Revista Ferma nr.1 (1-31 ianuarie 2021)

Page 1



Editorial

ANUL XXIII • NR. 1 (272) • 1-31 ianuarie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Şef lucrări dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei (273) va apărea în perioada 1-14 februarie 2021

NU LĂSAȚI LUPU' SĂ-ŞI FACĂ LOC ÎN BLANA OII!

A

n nou, provocări noi, guvern... aproape nou şi multe, foarte multe probleme vechi. Asta ne aduce la start 2021. Cu o producție totală de cereale redusă la jumătate - 17,03 mil. tone în 2020 faţă de 30,4 mil. tone în 2019, fără doar și poate, agricultura a pierdut în 2020. Sectorul agricol a tras în jos PIB-ul României, arată INS. Cifrele confirmă pierderile enorme dintr-un sector vital și prioritar al economiei. Pagube care pe lângă faptul că au sărăcit vistieria țării, au creat și o povară finaciară suplimentară prin efortul bugetar consistent la care statul s-a obligat pentru a despăgubi fermierii (peste un miliard de lei pentru culturile de toamnă afectate de secetă și o alocare estimativă de peste 800 de milioane de lei pentru cele de primăvară). Două „molime” au marcat anul trecut agricultura - seceta și pandemia. Dacă în cazul pandemiei, fermierii și-au mai adaptat strategiile de supraviețuire și au ieșit cumva la liman, desigur, pentru unii a contat și ajutorul de CoVid-19, în cazul secetei există o singură salvare: APA, adică irigații și tehnologii inteligente de captare și conservare a apei în sol. Altfel, vorba unui fermier cu state vechi în agricultură: „Dacă nu reușim să gestionăm apa profitabil, nu vom produce plusvaloare și se va trăi cu lamentări, din subvenții și calamități”. Și ne întrebăm ce-ar fi fost dacă banii alocați pentru despăgubiri erau investiți deja în irigații? Dar pentru a aduce agricultura pe linia de plutire, după dezastrul anului trecut, este nevoie nu doar de bani mulți, ci și de decizii înțelepte, de programe viabile şi aplicabile. De aceea ne uităm cu oarecare speranţă din nou spre... politic. Însă, în timp ce fermierii duc lupta lor de zi cu zi, factorii decizionali din agricultură duc o altfel de luptă. După ce și-au împărțit aproape frățește funcțiile prin parlament și minister, unii păstrându-şi locurile călduţe, alţii venind cu suflu nou, cu toţii s-au „înarmat” degrabă cu intenții dintre cele mai bune.

Programele de guvernare trâmbiţate în toamna lui 2020 au fost pompoase şi promiţătoare şi iată că a venit timpul să treacă la fapte! Desigur, începem cu aşteptarea... bugetului pe anul 2021, care să le permită noilor aleși să deblocheze banii şi să repornească motoarele înţepenite ale agriculturii. Ce vor negocia cei în măsură să o facă și cum se vor împărţi apoi sumele între cei mulţi, rămâne de văzut. Noi toţi trebuie să fim atenţi şi implicaţi, să urmărim traiectoriile proiectelor de acte normative, să participăm activ la dezbaterile publice și să fim vigilenți. Altfel..., există riscul ca lupul să-şi facă loc în blana oii. Şi ştim cu toţii ce înseamnă asta: promisiuni fără acoperire, măsuri deloc realiste, decizii proaste și efecte pe măsură. Aleşi sau numiţi, nu uitaţi că ei sunt în slujba dumneavoastră, a fermierilor. Şi nu invers. Politicul ne poate fi cel mai bun prieten, dar şi cel mai aprig duşman. De el depinde bunul mers al agriculturii, de aceea e bine să ştim ce se dezbate, ce se votează, cine şi încotro dă direcţia banului public. Noi vom fi alături de dumneavoastră şi în 2021, cu informaţii corecte şi cu dragostea faţă de ceea ce ne leagă - agricultura. Să rămânem aşadar sănătoşi şi bine informaţi în noul an!

