, independentã de necesitãþile rezultate din operaþia de betonare. Importanþa inovaþiei constã în faptul cã elementul de rost este extras orizontal ºi nu vertical, ca în metoda clasicã. Astfel, banda water stop rãmâne înglobatã în betonul panoului precedent, în zona rostului, iar dupã betonarea panoului curent va împiedica infiltraþia apei prin rost. În concluzie, prin folosirea unor dispozitive moderne în zona rosturilor tehnologice ale pereþilor mulaþi (CWS®), împreunã cu o conformare structuralã adecvatã (inclusiv considerarea cât mai realistã a interacþiunilor complexe între substructurã – perete mulat – teren de fundare), pereþii mulaþi pot fi o soluþie viabilã, ca pereþi definitivi ai subsolurilor clãdirilor rezidenþiale ºi de birouri în zone urbane.

Pereþii mulaþi definitivi prezintã avantaje economice considerabile, totuºi, nu trebuie uitate douã lucruri: atât impermeabilitatea lor cât ºi finisajul „natural“ al suprafeþelor vizibile ale acestora nu sunt perfecte. Prin urmare trebuie studiate foarte atent toate implicaþiile acestei alegeri, în special cele referitoare la ventilarea adecvatã a subsolurilor ºi – în unele cazuri – la colectarea ºi evacuarea apelor rezultate din infiltraþii.

SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRL Str. Delea Nouã, Nr. 3, Et. 2, Sector 3, Bucureºti - 030924, România Tel: +40 31 102 37 01 | Fax: +40 31 102 37 02 Email: sbr@sbr.ro www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com

Revista Construcþiilor septembrie 2014

15

HYDRAULIC DRILL RIG 900 P HYDRAULIC DRILL RIG 900 P este unul dintre cele mai performante utilaje pentru geotermie produse de firma italianã COMACCHIO SRL, utilaj care soseºte în aceste zile în România.

Aceastã versiune a utilajului de foraj GEO 900 a fost proiectatã pentru a rãspunde exigenþelor clienþilor care opereazã în sectorul geotermiei.

S-a adoptat sistemul de foraj cu cap dublu, sistem indicat pentru instalarea de sonde geotermice în terenuri cu pietriº liber ºi în terenuri moi (argilã, nisipuri etc.).

Utilatã cu un mast ranforsat, cu sistem de avansare prin motoreductor ºi forþa de tragere mãritã, aceastã forezã este dotatã cu kit cap dublu, care permite miºcarea continuã ºi contrarotaþia celor douã baterii (prãjini ºi tubulaturã), ajungând la un cuplu, la capul inferior, de pânã la 3.300 daNm. Instalaþia de foraj hidraulicã GEO 900 este dotatã cu pompã de apã ºi noroi pentru tratarea detritului de foraj ºi cu sistem de ridicare a prãjinilor ºi a tubulaturii, sistem care uºureazã operaþia de încãrcare / descãrcare, micºorând, astfel, timpul de lucru în ºantier.

Instalaþia a fost deja achiziþionatã de firma HVM ECOLOGIC Bacãu, societate care mai are în dotare încã o instalaþie de foraj marca COMACCHIO. GEO 900 este un produs polivalent care poate acoperi o întreagã gamã de lucrãri în domeniul cercetãrilor geotehnice, al monitorizãrii ambientale, inclusiv sondaje pentru carotaj continuu, prin distrugerea nucleului ºi sondaje cu utilizarea tehnologiei SONIC. Aceastã instalaþie poate fi folositã ºi în ingineria civilã cu utilizarea forajului prin rotaþie sau/ºi rotopercuþie.

Caracteristicile de tragere ºi cuplu ale capului fac din aceastã instalaþie soluþia idealã pentru execuþia de puþuri de apã.

Societatea IJF DRILLING SOLUTIONS SRL, reprezentantul în România al firmei COMACCHIO, invitã operatorii din acest sector sã viziteze site-ul firmei COMACCHIO (www.comacchio-industries.it), acolo unde sunt prezentate toate noutãþile din acest sector.

Totodatã, specialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie cu orice informaþii care vã pot fi utile.

16

Vã aºteptãm, de asemenea, ºi la standul COMACCHIO din cadrul târgului internaþional GEOFLUID DRILLING AND FOUNDATIONS, târg care va avea loc în perioada 1-4 Octombrie 2014 în Piacenza – Italia, ºi unde puteþi fi oaspeþii noºtri pe întreaga duratã a evenimentului.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

IJF DRILLING SOLUTIONS Firmã specializatã în execuþia de fundaþii speciale, cercetãri geognostice, foraje hidrogeologice, injecþii, ancoraje

Servicii oferite: • Foraje hidrogeologice pentru alimentãri cu apã (foraj puþuri, foraje de mare, medie ºi micã adâncime, denisipãri) • Foraje speciale cu utilaje de înaltã tehnologie (piloþi foraþi de incintã, de fundare ºi foraje pentru epuisment) în mediu umed sau uscat • Foraje geoambientale • Foraje geotermice • Închiriere de utilaje pentru lucrãri de foraj: instalaþii de foraj • Asistenþã tehnicã post vânzare • Service în 24 de ore • Consultanþã ºi consiliere tehnicã în foraje de orice tip • Ancoraje

IJF Drilling Solutions este importator unic de utilaje pentru foraj ale producãtorului italian Comacchio, care se situeazã printre primele companii la nivel naþional ºi internaþional în ceea ce priveºte producþia de instalaþii de foraj pentru diametre mici ºi medii.

Comacchio SRL are reprezentanþe în 41 de þãri de pe 5 continente.

IJF Drilling Solutions este reprezentant al: DAI PRA SRL Produce sisteme de injecþie (injectoare, malaxoare, amestecãtoare – agitatoare), packere, pompe.

CARANDINA SRL Produce, la cererea clientului, orice tip de echipament pentru foraj: sape, elice continue, sisteme CFA, bucket pânã la Ø 2.000, trasdutoare, racorduri, hopper, friction welded drill rods.

F.G.S. Drill SRL Prãjini de foraj, ciocane fund de gaurã, amortizoare, racorduri api în special din oþel 42 CrMo4.

GEOMARC S.R.L. Are în fabricaþie pompe, sisteme de foraj roto-percutoare pentru carotaje ºi probe ambientale, prãjini wire line, coroane.

GEOMISURE S.R.L. Produce instrumente pentru monitorizarea lucrãrilor de foraj.

Trezirea cifrelor Adriana IFTIME - director executiv FPSC Suntem obiºnuiþi sã fim luaþi de val cu toate problemele noastre cotidiene, cu toate preocupãrile zilnice în legãturã cu ceea ce facem, cum se deruleazã afacerile noastre, la ce licitaþii mai participãm, ce contracte mai obþinem, de unde plãtim salariile, taxele ºi impozitele, cum ne încasãm producþia, cum ne plãtim furnizorii º.a.m.d.

Pentru a putea merge mai departe, pe drumul nostru cu multe obstacole, trebuie sã fim înzestraþi cu o mare dozã de optimism, cu speranþa ca mâine, cu siguranþã, va fi mult mai bine. ªi dacã individual este posibil sã avem satisfacþia de a ni se fi împlinit câte un vis pentru care am trudit mult, la nivel naþional, periodic, Institutul Naþional de Statisticã ne aratã oglinda viselor (ne)împlinite cumulate pe întreaga economie.

Prin Comunicatul de presã din 8 august, Institutul Naþional de Statisticã ne informeazã cã în luna iunie 2014 volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, faþã de luna mai, cu 2,6% (serie ajustatã). Mai grav mi se pare, însã, cã, potrivit aceleiaºi surse, în semestrul I 2014, comparativ cu semestrul I 2013, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 9,4% (serie ajustatã), scãdere evidenþiatã astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 18,8%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 11% ºi lucrãrile de construcþii noi cu 8%.

Pe obiecte de construcþii, în sensul metodologiei statisticii, construcþiile inginereºti au scãzut, în acelaºi interval, cu 26,7%. Existã, însã, ºi creºteri îmbucurãtoare: pentru clãdirile rezidenþiale cu 41,2% iar pentru clãdirile nerezidenþiale cu 6,6%.

18

Aceste cifre sunt susþinute ºi de dinamica negativã a numãrului de întreprinderi ºi a numãrului de angajaþi. În anul 2006 activau în construcþii peste 36.000 de întreprinderi, cu cca 427.000 salariaþi, în 2010 peste 60.000 de întreprinderi, cu cca 470.000 angajaþi iar în 2012 aproximativ 44.500 întreprinderi, cu 400.000 angajaþi. Dupã estimãrile noastre, în prezent activeazã pe piaþa construcþiilor mai puþin de 25.000 de întreprinderi, cu cca 250.000 de angajaþi (INS nu are statistica acestora la zi ºi de aceea cer scuze pentru o eventualã eroare în aceastã estimare). Întorcându-mã la cifrele care exprimã dinamica volumului lucrãrilor de construcþii, nu pot sã nu observ cã scãderile dramatice au apãrut în zona de finanþare cu bani publici: construcþiile inginereºti - drumuri, autostrãzi, poduri, cãi ferate (cine a auzit despre construcþia unei cãi ferate în România ultimelor decenii?), aeroporturi, stadioane. Prin urmare, cifrele comunicate de Institutul Naþional de Statisticã aratã, cât se poate de limpede, cã în România anului 2014 dezvoltarea infrastructurii nu este pe nicio listã de preocupãri guvernamentale, deºi se vorbeºte mult despre asta. În realitate, de zece ani se vorbeºte mult despre asta dar realizãrile sunt doar la nivelul penibilelor tãieri de panglici de câþiva kilometri de autostradã, care nu pleacã ºi nu ajung nicãieri, sau bucãþi de centuri care ocolesc câteva oraºe ºi ai cãror kilometri sunt adunaþi, în mod caragialesc, pentru a umfla marile realizãri de autostrãzi din România.

Adriana Iftime

Personal, cred cã dacã guvernul nu ia în serios aceastã problemã, dacã nu lanseazã cu adevãrat o strategie în dezvoltarea infrastructurii, care sã fie pusã în aplicare de CNADR cu oameni profesioniºti ºi responsabili, vom rãmâne în continuare fãrã autostrãzi multã vreme de aici înainte. Am participat cu câtva timp în urmã la un eveniment organizat, cu mult profesionalism, de o publicaþie de prestigiu, în care reprezentantul la vârf al CNADR a insultat o salã întreagã de profesioniºti, prezentând o perspectivã a dezvoltãrii infrastructurii în România pe care nu o putea crede nici mãcar un extraterestru.

Dacã cineva încearcã sã motiveze lipsa surselor de finanþare, rog acea persoanã sã nominalizeze o þarã de pe mapamond al cãrui ministru de finanþe sã declare cã are buget suficient. Îl voi cita pe Richard Farmer, care spunea: ”Managementul este unul dintre factorii esenþiali care explicã de ce o þarã este bogatã sau sãracã”. În opinia mea, România este o þarã sãrãcitã.

Remarcãm, în datele prezentate mai sus, cã existã ºi un sector cu creºteri: este vorba despre sectorul rezidenþial: în trimestrul I 2014 s-au Revista Construcþiilor septembrie 2014

realizat 8.270 locuinþe, în creºtere cu 588 faþã de trimestrul I din 2013.

Comparaþia nu este neapãrat relevantã dar faptul cã trendul este ascendent ne dã speranþã cã piaþa de locuinþe se va redresa mai repede ºi aceasta deoarece aici sunt derulate fonduri private.

Avem, totuºi, mult de recuperat ºi în sprijinul acestei afirmaþii vin cu urmãtoarele argumente: România are încã o cerere mare de locuinþe pe care, de altfel, nu o mai mãsoarã ºi nu o mai gestioneazã nimeni.

România are un fond construit de cca 8.000.000 de unitãþi de locuit pentru 20.000.000 locuitori. În anul 2008 – an de vârf pentru construcþia de locuinþe în România - s-au finalizat aproape 64.500 locuinþe. Rata a

scãzut apoi an de an ajungând la 15.400 în 2011, dupã care a înregistrat o nouã revigorare, ajungând la 40.000 locuinþe în 2013. Aceasta înseamnã cã rata de construire în ultimii 6 ani ar fi de cca douã procente la mia de locuitori, mult sub nivelul european ºi sub viteza de degradare a fondului existent în þara noastrã.

Aº mai preciza cã ºi în domeniul construirii de locuinþe au fost retrase, în mod sistematic, fondurile publice ajungând de la 5.749 locuinþe în 2005, la 1.198 locuinþe în 2013 ºi 49 locuinþe în trimestrul I 2014.

Este adevãrat cã, în acest sector, este normal ca finanþãrile sã vinã mai ales din fonduri private, dar locuinþele sociale ºi de necesitate ar trebui sã preocupe autoritãþile publice.

Pentru a încheia într-o notã cât de cât optimistã, voi apela la încã un indicator statistic ºi anume: autorizaþiile eliberate pentru clãdiri. Institutul Naþional de Statisticã ne informeazã cã: ”În luna iunie 2014 s-au eliberat 3.824 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 6,6% faþã de luna mai 2014 ºi cu 7,3% faþã de luna iunie 2013. În semestrul I 2014, s-au eliberat 17.749 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 2% faþã de semestrul I 2013.“ Aºteptãm cu nerãbdare sã ridicãm aceste clãdiri, dar nu pot încheia fãrã a pune întrebarea pe care ne-o tot punem dupã trei licitaþii: ºi autorizaþia pentru construcþia autostrãzii Comarnic – Braºov când va fi eliberatã?

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII B-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94 E-mail: contact@pptt.ro | Web: www.fed-psc.ro

Sisteme flexibile pentru stabilizarea taluzurilor / versanþilor Daniel FLUM - Rüegger & Flum AG, Basel, Elveþia Sistemele flexibile, realizate din plase de oþel, în combinaþie cu ancoraje, sunt folosite pe scarã largã pentru stabilizarea pantelor din sol sau rocã. Ele constituie soluþii economice ºi o bunã alternativã la zidurile rigide din beton sau cu structuri masive de suport.

Pe lângã plasele convenþionale din sârmã, pe piaþã sunt disponibile ºi plase din oþel de înaltã rezistenþã.

Acestea din urmã pot absorbi forþe substanþial mai mari, care sunt transferate ulterior ancorajelor. Pentru dimensionarea sistemelor flexibile de stabilizare au fost dezvoltate concepte speciale care sã permitã utilizarea lor pe pante abrupte, în soluri mai mult sau mai puþin omogene sau cu rocã fracturatã.

Stabilizãrile implementate în sol ºi rocã, urmate sau nu de o revegetare, confirmã faptul cã aceste mãsuri sunt adecvate în practicã. O asemenea revegetare completã este facilitatã de structura deschisã a plaselor.

Plasele din sârmã folosite la stabilizare au, în majoritatea cazurilor, rezistenþa de rupere la tracþiune a firului de sârmã de aprox. 500 N/mm2. Dacã se doreºte o distanþã economicã între ancoraje, adesea aceastã simplã plasã nu are capacitatea de a absorbi forþele ºi sã le transmitã cãtre ancore. Dezvoltarea unei plase din sârmã de oþel cu înaltã rezistenþã de rupere la tracþiune a firului de sârmã, de cel puþin 1.770 N/mm2, oferã noi posibilitãþi de a stabiliza, mai eficient ºi mai economic, pantele. Modelele care iau în considerare statica solului ºi a rocii servesc la dimensionarea acestor stabilizãri.

PLASE DIN OÞEL DE ÎNALTÃ REZISTENÞÃ PENTRU STABILIZAREA ACTIVÃ A TALUZURILOR Plasele din sârmã de oþel de înaltã rezistenþã sunt disponibile pe piaþã sub denumirea de TECCO®. Standard, plasa este realizatã din sârmã de oþel cu diametrul de 3 mm ºi are o acoperire aluminiu-zinc împotriva coroziunii.

Forma de diamant a ochiului are dimensiunea de 83 mm - 143 mm ºi este realizatã printr-o simplã rãsucire.

Plasa standard din sârmã de oþel TECCO® are o rezistenþã de rupere la tracþiune de 150 kN/m. Aceastã valoare reprezintã rezistenþa minimã garantatã la rupere. Structura tridimensionalã oferã, pe de o parte, o transmitere optimã a forþelor de la sol cãtre plasã ºi, pe de altã parte, o fixare avantajoasã pentru realizarea revegetãrii. În comparaþie cu plasele din sârmã de oþel tradiþionale, disponibile pe piaþã, cu dimensiunea ochiului ºi diametrul sârmei comparabile, aceastã plasã de sârmã din oþel de înaltã rezistenþã, cu proprietãþile ei specifice, are capacitatea de a absorbi ºi transmite forþe de aproximativ trei ori mai mari.

Sistemul de placã de ancorare cu forma de diamant, care se potriveºte plasei TECCO®, are rolul de a fixa plasa în ancorele pentru sol sau rocã. În acest mod, sistemul permite o pretensionare considerabilã a plasei.

Conceptul de dimensionare RUVOLUM® s-a dezvoltat special pentru dimensionarea sistemelor flexibile pentru stabilizarea taluzelor la instabilitate superficialã.

22

Fig. 1: Stabilizare activã a taluzurilor din sol sau rocã, cu plase din oþel de înaltã rezistenþã, în combinaþie cu ancorajul pentru sol sau rocã

RUVOLUM® – CONCEPTUL DE DIMENSIONARE A SISTEMELOR FLEXIBILE, PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR ÎN SOL SAU ROCÃ FOARTE ALTERATÃ Conceptul de dimensionare RUVOLUM® a fost creat pentru dimensionarea sistemelor flexibile care sunt alcãtuite din plasa de oþel ce acoperã taluzul în combinaþie cu ancorajul pentru taluzuri din sol ºi taluzuri din rocã deterioratã, fragmentatã. El include investigãri ale instabilitãþilor locale între tijele de ancoraj ºi, de asemenea, investigaþii ale instabilitãþilor de suprafaþã paralele cu panta. În felul acesta, acceleraþiile datorate cutremurului ºi presiunea de curgere în cazul saturãrii complete pot fi luate în considerare.

Investigaþii ale instabilitãþii locale între tijele de ancoraj Investigarea instabilitãþilor locale se referã la corpurile predispuse la alunecare localã între tijele individuale. Sistemul pentru stabilizarea de suprafaþã urmeazã sã fie dimensionat astfel încât toate corpurile predispuse la alunecare sã fie reþinute, iar forþele maxime ce se dezvoltã sã fie absorbite ºi transmise prin intermediul tijelor spre subsolul stabil.

Din figura 2 se poate observa cã fiecãrei tije îi corespunde un câmp cu lãþimea a ºi lungimea 2b, care trebuie asigurat împotriva instabilitãþii locale.

Pornind de la acest câmp, corpurile predispuse sã se desprindã vor avea o lungime maximã 2b. Secþiunea pantei maxime predispuse la desprindere este substanþial influenþatã de prezentul concept de protecþie.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

formã trapezoidalã care trebuie investigat. Pentru simplificare se poate aproxima forma trapezoidalã ca fiind un dreptunghi cu latura ared ºi cu adâncimea t.

Urmãtoarea relaþie (1) rezultã din consideraþiile de echilibru, conform mecanismului de alunecare a douã corpuri dupã Mohr-Coulomb, aplicând un factor de siguranþã γmod. Forþa maximã P urmeazã a fi determinatã variind înclinarea suprafeþei de alunecare unghiul β ºi grosimea stratului t, luând în considerare seismul (εv, εh), precum ºi presiunea de curgere rezultatã în urma saturãrii complete cu apã (FSI, FSII).

Fig. 2: Instabilitãþi locale între tijele individuale

Plasa este pretensionatã asupra suprafeþei cu o forþã V prin intermediul piuliþei ºi a plãcii de ancoraj care apasã asupra solului. Suprafaþa este imediat stabilizatã în jurul tijei. Modelul pentru dimensionare ia în considerare acest fapt (fig. 3). Se presupune cã în jurul tijei de ancoraj se va forma un trunchi de con datoritã plãcii de ancoraj ºi a plasei iar între douã trunchiuri de con se formeazã un corp de

Urmãtoarele douã verificãri de siguranþã trebuie îndeplinite, pentru a investiga instabilitatea localã între tijele individuale: • Testul rezistenþei plasei la forþa tãietoare în zona plãcii de ancorare, prin aplicarea forþei P; • Testul rezistenþei plasei la transmiterea forþei Z în direcþie paralelã cu panta spre tija superioarã.

Fig. 3: Mecanismul de alunecare a douã corpuri ºi secþiunea maximã a grosimii t a corpului predispus la desprindere, luând în considerare presiunea lateralã exerciatã de conul de presiune

Fig. 4: Investigarea corpurilor de formã cubicã predispuse la alunecare în plan paralel cu panta

Investigaþii ale instabilitãþilor superficiale paralele cu panta Investigaþiile instabilitãþii superficiale paralele cu panta se referã la stratul de suprafaþã care tinde sã se desprindã de solul stabil (ca o combinaþie a numeroaselor instabilitãþi între tijele de ancorare). Tija de ancoraj are scopul de a stabiliza stratul superficial instabil, ca un întreg. Astfel, un corp de formã cubicã, de lãþime a, lungime b ºi grosime t, este fixat prin intermediul tijei cu o anumitã siguranþã.

Din consideraþiile de echilibru pentru corpul de formã cubicã ilustrat ºi þinând cont de condiþia de rupere Mohr-Coulomb, în funcþie de parametrii geometrici ºi geotehnici, precum ºi luarea în considerare a forþei V ºi a factorului de corecþie pentru nesiguranþa modelului γmod, se poate formula ecuaþia generalã pentru stabilirea forþei tãietoare S. În acest fel, acceleraþiile verticale ºi orizontale datorate seismului (εv, εh), precum ºi presiunea rezultatã în urma saturãrii complete cu apã a terenului (FS) care acþioneazã în plan paralel cu panta, pot fi:

Urmãtoarele trei verificãri de siguranþã trebuie îndeplinite în contextul investigãrii instabilitãþii superficiale în plan paralel cu panta: • Verificarea stratului superficial la alunecare în plan paralel cu panta; • Verificarea plasei la perforare; • Verificarea tijei de ancorare la eforturi combinate.

BIBLIOGRAFIE RÜEGGER, FLUM D. [2001] „Slope stabilization with high-performance steel wire meshes in combination with nails and anchors”, Simpozion Internaþional, Ranforsarea Pãmântului, IS Kyushu, Fukuoka, Japonia; ROREM E., FLUM D, [2003] “TECCO® high-tensile wire mesh & revegetation, system for slope stabilization”, Asociaþia Internaþionalã de Control al Eroziunii Solului, a 35–a conferinþã anualã IECA, Philiadelphia, SUA; FLUM D., RÜEGGER. [2003] “The dimensioning of flexible surface stabilization systems made from high-tensile wire mesh in combination with nailing and anchoring in soil and rock.”, Conferinþa Internaþionalã Ingineria Versanþilor, Hong Kong.

Geobrugg AG - Geohazard Solutions Str. Zizinului, Nr. 2, Bl. 40, Sc. C, Ap. 3 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | info@geobrugg.com

Laboratoarele GEOSTUD, profund implicate în realizarea programului naþional pentru construcþia de autostrãzi ºi reabilitarea liniei CF pentru viteze ale trenurilor de 160 km/h ec. Petru NICOLAE - director general dr. ing. Aurel BARARIU - consilier tehnic ing. Dan CÃLIN - ºef Laborator de Analize ºi Încercãri în Construcþii ing. Liviu TALOª - ºef Laborator Central de Geosintetice dr. ing. Raluca CHIRICà - ºef Departament Mediu SC Geostud are în componenþã trei laboratoare, ºi anume: Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii, Laboratorul Central de Geosintetice ºi Laboratorul de Mediu, toate dotate corespunzãtor, autorizate ISC ºi acreditate RENAR. În prezent, toate laboratoarele sunt implicate în execuþia lucrãrilor pentru autostrãzi, reabilitarea liniei CF, reabilitarea drumurilor naþionale etc. Astfel, am elaborat ºi elaborãm ºi în prezent studii geotehnice ºi încercãri pe materiale pentru autostrada Orãºtie - Sibiu, Lugoj Deva, CF Simeria - Curtici, Coºlariu - Simeria ºi monitorizarea factorilor de mediu în timpul execuþiei lucrãrilor sau în perioada de notificare a defectelor pentru autostrada Deva - Orãºtie - Sibiu, autostrada Lugoj - Deva, reabilitarea CF Sighiºoara - Coºlariu. În cele ce urmeazã se face o scurtã prezentare a activitãþilor ce se desfãºoarã în douã dintre aceste laboratoare.

1. Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii – profil geotehnicã Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii funcþioneazã din anul 2001 ºi, aºa cum s-a mai arãtat într-un articol anterior (Revista Construcþiilor, nr. 93 – iunie 2013), a fost dotat cu aparaturã modernã prin finanþare nerambursabilã (Programul operaþional sectorial “Creºterea Competitivitãþii Economice POS – CCE 2007-2013) ºi prin efort propriu, iar din anul 2013 este acreditat RENAR. Au fost achiziþionate: aparat de compresiune monoaxialã; aparat

Fig. 1: Realizarea unei încercãri în aparatul triaxial

24

triaxial complet; aparat pentru determinarea rezistenþei la forfecare; aparat pentru determinarea compresibilitãþii; aparat pentru determinarea indicelui californian de capacitate portantã (CBR); permeametre. Toate aceste aparate, cu excepþia permeametrelor, sunt dotate cu computer ºi imprimantã. O asemenea dotare a fãcut posibil ca Geostud sã fie angrenatã în gãsirea unor soluþii viabile pentru stabilizarea unor alunecãri de teren, prin efectuarea unor teste speciale cu aparatul triaxial, pentru determinarea caracteristicilor fizice ºi mecanice reale ale pãmânturilor din zonele alunecãtoare, deoarece se pot reedita condiþiile din teren. Astfel de studii s-au fãcut pentru alunecãrile din judeþele: Sibiu, Mureº, Gorj ºi Constanþa. Trebuie

Fig. 2: Exemplu de grafic obþinut în timpul încercãrii CBR în laborator

remarcat faptul cã aceste aparate urmãresc variabilele în timpul încercãrilor, inclusiv presiunea apei din pori ºi genereazã automat rapoartele de încercare, conform standardelor BS, ASTM, AASH9 ºi SR. În figura 1 se prezintã aparatul ºi o imagine cu epruvete dupã încercarea cu aparatul triaxial.

Toate testele fãcute cu aceste aparate sunt importante, mai jos fiind prezentat un exemplu, respectiv testul CBR în laborator. Acest test este deosebit de important pentru pamânturile aflate în condiþii dificile ºi atunci când determinãrile de capacitate portantã direct în teren sunt greu de realizat.

Caracteristicile de mãsurare se fac în situaþia cea mai defavorabilã, iar pe baza lor se pot concepe strategii de remediere a terasamentelor executate din materiale coezive ºi/sau semicoezive, cât ºi soluþii, astfel încât sã rezulte ameliorarea sau împiedicarea distrugerii terasamentelor la acþiunea prelungitã a factorilor climatici distructivi (apã, zãpadã, îngheþ-dezgheþ etc.), faþã de care aceste tipuri de materiale, prin natura lor, au o sensibilitate ridicatã. În figura 2 se prezintã grafic rezultatele unei astfel de încercãri.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

2. Laboratorul Central de Geosintetice Laboratorul Central de Geosintetice funcþioneazã din anul 2006 ºi, aºa cum s-a mai arãtat într-un articol anterior, a fost dotat, prin fonduri nerambursabile ºi efort propriu, cu aparaturã modernã la nivel european, iar din anul 2008 este acreditat RENAR pentru majoritatea încercãrilor.

Dotarea laboratorului cu aparaturã modernã asistatã de calculator a fãcut posibilã efectuarea unor determinãri speciale, cum ar fi: • evaluarea comportãrii hidraulice a sistemului compozit pãmânt-geotextil; • fluajul sub acþiunea încãrcãrilor de lungã duratã; • coeziunea adiþionalã, care ia naºtere la contactul dintre geosintetic ºi pãmântul aflat sub sarcinã; • cuantificarea creºterii valorii unghiului de frecare, datoratã efectului încleºtãrii materialului granular în ochiurile geogrilelor; • permeabilitatea normalã a geotextilului la diferite gradiente, cu edopermeametrul cu nivel variabil.

Dintre aceste încercãri, toate deosebit de importante, douã se descriu mai jos. a) Fluajul Un colectiv tânãr din cadrul Geostud a adaptat aparatul de forfecare directã cu casetã mare (30 cm x 30 cm) pentru mãsurarea fluajului la geogrile, pornind de la principiul forfecãrii cu efort impus ºi deformaþie mãsuratã. Astfel, cu un sistem de scripeþi a fost impus un efort constant de forfecare printr-o forþã aplicatã casetei inferioare, pe rama cãreia a fost fixat geosinteticul, iar cu ajutorul unor micrometre s-a mãsurat deplasarea acestora în timp (fig. 3). În acest mod, s-a evaluat comportamentul mai multor tipuri de geogrile similare din punctul de vedere al rezistenþei la tracþiune.

Rezultatele încercãrilor efectuate s-au exprimat sub formã de grafice de fluaj, conform modelului din figura 4.

Acest procedeu a permis sã se cuantifice mai bine interacþiunea material geosintetic - pãmânt necoeziv ºi a condus la alegerea, în proiectare, a tipului de geogrilã care corespunde cel mai bine unui anumit tip de pãmânt, cu urmãtoarele avantaje:

• permite trasarea curbelor de efort-deformaþie efectivã pe o perioadã îndelungatã (fig. 5); • dimensionarea lucrãrilor în baza unor caracteristici reale ale materialelor geosintetice, care se nasc la contactul pãmânt - geosintetic aflat sub sarcini; • ieftinirea lucrãrilor, pe ansamblu, cu aproape 20%. b) Evaluarea comportãrii hidraulice a sistemului compozit pãmânt - material geosintetic În cadrul Laboratorului Central de Geosintetice al SC Geostud SRL, au fost realizate cercetãri experimentale pentru evaluarea comportãrii hidraulice a sistemului compozit pãmânt - geotextil, dar ºi pentru a putea analiza, în mod detaliat, capacitatea de filtrare ºi drenaj a geosinteticului utilizat, precum ºi riscul de colmatare a acestuia.

Fig. 3: Aparatul de forfecare adaptat pentru efort impus

Fig. 4: Exemplu de grafic de fluaj

Fig. 5: Diagrama obþinutã în aparatul de forfecare cu casetã mare din dotarea Geostud ºi o geogrilã între casete continuare în pagina 26

Revista Construcþiilor septembrie 2014

25

urmare din pagina 25

Fig. 6: Montarea ºi punerea în funcþiune a permeametrului cu pereþi rigizi

Fig. 8: Exemplu de grafic de permeabilitate

Pentru încercãri s-a utilizat permeametrul cu pereþi rigizi, aparat conceput ºi pus în funcþiune în cadrul Laboratorului Central de Geosintetice al SC Geostud SRL, urmând indicaþiile standardului american ASTM D5101, în scopul simulãrii adecvate a condiþiilor din teren, în cazul punerii în contact a unui material geotextil permeabil cu pãmântul din teren (fig. 6).

Aparatura utilizatã constã dintr-un vas cilindric cu pereþi rigizi, alimentat cu apã dezaeratã de la un rezervor cu nivel constant, conectat la ieºire la un alt rezervor cu nivel constant (fig. 7). Aceastã încercare este potrivitã pentru evaluarea stabilitãþii interne a pãmântului în contact cu geotextilul cu rol de filtru (apariþia fenomenului de sufozie) la diverºi gradienþi hidraulici. De asemenea, se pune în evidenþã colmatarea, în timp, a geotextilului cu rol de filtrare sau realizarea unui echilibru al curgerii (realizarea unui filtru invers la contactul dintre pãmânt ºi geotextil) – fig. 8.

26

Prin intermediul acestui studiu experimental de compatibilitate hidraulicã a sistemului pãmânt geosintetic, au fost evidenþiate caracteristicile materialului geosintetic, a cãror evaluare este necesarã în scopul unei selecþii corecte ºi optime a materialului geosintetic utilizat cu rol de drenaj/filtrare în lucrãrile inginereºti. De asemenea, se poate aprecia ºi durata de viaþã a geotextilului aflat în contact cu pãmântul.

Ca o concluzie, se poate spune cã dotarea actualã a Laboratorului Central de Geosintetice al SC Geostud SRL permite verificarea acelor caracteristici ale materialelor geosintetice care se nasc în interacþiune cu

Fig. 7: Permeametrul cu pereþi rigizi

pãmântul ºi, în acest mod, o dimensionare corectã a structurii din pãmânt armat ºi reducerea costurilor pe ansamblu. * * * În aceste laboratoare se desfãºoarã ºi o intensã activitate ºtiinþificã ºi didacticã. Astfel, mai mulþi doctoranzi au studiat comportarea materialelor geosintetice înglobate în pãmânt sau au urmãrit starea de umiditate ºi îndesare a unor pãmânturi dificile aflate sub sarcinã. Toate aceste studii ºi încercãri s-au finalizat cu elaborarea tezelor care au avut o deosebitã apreciere la susþinere (fig. 9), iar doctoranzii s-au remarcat prin publicarea unor articole ºtiinþifice la conferinþe ºi congrese internaþionale.

De asemenea, an de an, studenþii de la master - anul I ai Universitãþii Bucureºti, Facultatea de Geologie ºi Geofizicã, secþia Inginerie geologicã ºi geotehnicã ambientalã, desfãºoarã o scurtã practicã în laboratoarele noastre, care se încheie cu o lucrare necesarã la examenul final.

Fig. 9: Susþinerea publicã a tezelor de doctorat Revista Construcþiilor septembrie 2014

Soluþii constructive pentru protecþia amfibienilor utilizate în proiectarea infrastructurii rutiere Cristina MÃRUNTU - director Calitate-Mediu SC CONSITRANS SRL, drd. Facultatea de Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri – UTCB Importanþa conservãrii speciilor ºi habitatelor sensibile s-a materializat, la nivelul þãrii noastre, în delimitarea unor suprafeþe considerate optime pentru conservare, care, prin includerea într-un program de protecþie european, sã asigure sustenabilitatea speciilor ºi a ecosistemelor, proces finalizat prin declararea ariilor naturale protejate incluse în reþeaua ecologicã europeanã Natura 2000. Însã, dupã declararea acestor arii, a apãrut o altã constrângere în realizarea proiectelor de infrastructurã, ºi anume, protejarea rutelor de deplasare ale speciilor ºi asigurarea conectivitãþii între ariile protejate Natura 2000.

Deºi în contextul global al protecþiei ºi conservãrii biodiversitãþii, protecþia speciilor de amfibieni poate pãrea o secþiune minorã, acest aspect este unul extrem de important ºi frecvent în dezvoltarea proiectelor de infrastructurã rutierã.

CADRU GENERAL În România au fost identificate 19 specii de amfibieni, toate protejate la nivel naþional ºi european, 11 specii strict protejate în conformitate cu directivele europene, iar 8 menþionate în legislaþia naþionalã privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei ºi florei sãlbatice.

De asemenea, speciile de amfibieni au un rol important în menþinerea echilibrului ecosistemelor în care trãiesc, rol ce le transformã într-o verigã esenþialã, atunci când vine vorba de conservarea ºi protecþia ecosistemelor.

Pânã acum, modul în care sunt afectate rutele de deplasare ale speciilor de amfibieni a fost privit ºi analizat mai mult la nivel teoretic, neluând întotdeauna în considerare studii specifice privind comportamentul caracteristic ºi fiziologia speciei.

Faptul în sine este grav, dacã ne gândim cã nu existã o bazã legalã clarã privind identificarea, declararea ºi modul de conservare a rutelor de deplasare, iar amplasarea ºi caracteristicile soluþiilor tehnice de pãstrare a conectivitãþii sunt elemente extrem de complexe.

La nivel european existã soluþii constructive care ºi-au demonstrat eficienþa ºi au dus la îmbunãtãþirea calitãþii ecosistemelor; de aceea, consider cã aceste soluþii pot fi implementate cu succes ºi în proiectele de infrastructurã rutierã din România, dacã sunt cunoscute.

Elemente constructive În urma studiilor biologice ºi a investigaþiilor ecologice, s-a stabilit cã speciile de amfibieni au nevoie de un tip special de podeþ de traversare, care sã pãstreze elementele primare ale habitatului natural folosit de aceste specii.

Foto 1: Diverse tipuri de podeþe pentru tranzitul amfibienilor 28

Astfel, podeþele pentru tranzitul amfibienilor au o caracteristicã esenþialã ºi anume, prezenþa treptelor umede ºi uscate, care favorizeazã folosirea acestora de cãtre speciile de amfibieni ºi herpeto-faunã, dar ºi de cãtre mamiferele de talie micã.

Existã mai multe tipuri de podeþe pentru protecþia amfibienilor (tubulare, casetate, prefabricate etc.) prezentate în foto 1, însã cel mai des utilizat tip de podeþ pentru amfibieni este cel casetat din elemente prefabricate, cu un canal umed median ºi trepte laterale uscate cu lãþimea cuprinsã între 20 – 40 cm (foto 2).

Acest tip de podeþ este de formã rectangularã ºi poate fi prevãzut, în partea superioarã, cu un grãtar mobil, care sã permitã accesul ploii, al luminii solare ºi ventilaþia corespunzãtoare.

De asemenea, se recomandã amenajarea interioarã cu nisip ºi bolovani, pentru a da un aspect natural structurii ºi a creºte ºansele de utilizare.

Pereþii laterali, care fac legãtura înspre podeþ, pot fi amplasaþi la un unghi de 450, pentru a direcþiona speciile þintã, în timp ce pe taluz, la 75 cm de la bazã, se insereazã parapeþii de ghidare, din material reciclat, care au o suprafaþã Revista Construcþiilor septembrie 2014

Foto 2: Podeþ pentru tranzitul amfibienilor, realizat pe un drum regional din landul Saxonia Inferioarã, Germania

alunecoasã, astfel încât sã blocheze accesul herpetofaunei pe suprafaþa carosabilã ºi ieºirea amfibienilor în afara zonei de protecþie. În general, parapeþii de ghidare se amplaseazã pe o lungime cuprinsã între 50 m ºi 100 m, de o parte ºi de cealaltã a podeþului.

CONCLUZII Este foarte important ca soluþiile de protecþie a speciilor de amfibieni sã fie cunoscute, studiate ºi analizate încã din primele etape ale proiectãrii, mai ales din perspectiva reducerii impactului asupra ecosistemelor afectate direct, dar ºi a

costurilor aferente lucrãrilor de protecþia mediului din cadrul proiectelor de infrastructurã rutierã. Astfel, o abordare eficientã poate determina costuri reduse pentru proiectele de infrastructurã rutierã, iar pe termen lung se asigurã conservarea realã a speciilor ºi stabilitatea ecosistemelor.

Adoptarea unor mãsuri eficiente de protecþie ºi conservare a habitatelor ºi speciilor sensibile reprezintã baza pentru adoptarea unor soluþii durabile în domeniul dezvoltãrii proiectelor de infrastructurã.

BIBLIOGRAFIE 1. Design Manual for Roads and Bridges, volume 10 Environmental Design and Management, Februarie 2001; 2. Raportul Grupului de lucru PIARC “Monitorizarea mediului înconjurãtor”, 2011; 3. J. MERROW, Effectiveness of Amphibian Mitigation Measures Along a New Highway, 2007; 4. D. COGÃLNICEANU, Amfibienii din România, Ghid de Teren, 2002.

Implicarea Patronatului Societãþilor din Construcþii în proiecte cofinanþate FSE, pentru formarea profesionalã a angajaþilor de pe ºantierele din România Interviu cu Ioana Andreea Vlad, marketing manager PSC, despre calificarea forþei de muncã din sectorul construcþiilor.

Redacþia: De unde a venit ideea de a vã implica în procesul de calificare a forþei de muncã din construcþii?

Ioana Andreea Vlad: Problema forþei de muncã din sectorul construcþiilor este destul de veche ºi bine cunoscutã în domeniu. La fel ºi iniþiativele patronatului de a susþine calificarea forþei de muncã de pe ºantier. Încã din 2011, PSC a susþinut proiectul Robust, derulat în contextul iniþiativei europene BUILD UP Skills, în prezent fiind membru în consorþiul de implementare al proiectului QualiShell, Schema naþionalã de calificare pentru forþa de muncã din construcþii pentru realizarea de anvelope de înaltã performanþã ale clãdirilor. Proiectul vizeazã dezvoltarea a douã scheme naþionale de calificare pentru angajaþii care efectueazã activitãþi de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit.