PAULA CIUPAG

Redactor Ferma Media Grup paula.revistaferma@gmail.com

3


4

Cuprins

26

32

66

34

6 6 8 12 14 16 18 22 26 28 30 32

102

Actualitate

Cartoful pandemic, în stare gravă la... ATI! Cine „face legea” în agricultură? An nou, provocări vechi AgroInfo Fermierii au pierdut două legi mult așteptate Fost polițist, acum fermier cu 500 de vaci în subordine Rămas fără pășune, își caută dreptatea Pe Drumul Regelui, la ferma lui Petrişor Cum a făcut Kosa Alpar saltul de la 20 la 1.250 ha? Pro sau contra OMG: cine are de pierdut? 2 stele Michelin pentru uleiul din Oțeleni

34

Agricultura 4.0

34 Cum pot câştiga fermierii „bătălia” cu roboţii? 36 Robotul anului 2020 vine din Israel 38 Echilibru corect, producții mai bune

40

Cultura mare

40 La ce să fii atent iarna ca să ai ce recolta vara?

1-31 ianuarie 2021

44 Strigăt de fermier: „dacă nu va ploua, nu voi mai semăna” 48 Stratul de mulci - aurul de la suprafața solului 50 Nuseed® - dincolo de randamentul agronomic 54 5 dezechilibre păgubase la rapiță și la grâu 58 Sfecla de zahăr, gust amar în... buzunar 62 Un nou dăunător! Cât e de aproape de noi?

64

Horticultură

64 Era o vreme când legumele făceau... toţi banii! 66 Cum prevenim căderea plăntuţelor?

68

Utilaje agricole

68 Tractorul Anului 2021: AGCO a triumfat la gala TOTY 72 Investiţiile - cheia succesului în agricultură 76 Smart Farm III: semănat cu rată variabilă 78 Massey Ferguson ridică miza 80 BKT: Agrimax V-Flecto vine cu noi dimensiuni

82 Un an al povocărilor pentru TechFarm 84 Carmistin a ales Krone 86 Artiglio - scarificatorul de care nu te poți lipsi 89 A murit Helmut Claas

90

Zootehnie

90 Pui de casă în sezonul rece? Da, se poate! 92 Cât antibiotic „înghite” zootehnia europeană? 94 „Renunțăm la vaci sau ne facem fabrică?” 96 Soluție extremă: cu vacile la abator 98 5 bune și 5 rele pentru oieri în 2020 100 Ongloanele mari reduc eficienţa economică 102 Ce trebuie să știm despre lupta porcului cu frigul? 103 De ce riscă fermierii falimentul? 104 Seceta a „ras” jumătate din producția de miere

106

Mica publicitate

106 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro


5


6

Semnal de alarmă

Cartoful pandemic, în stare gravă la... ATI!

Anul 2021 va confirma declinul accentuat al suprafeţelor cultivate cu cartof în România. Dacă nu luăm măsuri urgente şi radicale, vom asista, neputincioşi, la abandonul acestei culturi.

S

ezonul 2020 a fost cu de toate: secetă și ploi torenţiale, arşiţă şi grindină, brume târzii de primăvară, îngheţ la sol toamna în timpul recoltării. Mulţi fermieri au pierdut cantităţi însemnate de cartof din cauza gerului, alţii au renunţat chiar să mai recolteze. Problematică a fost şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. CARTOF DE IMPORT PE MASA ROMÂNULUI Suprafețele cultivate însumează doar 27.000 ha (la APIA) şi, potrivit INS, vreo 130.000 ha în gospodării. Pe cele 24.000 ha de consum înregistrate la APIA (3000 ha - sămânţă şi industrializare), cu o producţie de 25 t/ha, asigurăm 600.000 de tone dintr-un necesar de 1,7-1,8 milioane de tone, la un consum mediu de 96 kg/cap de locuitor. Restul, din import! Căci mai mult de jumătate din producţia... de subzistenţă (o medie de 10 t/ha) devine furaj sau se depreciază. Importul vine preponderent din nord-vestul Europei şi Polonia. Oare cam ce fel de cartof poate să ajungă în ţară la preţuri de dumping care bucură nişte comercianţi fără scrupule?! O spunem pe şleau: cartofii depreciaţi sau plini de reziduuri toxice din Vest ajung şi la noi, dar nu ca destinaţie de consum, însă metodele comercianţilor sunt atât de abile şi atât de puţin controlate, încât e foarte simplu să figureze în piaţă ca şi cum ar fi chiar românești! PREŢURILE AU COBORÂT RAZNA Ce s-a întâmplat cu piața autohtonă explică Romulus Oprea, preşedintele Federației Cultivatorilor de Cartofi din

1-31 ianuarie 2021

un articol de

VASILE POP-SILAGHI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

România (FNCR) în cele ce urmează. Pandemia a redus enorm cererea de cartof în restaurante, cantine şi alte consumuri colective. Şi cum nu avem alternativa industrializării sau/şi a păstrării în depozite frigorifice, nor-