Red.: Relataþi-ne mai mult despre implicarea efectivã a Patronatului Societãþilor din Construcþii în materie de calificare a forþei de muncã.

I.A.V.: În vederea punerii în practicã a schemelor naþionale de calificare pentru muncitorii din construcþii, în luna aprilie anul acesta Patronatul Societãþilor din Construcþii (PSC), 30

împreunã cu Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT), Fundaþia Dezvoltarea Popoarelor, în calitate de solicitant, ºi filialele acesteia din Cluj ºi Arad, au demarat implementarea proiectului CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAI BUNÃ!.

Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European, prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Investeºte în oameni! (Axa prioritarã 2 - “Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa muncii”, Domeniul major de intervenþie 2.3. “Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”) ºi vizeazã calificarea forþei de muncã din sectorul construcþiilor ºi alte domenii de activitate.

Red.: Care sunt: perioada de desfãºurare ºi principalele obiective ale proiectului?

I.A.V.: Proiectul CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSà LA O VIAÞà MAI BUNÃ! se desfãºoarã în perioada aprilie 2014 – octombrie 2015, având o duratã de 18 luni, iar ca areal de implementare vizãm 3 regiuni: Bucureºti-Ilfov, Vest ºi Nord Vest.

Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de creºterea competitivitãþii ºi adaptabilitãþii persoanelor angajate, cetãþeni români, prin promovarea beneficiilor formãrii

Ioana Andreea VLAD

profesionale continue în rândul angajaþilor ºi întreprinderilor, precum ºi prin accesul ºi participarea angajaþilor la programele de formare profesionalã.

Red.: Ce fel de activitãþi veþi desfãºura în cadrul proiectului?

I.A.V.: Proiectul CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSà LA O VIAÞà MAI BUNÃ! este un proiect strategic derulat la nivel naþional în trei regiuni, un proiect amplu care presupune desfãºurarea de activitãþi complexe, dar mizãm ºi pe expertiza partenerilor implicaþi alãturi de noi în proiect.

Principalele activitãþi din proiect se axeazã pe: informare cu privire la oportunitãþile de calificare/recalificare ºi evaluare pentru persoanele Revista Construcþiilor septembrie 2014

angajate; promovarea beneficiilor formãrii profesionale în rândul angajaþilor ºi întreprinderilor; furnizarea serviciilor de informare, consiliere ºi orientare profesionalã pentru 962 angajaþi; participare la programe de formare profesionalã autorizate pentru dobândirea unei (noi) calificãri pentru 812 angajaþi din domeniul construcþiilor ºi din alte domenii; evaluarea ºi certificarea competenþelor profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale pentru 150 de angajaþi în domeniul construcþiilor; monitorizare programe de formare; crearea ºi dezvoltarea reþelei la nivel multiregional pentru participarea angajaþilor din domeniul construcþiilor la programe de formare profesionalã.

Totodatã, în cadrul proiectului vom realiza cursuri de formare profesionalã în acord cu cerinþele pieþei muncii ºi nevoile participanþilor, iar în ce priveºte sectorul construcþiilor vom desfãºura programe de formare pentru ocupaþiile: Lucrãtor în Izolaþii; Dulgher - Tâmplar - Parchetar; Fierar - Betonist; Confecþioner tâmplãrie din aluminiu ºi mase plastice, acestea fiind ocupaþii de interes pentru membrii noºtri.

Red.: Care ar fi publicul þintã / beneficiarii acestui proiect?

I.A.V.: Grupul þintã din proiect este reprezentat de persoanele expuse riscului de pierdere a locului de muncã din cauza lipsei calificãrii sau a unei calificãri scãzute, a nivelului scãzut de educaþie ºi care, de multe ori, se confruntã ºi cu alte probleme de excluziune socialã.

De asemenea, ne-am propus ca 50% dintre persoanele aparþinând grupului þintã sã facã parte din rândul muncitorilor necalificaþi ºi 50% din rândul muncitorilor care au un nivel scãzut de calificare, din toate grupele de vârstã, cu un accent

deosebit pe grupele de vârstã tânãrã (pânã în 30 de ani) ºi seniori (peste 45 de ani). În cifre, vizãm 962 de persoane angajate din regiunile menþionate, persoane care vor participa la sesiuni de consiliere / orientare profesionalã, vor parcurge cursuri de formare profesionalã ºi le vor fi evaluate competenþele (inclusiv cele dobândite în mod nonformal) ºi 55 de întreprinderi care sã beneficieze de aceºti angajaþi.

Red.: Din punct de vedere al rezultatelor ce impact anticipaþi?

I.A.V.: În ceea ce priveºte rezultatele asumate de consorþiu estimãm cã vor fi obþinute, la finalizarea proiectului CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAI BUNÃ!

962 de persoane angajate care sã beneficieze prin proiect de consiliere / orientare ºi formare profesionalã continuã, dintre care: 812 persoane vor participa la programe de calificare ºi recalificare ºi 150 de angajaþi vor fi evaluaþi pentru validarea cunoºtinþelor dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale.

Estimãm, de asemenea, o ratã de succes în ce priveºte participarea le cursurile de calificare de 95% ºi doar 5% abandon, un procent ambiþios pe care sperãm sã îl demonstrãm la final prin responsabilitatea cu care vom implementa acþiunile descrise în proiect.

Red.: Ce beneficii au companiile din sectorul construcþiilor ºi angajaþii acestora, din proiect?

I.A.V.: Beneficiile participãrii în proiect sunt multiple de ambele pãrþi.

Voi enumera doar câteva pentru fiecare categorie de actori vizaþi de proiectul nostru.

Pentru angajatori, companii din sectorul construcþiilor, principalele avantaje identificate de noi sunt: creºterea competitivitãþii pe piaþã prin utilizarea de forþã de muncã

având un nivel ridicat de calificare; diminuarea costurilor cu formarea profesionalã a propriilor angajaþi; creºterea productivitãþii muncii angajaþilor; dezvoltarea unui parteneriat durabil ºi acces la consiliere ºi formare profesionalã pentru angajaþi º.a. În ceea ce priveºte angajaþii, avantajele calificãrii ºi certificãrii de competenþe ar putea fi: creºterea nivelului de pregãtire profesionalã, conform standardelor cerute pe piaþa muncii; siguranþa locului de muncã, în urma creºterii nivelului de productivitate individualã; posibilitatea identificãrii mai facile a unui loc de muncã, în caz de ºomaj º.a.m.d.

Sã nu uitãm faptul cã vorbim despre un proiect cofinanþat din Fondul Social European, ceea ce înseamnã cã nu implicã costuri semnificative din partea participanþilor.

Practic, totalitatea costurilor cu calificarea angajaþilor reprezintã cheltuieli eligibile în proiect ºi sunt decontate de FSE, singura implicare, din partea participanþilor, constând în alocarea de timp pentru a participa la cursuri.

Mizãm astfel pe disponibilitatea angajatorilor de a trimite angajaþii la programele de calificare / recalificare / specializare derulate prin acest proiect ºi pe responsabilitatea angajaþilor de a lua în serios cursurile, pentru a obþine un nivel de calificare superior.

Red.: În final, care este mesajul dumneavoastrã pentru publicul þintã al proiectului?

I.A.V.: Mesajul nostru se desprinde din titlul proiectului: CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSà LA O VIAÞà MAI BUNÃ!; proiect pentru angajaþii din sectorul construcþiilor, iar pentru firmele ce îºi desfãºoarã activitatea în sectorul construcþiilor mesajul proiectului se rezumã la sintagma PERFORMANÞà ªI COMPETITIVITATE PRIN CALIFICARE GRATUITÃ.

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII B-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94 E-mail: contact@pptt.ro | Web: www.fed-psc.ro

Stabilirea soluþiilor de fundare prin încercãri clasice (foraje ºi analize de laborator) ºi încercãri in situ ing. Roxana CHIRIAC, expert tehnic Petru CHIRIAC - SC ARHICON PROIECT SRL ing. Petriºor MIHAI - SC GEOTER SRL Lucrarea de faþã prezintã utilizarea, cu succes, a celor douã metode pentru stabilirea soluþiilor de fundare optime din punct de vedere tehnic ºi economic, la o construcþie cu destinaþia de Hotel, compusã din douã corpuri: un corp cu o suprafaþã construitã de 560 m2, cu un regim de înãlþime D + P + 8...9E ºi un corp cu o suprafaþã construitã de 430 m2, cu un regim de înãlþime Demisol, ambele amplasate pe un complex de argilã ºi argilã grasã, cu umflãri ºi contracþii mari.

1. METODE DE INVESTIGARE Luând în considerare importanþa construcþiei ºi datele despre amplasament obþinute din prospecþiunile anterioare executate în vecinãtate, s-a considerat necesarã, pentru determinarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de fundare, executarea unui foraj mecanic cu diametrul de 4“ pânã la fundamentul zonei ºi a douã penetrãri dinamice cu con, pânã la adâncimi de 14 m de la nivelul terenului.

Având în vedere adâncimea la care se preconizeazã realizarea fundãrii corpurilor de construcþii, s-a luat decizia de a recolta probe netulburate, la intervale mai mici

decât cele standard, pentru a obþine mai multe informaþii despre straturile din acest interval.

2. INTERPRETAREA REZULTATELOR 2.1. Din interpretarea rezultatelor penetrãrilor dinamice ºi a încercãrilor de laborator efectuate pe probele recoltate cu ocazia executãrii prospecþiunilor, se pot afirma urmãtoarele: 2.1.1. În suprafaþã se gãseºte un strat de umpluturi de pãmânt în grosime de 1,50 m.

2.1.2. Sub stratul de umpluturi se aflã un strat de argilã prãfoasã cenuºie, plastic vârtoasã, cu pungi de nisip, pânã la adâncimea de 2,30 m de la nivelul terenului.

Tabelul 1

2.1.3. În continuare se gãseºte un strat de argilã cenuºie plastic consistentã, cu caracteristici fizicomecanice slabe, pânã la adâncimea de 3,00 m de la nivelul terenului.

Acesta este caracterizat printr-o porozitate de 51,70%, indicele porilor are valoarea de 1,07, greutatea volumicã la umiditatea naturalã de 17,93 kN/m3 ºi în stare uscatã de 13,05 kN/m3.

2.1.4. Urmeazã un strat de argilã grasã cenuºie plastic vârtoasã. Luând în considerare valorile caracteristicilor obþinute din încercãrile de laborator (porozitatea, indicele porilor ºi greutatea volumicã în stare uscatã), precum ºi din penetrãrile dinamice (nr. de lovituri) s-a diferenþiat acest strat în douã straturi, cu caracteristici fizico-mecanice mult diferite, astfel: • De la 3,0 m pânã la adâncimea de 4,30 m, acest strat prezintã caracteristici fizico-mecanice slabe, respectiv printr-o POROZITATE FOARTE MARE de circa 53...55%, indicele porilor cu valoarea de 1,18, greutatea volumicã la umiditate naturalã de 17,5 kN/m3 ºi în stare uscatã de 12,4 kN/m3. De asemenea, numãrul de lovituri variazã în intervalul 3...7 buc.

• De la 4,30 m pânã la adâncimea de 5,60 m, caracteristicile fizico-mecanice se îmbunãtãþesc semnificativ, astfel încât POROZITATEA DEVINE MAI MICÃ cu valori de circa 44,4%, indicele porilor ajungând la valoarea de 0,80, greutatea volumicã în stare uscatã la 15,0 kN/m3, iar numãrul de lovituri la valori de la 9... 12 buc. Caracteristicile fizico-mecanice ale acestor straturi sunt prezentate în tabelul 1.

Valorile de calcul ale caracteristicilor fizico-mecanice ale straturilor din amplasament Valorile notate cu (*) s-au determinat pe baza interpretãrii rezultatelor penetrãrilor dinamice prin metoda Apollonia ºi U.S.D.M.S.M. continuare în pagina 34

32

Revista Construcþiilor septembrie 2014

urmare din pagina 32

2.1.5. În continuare se gãseºte un strat de argilã prãfoasã cenuºie plastic vârtoasã cu caracteristici fizicomecanice bune pânã la adâncimea de 6,80 m de la gura forajului.

2.1.6. Sub acest strat se aflã un strat de praf nisipos argilos saturat, cu caracteristici fizico-mecanice bune (determinate din penetrãrile dinamice), pânã la adâncimea de 7,60 m de la nivelul terenului.

2.1.7. În continuare s-a interceptat un strat de nisip grosier, galben cafeniu, cu rar pietriº, în stare îndesatã, pânã la adâncimea de 11,50 m de la nivelul terenului, unde s-a gãsit stratul de bazã, argila marnoasã cenuºie, plastic vârtoasã.

2.2. Apa subteranã s-a interceptat la adâncimea de 2,30 m ºi s-a stabilizat la adâncimea de 1,70 m de la nivelul terenului. Din analizele efectuate de cãtre Laboratorul de calitatea apei din cadrul Direcþiei Apelor Prut Iaºi pentru probe recoltate din foraj, apa subteranã prezintã agresivitate sulfaticã slabã asupra betoanelor care vin în contact cu aceasta.

3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE Având în vedere caracteristicile corpurilor de construcþii, proprietãþile fizico-mecanice ale straturilor din amplasament, precum ºi prevederile din STAS 3300/2-85 ºi din normativul GP014-97, s-au calculat valorile presiunilor plastice ºi critice, în mai multe ipoteze. S-a estimat o cotã a pardoselii demisolului de circa 1,65 m sub cota terenului actual ºi o înãlþime a grinzilor de fundare de circa 1,50 m ºi a rezultat o adâncime minimã de fundare de la cota terenului actual de circa 3,15 m, deci în cadrul stratului de argilã grasã.

3.1. În ipoteza fundãrii directe în stratul de argilã grasã plastic vârtoasã cu porozitate foarte mare, situat la adâncimi de 3,0...4,30 m de la nivelul terenului, pentru presiunile plastice ºi critice, s-au obþinut urmãtoarele valori: 3.1.1. În cazul alcãtuirii infrastructurii construcþiilor dintr-o reþea de grinzi de fundare din beton armat, valorile presiunilor plastice ºi critice, în funcþie de adâncimea efectivã de fundare faþã de nivelul pardoselii demisolului, sunt prezentate în tabelul 2.

3.1.2. În ipoteza transmiterii la teren a sarcinilor din suprastructurã, prin intermediul unui radier din beton armat, valorile presiunilor plastice ºi critice devin: P pi = 140 kPa; Pcr = 170 kPa. 34

3.2. În ipoteza fundãrii Tabelul 2: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul alcãtuirii directe în stratul de construcþiilor din reþele de grinzi de fundare din beton armat, funargilã grasã plastic date în stratul de argilã grasã plastic vârtoasã cu porozitate foarte vârtoasã, cu porozitate mare situat la adâncimi de 3,0...4,3 m micã, situat la adâncimi de 4,30...5,60 m de la nivelul terenului, valorile presiunilor plastice ºi critice variazã, în funcþie de modul de transmitere Tabelul 3: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul alcãtuirii construcþiilor din reþele de grinzi de fundare din beton armat, la teren a sarcinilor din fundate în stratul de argilã grasã plastic vârtoasã cu porozitate micã suprastructurã, astfel: situat la adâncimi de 4,3...5,6 m 3.2.1. În ipoteza alcãtuirii infrastructurii construcþiilor dintr-o reþea de grinzi de fundare din beton armat, valorile presiunilor plastice ºi critice, în funcþie de adâncimea Tabelul 4: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul fundãrii directe a construcþiilor pe un strat de balast îndesat efectivã de fundare faþã de cel puþin 1,0 m grosime de nivelul pardoselii demisolului, sunt prezentate în tabelul 3.

3.2.2. În ipoteza transmiterii la teren a sarcinilor din suprastructurã, prin intermediul unui radier din beton armat, contracþie - umflare, situat la adânvalorile presiunilor plastice ºi critice cimi de 4,30...5,60 m de la nivelul devin: Ppi = 240 kPa; Pcr = 280 kPa. terenului, fãrã o îmbunãtãþire pre3.3. În ipoteza transmiterii la alabilã. În acest caz sunt necesare teren a sarcinilor din suprastructurã urmãtoarele mãsuri: prin intermediul unei perne din • Alcãtuirea infrastructurii conbalast de minimum 1,0 m grosime, strucþiei se va realiza din reþele de aºezatã pe stratul de argilã plastic grinzi de fundare din beton armat vârtoasã cu porozitate micã situat la pentru corpul alcãtuit din demisol ºi adâncimi de 4,30...5,60 m: dintr-un radier din beton armat pen3.3.1. În cazul alcãtuirii infra- tru corpul alcãtuit din D + P + 8...9E. structurii dintr-o reþea de grinzi de • Dimensiunile în plan ale fundafundare din beton armat rezemate þiilor se vor alege astfel încât presiupe perna de balast, valorile presiu- nile efective pe talpa fundaþiei sã fie nilor sunt prezentate în tabelul 4. în concordanþã cu valorile presiunilor 3.3.2. În ipoteza transmiterii la plastice ºi critice, prezentate la teren a sarcinilor din suprastructurã, prin intermediul unui radier din beton punctul 3.2 din prezentul studiu, în armat rezemat pe perna de balast, funcþie de alcãtuirea concretã a valorile presiunilor plastice ºi critice infrastructurii.

• Secþionarea clãdirilor ºi fundaþiilor devin: Ppi = 300 kPa; Pcr = 400 kPa. în tronsoane de maximum 30 m, prin 4. SOLUÞII DE FUNDARE rosturi de tasare.

A CORPURILOR DE CONSTRUCÞII 4.2.2. Transmiterea sarcinilor Având în vedere caracteristicile straturilor din amplasament ºi alcã- la teren prin realizarea unei perne tuirea construcþiei din douã corpuri din material granular de cel puþin cu regimuri de înãlþime mult diferite 1,0 m grosime, sub ambele cor(un corp cu Demisol ºi celãlalt corp puri de construcþie.

• Grosimea efectivã a pernei de cu Demisol + Parter + 8...9 Etaje), pãmânt îmbunãtãþit se va determina sunt necesare urmãtoarele mãsuri: 4.1. Realizarea unui rost de din condiþia ca presiunea efectivã la tasare între cele douã corpuri de baza pernei sã fie inferioarã valorii presiunii plastice, calculatã conform construcþie.

4.2. Referitor la fundarea con- prevederilor menþionate la pct. 3.3.2 strucþiei, se propun mai multe soluþii din STAS 3300/2-85, adicã pplz > σz de fundare, astfel: + σgz.

4.2.1. Fundarea directã a ambe• Evazarea pernei se va realiza în lor corpuri de construcþie în stratul exteriorul ambelor corpuri de conde argilã grasã plastic vârtoasã cu strucþie cu o lãþime egalã cu grosiporozitate micã, cu proprietãþi de mea pernei.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

4.2.3. Fundarea diferitã pentru cele douã corpuri, astfel: Fundarea corpului înalt pe o pernã din balast ºi fundarea corpului alcãtuit din demisol în stratul de argilã grasã situat la adâncimea de 3,00...4,30 m de la nivelul terenului. În acest caz sunt necesare urmãtoarele mãsuri: • Pentru corpul înalt se vor respecta precizãrile de la pct. 4.2.2 menþionat anterior.

• Pentru corpul cu demisol se vor respecta prevederile de la pct. 4.2.1 cu excepþia pct. 4.2.1.2 unde se vor utiliza valorile presiunilor prezentate la pct. 3.1 din prezentul studiu.

• În zona rostului dintre cele douã corpuri se recomandã urmãtoarea alcãtuire: Axele stâlpilor la cele douã corpuri din zona rostului se vor amplasa la distanþe suficiente între ele, pentru a se crea posibilitatea de transmitere centricã a sarcinilor din suprastructurã la fundaþiile de rost, ºi a se respecta condiþiile de fundare diferite pentru cele douã corpuri.

Grinzile structurii, perpendiculare pe planul de separare, se vor realiza cu console dimensionate corespunzãtor, pentru preluarea sarcinilor verticale din zonele dintre axele celor douã corpuri de construcþie.

4.3. Prin intrarea în vigoare a eurocodurilor, este necesar a se efectua proiectarea geotehnicã prin calcul, la stãrile limitã stabilite prin pct. 6.2 din SR EN 1887-1; 2004 5. CONCLUZII Stabilirea numãrului ºi tipului de prospecþiuni ºi investigaþii pentru proiectarea unei construcþii este o problemã dificilã legatã de raportul dintre costul prospecþiunilor ºi investigaþiilor ºi valoarea construcþiei respective. Este de la sine înþeles cã un numãr mai mare de prospecþiuni asigurã o cunoaºtere mai temeinicã a terenului de fundare, ceea ce permite o proiectare mai economicã a fundaþiilor. În cazul prezentat, prin utilizarea celor douã metode, foraje ºi încercãri de laborator cu frecvenþã mãritã ºi prin executarea a douã penetrãri dinamice s-au obþinut cu

un preþ rezonabil informaþiile necesare unei proiectãri sigure ºi economice. Conform legislaþiei tehnice în vigoare, pentru planificarea investigaþiilor pe teren (tip, numãr, adâncime de investigare) se pot utiliza prevederile din tabelul 2.1 din SR EN 1997-2; 2007.

BIBLIOGRAFIE 1. PÃUNESCU M., POP V., SILION T., Geotehnicã ºi fundaþii.

Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1982; 2. STANCIU A., LUNGU L., Fundaþii, vol. 1. Editura Tehnicã, Bucureºti, 2006; 3. STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundãrii directe; 4. NP112-04: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directã; 5. SR EN 1997-1:2006: Standard Român. Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã. Partea I: Reguli generale de proiectare; 6. SR EN 1997-1/NB:2007: Standard Român. Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã. Partea I: Reguli generale de proiectare. Anexa naþionalã.

Accesorii originale pentru un acoperiº durabil Accesoriile CREATON – siguranþã, esteticã, durabilitate Accesoriile originale sunt o necesitate. Ele îndeplinesc atât cerinþe estetice cât ºi cerinþe tehnice sau funcþionale.

Pentru un acoperiº durabil trebuie executatã o ventilare conform tuturor normelor tehnice. O asemenea ventilare asigurã eliminarea umiditãþii din spaþiul de sub acoperiº ºi protecþia necesarã ºarpantei. Aceastã protecþie se poate obþine prin folosirea þiglelor de aerisire ºi conexiunea lor la coamã. În cazul trecerilor prin acoperiº (de exemplu, pentru montarea unei antene sau a unor panouri solare), trebuie, de asemenea, utilizate accesoriile necesare pentru a se obþine un acoperiº sigur ºi perfect din punct de vedere tehnic ºi estetic. Deoarece fiecare trecere prin acoperiº reprezintã un pericol potenþial pentru pãtrunderea umezelii ºi a apei, garantarea etanºeitãþii acoperiºului se poate obþine doar utilizând accesoriile originale, special proiectate pentru acest scop.

De exemplu, sistemul de conexiune ºi ventilare la coamã, în întregime ceramic, oferã o soluþie completã, atât din punct de vedere estetic cât ºi tehnic.

1. Element ceramic funcþional închidere coamã 2. Þiglã de coamã 3. Þiglã de aerisire ºi conexiune la coamã 4. Þiglã lateralã de aerisire ºi conexiune la coamã 5. Þiglã lateralã

Sistemul, compus din þigla de coamã, þigla de conexiune ºi aerisire la coamã, element ceramic pentru închidere coamã, precum ºi patentatul “FiRSTFIX”, asigurã o soluþie completã cu multe avantaje.

Din punct de vedere estetic, accesoriile îndeplinesc orice cerinþã. Un acoperiº în totalitate ceramic aratã ca ºi “turnat”, atâta timp cât sunt utilizate accesoriile originale.

Durabilitate prin ventilare Prin folosirea produselor CREATON, beneficiaþi de toate calitãþile materiei prime naturale: protecþie optimã la umiditate ºi îngheþ, prin asigurarea, în acelaºi timp, a capacitãþii de difuzie, rezistenþã la razele UV ºi la alþi factori externi ºi durabilitate, în timp, datoritã materiei prime atent selecþionate ºi prelucrate.

36

Siguranþa oferitã de þigla de trecere specialã Fiecare punct de trecere prin acoperiº poate fi un punct sensibil prin care umezeala, apa sau zãpada se pot infiltra.

De aceea, în acest caz, ar trebui sã utilizaþi, în mod special, sistemul de accesorii speciale conceput de CREATON. Datoritã þiglelor speciale de trecere veþi profita, permanent, de combinaþia perfectã între esteticã ºi funcþionalitate. Trecerea dinspre exterior spre interiorul acoperiºului se face în deplinã siguranþã, astfel încât pãtrunderea apei sã nu mai reprezinte vreo problemã.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Fie cã sunt þigle de trecere pentru centrale termice, fie pentru antenã sau pentru panouri solare, acestea au o rezistenþã îndelungatã în timp ºi sunt stabile la radiaþii UV. Fiind produse separat pentru fiecare model din gama CREATON, aceste þigle de trecere se potrivesc perfect, montajul fiind foarte uºor ºi mai ales, fãrã alte finisãri ºi etanºeizãri ulterioare. Þiglele de trecere sunt livrate ca un sistem întreg, împreunã cu manºeta de etanºeizare, cât ºi cu adaptorul / racord flexibil în douã dimensiuni: 110 mm ºi 125 mm.

Pentru zonele unde se înregistreazã cãderi masive de zãpadã, CREATON a dezvoltat, tot pe baza þiglelor de prindere, sisteme de parazãpezi foarte rezistente.

Acestea pot fi din aluminiu sau pot fi cele clasice, din lemn rotunjit, cu aspect tradiþional.

Protecþia împotriva zãpezii ºi accesul pe acoperiº

Sistemele de parazãpezi se monteazã la fel de simplu ca ºi sistemele de acces pe acoperiº, oferind aceeaºi stabilitate ºi flexibilitate în configurare.

Având în vedere lucrãrile periodice de întreþinere a coºurilor de fum, lucrãri care necesitã accesul pe acoperiº ºi mersul pe suprafaþa acestuia, CREATON a dezvoltat un sistem ingenios de trepte, care se fixeazã într-o þiglã de prindere. Þiglele de prindere, extrem de stabile, oferã o multitudine de posibilitãþi pentru a crea un acces foarte sigur pe acoperiº.

Toate aceste elemente sunt din aluminiu ºi sunt livrate la culoarea aleasã a acoperiºului. Þiglã de prindere

Pentru fiecare model de þiglã din gama CREATON existã o þiglã de prindere care este identicã cu modelul de þiglã ales, atât ca formã, cât ºi din punct de vedere al culorii asigurând astfel o integrare perfectã în suprafaþa acoperiºului.

Estetica, siguranþa ºi durabilitatea sunt termenii care definesc accesoriile CREATON CREATON & ETERNIT SRL B-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175 www.creaton.com.ro

Cu ALUPROF tineti tantarii la distanta!

MRO SISTEM PLASA CU RAMA BATANTA IMPOTRIVA INSECTELOR • Sistemul de plasa batant împotriva insectelor este o asigurare adecvata a usii de balcon.

• Profilul ramei plasei este de o forma moderna, rotunjita, care se imbina perfect cu tamplaria actual utilizata. Rama plasei se asambleaza cu ajutorul coltarelor interioare din aluminiu, care consolideaza intreaga constructie. De asemenea, exista posibilitatea de a alege modalitatea de conectare a profilelor cu coltare, prin presare sau cu suruburi de prindere.

• Consolidarea suplimentara, cu ajutorul conexiunilor cu dispozitive de blocare, permite realizarea unei rame de dimensiuni mai mari. Plasa este montata de rama ferestrei sau de tamplarie cu ajutorul balamalelor, un sistem brevetat, foarte simplu de pretensionare a auto-inchiderii.

Pe întreaga circumferinta a ramei este aplicata o garnitura perie, care asigura suplimentar incaperea impotriva factorilor externi nefavorabili.

• In setul standard, plasa este echipata cu maner si magneti de sustinere in pozitie inchisa. In partea inferioara a aripii se regaseste o placa de umplere, care, in timpul deschiderii plasei, o protejeaza de deteriorare.

Gama de culori disponibile:

MRP SISTEM PLASA CU RAMA GLISABILA IMPOTRIVA INSECTELOR • Sistemul de plasa cu rama glisabila împotriva insectelor se potriveste in principal la balcoane, terase sau sere.

• Aripa plasei împotriva insectelor gliseaza intre sina superioara si cea inferioara. La sina inferioara este utilizata o rola de deplasare cu mecanism, care permite ajustarea neteda a unghiului de inclinare a fiecarei aripi. O gama larga de sine de deplasare permite montajul plasei împotriva insectelor in diferite variante, la toate tipurile de ferestre si usi. Se poate utiliza impreuna cu jaluzelele exterioare.

• Forma profilului pentru plasa elimina necesitatea utilizarii prinderilor suplimentare. La acest sistem s-a folosit o frana care incetineste miscarea aripii spre finalul pozitionarii si o bara de protectie ce previne lovirea ramei plasei de sina.

Gama de culori disponibile:

O miºcare importantã ºi îndrãzneaþã - lansarea noii sigle Hexadome Construct Începând cu luna iulie, Hexadome Construct are un nou logo, ce simbolizeazã îmbinarea armonioasã a soluþiilor Adexsi (produse cu montaj în faþadã ºi acoperiº) exprimând, în acelaºi timp, ºi obiectivul primordial al companiei de a dezvolta ºi îmbunãtãþi în permanenþã nivelul de calitate al soluþiilor ºi serviciilor oferite.

Unul dintre principalii jucãtori de pe piaþa din România, în ceea ce priveºte soluþiile de evacuare fum ºi gaze fierbinþi, Hexadome Construct îºi diversificã permanent gama de soluþii tehnice, din dorinþa de a oferi partenerilor un numãr cât mai mare de beneficii, atât în ceea ce priveºte siguranþa ºi confortul acestora, cât ºi grija pentru mediul înconjurãtor.

Astfel, enumerãm câteva dintre aceste noi soluþii de succes care se integreazã, în mod armonios, în gama tradiþionalã de soluþii: • Lanterhome - cupoletã destinatã asigurãrii funcþiilor de iluminat ºi ventilaþie în cadrul aplicaþiilor civile, • Hexatube Spot - sistem de iluminat cu tuburi solare, ce asigurã luminã naturalã în spaþiile fãrã ferestre, • Hexasteel Phoni - dispozitiv de acoperiº conceput pentru a asigura izolarea fonicã, • Sunlite Control – sistem de umbrire cu lamele, ce reduce costurile energetice, oferind în acelaºi timp mai mult confort ocupanþilor.

Gama de soluþii promovate de firma Hexadome Construct (parte a grupului Adexsi) se adreseazã atât aplicaþiilor industriale, cât ºi celor civile, reuºind sã rãspundã tuturor solicitãrilor venite din partea colaboratorilor în materie de: SIGURANÞÃ - soluþii destinate evacuãrii fumului pe acoperiºuri cu membranã sau panou sandwich

CONFORT - gama de produse care îmbunãtãþesc confortul termic în interiorul clãdirilor, asigurând în acelaºi timp ºi distribuþia uniformã a luminii

DESIGN - aplicaþii arhitecturale pentru evacuare fum ºi gaze fierbinþi integrate în faþadele construcþiilor civile ºi industriale

MEDIU - soluþii integrate pentru Management Energetic

Înfiinþatã în 2005, firma, cu sediul în Bucureºti, îºi desfãºoarã activitatea la nivelul întregii þãri asigurând, atât servicii de comercializare a soluþiilor pentru evacuarea fumului ºi gazelor fierbinþi, soluþii oferite de grupul Adexsi, cât ºi servicii de montaj ºi mentenanþã, realizate de propriile echipe specializate în derularea de activitãþi specifice acestui domeniu.

Pe lângã serviciile sus-menþionate, Hexadome Construct (parte a grupului Adexsi) asigurã ºi consultanþã în proiectarea ºi alegerea soluþiilor optime proiectelor dvs, reuºind, astfel, sã ofere colaboratorilor “servicii la cheie”, la un standard ridicat de calitate ºi în concordanþã cu prevederile legale specifice acestui domeniu de activitate.

HEXADOME CONSTRUCT Tel: 0371-130.701 | Fax: 021-224.12.41 | www.hexadome.ro | office@hexadome.ro

Catedrala Ortodoxã Sf. Petru ºi Pavel Mioveni Antreprenor: SC SELCA SA – METABET Piteºti Subcontractor: SC PLUSAFORM SA Piteºti Beneficiar: Parohia Mioveni Finanþator: Primãria oraºului Mioveni Proiectant general: SC PROIECT ARGEª Piteºti Catedrala ortodoxã are un plan de cruce greacã, respectiv o cruce cu braþele egale.

Edificiul are 5 turle, 4 pe colþuri ºi una centralã. Turla principalã se ridicã la 31,45 m faþã de cota + 0.00 (cota pardosealã), iar cele mici la 24,85 m faþã de aceeaºi cotã.

Demisolul are cota -5,50 m.

Construcþia are demisol, parter, etaj parþial, galerie pe tot conturul ºi o serie de minispaþii (+8,00: +11,31: +16,17) pe cele patru turnuri, care, plecând din demisol, se constituie ca structurã de bazã a susþinerii turlei mari ºi turlelor mici.

Structura de rezistenþã este din beton armat, cu stâlpi ºi grinzi. Sistemul de fundare este cu tãlpi continue din beton simplu ºi centuri din beton armat. Pereþii subsolului, stâlpii, restul nivelelor ºi bolþile sunt din beton turnat monolit.

Turlele mici au formã circularã în plan, cu diametrul la interior de 3,90 m ºi înãlþimea la cheia bolþii de 6,40 m.

Structura de rezistenþã a turlelor este alcãtuitã din diafragme din beton armat pânã la cota +20,10 m,

42

având 12 stâlpi rotunzi cu diametrul de 40 cm înglobaþi. De la cota +20,10 m pânã la cota de +22,75 m se continuã numai structura stâlpilor cu grinda circularã intermediarã la cota +21,35 m, spaþiul între aceste cote fiind liber. La cota +22,35 m este o grindã circularã din care pornesc bolþile fiecãrei turle.

Turla principalã are structura de rezistenþã asemãnãtoare cu a turlelor mici, cu dimensiuni mai mari: diametrul interior este de 10,50 m, diametrul celor 12 stâlpi este de 50 cm, iar înãlþimea la cheia bolþii este de 15,10 m, cota de pornire a turlei fiind tot de la +18,35 m.

Bolþile turlelor sunt de tip calotã sfericã ºi sunt din beton armat, peste care este montatã astereala, termoizolaþia, hidroizolaþia ºi tabla de cupru a învelitorii.

Finisajele clãdirii sunt deosebite: pardoselile interioare, atât la parter cât ºi la balcoane, sunt din marmurã ºi granit, balustradele sunt din inox, faþadele sunt placate cu marmurã albã ºi bej, bazinul din jurul altarului este placat cu marmurã albã, învelitoarea - din cupru.

Prin originalitate ºi monumentalitate, edificiul are o importanþã deosebitã pentru oraºul Mioveni.

SC SELCA SA din grupul METABET PITEªTI a acordat la execuþie o atenþie deosebitã pentru realizarea unei imagini arhitecturale reale.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

ERATÃ În articolul intitulat ”Performanþa relativã în exploatare a materialelor geosintetice folosite pentru stabilizarea substratului”, publicat în nr. 106 – august 2014 al Revistei Construcþiilor, s-a strecurat o eroare, care ne aparþine ºi pentru care ne cerem scuze, cu privire la tabelul nr. 2. Forma corectã a tabelului este cea de mai jos.

NAUE Romania Tabelul 2: Procentul de joncþiuni ºi bare intacte pentru mostrele prelevate de geogrile

Revista Construcþiilor septembrie 2014

43

Podurile: bolþi ºi arce (IV) (Continuare din numãrul 105)

Foto 2: Vedere aval stâng, Bãneºti.

Vedere generalã

Dacã ne referim la prima etapã a lucrãrilor definitive de poduri, se poate reþine execuþia unor poduri care au folosit, ca bazã de pornire, zidãria din piatrã sub toate formele. ªi în prezent, pe Valea Prahovei, au mai rãmas lucrãri de poduri care permit o analizã asupra soluþiilor adoptate, a materialelor folosite ºi a posibilitãþilor de realizare.

Din analiza soluþiilor adoptate, este dificil, pe baza datelor de care dispunem, sã facem o ierarhie ºi o cronologie a execuþiei lucrãrilor.

Dacã vom compara traseul actual cu traseul iniþial cunoscut vom constata cã traseul drumului naþional a suferit modificãri importante.

1. Prima lucrare executatã pe vechiul traseu a fost podul peste râul Doftana, în localitatea Bãneºti, la intrarea în localitatea Câmpina Foto 1, 2.

Podul a fost realizat în totalitate, infrastructura ºi suprastructurã, din zidãrie de piatrã prelucratã în soluþia bolþi dublu încastrate, cu nouã deschideri de cca. 15 m, parte carosabilã de 7,00 m, fãrã trotuare, parapete pietonale din piatrã ºi lungime totalã de 162 m.

Nu se cunoaºte anul construcþiei. Þinând, însã, cont de faptul cã ing.

Leon Lalanne a venit în Þara Româneascã în anul 1853 ºi a participat efectiv la realizarea podurilor de pe drumul Ploieºti - Predeal, se apreciazã cã aceste lucrãri au putut fi începute în anul 1860. Ele pot fi considerate ca primele poduri din piatrã executate, dupã inaugurarea în Moldova, în anul 1841, a podului Docolina.

Din cauza degradãrilor apãrute ºi a lipsei totale de întreþinere, podul a fost închis circulaþiei. Au apãrut crãpãturi longitudinale, în lungul cãii aval, cu degradarea ºi cãderea timpanilor - Foto 3, 4, degradarea zidãriei de piatrã la intradosul bolþilor ºi degradãri ale zidãriei din piatrã de la elevaþii ºi fundaþiile pilelor – Foto 5.

De reþinut tendinþa de degradare a bolþilor din piatrã cu timpani, în general în zona de la cheie, mai vulnerabilã la infiltraþii ºi la acþiuni de îngheþ-dezgheþ, care favorizeazã apariþia unor crãpãturi longitudinale la interiorul timpanelor.

Din cercetarea aspectului ºi a materialelor care apar în zonele cu degradãri majore, boltã, timpane, ziduri întoarse ºi pile, se poate lua în considerare tehnologia de execuþie în prima fazã a elementelor din piatrã prelucrate, care a constituit faþa vãzutã, iar în a doua etapã completarea secþiunilor din zidãrie cu piatrã brutã ºi mortar hidraulic Foto 4, 5. Degradãrile apãrute la zidãria din moloane poate atesta ºi o calitate necorespunzãtoare a materialelor folosite. Execuþia podului în soluþii constructive diferite a favorizat apariþia degradãrilor în zonele centrale, precum ºi degradarea ºi cãderea timpanelor.

Podul peste Doftana de la Bãneºti poate fi considerat cel mai vechi pod din Muntenia, situaþie care impune încadrarea lucrãrii ca monument de arhitecturã ºi executarea unor lucrãri care sã-i menþinã o stare de viabilitate corespunzãtoare.

Foto 3: Pod peste Doftana, la Bãneºti.

Crãpãturi longitudinale cale în zona timpanelor

Foto 4: Pod peste Doftana la Bãneºti.

Timpane degradate amonte zona centralã

Foto 5: Pod peste Doftana la Bãneºti.

Vedere aval pilã, cu cãmãºuiala degradatã. continuare în pagina 46

Valea Prahovei a reprezentat, de la început, o punte de legãturã între români, cu mult înainte de Marea Unire din 1918. În timpul Domnitorului Barbu ªtirbei, odatã cu venirea în þarã a inginerului Leon Lalanne ºi cu organizarea învãþãmântului tehnic superior pentru lucrãri de drumuri ºi poduri, a fost iniþiatã execuþia ºoselei pe Valea Prahovei, de la Comarnic în sus.

Dificultatea traseului a impus executarea unor lucrãri de artã deosebite, care au reprezentat o ºcoalã pentru inginerii din România, cu precãdere pentru lucrãrile de poduri.

Foto 1: Pod peste Doftana, la Bãneºti - traseu vechi DN 1. Vedere din aval mal dreapta Câmpina.

Pilã cu cãmãºuialã degradatã din zidãrie de piatrã

44

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Elemente din beton prefabricat ºi precomprimat Producãtor cu experienþã în domeniul execuþiei elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat, Ferrobeton România este noua denumire a firmei CRH Structural Concrete. Societatea îºi desfãºoarã activitatea în spaþiul construit, în 2008, la marginea Ploieºtiului, în apropierea ºoselei de centurã, dupã modelul altor fabrici din grupul CRH, precum cele din Belgia ºi Polonia. Cu acest model, CRH aduce în România „know-how-ul” acestor producãtori, cu o vastã experienþã în domeniul elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat.

Gama de servicii ºi produse oferitã de Ferrobeton România cuprinde atât elemente prefabricate (proiectare, producþie, transport ºi montaj) cât ºi structuri din beton monolit (proiectare ºi execuþie), asigurând, astfel, clienþilor opþiuni atractive din punct de vedere economic ºi tehnic.

Dotatã cu cea mai nouã tehnologie pentru fabricarea betonului, staþia proprie poate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95. Capacitatea staþiei de beton este de 22,5 metri cubi pe orã. Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 de metri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi de pânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruia sunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredientele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testele generale ale elementelor prefabricate, pentru a asigura calitatea impusã de normele în vigoare.

Manipularea elementelor este asiguratã de poduri rulante cu o capacitate totalã de 180 de tone.

Deþinãtorul recordului de grindã de pod, armatã ºi pretensionatã la 40 metri lungime, Ferrobeton România a livrat, recent, grinzile pentru prima parte a pasajului rutier Mihai Bravu din Bucureºti, grinzi cu lungimi între 33,5 ºi 39 metri.

Ferrobeton România contribuie la realizarea, în sistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferente diverselor poduri nu doar prin grinzile pretensionate, dar ºi prin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».

O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului, centura Constanþa, autostrada A2 ºi autostrada Deva – Sibiu.

Toate produsele realizate de Ferrobeton România sunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel, Ferrobeton România deþine certificãri pentru controlul producþiei diverselor elemente prefabricate din beton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºi agricole.

urmare din pagina 44

Bolþile au fost realizate din zidãrie de piatrã prelucratã, timpane din zidãrie din piatrã brutã ºi mortar hidraulic, în aceeaºi perioadã cu podul peste râul Doftana - Foto 2.

Foto 6: Pod peste pârâul Talea, la Breaza.

Vedere generalã amonte - varianta veche DN 1

Foto 7: Pod peste pârâul Talea, la Breaza.

Culee ºi boltã, mal stâng

Foto 8: Pod peste Prahova, la Gura Beliei - varianta veche DN 1. Vedere din aval

asigurã circulaþia localã. Execuþia lucrãrilor este apropiatã de soluþiile adoptate la podul peste râul Doftana.

Foto 9: Pod peste Prahova, la Gura Beliei.

Vedere aval, pila 4, degradatã

Foto 10: Pod peste Prahova, la Gura Beliei.

Vedere aval, pila 4 ºi deschiderea 5 degradate

Foto 11: Pod peste Prahova, la Gura Beliei. Vedere aval. Degradãri generale elevaþie pila 4 ºi bolþile adiacente

2. Urmãtorul pod, executat pe vechiul drum Ploieºti – Predeal, traverseazã pârâul Talea. El este situat la ieºirea din localitatea Breaza spre Comarnic ºi are o deschidere de 20,00 m, boltã dublu încastratã din zidãrie de piatrã prelucratã, lungime de 23,30 m ºi cale de 6,40 m Foto 6, 7. În prezent, podul nu are degradãri importante la boltã ºi timpane ºi 46

3. În continuare, vechiul drum naþional traverseazã râul Prahova în zona localitãþii Gura Beliei, pe un pod din zidãrie de piatrã - Foto 8.

Podul are ºase deschideri, bolþi dublu încastrate de cca. 10 m luminã ºi o lungime totalã de cca. 100 m, fundaþii directe din zidãrie de piatrã ºi racordarea cu terasamentele cu ziduri întoarse ºi aripi.

Secþiunea liberã avea cca. 75% din lungimea podului, pilele reprezentând cca. 25% din secþiune Foto 9.

Din cauza adâncimii reduse a fundaþiilor, a extragerii din albia minorã a agregatelor ºi a unei secþiuni de scurgere reduse, pila patru de pe malul drept a fost afluiatã iar deschiderea cinci, degradatã prin ruperea bolþii - Foto 10 ºi a elevaþiei pilei patru - Foto 11.

Degradãrile produse la bolta din deschiderea cinci ºi a pilei patru au determinat scoaterea din circulaþie a podului ºi demolarea lui în totalitate – Foto 11. Întâmplarea a fãcut ca, din perioada de degradare a podului, sã se reþinã ºi sã se pãstreze, ca unicat, imagini ale podului înainte de demolare.

4. În continuare, Drumul Naþional 1 traverseazã Valea Floreiului, la Posada, la km 111+888, în amonte de podul vechi, la cca. 25 m.

Podul vechi, infrastructura ºi suprastructura au fost executate din zidãrie de piatrã, parþial prelucratã în perioada în care a fost realizatã ºoseaua Ploieºti – Predeal. Podul are douã deschideri de cca. 14 m, bolþi în plin cintru la o înãlþime de cca. 20,00 m de la nivelul vãii, parte carosabilã de 7,00 m, fãrã trotuare, cu parapete din piatrã ºi lungime de 65 m - Foto 12. Bolþile ºi elevaþia pilei sunt executate din zidãrie de piatrã prelucratã, cu timpanele, culeele ºi zidurile de sprijin din piatrã brutã parþial prelucratã ºi probabil, cu mortar din var ºi parþial, din zidãrie uscatã - Foto 13.

Podul nu mai este în exploatare din 1970; a rãmas fãrã stãpân, la dispoziþia naturii.

Foto 12: Viaductul Posada, DN 1, km 111 + 888.

Vedere viaduct amonte

Foto 13: Viaduct Posada, DN 1, km 111+888. Boltã din zidãrie de piatrã prelucratã, timpane ºi ziduri întoarse din zidãrie de piatrã parþial prelucratã Revista Construcþiilor septembrie 2014

Foto 14: Pod peste Prahova, la Sinaia.

Vedere generalã aval

Alcãtuirea generalã a lucrãrii, reprezentativã pentru categoria podurilor din zidãrie de piatrã, justificã executarea lucrãrilor de reabilitare necesare menþinerii în stare de viabilitate ºi clasificarea podului ca monument istoric.

5. Ultimul pod reprezentativ, executat sub conducerea ing. Leon Lalanne pe ªoseaua Ploieºti - Predeal, în perioada 1860 -1870, este podul peste Prahova, la Sinaia Foto 14. Are trei deschideri, parte carosabilã de 6,90 m, fãrã trotuare,

Foto 15: Pod peste Prahova, la Sinaia. Vedere amonte. Zidãrie din piatrã prelucratã la boltã ºi semiprelucratã la timpane

Foto 17: Pod peste Prahova, la Sinaia.

Vedere amonte culeea Ploieºti

cu parapete din piatrã, înãlþimea de la nivelul apei la intrados este de 10 m, lungimea totalã de 76 m, iar

Foto 16: Pod peste Prahova, la Sinaia.

Vedere amonte culeea Sinaia

lumina (deschiderea) de cca. 15 m.

Suprastructura este alcãtuitã din bolþi dublu încastrate în plin cintru din zidãrie de piatrã semiprelucratã la exteriorul bolþilor - Foto 15. Timpanele ºi zidurile de racordare cu terasamentul s-au realizat din zidãrie de piatrã brutã prelucratã ºi mortar de var hidraulic - Foto 16 ºi 17. La pile s-au realizat rotunjiri din piatrã în formã de avantbec - Foto 15 ºi 16.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce, autor Gh. Rudi Buzuloiu) (Va urma)

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI ÎN CONSTRUCÞII Adrian POPOVICI S-a nãscut la 16 aprilie 1940 în comuna Ciolacu-Vechi, judeþul Bãlþi (Basarabia).

Dupã absolvirea, în anul 1956, a Liceului Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, a urmat cursurile Facultãþii de Hidrotehnicã din Institutul de Construcþii Bucureºti ºi a obþinut diploma de inginer în anul 1961. Între 1961 ºi 1968 a lucrat pe ºantierele amenajãrii hidroenergetice a râului Argeº, participând direct la construcþia barajului arcuit Vidraru - cel mai înalt baraj din România (167 m) - ºi a UHE Cumpãniþa. A ocupat succesiv funcþiile de inginer stagiar, inginer principal ºi ºef de lot.

Soluþiile promovate de Adrian Popovici, precum: podurile mobile pentru excavaþiile la platforma macaralelor funicular mal drept, recircularea apei de rãcire a betoanelor în serpentinele barajului Vidraru ºi altele, au mãrit ritmul de execuþie ºi au redus costul lucrãrilor.

Activitatea didacticã a început-o în anul 1968, ca asistent la Catedra de construcþii hidrotehnice din Institutul de Construcþii Bucureºti. A devenit, ulterior, ºef de lucrãri (1970), conferenþiar (1977), profesor (1990) la disciplinele: Construcþii hidrotehnice, Baraje, Inginerie seismicã, Amenajãri ºi Construcþii hidrotehnice, Inginerie seismicã statisticã, Mãsuri structurale ºi nestructurale pentru prevenirea dezastrelor, Evaluarea ºi gestionarea riscului asociat sistemelor hidrotehnice.

Din anul 1987, dupã decesul mentorului sãu, prof. Radu Priºcu, a devenit ºeful Catedrei de construcþii hidrotehnice, fiind reales, succesiv, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004 (cel mai longeviv ºef de catedrã din UTCB).

În anul 1972, a fost timp de ºase luni la specializare în inginerie seismicã la Politecnico di Torino ºi ISMES - Bergamo (Italia). Foarte apreciat de îndrumãtorii sãi, prof.

Guido Oberti ºi prof. Luigi Goffi, a fost solicitat sã participe la un program de cercetare în cadrul ISMES Bergamo privind comportarea seismicã a structurilor din cadre cu parter ºi etaj. Cercetarea s-a finalizat ºi cu o lucrare la cel de al V-lea Congres Mondial de Inginerie Seismicã (Roma, 1973).

Prof. Adrian Popovici s-a preocupat constant de dezvoltarea unor relaþii de colaborare cu universitãþi din strãinãtate, relaþii concretizate mai ales dupã 1990 în programele Tempus ºi Socrates-Erasmus finanþate de Uniunea Europeanã. În acelaºi context, prof. Adrian Popovici, a prezentat conferinþe la Université de Liège, École Polytechnique Montréal, facilitând cunoaºterea unor contribuþii ºtiinþifice ale ºcolii româneºti în domeniul barajelor. În anul 1976, a obþinut titlul ºtiinþific de doctor inginer în construcþii hidrotehnice cu teza Contribuþii la calculul seismic al barajelor arcuite.

Este conducãtor de doctoranzi din anul 1990, pânã la aceastã datã fiind finalizate 12 teze de doctorat (cinci dintre acestea fiind elaborate de cadre didactice din Catedra de construcþii hidrotehnice, ceea ce relevã autoritatea sa ºtiinþificã ºi grija pentru formarea în catedrã a schimbului urmãtor de cadre). În afara activitãþii de excepþie din învãþãmânt, prof. Adrian Popovici s-a impus ºi printr-o activitate ºtiinþificã prestigioasã, cu contribuþii originale.

A fost printre primii cercetãtori, pe plan internaþional, care a studiat interacþiunea seismicã baraj-lac în problema tridimensionalã (baraje

arcuite), evidenþiind influenþa compresibilitãþii apei, a geometriei barajului ºi a deschiderii vãii asupra rãspunsului seismic. Studiul a fost efectuat cu ocazia elaborãrii tezei sale de doctorat, iar rezultatele publicate ulterior au fost deosebit de apreciate de comunitatea ºtiinþificã, fiind citate în lucrãri de referinþã, între care se menþioneazã cele ale prof. Anil Chopra de la University of California, Berkeley.

A adus contribuþii originale în numeroase domenii între care optimizarea barajelor din beton, analize seismice ºi statice prin metoda elementelor finite ale construcþiilor de retenþie din beton ºi din materiale locale, platformele marine, structurile îngropate de tunele ºi staþii de metrou, anvelopele centralelor nuclearo-electrice, studiului oscilaþiilor de naturã seismicã ale lichidelor în rezervoare axial simetrice, protecþia antiseismicã a construcþiilor hidrotehnice prin izolatori seismici, lichefierea seismicã a barajelor de pãmânt, analiza stabilitãþii seismice a versanþilor barajelor, evaluarea siguranþei barajelor pe bazã de analize statistice ºi reþele neuronale etc. În context, inserãm douã din aprecierile internaþionale asupra rezultatelor ºtiinþifice obþinute de prof. Adrian Popovici: „Eu mã delectez cu lucrãri de cercetare similare ºi, în general, cu rezultate similare pe care tu le obþii în cercetãrile tale în România. Sper cã ne vei informa în continuare asupra progreselor fãcute.” (1983, prof. Harry Bolton Seed - eminent specialist în inginerie seismicã ºi geotehnicã - University of California, Berkeley). „Cartea ta despre baraje este cuprinzãtoare ºi rãspunde nevoii de a face legãtura dintre metodele de continuare în pagina 50

48

Revista Construcþiilor septembrie 2014

urmare din pagina 48

analize structurale tradiþionale din domeniul barajelor ºi analizele numerice avansate, bazate pe metoda elementelor finite.” (2002, prof.

René Tinawi - ºef catedrã ºi prof.

Pierre Léger, École Polytechnique Montréal).

Prof. Adrian Popovici are ºi o bogatã activitate publicisticã, originalã, din domeniul hidrotehnic. A publicat peste 130 de lucrãri ºtiinþifice (60 dintre acestea fiind apãrute în reviste din strãinãtate - Water Power & Dam Construction, Hydro Review Worldwide, L’Energia Elletrica - sau în publicaþiile unor congrese ºi simpozioane internaþionale, congrese ºi simpozioane ICOLD, conferinþe internaþionale de inginerie seismicã, congrese ISRM, conferinþe ºi simpozioane dedicate proiectãrii barajelor, conferinþe despre cazuri istorice în geotehnicã inginereascã, Hydro-Vision, Conferinþe Hydro-Power, simpozioane organizate de Clubul European al þãrilor membre în ICOLD etc.).

Prof. Adrian Popovici este autor sau coautor a 13 cãrþi tehnice ºi manuale universitare, dintre care trei, scrise în limba englezã, au avut o largã circulaþie internaþionalã.

Dintre cãrþile publicate menþionãm în mod deosebit: Ingineria seismicã a marilor baraje (coautor), Ed. Academiei Române, 1980; Earthquake Engineering for Large Dams 2-nd edition (coautor), Ed. Academiei Române ºi John Willey & Sons Ltd, 1985; Baraje pentru acumulãri de

Barajul Gura Râului

apã vol. l, Ed. Tehnicã, 1992 (pentru care a obþinut Premiul Anghel Saligny al Academiei Române); Computational Procedures for Dam Engineering. Reliability and Applicability (coautor), Ed. ICOLD - Paris 2001; Baraje pentru acumulãri de apã vol. 2, Ed. Tehnicã, 2002. În perioada 1975-1984, prof.

Adrian Popovici a fost referent ºtiinþific la publicaþiile de specialitate Applied Mechanics, recenzând circa 50 de lucrãri ºtiinþifice din literatura tehnicã internaþionalã. De asemenea, a fost conferenþiar invitat, preºedinte al unor secþiuni sau membru în paneluri de experþi la mai multe conferinþe ºi simpozioane internaþionale (Teheran - 1990, Nanjing - 1992, Crans-Montana - 1995, Madrid - 1996, Bucureºti - 2003).

Barajul Vidraru 50

Prof. Adrian Popovici a îmbinat activitatea ºtiinþificã ºi didacticã cu activitatea practicã inginereascã, în care, de asemenea, s-a distins prin soluþii originale, eficiente. Din aceastã activitate, la fel de impresionantã, menþionãm doar urmãtoarele: inovaþie privind reciclarea apei de rãcire din serpentinele barajului Vidraru, metodã care a condus la economii importante de energie; optimizarea înclinãrii tãlpii de fundaþie a barajului de greutate Gilãu de pe râul Someºul Mic (inovaþie în colaborare cu prof. Radu Priºcu); barajul Gura Râului (H = 72 m), cu contraforþi de grosime variabilã (soluþie originalã, elaboratã în colaborare cu prof.

Radu Priºcu); protecþia antiseismicã a barajului de pãmânt Mâneciu cu straturi ºi bretele seismoabsorbante de energie a cutremurului; contribuþii importante (în calitate de consultant) la proiectarea, supravegherea comportãrii, expertizarea a peste 20 de mari baraje din România (Vidraru, Izvorul Muntelui, Râul Mare, Fântânele, Siriu, Feneº, Mãneciu etc.); contribuþii esenþiale la proiectarea primelor platforme fixe marine româneºti pentru exploatarea resurselor de petrol ºi gaze din platoul continental al Mãrii Negre; contribuþii la calculul ºi proiectarea unor staþii ale Metroului din Bucureºti (Dristor, Titan, Unirii I ºi altele); participarea (în calitate de consultant) la calculul ºi proiectarea unor baraje importante din Iran (Alavian, Marun, Vafreghan) ºi a unui baraj din Trinidad & Tobago (Mamoral), cu aprecieri dintre cele mai laudative pentru contribuþiile aduse.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Începând din anul 1976 este membru în Comisia de urmãrire a comportãrii construcþiilor hidrotehnice din fostul Minister al Energiei Electrice sau ale instituþiilor care l-au succedat (RENEL, SC Hidroelectrica SA). În perioada 1978-1989, a fost expert ºi membru în Comisia româno-bulgarã pentru amenajarea Dunãrii în sectorul comun (SHEN Turnu Mãgurele-Nicopole ºi SHEN Cãlãraºi-Silistra).

Prof. Adrian Popovici este verificator de proiecte ºi expert pentru baraje ºi lucrãri hidrotehnice speciale, autorizat MLPTL ºi MAPM. În aceastã calitate a efectuat expertize de evaluare a gradului de siguranþã pentru unele dintre cele mai importante baraje din þarã între care: Vidraru-Argeº, Izvorul Muntelui Bicaz, Râul Mare, Strâmtori-Firiza, Brãdiºor, Gura Lotrului pe Olt, Bolboci, Zetea ºi altele. În semn de recunoaºtere internaþionalã a meritelor sale ºtiinþifice ºi tehnice, în anul 1993, la recomandarea profesorului Michele Fanelli (Italia) - prestigioasã personalitate în domeniul barajelor - a fost ales

membru în Comitetul Tehnic Ad-Hoc pentru Calculul ºi Proiectarea Barajelor din ICOLD (International Commission on Large Dams), comitet important, în care a avut o activitate meritorie ºi în care activeazã ºi în prezent. Ca membru al comitetului a participat activ la elaborarea a douã lucrãri de sintezã ºi anume: Computational Procedures for Dam Engineering. Reliability and Applicability (2001) ºi Guidelines for Use of Numerical Models in Dam Engineering (2005). De asemenea, a fost promotorul primei manifestãri ºtiinþifice organizate de ICOLD în România: 7th ICOLD Benchmark Workshop on Numerical Analysis of Dams, Bucharest, 2003. În þarã, a fost preºedintele Comitetului Naþional Român al Marilor Baraje (1996-2002), iar în prezent este preºedinte de onoare al acestei organizaþii profesionale înfiinþate în 1928.

Pentru prestigioasa sa activitate a fost decorat cu diferite ordine ºi medalii.

Ca ºi mentorul sãu, prof. Radu Priºcu, a îmbinat, în mod fericit, activitatea de cercetare ºtiinþificã cu

cea tehnicã la un înalt profesionalism. Profesorul Adrian Popovici este demn continuator al marilor înaintaºi în profesie: Cristea Mateescu, Dorin Pavel, Radu Priºcu, Alexandru Diacon.

Dascãl de elitã, considerat unul dintre cei mai buni profesori de Construcþii hidrotehnice, iubit de studenþi, admirat de colaboratori, se bucurã în rândul hidrotehnicienilor din România ºi a celor din strãinãtate (pentru contribuþiile ºtiinþifice aduse) de un binemeritat prestigiu.

Modest, poate mult prea modest faþã de realizãri, disponibil întotdeauna sã ofere un sfat bun sau un ajutor profesional, deosebit de inteligent, cult, specialist de analizã ºi sintezã, inovator, perseverent ºi corect în relaþiile interpersonale, a adus onoare þãrii ºi profesiei cãreia i s-a dedicat cu pasiune ºi responsabilitate.

Acesta este inginerul, profesorul ºi omul de ºtiinþã Adrian Popovici personalitate de înaltã valoare care, prin realizãrile sale impresionante, se înscrie, încã din viaþã, în istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºti în construcþii, ca harnic truditor pe tãrâmul creaþiei.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii, autor Hristache Popescu)

Hale metalice cu structurã autoportantã SALT COM Slobozia s-a înfiinþat în anul 1994 ºi pânã în prezent, a abordat lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþii ºi modernizãri de sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat, care asigurã executarea de lucrãri de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial de calitate.

Din 2009, în profilul societãþii a fost încorporatã ºi producþia de hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde). Halele autoportante sunt recomandate pentru aplicaþiile care necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare sau de producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Destinaþii • hale industriale; • ateliere; • centre de producþie; • spaþii comerciale; • centre de depozitare mãrfuri generale; • depozite pentru cereale; • depozite militare; • spaþii de parcare deschise, garaje, hangare; • sãli de sport (inclusiv pentru acoperirea piscinelor de mari dimensiuni); • ferme de animale; • alte clãdiri cu regim normal de temperaturã ºi umiditate.

Avantajele halelor metalice autoportante Sunt ieftine, uºor de dimensionat ºi de executat. Sunt reciclabile, uºor de ventilat ºi de rãcit pe timpul verii. Pot

52

avea o sumedenie de utilizãri practice: de la hale de producþie sau depozite pentru cereale, pânã la utilizarea ca garaje ºi hangare de orice dimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde) sunt executate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece a tablei din oþel, cu grosimi diferite, protejatã împotriva coroziunii (galvanizatã, aluzincatã sau vopsitã în câmp electrostatic). Avantajele faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (structura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, beton sau lemn) sunt: • nu au structurã de rezistenþã pentru susþinerea acoperiºului: stâlpi ºi ferme; asigurã, deci, maximum de spaþiu util raportat la suprafaþa construitã; • pot avea deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimea acoperiºului de 15 metri ºi lungimi nelimitate; • au costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu construcþiile clasice; • uºor adaptabile la cerinþele clientului; • soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, amplasate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perimetrale, neizolate sau izolate.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Arhitectura „prefabricatã” a anilor `70, în viziunea contemporanã CLÃDIRE DE BIROURI ÎN ORAªUL TITU arh. Mircea CHIRA arh. Raluca MATEIAª Sediul de birouri al SC METAPLAST SRL este situat în aria industrialã a oraºului Titu, într-o zonã marcatã, încã, de reminiscenþe ale arhitecturii comuniste, strict funcþionaliste. Zona a început sã ia avânt, prin apariþia unor noi hale industriale ºi sedii ale unor firme importante, precum SC METAPLAST sau LJG AUTOMOTIVE. S-a dorit, prin urmare, realizarea unei clãdiri reprezentative pentru sediul firmei METAPLAST, punctul de plecare fiind tocmai una din aceste clãdiri industriale, tipice anilor `70.

Clãdirea existentã, care funcþionase ca Autobaza nr. 6 Titu ºi apoi ca staþie ITP, se compunea din douã volume: un corp de clãdire P+2, cu rol administrativ ºi o halã realizatã din stâlpi de beton ºi grinzi din beton precomprimat. Clãdirea administrativã era ºi ea construitã exclusiv din elemente prefabricate de beton armat de catalog, specifice arhitecturii perioadei respective: stâlpi prefabricaþi cu console, grinzi din beton armat, planºee din dale T prefabricate, cu nervuri ºi închideri perimetrale din fâºii de BCA armat, cu dimensiunile de 600 cm x 60 cm x 20 cm.

Zonele vitrate erau realizate cu zidãrie de cãrãmidã Nevada, atât la sediul administrativ, cât ºi la halã.

Cele douã corpuri de clãdire sunt legate prin intermediul unui volum cu înãlþime Parter, având închideri de cãrãmidã ºi planºeu din beton armat turnat. În urma expertizei tehnice s-a constatat cã, în ciuda degradãrii semnificative a închiderilor ºi finisajelor

54

interioare, structura este în stare bunã ºi poate fi utilizatã integral, fãrã consolidare suplimentarã. S-a pãstrat, prin urmare, întregul „schelet” al construcþiei, acesta fiind uºurat prin desfacerea integralã a compartimentãrilor interioare din beton ºi cãrãmidã, dar ºi prin desfacerea panourilor exterioare de închidere de pe faþade.

Aºadar, din punct de vedere arhitectural, transformarea majorã s-a

realizat la nivelul înveliºului exterior, integrând clãdirea astfel refãcutã în imaginea arhitecturii contemporane.

Pentru corpul administrativ de clãdire, care funcþioneazã acum ca sediu de birouri, s-au executat închideri din zidãrie de BCA cu placaje de tip „Bond”, în culori sobre, industriale. În zona birourilor de tip open-space s-a realizat o închidere cu faþadã de tip cortinã, cu mici accente cromatice pe faþadã –

Revista Construcþiilor septembrie 2014

ancadramente de culoare roºie pentru zona biroului directoral ºi a intrãrii principale. La interior, compartimentãrile sunt din gips-carton cu profile specifice, iar în zona birourilor s-a optat pentru o imagine modernã, acestea fiind despãrþite cu pereþi din sticlã ancoraþi în profile de aluminiu.

La parter au fost amenajate: o zonã de primire cu spaþii de expunere ºi o salã multifuncþionalã modernã, cu o capacitate de 50 persoane, în timp ce etajele sunt destinate exclusiv birourilor administrative.

Fosta halã a fost transformatã într-o zonã destinatã cercetãrilor ºi realizãrii prototipurilor. Aici au fost proiectate mici laboratoare de cercetare, birouri pentru personal ºi o amplã zonã pentru expunerea pieselor produse în fabrica Metaplast. Închiderile perimetrale ºi la partea superioarã au fost executate cu panouri metalice de tip sandwich, din foi de tablã cu miez termoizolant.

La nivelul întregului ansamblu s-a optat pentru aceeaºi sobrietate din punct de vedere cromatic. Finisajele

sunt, atât la interior cât ºi la exterior, în tonuri de gri, diferenþa între zona halei ºi clãdirea de birouri fiind datã de nuanþe – pentru halã alegându-se o culoare închisã ºi puternicã – gri antracit. Sobrietatea tonurilor este, însã, completatã de elementele decorative: ancadramentele roºii de pe faþadã, grilajul metalic ce mascheazã postul de transformare aflat pe faþada principalã ºi copertina din sticlã de la intrare.

La interior, imaginea industrialã a fost completatã de culoarea caldã a

pereþilor ºi de accentele cromatice ale mobilierului ºi tablourilor. Au fost înlocuite, integral, finisajele interioare existente cu unele moderne: pardoseli din granit în zonele de circulaþie, parchet laminat de trafic industrial în zona birourilor ºi covoare din cauciuc pentru zona de cercetare ºi realizare prototipuri.

Prin toate aceste lucrãri, clãdirea urmãreºte sã exprime motto-ul firmei pe care o reprezintã ºi care a stat la baza proiectului: obiectiv, funcþional, simplu dar reprezentativ.

Instalaþii de decontaminare pãmânturi, agregate ºi deºeuri periculoase ºi/sau nepericuloase conf. dr. ing. Doina IOFCEA, Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii Bucureºti dr. ing. Marian BADIU, ICECON SA - Brãila ing. Tudor - Gabriel IOFCEA Acþiunea de decontaminare constã în înlãturarea unor factori contaminanþi: prin dezactivarea (spãlare, filtrare etc.) materialelor toxice (pulberi, picãturi etc.) aflate în încãperi, pe obiecte etc.

Un capitol aparte în cadrul activitãþilor de decontaminare îl reprezintã decontaminarea solurilor. Spre deosebire de lucrãrile de decontaminare a unor instalaþii industriale sau rezervoare, în cazul cãrora se pot identifica cu precizie, încã din faza de analizã, contaminanþii ºi volumul de deºeuri conþinut, în cazul lucrãrilor de decontaminare a solurilor existã un grad ridicat de neprevãzut. Chiar în condiþiile existenþei unor studii consistente în teren, volumul final de sol care urmeazã a fi decontaminat poate fi doar estimat.

Dificultatea majorã în tratarea solurilor contaminate constã în separarea solului de contaminantul conþinut. Dat fiind numãrul foarte mare de tipuri de soluri, fiecare cu compoziþia sa specificã, dar ºi gama foarte variatã de contaminanþi existenþi, rezultã, implicit, o multitudine de situaþii posibile. Dacã adãugãm la aceste situaþii ºi gradul de contaminare a solului, obþinem o imagine de ansamblu a dificultãþii unei lucrãri de decontaminare soluri.

Ministerul Mediului elaboreazã, pe bandã rulantã, strategii de decontaminare a siturilor poluate în urma activitãþilor industriale. Una dintre principalele probleme o reprezintã datele ºi informaþiile incomplete privind siturile potenþial contaminate, deoarece nu existã o planificare teritorialã privind utilizarea durabilã a terenurilor pe care au existat, anterior, zone de dezvoltare industrialã.

Armonizarea legislaþiei româneºti cu legislaþia UE, în domeniul siturilor contaminate, este punctul de plecare al lucrãrilor de decontaminare a solurilor.

Pentru început este necesarã o analizã atentã a situaþiei specifice din teren, luând în calcul cel puþin urmãtorii factori: • tipuri de deºeuri periculoase conþinute în rezervoare, instalaþii etc. ºi gradul de periculozitate al acestora – ex: deºeurile pot fi solide, 56

lichide sau semifluide, toxice, inflamabile, corozive, pot genera atmosferã explozivã etc.; • modalitate de preluare a deºeurilor periculoase – ex: deºeurile pot fi pompabile sau pot fi preluate doar manual din instalaþii, rezervoare etc.; pot fi repuse în funcþiune anumite armãturi (pompe, trasee tehnologice etc.) ale instalaþiei de decontaminat pentru a uºura preluarea sau trebuie asigurate echipamente proprii; instalaþiile sau rezervoarele se aflã sub presiune necesitând operaþiuni ºi mãsuri suplimentare etc.; • metode utilizate în activitatea de decontaminare – ex: abordãri diferite pentru cazul în care instalaþiile, rezervoarele etc. urmeazã a fi dezmembrate, faþã de cazul în care urmeazã repunerea ulterioarã în funcþiune a acestora; • dificultatea extragerii deºeurilor periculoase din rezervoare, instalaþii etc. – ex. punctul de golire al unei instalaþii de deºeuri lichide se poate afla într-un subsol cu acces dificil; rezervoare aflate sub presiune cu robineþi de golire defecþi etc.; • dificultatea accesului la suprafeþele de decontaminat – ex: rezervoarele de pãcurã sunt prevãzute la partea inferioarã cu serpentine de încãlzire, accesul în spatele acestora fiind dificil; în alte situaþii rezervoarele sunt foarte înalte, înãuntrul lor trebuind construite schele etc.;

• accesul la utilitãþi (energie electricã, apã industrialã, abur etc.)

– ex: imposibilitatea branºãrii la reþeaua de energie electricã face necesarã utilizarea unui generator propriu potrivit etc.; • alegerea personalului calificat în funcþie de specificul lucrãrii – ex: pentru montarea unei instalaþii de tratare deºeuri periculoase este nevoie la locaþia lucrãrii de mecanici, electricieni, sudori etc., pe lângã personalul specializat care va realiza efectiv lucrarea de decontaminare; • termenul de execuþie a proiectului – ex: finalizarea proiectelor cu termen de execuþie impus necesitã o abordare specialã în dimensionarea corectã a echipei ºi în alegerea logisticii aferente (utilaje, echipamente, mijloace de transport etc.).

Deºeurile periculoase rezultate în urma operaþiunilor de decontaminare (materiale absorbante contaminate, echipamente individuale de protecþie contaminate, soluþii de curãþare uzate etc.) vor parcurge etapele fireºti de preluare, ambalare / reambalare, etichetare, transport autorizat, depozitare temporarã ºi eliminare.

Experienþa acumulatã în acest domeniu ne conduce la concluzia cã cea mai bunã abordare a unei lucrãri de acest gen este în funcþie de gradul de contaminare.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

În volumul total de sol contaminat excavat în cadrul unui proiect avem: • aprox. 3–5% – sol cu grad ridicat de contaminare – cost ridicat/mc pentru eliminare; • aprox. 20–40% – sol cu grad mediu de contaminare; • aprox. 55–75% – sol cu grad mic de contaminare – cost scãzut/mc pentru tratare.

Abordarea lucrãrii din acest punct de vedere conduce, implicit, la optimizarea costurilor pentru întreg proiectul, ceea ce este de apreciat în condiþiile în care astfel de lucrãri sunt, de regulã, de amploare. Spre exemplu, o suprafaþã de 1.000 mp contaminatã pe o adâncime medie de 1 m înseamnã 1.000 mc de sol contaminat, în timp ce aceeaºi suprafaþã contaminatã pe o adâncime medie de 5 m înseamnã 5.000 mc, respectiv de cinci ori mai mult. Este de dorit ca analiza iniþialã în vederea întocmirii ofertei tehnice sã fie cât mai exactã cu putinþã, astfel încât întregul proiect sã devinã fezabil.

PRINCIPALELE TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU DECONTAMINAREA SOLURILOR Desorbþie termicã directã (DTD) – aplicabilã preponderent solurilor cu conþinut de hidrocarburi ºi/sau altor poluanþi cu componente volatile.

Avantaje: productivitate ridicatã a instalaþiei; grad avansat de decontaminare; costuri reduse de mobilizare a instalaþiei; flexibilitate ºi siguranþã în exploatare; Dezavantaje: aplicabilã la cantitãþi mari de sol contaminat.

Desorbþie termicã indirectã (DTI) – aplicabilã solurilor cu contaminãri mai reduse de hidrocarburi, dar ºi contaminãrilor cu substanþe periculoase: fenoli, HCH, mercur, uleiuri cu PCB etc.

Avantaje: costuri reduse de mobilizare a instalaþiei; flexibilitate ºi siguranþã în exploatare; Dezavantaje: productivitate mai redusã, generatã de coeficienþii de transfer termic mai mici în raport cu DTD. Inertizare (imobilizare în lianþi hidraulici) – aplicabilã preponderent

solurilor cu concentraþii reduse de contaminanþi.

Avantaje: productivitate ridicatã; costuri reduse; Dezavantaje: inaplicabilã pentru soluri cu concentraþii ridicate de contaminanþi.

Spãlare – se utilizeazã, cu rezultate bune, pentru soluri nisipoase, pietriº sau piatrã ºi pentru materiale cu granulaþie mare rezultate din sitarea solurilor.

Avantaje: productivitate ridicatã; costuri reduse; Dezavantaje: inaplicabilã pentru soluri care conþin argilã sau humus; necesitã o etapã suplimentarã de separare a contaminanþilor (solubilizare, precipitare ºi filtrare etc.), din soluþiile de spãlare uzate rezultate.

Bioremediere – se utilizeazã, cu rezultate bune, pentru soluri cu concentraþii reduse de contaminanþi.

Avantaje: costuri reduse; Dezavantaje: durata relativ lungã a tratamentelor; necesitatea menþinerii unui climat controlat (umiditate, temperaturã etc.).

Centrifugare (bifazicã/trifazicã) – se utilizeazã pentru tratarea ºlamurilor cu conþinut de deºeuri periculoase. Reprezintã o etapã pregãtitoare, de reducere importantã a umiditãþii/conþinutului de hidrocarburi/etc., fiind urmatã, dupã caz, de oricare dintre metodele de tratare descrise anterior.

Instalaþiile cu ajutorul cãrora firmele trateazã/eliminã, în siguranþã, prin metode fizice, chimice, biologice ºi termice o gamã variatã de deºeuri periculoase sunt: • Instalaþie mobilã de desorbþie termicã indirectã (DTI)(Fig. 1) – pentru decontaminarea solurilor contaminate cu HCH, mercur, produse volatile diverse, fenoli, PCB etc.; • Instalaþie mobilã de desorbþie termicã directã (DTD) – pentru decontaminarea solurilor contaminate cu hidrocarburi ºi/sau alþi poluanþi cu componente volatile; • Instalaþie de sitare ºi sortare soluri contaminate; • Instalaþie mobilã pentru tratare ape amoniacale; • Instalaþie de tratare ape contaminate cu deºeuri periculoase;

• Instalaþie mobilã de tratare a apelor reziduale provenite din batalurile cu deºeuri petroliere; • Instalaþie mobilã de tratare ºlamuri petroliere – dotatã cu centrifugã trifazicã ºi separator bifazic; • Instalaþie de eliminare metale grele din ape reziduale; • Instalaþie de neutralizare acizi (sulfuric, clorhidric, azotic etc.); • Instalaþie eliminare cianuri; • Instalaþie eliminare fosfor alb; • Instalaþie eliminare soluþii cu conþinut de trioxid ºi pentaoxid de arsen; • Instalaþie mobilã de degazare ºi preluare deºeuri din recipienþi sau instalaþii sub presiune (butelii, cisterne etc.); • Instalaþie de degazare ape ºi ºlamuri de sulfurã de carbon; • Instalaþie de distilare ºi recuperare solvenþi; • Instalaþie decontaminare ambalaje contaminate (recipienþi plastic, butoaie, IBC-uri etc.); • Instalaþie decontaminare circuite de rãcire cu amoniac; • Instalaþie decontaminare material granular (ambalaje de sticlã sparte, ceramicã etc.); • Instalaþie mobilã pentru decontaminãri industriale; • Instalaþie separare emulsii; • Halã bioremediere soluri cu microclimat controlat.

Fig. 1: Instalaþie mobilã de desorbþie termicã indirectã (DTI)

Cu aceste tehnologii solul este remediat fie in-situ, fie în containere de remediere care opereazã la faþa locului (on-site). În funcþie de cerinþe, noi ne folosim de diversele metode de remediere inovatoare sau de o combinaþie a acestora. continuare în pagina 58

Revista Construcþiilor septembrie 2014

57

urmare din pagina 57

Tratare ºi ecologizare situri contaminate (Decontaminarea solurilor cu un grad de poluare ridicat, inclusiv hidrocarburi petroliere, deºeuri chimice sau pesticide) În funcþie de tipul materialului, gradul de contaminare, amplasament ºi termenul de finalizare, se aplicã tehnologii cu instalaþii de sortare – spãlare, fixe sau mobile, de la capacitãþi mici la capacitãþi mari, atât on-site, cât ºi ex-situ, conform cerinþelor beneficiarului.

Fiecare sit contaminat reprezintã o provocare prin specificitate ºi grad de afectare, necesitând o investigaþie atentã ºi identificarea metodei optime de tratare ºi remediere.

Firmele aplicã proceduri de remediere in-situ, on-site sau ex-situ, fie ele mecanice, fizico-chimice, termice sau biologice, adaptate fiecãrui tip de contaminare în parte.

Se folosesc tehnologii adecvate stãrii, tipului ºi concentraþiei sitului respectiv, asigurând realizarea întregului ciclu de operaþiuni. Metodele de tratament variazã în funcþie de tipul ºi gradul de contaminare. Conform cerinþelor beneficiarului, se pot aplica tehnologii de bioremediere in-situ, on-site sau ex-situ, stabilizare, solidificare sau desorbþie termicã.

Fig. 2: Instalaþii de decontaminare (de tratare ºi remediere) soluri in situ

Sunt firme care asigurã consultanþã ºi logisticã pentru fiecare etapã, de la investigarea problemei pânã la implementarea strategiei de acþionare. Având la dispoziþie echipamente proprii ºi personal calificat, se 58

pot realiza, analiza ºi identifica problemele în timp real, acordând consultanþã ºi respectând cu stricteþe legile europene de mediu.

Cu un sortiment de peste 200 de tipuri de polimeri, cu interval specific de acþiune, anionici sau cationici, masã molecularã diferitã, se poate identifica rapid cel mai potrivit tip pentru fiecare proiect, aceastã facilitate permiþând sã avem cele mai bune rezultate.

Doi metri au sãpat firmele care au lucrat pe autostrada Transilvania, în zona Câmpiei Turzii ºi au fost nevoite sã se opreascã deoarece au dat de... mercur.

Substanþele toxice identificate pe traseul Autostrãzii Transilvania i-au luat prin surprindere pe constructori, deoarece exista un studiu, efectuat în urmã cu aproape cinci ani, care arãta cã în zonã nu se aflã cianuri sau alte substanþe periculoase. În funcþie de analizele de laborator ºi de ceea ce a decis consultantul, au fost continuate cât mai repede lucrãrile de decontaminare, deoarece era un câmp de deºeuri toxice unde s-au început lucrãrile, iar vântul sau alte fenomene meteorologice puteau pune în pericol celelalte zone necontaminate. Un consorþiu format din mai multe firme s-a ocupat de excavaþiile, încãrcarea, transportul ºi decontaminarea aliniamentului Autostrãzii Transilvania, în zona localitãþii Câmpia Turzii, pentru suma de circa 16,2 milioane de euro.

Tratare ºlamuri petroliere ºi nãmoluri industriale rezultate din curãþãri de rezervoare, decantoare, bataluri Aceastã tehnologie performantã ºi de înaltã productivitate reuºeºte sã transforme o masã de reziduuri în produse valorificabile material ºi energetic.

Combinând eficienþa instalaþiei de separare trifazicã ºi utilizând produse chimice de floculare de înaltã performanþã respectãm conceptul minimizãrii volumelor de deºeuri depozitate, asumându-ne astfel responsabilitatea dezvoltãrii durabile.

Fig. 3: Instalaþie mobilã de separare trifazicã

Tratare nãmoluri generate de staþii de epurare industriale ºi municipale: • Procesarea nãmolurilor din staþii de epurare industriale ºi municipale, cu instalaþii fixe sau mobile.

• Instalaþii de uscare în vederea reducerii cantitãþii ºi valorificarea acesteia.

Producþia de compost ºi biomasã • Deºeurile biodegradabile din grãdini ºi parcuri sunt transformate, prin tratare mecanicã ºi biologicã, în compost de calitate, reintroducându-le în circuitul natural. Aºadar, din procesarea deºeurilor vegetale se obþine un compost superior calitativ, utilizat la grãdinãrit, în solarii, parcuri ºi grãdini, agriculturã etc.

• Deºeurile rezultate din activitatea de prelucrare a lemnului, cele din ambalaje de lemn, defriºãri etc. sunt o materie primã pentru biomasa folositã drept combustibil în termocentrale de co-generare.

• Firmele deþin echipamente atât fixe cât ºi mobile, în vederea procesãrii biomasei.

Fig. 4: Instalaþie pentru procesarea (sortare ºi mãrunþire) deºeurilor vegetale Revista Construcþiilor septembrie 2014

Servicii pentru procesare/separare/tratare fazã lichidã, excavare/tratare/eliminare ºlam crud ºi sol contaminat, eliminare alte deºeuri periculoase – pentru 44 de bataluri cu deºeuri petroliere, împãrþite în 4 loturi, aflate pe tot teritoriul României Proiectul s-a derulat în perioada 2009 – 2012 ºi a presupus realizarea urmãtoarelor operaþiuni: • procesare fazã lichidã din batal, cu separare în apã ºi þiþei; • procesare apã ºi þiþei pânã la atingerea parametrilor prevãzuþi în contract; • excavare, transport, tratare ºi eliminare ºlam crud prin tehnologii de separare centrifugalã; • excavare, transport, tratare ºi eliminare sol contaminat prin tehnologii de inertizare ºi desorbþie termicã; • separare, decontaminare ºi eliminare alte deºeuri existente în bataluri (deºeuri de plastic, pietriº, material lemnos etc.) în condiþiile legii; • punere în siguranþã, din punct de vedere geotehnic, a batalurilor.

Activitatea de decontaminare prin centrifurare in-situ a nãmolurilor / soluri / nãmoluri reziduale contaminate cu hidrocarburi sau alte substanþe periculoase se realizeazã cu un echipament tip centrifugã trifazicã.

Pãrþile componente ale instalaþiei tip centrifugã sunt: • container decantor; • pompã ºlam; • ºnec simplu; • ºnec dublu; • distribuitor de polimer; • pompã polimer; • panou de comandã;

Fig. 5: Centrifuga Model ZA18-4

Descrierea procesului tehnologic Etapele principale sunt: 1. Extracþie nãmoluri din bataluri sau din alte zone, cu pompa; 2. Pomparea în containerul cu serpentine în vederea preîncãlzirii; 3. Absorbþie din container în vederea procesãrii; 4. Separarea propriu-zisã prin centrifugare în douã sau trei faze (lichid-solid sau lichid-lichid-solid); 5. Evacuare fazã: deºeu solid, apã, produs petrolier; 6. Pretratare apã în vederea deversãrii cãtre canalizare sau staþie de epurare.

Deºeurile rezultate în urma celor trei faze sunt stocate temporar în ambalaje (recipienþi) impermeabile, care împiedicã scurgerea acestora, pânã la evacuare în vederea valorificãrii/eliminãrii, într-o zonã învecinatã impermeabilizatã.

BIBLIOGRAFIE Site-uri firme: EURO CONSTRUCTTRADING ’98 srl NICORA GROUP srl SETCAR SA - Brãila UNI – RECYCLING srl

Monitorizarea geotehnicã a fenomenelor de instabilitate manifestate pe parcursul execuþiei unui depozit ecologic de deºeuri municipale prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA, º. l. dr. ing. Ernest OLINIC - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii prof. univ. dr. ing. Valentin FEODOROV - SC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL Bucureºti Deseori, amplasamentele depozitelor ecologice de deºeuri prezintã condiþii geotehnice dificile prin geomorfologie ºi litologie, astfel încât pot apãrea fenomene de instabilitate localã sau generalã, ca ºi tasãri diferenþiate, aspecte care trebuie avute în vedere atât în faza de proiectare cât ºi în cea de execuþie.

O astfel de situaþie a fost întâlnitã la depozitul ecologic de deºeuri din judeþul Bistriþa-Nãsãud.

Depozitul ecologic de deºeuri municipale din jud. Bistriþa-Nãsãud este situat între localitãþile Dumitra ºi Tarpiu, la circa 16 km nord de municipiului Bistriþa.

Suprafaþa totalã pe care au fost executate mãsurãtori topografice ºi care a fost investigatã în faza de pregãtire a proiectului, prin lucrãri hidrogeologice ºi geotehnice, mãsoarã cca. 16 ha.

ASPECTE GEOMORFOLOGICE, GEOLOGICE, HIDROLOGICE ªI GEOTEHNICE ALE ZONEI Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se încadreazã în partea de nord a Depresiunii Transilvaniei, pe aºa-numita Platformã Someºeanã (Platforma Cluj - Lãpuº). Aspectul morfologic al zonei investigate se prezintã sub forma unui versant cu pante variabile care cresc de la est la vest.

Astfel, în partea esticã înclinarea pantei nu depãºeºte 5 grade; pentru cea mai mare parte a suprafeþei amplasamentului (partea centralã), panta are valori între 5 ºi 10 grade, iar pe partea vesticã, înclinãrile ating 13 - 14 grade.

Suprafaþa terenului, fãcând parte dintr-o zonã colinarã, are cote cuprinse între +405 m (în partea de vest) ºi +450 m (în partea de est).

Stratificaþia terenului de fundare din amplasament, stabilitã de studiile geotehnice care au stat la baza proiectului, este: • de la suprafaþa terenului pânã la adâncimea de 0,7-0,8 m: pãmânt vegetal argilos; • pânã la adâncimi investigate de 15 m: complex coeziv alcãtuit din argile cu plasticitate mare ºi foarte mare (Ip = 27,9 ÷ 63,3% ), în stare tare la plastic vârtoasã, local plastic consistentã, cu potenþial de umflare în contact cu apa (umflare liberã UL = 133,7 ÷ 173,7%), având compresibilitate mare M200-300 = 8.333 ÷ 9.524 kPa ºi parametrii rezistenþei la forfecare (obþinuþi din încercãri de forfecare directã): unghi de frecare internã Φ = 14 ÷ 150 ºi coeziune c = 55 ÷ 68 kPa. Din punct de vedere hidrogeologic, pe baza litologiei (preponderent argilosã) s-a considerat cã nu poate exista un acvifer, aspect confirmat de lipsa unui nivel de apã în forajele geotehnice realizate. Cu toate acestea, au fost semnalate unele infiltraþii, care au apãrut în timpul execuþiei forajelor.

Prin natura materialelor din amplasamentul studiat, pentru zonele în pantã existã un potenþial de instabilitate. Fenomene de alunecare se pot produce în masa deluviului, pe plane care se situeazã atât la interfaþa dintre roca de bazã marnoasã ºi

Fig. 1: Imagine din perioada construcþiei deopozitului ecologic de deºeuri Dumitra - Tarpiu 60

deluviul heterogen constituit din diferite tipuri de argile cu umflãri ºi contracþii mari, cât ºi la nivele diferite în masa deluviului. Planele de alunecare pot fi suprapuse.

Declanºarea ºi întreþinerea fenomenelor de instabilitate sunt favorizate de relief, de cantitatea relativ mare de precipitaþii care cad în mod obiºnuit în zonã, de structura ºi constituþia litologicã a terenului.

Modul de organizare al masei deluviului controleazã cãile de circulaþie a apei subterane prin masa versantului ºi deci, posibile fenomene geologice negative: destabilizãri ale masei acestuia sub formã de alunecãri locale, eroziuni de suprafaþã sau de adâncime (ravene).

CARACTERISTICILE DEPOZITULUI ECOLOGIC DE DEªEURI Întreg depozitul de deºeuri are o suprafaþã de 8 ha ºi este alcãtuit din trei celule. În perioada 2010 2011 s-a construit centrul de management al deºeurilor ºi prima celulã de depozitare. Capacitatea totalã a depozitului de deºeuri este estimatã la 1,2 mii mc, prima celulã înmagazinând 0,4 mii mc. Suprafaþa terenului natural înregistreazã pante de 1:8...1:10 între cotele 320 ºi 380 m.

Digurile perimetrale au înãlþime variabilã cuprinsã între 2 m ºi 6 m, cu pante de 1:2,5. Acestea au fost încastrate în terenul natural, o atenþie deosebitã acordându-se treptelor de înfrãþire. Materialul folosit pentru realizarea digurilor perimetrale nu a fost cel din amplasament care era foarte activ în raport cu apa, ci unul de tip argilã prãfoasã adus din vecinãtatea amplasamentului.

Revista Construcþiilor septembrie 2014

Prin calcule specifice s-a analizat stabilitatea localã a digurilor perimetrale ºi stabilitatea generalã a amplasamentului în grupãrile fundamentalã ºi specialã de acþiuni (cu luarea în considerare a acþiunii seismice), în toate cazurile analizate fiind asiguratã stabilitatea.

Sistemul de etanºare de bazã În conformitate cu legislaþia naþionalã în vigoare, sistemul de etanºare al unui depozit ecologic de deºeuri nepericuloase (cazul deºeurilor municipale) trebuie sã fie compus din: • bariera mineralã naturalã: 1 m de argilã cu permeabilitate mai micã de 10-9 m/s; • bariera mineralã construitã: 0,5 m material coeziv compactat cu permeabilitate mai micã de 10-9 m/s;

• bariera geosinteticã: geomembranã din polietilenã de înaltã densitate, cu grosime de minimum 2 mm.

Dupã anumite interpretãri, realizarea barierei minerale construite este obligatorie, chiar dacã terenul de fundare îndeplineºte condiþiile de impermeabilizare în mod natural.

Luând în considerare condiþiile geologice ºi topografice ale amplasamentului, execuþia barierei construite nu este necesarã, din punct de vedere al transportului de poluanþi, aceastã cerinþã fiind îndeplinitã de terenul natural de fundare, care are o permeabilitate foarte micã. Mai mult, execuþia barierei minerale construite ar avea un impact negativ

Fig. 2: Analiza stabilitãþii locale a digurilor perimetrale

Fig. 3: Analiza stabilitãþii generale a amplasamentului, dupã umplerea depozitului ecologic de deºeuri

Fig. 4: Analiza stabilitãþii în ipoteza unor suprafeþe potenþiale de cedare la interfaþa cu materialele geosintetice Tabelul 1: Valorile factorilor de stabilitate la alunecare considerând suprafeþe potenþiale de cedare la interfaþa dintre materialele geosintetice

asupra stabilitãþii depozitului ecologic de deºeuri, mãrind riscul apariþiei unei suprafeþe de cedare la interfaþa cu bariera mineralã naturalã.

Analiza stabilitãþii la interfaþa dintre materialele geosintetice Pentru profilul longitudinal principal s-au efectuat calcule de analizã a stabilitãþii, considerând suprafeþe potenþiale de cedare la interfaþa dintre materialele geosintetice ºi având în vedere urmãtoarele ipoteze de cedare ºi coeficienþi de frecare: • suprafaþã de cedare la interfaþa deºeu - strat drenant: δ = 150, a = 10 kPa; • suprafaþã de cedare la interfaþa strat drenant - geotextil de protecþie: δ = 250; • suprafaþã de cedare la interfaþa geotextil de protecþie - geomembranã rugoasã: δ = 250, a = 15 kPa; • suprafaþã de cedare la interfaþa geomembranã rugoasã - teren de fundare: δ = 70, a = 20 kPa; Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1.

Situaþia cea mai defavorabilã rezultã considerând o suprafaþã de cedare la interfaþa geomembranã teren de fundare; se obþin, totuºi, factori de stabilitate acceptabili. În plus, condiþiile de calcul nu iau în considerare faptul cã geomembrana este ancoratã în tranºeele de ancorare, dispuse în lungul fiecãrui dren de colectare a levigatului (la distanþã de 30 m) ºi pe coronamentul digurilor de compartimentare ºi de contur.

Materialele geosintetice care alcãtuiesc sistemul de etanºare de bazã (geomembrana rugoasã ºi geotextilul neþesut de protecþie), sunt supuse la o forþã de întindere, atunci când componenta normalã a greutãþii deºeului depãºeºte forþa de frecare ce se mobilizeazã la partea inferioarã a materialului geosintetic.

Aceastã forþã trebuie sã fie mai micã decât rezistenþa la întindere a materialului geosintetic iar pentru asigurarea stabilitãþii, trebuie preluatã de tranºee de ancorare. În urma calculelor efectuate a rezultat cã materialele geosintetice nu sunt supuse la întindere, motiv pentru care tranºeele de ancorare au fost dimensionate constructiv (1 m adâncime x 1 m lãþime) având în vedere posibile solicitãri suplimentare, ca urmare a circulaþiei utilajelor de descãrcare ºi compactare a deºeurilor în depozit.

continuare în pagina 62

Revista Construcþiilor septembrie 2014

61

urmare din pagina 61

Fig. 5: Sistemul de drenare ºi colectare a levigatului ºi a apelor meteorice

Fig. 6: Tranºeea de drenare a apelor din precipitaþii infiltrate în masiv

Sistemul de drenare a levigatului Sistemul de drenaj de bazã al levigatului este compus dintr-un strat de pietriº cu grosime de 50 cm. Levigatul este preluat de drenuri din HDPE cu diametrul de 250 mm. Dispunerea, în plan, a drenurilor a urmãrit topografia terenului natural care a fost sistematizat cu o pantã generalã de 5% pentru jumãtatea de nord a bazei depozitului ºi 1% pentru jumãtatea de sud a bazei depozitului.

Sistemul de drenare a apelor pluviale În scopul îmbunãtãþirii stabilitãþii generale a amplasamentului ºi ca urmare a fenomenelor de instabilitate localã, apãrute pe perioada desfãºurãrii lucrãrilor de construcþii, a fost proiectat un sistem complex de drenare a apelor din precipitaþii.

Pe perimetrul întregului depozit de deºeuri, în amonte de celula 1 de depozitare ºi la baza platformei de compost au fost pozate drenuri realizate în tranºee permeabile.

Eficienþa acestor lucrãri a fost demonstratã dupã realizarea lor, prin debitul semnificativ de apã care este preluat, cu toate cã permeabilitatea terenului natural de fundare este extrem de redusã.

62

MONITORIZAREA GEOTEHNICÃ A AMPLASAMENTULUI Pe mãsura avansãrii execuþiei au apãrut o serie de probleme ºi elemente tehnice legate de natura terenului ºi fenomene locale de instabilitate în amplasament. Acestea au impus cercetãri geotehnice suplimentare precum ºi reanalizarea soluþiilor tehnice prin care sã se poatã asigura stabilitatea ºi funcþionarea investiþiei. Încã de la primele vizite pe teren ºi investigaþii geotehnice, s-a arãtat cã principala problemã a amplasamentului o constituie natura materialelor din terenul de fundare: argile grase cu umflãri ºi contracþii mari ºi glomerulare, cu tendinþa de destructurare la variaþii ciclice de umezire ºi

uscare, materiale ale cãror proprietãþi mecanice scad în prezenþa apei, favorizând pierderi de stabilitate a pantelor. Acest aspect tehnic a impus excavarea ºi înlocuirea unor mari cantitãþi de material argilos, acolo unde se aflã la cota de fundare ºi înlocuirea materialului de execuþie în diguri, prin identificarea unor noi surse (cariere).

Prezenþa acestor materiale nu a putut fi evitatã la realizarea debleelor aferente drumurilor perimetrale, astfel cã, deºi s-au prevãzut pante mai line, acolo unde argila este în contact cu apa din precipitaþii, s-au produs instabilitãþi locale cu dimensiuni diferite, în general de suprafaþã.

Trebuie remarcat, de asemenea, ºi regimul de precipitaþii înregistrat în zonã pe parcursul execuþiei lucrãrilor, atunci când, la intervale scurte de timp (ore, sau 1 - 2 zile), în special în perioada de primãvarã – varã, s-au produs precipitaþii cu cantitãþi mari, care, în toate cazurile, au condus la ºiroiri ºi ravenãri ale taluzurilor argiloase.

La aceºti factori naturali s-a adãugat ºi existenþa unui vechi sistem de drenaj în amplasament, care a fost descoperit ºi captat pe mãsura desfãºurãrii lucrãrilor. Acest sistem aparþine lucrãrilor de stabilizare a unei vechi alunecãri de teren, care s-a manifestat pe o vale adiacentã lucrãrilor (Valea Roºua) ºi care a fost descoperitã la execuþia platformei de compost, fiind ulterior identificatã pe planuri vechi.

Fig. 7: Plan de situaþie cu indicarea zonelor în care s-au înregistrat fenomene de instabilitate Revista Construcþiilor septembrie 2014

Evoluþia fenomenelor de instabilitate Fenomene de instabilitate localã ºi de suprafaþã s-au manifestat încã de la începerea lucrãrilor de terasamente, fiind remarcate dupã perioadele cu precipitaþii. În septembrie 2010, dupã o perioadã de precipitaþii abundente, s-a produs o alunecare de teren în taluzurile sudic ºi vestic ale platformei de depozitare a deºeurilor din materiale plastice (detaliul B din figura 7 ºi figura 8).

Având în vedere dimensiunile reduse ale alunecãrii ºi faptul cã, din observaþii vizuale, adâncimea planului de alunecare este redusã, s-a propus realizarea unor pante de 1:2,5 cu eventuala substituþie ºi recompactarea materialului alunecat.

Prin retaluzare s-au obþinut pante de 1:3... 1:4.

Cu ocazia unei vizite tehnice din februarie 2011, s-a observat cã, dupã o perioadã cu temperaturi mai ridicate care au condus la topirea zãpezilor de pe amplasament, s-a reactivat alunecarea de teren din zona platformei de depozitare a materialelor plastice. S-a luat decizia elaborãrii unui proiect tehnic, prin care sã se propunã o soluþie de stabilizare a alunecãrii produse.

Soluþia de stabilizare a alunecãrii de teren produsã în zona platformei de depozitare materiale plastice a constat în îndepãrtarea integralã a materialului alunecat, prin excavare în trepte ºi refacerea taluzului, cu panta de cca. 1:3, din umpluturã de material coeziv compactat. Lucrãrile de terasament au fost însoþite de lucrãri de drenare ºi colectare a apelor din precipitaþii sau infiltrate în masivul de pãmânt.

La propunerea acestei soluþii de stabilizare a zonei alunecate s-au folosit observaþiile vizuale, care indicã un caracter regresiv al alunecãrii ºi implicit, faptul cã motorul alunecãrii l-a constituit cedarea la baza pantei, nu o împingere a versantului din amonte. Pentru confirmarea acestor premise, în etapa premergãtoare aplicãrii proiectului s-a executat un înclinometru cu adâncimea de 15 m în amonte de alunecare. Mãsurãtorile înclinometrice efectuate înainte de începerea lucrãrilor de remediere, pe parcursul realizãrii excavaþiei ºi a umpluturii ºi dupã finalizarea lucrãrilor, au indicat Revista Construcþiilor septembrie 2014

faptul cã nu existã deplasãri ale masivului de pãmânt care sã conducã la posibilitatea activãrii unei alunecãri cu caracter general.

Dupã o nouã perioadã cu precipitaþii (iulie 2011), s-a produs o alunecare de teren cu dimensiuni semnificative, care a afectat latura nordicã a drumului de acces DA2 (fig. 9). În acelaºi timp, s-au produs cedãri locale în taluzurile abrupte (1:1,5) din partea de vest a amplasamentului.

Cauzele alunecãrilor de teren Fenomenele de instabilitate care s-au manifestat în amplasament s-au produs la deschiderea masivelor de pãmânt pentru excavaþii, operaþiune necesarã pentru aplicarea proiectului ºi realizarea lucrãrilor. Ele au fost cauzate, în special, de natura materialelor din masiv, producându-se, întotdeauna, în urma prezenþei apei în exces, fie din scurgeri din vechiul sistem de drenaj (interpretate iniþial ca izvoare locale) fie în urma unor precipitaþii abundente ºi exclusiv în zone în care vegetaþia a fost îndepãrtatã. În funcþie de evoluþia lucrãrilor, aceste fenomene pot fi clasificate în douã categorii: • Alunecãri produse la excavaþii provizorii, pe parcursul execuþiei, înainte de a se ajunge la profilele finale Majoritatea fenomenelor de instabilitate de acest tip sunt de micã adâncime ºi au caracter local.

Fig. 8: Taluzul platformei de depozitare materiale plastice (detaliul B din figura 7). 15.02.2011

Fig. 9: Latura nordicã a viitoarei celule de depozitare 3 (detaliul J din Figura 7) 29.07.2011

Alunecãrile de teren produse în excavaþii provizorii cu taluz abrupt au fost reparate prin retaluzare la pante mai line de 1:3... 1:4. În momentul execuþiei platformei de compost s-a constatat existenþa, în trecut, a unei vãi cu adâncimi de cca. 2 - 3 m, care a fost acoperitã prin producerea unei alunecãri de teren. Alunecarea a pus în miºcare un volum de pãmânt acoperit cu vegetaþie, ceea ce explicã prezenþa stratului de argilã negricioasã cu resturi de materiale vegetale (bucãþi de lemn, rãdãcini, frunze).

• Alunecãri produse dupã execuþie, pe profile finale Fenomenele au apãrut ºi au fost observate pe pantele finalizate, aferente drumurilor perimetrale, acolo unde urmeazã a se realiza protecþia de suprafaþã prin vegetalizare ºi lucrãrile finale de colectare ºi dirijare controlatã a apelor (rigole definitive).

Aceste fenomene sunt fie eroziuni evolutive (revenãri), fie alunecãri locale ºi superficiale, în special pe zona de taluz alcãtuitã din argilã neagrã care se destructureazã vizibil ºi rapid. Stabilizarea lor, prin retaluzare la pante mai line (>1:3), trebuie realizatã numai în condiþiile în care suprafaþa va fi protejatã. În anumite zone, în special pe partea nordicã adiacentã drumului, s-a constatat existenþa unei alunecãri de dimensiuni mai mari ºi mai profunde, al cãrui reful a ajuns la nivelul drumului ºi care trebuie tratatã prin mãsuri specifice, mergând pânã la substituþia unei pãrþi de material, retaluzare la pante line ºi drenaj al apelor de infiltraþie.

SINTEZA LUCRÃRILOR DE INVESTIGARE ªI MONITORIZARE GEOTEHNICà A LUCRÃRILOR DIN AMPLASAMENT Activitãþi desfãºurate La începerea lucrãrilor (2010), în amplasamentul depozitului ecologic de deºeuri Dumitra - Tarpiu, jud.

Bistriþa-Nãsãud, urmare a constatãrii unor condiþii geotehnice ºi hidrogeologice diferite faþã de cele luate în considerare la elaborarea proiectului, s-a solicitat ºi realizat o primã etapã a Expertizei Geotehnice, elaboratã de UTCB pe bazã de cercetãri pe teren ºi în laborator ºi de calcule de stabilitate.

continuare în pagina 64

63

urmare din pagina 63

Au rezultat aspecte semnificative ºi recomandãri specifice astfel: Referitor la materialele din terenul de fundare ºi utilizarea lor în proiect: • Materialele constitutive ale terenului, pânã la adâncimi de cca. 4 m, unde a fost întâlnitã roca de bazã argilã marnoasã, sunt pãmânturi coezive de tipul unor argile grase de diferite culori, care pot fi caracterizate global ca argile cu umflãri ºi contracþii mari, având plasticitãþi mari ºi foarte mari, foarte active în raport cu apa, cu presiuni de umflare în stare naturalã de peste 150 kPa. Conform STAS 2914-84, calitatea acestor materiale pentru terasamente este „foarte rea“.

• Între aceste materiale, stratul de suprafaþã de argilã negricioasã, cu grosimi de pânã la 0,6...1 m, este complet impropriu ca teren de fundare ºi pentru a fi utilizat în lucrãri de terasamente. Practic, s-a dovedit cã acest material nu poate fi compactat ºi de aceea este indicat a fi complet excavat ºi îndepãrtat din ampriza celulei nr. 1, a drumurilor, platformelor ºi a celorlalte obiecte de construcþii din incinta obiectivului.

• Celelalte argile prezintã calitãþile hidrice (permeabilitãþi reduse) pentru a constitui bariera naturalã din baza depozitului, ca ºi compresibilitãþi care satisfac cerinþele terenului de fundare.

• Având în vedere cã argilele din terenul de fundare prezintã presiuni de umflare mari în stare naturalã, se vor lua mãsuri pentru protecþia lor prin raport cu prezenþa apei. În acest sens, se va þine seama de aceste aspecte la proiectarea ºi execuþia excavaþiilor, în conformitate cu prevederile NE 001-1996 (Normativ privind proiectarea ºi execuþia construcþiilor pe terenuri constituite din PUCM) [2].

Referitor la materialele utilizabile la lucrãrile de terasamente: • Argilele grase din teren se pot compacta cu tehnologii speciale, dar activitatea lor, în prezenþa apei, respectiv atingerea unor presiuni de umflare de peste 300 kPa în condiþiile compactãrii lor (nespecifice terenurilor din România), nu le recomandã la realizarea terasamentelor.

• Aceste argile, în starea lor naturalã, nu pot fi utilizate ca materiale de umpluturã.

• În aceste condiþii, se recomandã utilizarea la umpluturile din corpul digurilor a altor materiale provenite din alte surse.

64

• Dintre sursele propuse spre analizã, sursa Dumitra Deal prezintã caracteristici satisfãcãtoare pentru a fi exploatatã.

Referitor la stabilitatea amenajãrii Centrului de management integrat al deºeurilor: • Prin observaþiile ºi cercetãrile realizate pe teren, s-a constatat cã, din cauza morfologiei din amplasament, a condiþiilor geotehnice ºi hidrogeologice, existã un potenþial de apariþie a unor fenomene de instabilitate generale ºi locale.

• Existenþa, în masivele naturale, a unor materiale argiloase, capabile de umflãri ºi contracþii mari (PUCM) de diferite tipuri, ca ºi a unor lentile de materiale necoezive de diferite dimensiuni (ceea ce conferã un caracter neomogen al terenului pânã la atingerea rocii de bazã, compus din argilã marnoasã, favorizând infiltraþii de apã ºi apariþia unor izvoare), creeazã premisele unor pierderi de stabilitate prin alunecare.

• Fenomenele de umflare sunt ciclice, în funcþie de condiþiile climatice ºi apariþia surselor locale de umezire (izvoare), fiind urmate de fenomene de contracþie, cu formarea de fisuri de dimensiuni mari, care conduc, apoi, la pãtrunderea haoticã a apei în masiv.

• În ceea ce priveºte apariþia unor izvoare locale care s-au dovedit, ulterior, a fi drenuri aparþinând unui sistem de drenaj vechi, a cãror prezenþã în timp este greu de prevãzut, a fost necesar ca, în faza de proiectare a detaliilor de execuþie, sã se prevadã soluþii tip de captare, colectare ºi evacuare dirijatã a apelor. S-a avut în vedere cã fondul geotehnic general al amplasamentului este constituit din argilele cu umflãri ºi contracþii mari, care trebuie protejate prin toate mijloacele de contactul cu apa.

• Legat de posibilitatea apariþiei unor instabilitãþi locale, pe parcursul execuþiei lucrãrilor, în condiþiile unor

Fig. 10: Argilã glomerularã destructuratã (taluzul platformei de depozitare materiale plastice)

cantitãþi mari de precipitaþii în timp scurt ºi având în vedere suprafaþa amplasamentului ºi dimensiunile lucrãrilor de terasamente, s-a recomandat ca, pe mãsurã ce acestea se desfãºoarã, sã se organizeze, cu caracter provizoriu, lucrãri de colectare ºi evacuare controlatã a apelor.

• În condiþiile unor solicitãri tangenþiale (fenomene de alunecare pe pante), presiunile de umflare ale argilelor sporesc aceste solicitãri, iar prezenþa apei diminueazã parametrii rezistenþei la forfecare, ceea ce poate genera apariþia unor alunecãri locale sau generale.

• Calculele de verificare a stabilitãþii generale a amplasamentului, în condiþiile amenajãrilor propuse prin proiect, cu luarea în considerare a parametrilor caracteristici terenurilor din zonã, realizate în diferite ipoteze, au arãtat cã stabilitatea este asiguratã (pentru masiv nesaturat, având în vedere natura terenului de fundare, lucrãrile definitive de drenare ºi colectare a apei ºi imposibilitatea teoreticã de a deveni submersat).

• Calculele de stabilitate pentru digurile executate cu materiale din groapa de împrumut propusã aratã, de asemenea, cã stabilitatea va fi asiguratã.

• Pe parcursul execuþiei, în special dupã manifestarea unor fenomene de instabilitate la realizarea platformei de compost cât ºi ca urmare a acumulãrii unor noi observaþii la vizitele tehnice din amplasament, s-a elaborat o completare a expertizei tehnice [3] prin care s-au sintetizat aspectele geotehnice specifice ºi s-au dat noi recomandãri, astfel: - În zona platformei de compost au fost interceptate drenuri de colectare a apelor infiltrate în masivul de pãmânt, instalate anterior demarãrii proiectului, care descarcã în amonte de taluzul platformei de depozitare a deºeurilor de materiale plastice; - În aceastã zonã, argila negricioasã înregistreazã grosimi care ating 2...3 m iar în masa argiloasã au fost identificate resturi de materiale vegetale (bucãti de lemn, frunze, rãdãcini).

• Pentru punerea în siguranþã a platformei de compost ºi a obiectelor tehnologice adiacente s-au propus urmãtoarele mãsuri: - Îndepãrtarea integralã a stratului de argilã negricioasã, cu resturi de materiale vegetale, pânã la atingerea terenului natural stabil; Revista Construcþiilor septembrie 2014

- Executarea unui nou sistem de drenaj care sã asigure preluarea apelor din drenurile interceptate în amplasament, dupã identificarea întregii reþele din zonã pe baza unor investigaþii suplimentare; - Stabilizarea alunecãrii de teren produsã în zona platformei de depozitare a materialelor plastice, prin care sã se prevadã mãsuri de contracarare a cauzelor identificate anterior; - Execuþia unor soluþii de control antierozional pe taluzurile din amplasament.

Aplicarea acestor recomandãri s-a realizat pe bazã de proiecte speciale (reparaþie alunecare, drenaje, protecþii taluze).

Elemente imprevizibile constatate pe parcursul execuþiei, pe baza observaþiilor ºi cercetãrilor efectuate a. Naturale Natura materialelor din teren: • argile de diferite culori, cu un comportament specific în prezenþa apei, cu presiuni de umflare foarte mari, (Pumflare > 300 kPa ), neuzuale pe teritoriul României ºi neprevãzute nici în normele tehnice; • existenþa în cadrul acestor argile a celor glomerulare, macrostructurate, cu tendinþa de destructurare la cicluri de umezire - uscare, având ca efect imediat scãderea dramaticã a rezistenþei la forfecare ºi favorizând apariþia de alunecãri succesive, pânã la protejarea lor faþã de contactul cu apa; • existenþa unei vechi vãi în amplasamentul lucrãrilor care, în timp, a fost afectatã de o alunecare de teren, în zona platformei de compost; • cantitãþi mari de precipitaþii la intervale de timp reduse, favorizând, în timpul execuþiei, afectarea stabilitãþii taluzurilor deschise ºi neprotejate în argilã. b. Antropice • Existenþa unui vechi sistem de drenaj, care a creat cãi de miºcare a apei în masivele de pãmânt argiloase, înmuind ºi destructurând argilele.

MÃSURI PENTRU PUNEREA ÎN SIGURANÞÃ A PANTELOR Având în vedere tipul fenomenelor de instabilitate care s-au manifestat pe parcursul execuþiei în amplasament, modul în care s-au comportat, în timp, zonele remediate în care s-au produs alunecãri, ca ºi Revista Construcþiilor septembrie 2014

observaþiile din august 2011, constatând cã poziþia planurilor de alunecare în lungul cãrora s-au produs deplasãri ale masivelor de pãmânt se aflã la adâncimi reduse, s-a considerat cã nu se impun mãsuri mecanice de stabilizare.

Mãsurile necesare finale trebuie sã contracareze cauzele alunecãrilor de teren determinate observaþional în urma vizitelor tehnice pe amplasament: • Precipitaþii abundente; • Destructurarea argilei glomerulare negre; • Lipsa vegetaþiei pe taluzurile construite.

Mãsurile au fost sensibil diferenþiate pe zonele în care s-au inventariat fenomene de instabilitate, astfel: • Pe taluzurile afectate de fenomene de suprafaþã, în special acolo unde se aflã argila neagrã destructuratã, s-a urmãrit o amenajare finalã, prin îndulcirea pantelor la valori mai mari decât 1:3, cu prevederea unor berme atunci când taluzul este prea înalt, urmatã de imediata protejare cu pãmânt vegetal ºi vegetalizare. Lucrãrile s-au realizat pe baza unui grafic strict, pe porþiuni, astfel ca un taluz, odatã amenajat, sã fie ºi protejat. În paralel s-au executat lucrãrile finale de colectare a apei (rigole), astfel ca apa sã nu stagneze la baza taluzurilor ºi sã degradeze terenul din aceastã zonã, sensibil ºi el la umezire.

• Pe terenurile cu alunecãri mai profunde s-a urmãrit reconstrucþia zonei instabile, cu eventuala substituþie de material ºi lucrãri de drenaj.

Pantele zonelor amenajate au fost, de asemenea, cât mai line ºi imediat protejate ºi vegetalizate.

CONCLUZII În amplasamentul CMID Dumitra, jud. Bistriþa-Nãsãud, pe perioada realizãrii lucrãrilor de construcþii s-au produs fenomene de instabilitate de tipul unor alunecãri de teren, în general de micã amploare la suprafaþã.

Condiþiile geotehnice dificile din amplasament au fost cercetate prin investigaþii specifice de teren ºi laborator, evidenþiind comportamentul argilelor din zonã, caracterizate printr-o mare sensibilitate la prezenþa apei, fiind atât cu umflãri ºi contracþii mari, cât ºi macrostructurate (glomerulare). Toate acestea predispun la pierderi de stabilitate, în special în condiþiile unor variaþii ciclice de

umezire (precipitaþii sau surse locale de apã) ºi uscare (temperaturi ridicate).

Alunecãrile de teren s-au produs la scurt timp dupã ce au cãzut precipitaþii abundente, în zone în care s-au efectuat lucrãrile de excavaþii necesare proiectului, fiind îndepãrtatã vegetaþia. În aceste condiþii, materialul argilos, care constituie fondul geotehnic al zonei, a fost supus la variaþii de umiditate ºi temperaturã care au dus la diminuarea proprietãþilor sale mecanice, prin destructurare.

Mãsurile propuse ºi aplicate pentru îmbunãtãþirea ºi asigurarea, pe termen lung, a stabilitãþii amplasamentului, sunt mãsuri geometrice (de îndulcire a pantelor taluzurilor), mãsuri hidrologice (de colectare ºi evacuare controlatã a apelor din precipitaþii ºi de adâncime) ºi de vegetalizare a taluzurilor cu iarbã ºi arbuºti, care au condus la stabilizarea lucrãrilor.

Pe parcursul execuþiei au fost evidenþiate unele situaþii imprevizibile, cauzate de factori naturali ºi antropici. Pentru remedierea urmãrilor acestora s-au recomandat ºi s-au luat mãsuri specifice de adaptare a proiectului iniþial, de proiectare a unor lucrãri de reparaþie în zonele alunecate, de completare a lucrãrilor de drenaj, de protejare a pantelor rezultate din terasamente.

Având în vedere potenþialul de instabilitate al amplasamentului, cauzat de condiþiile geotehnice specifice, au fost prevãzute, în mod expres, pentru perioada de exploatare a depozitului, sarcini de întreþinere periodicã a lucrãrilor de terasamente, a sistemului de canalizare ºi drenaj, a sistemului de protecþie antierozionalã a taluzurilor, a rigolelor ºi a canalelor de coastã etc.

BIBLIOGRAFIE 1. MANEA S., JIANU L., Geotehnica mediului înconjurãtor, Conspress, Bucureºti, 2009; 2. NE 001-1996 Normativ privind proiectarea ºi execuþia construcþiilor pe terenuri constituite din PUCM; 3. Contract UTCB 234/2012, Expertizã tehnicã privind condiþiile geotehnice ale amplasamentului Centrului de management integrat al deºeurilor loc. Dumitra, jud. BistriþaNãsãud, beneficiar SC IRIDEX Group Construcþii SRL. 65

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a României etc.) aflate în baza noastrã de date. În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice etc. Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

Caracteristici: Tiraj: 6.000 de exemplare Frecvenþa de apariþie: - lunarã Aria de acoperire: România Format: 210 mm x 282 mm Culori: integral color Suport: - DCM 90 g/mp în interior - DCL 170 g/mp la coperte

Important www.revistaconstructiilor.eu Începând cu luna ianuarie 2013, R e v i s t a Construcþiilor a lansat noua f o r m ã a s i t e - u l u i publicaþiei noastre: www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fi accesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem la curent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºi date de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelor publicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise de prestigioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã; geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.

De asemenea, toate numerele revistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, Revista Construcþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cererea ºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual, pentru promovarea produselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentru a descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români în domeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerea redacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil.

R e d a c þ i a Director

Redactor-ºef

Redactor Tehnoredactor Publicitate

Ionel CRISTEA 0729.938.966 0722.460.990 Ciprian ENACHE 0730.593.260 0722.275.957 Alina ZAVARACHE 0723.338.493 Cezar IACOB 0737.231.946 Elias GAZA 0723.185.170

Colaboratori prof. univ. dr. ing. Sanda Manea prof. univ. dr. ing. Valentin Feodorov dr. ing. Marian Badiu conf. univ. dr. ing. Doina Iofcea º. l. dr. ing. Ernest Olinic ing. Tudor-Gabriel Iofcea arh. Mircea Chira ing. Roxana Chiriac dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

A d r e s a

r e d a c þ i e i

013935 – Bucureºti, Sector 1 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15 www.revistaconstructiilor.eu Tel.: Fax: Mobil: E-mail:

031.405.53.82 031.405.53.83 021.232.14.47 0723.297.922 0722.581.712 office@revistaconstructiilor.eu Editor:

STAR PRES EDIT SRL J/40/15589/2004 CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM Nr. 66161 ISSN 1841-1290 Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini).

Articolele semnate de colaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

Scaneazã codul QR ºi citeºte online, gratuit, Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.eu