Suferind de diverse comorbidități, cartoful românesc este în acest moment la... ATI. Din păcate, nu pare a-i îngrijora pe cei care trebuie să se ocupe de acest "pacient" ROMULUS OPREA Președinte FNCR

mal că preţurile au coborât razna. Fermierii au "scăpat" (de nevoie) de cartof la preţuri de 25-40 de bani/kg(!), deși au cheltuit mai mult de 50 de bani. Și, cu toate acestea, pe piaţă cartoful are preţuri duble sau chiar triple. PRODUCĂTORUL AUTOHTON NU ARE APROAPE NICIO ȘANSĂ Importurile pun și ele presiune pe piaţă. Preţurile sunt foarte scăzute şi acolo, dar fermierii sunt susţinuţi masiv de statele de origine cu soluţii de supravieţuire consistente. De pildă, Olanda a retras de pe piaţa de consum 900 mii tone şi a redirecţionat-o spre producţia de bioetanol, amidon şi furajarea animalelor. Preferinţa reţelelor de supermagazine faţă de marfa de import este evidentă. Dar, zice-se, nu e "corect politic" s-o spunem. "Nu cred că mult trâmbițata «corectitudine politică» de care se face atâta caz ne poate împiedica să ne asigurăm securitatea alimentară sau să elaborăm politici favorabile cetățenilor români care muncesc, trăiesc și plătesc taxe în România, spre deosebire de cei care preponderent generează profituri pe teritoriul românesc și-și externalizează aceste profituri aproape în totalitate prin «optimizare fiscală»”, încheie Romulus Oprea. Așadar, să nu ne mire abandonul acestei culturi, considerată cândva a doua pâine a românului. Scăderea uriașă a producției de cartof în 2020 este o realitate dureroasă. Scanează codul QR și află cauzele!


7


8

Politică și agricultură

CINE „FACE LEGEA” ÎN AGRICULTURĂ?

R

Cetățenii au ales, politicienii au negociat. Cine conduce instituțiile după alegeri? Aceiași șefi la MADR, președinte nou la comisie. Ce ferme vor trebui ajutate?

ezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 au produs mici schimbări în instituțiile politice care decid pentru sectorul agricol din România. Situația a rămas în mare parte cum a fost înainte de alegeri. SCARLAT A AJUNS ȘEF DE COMISIE LA SENAT PNL și-a păstrat portofoliul Agriculturii, iar acesta i-a fost atribuit tot lui Adrian Oros, care și-a menținut parțial echipa de secretari de stat avută înainte de alegeri. De partea cealaltă, PSD și-a păstrat conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, dar președinte este acum Adrian Chesnoiu, fost șef al AFIR. În schimb, la Senat, șefia Comisiei pentru Agricultură nu mai este deținută de PSD, ca în legislatura precedentă, ci a revenit acum PNL, președinte fiind George Scarlat, fost secretar de stat la MADR, în guvernul Orban. Așadar, cu Oros din nou ministru al MADR și cu un membru al PSD din nou la conducerea Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, putem spune că alegerile din 6 decembrie nu au produs nicio ruptură în sistem. Cam aceleași degete se află deasupra butoanelor. O SCURTĂ PRIVIRE RETROSPECTIVĂ Adrian Oros și Alexandru Stănescu, fostul președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților (acesta nu a mai candidat la alegerile din decembrie 2020 ), au avut o anumită

1-31 ianuarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

colaborare transpartinică, stabilită din perioada când liberalul din Ardeal a fost vicepreședinte în comisia respectivă, până în noiembrie 2019, când a fost numit ministru în Guvernul Orban. RELAȚII VECHI, LEGI NOI Relațiile de bună colegialitate parlamentară cu social-democratul din Olt, un deputat neangajat în lupte politice deschise, recunoscut mai degrabă pentru relații non-conflictuale cu colegii din celelalte partide, s-au materializat în două legi avantajoase pentru medicii veterinari, ministrul fiind de profesie chiar medic veterinar. • Prima lege, care acordă medicilor veterinari concesionari o indemnizație de 10.000 de lei lunar/contract, își produce deja efectele, un titular de contract având dreptul să încaseze chiar 20.000 de lei lunar dacă a încheiat două contracte cu DSVSA.

Imediat după votul din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu a salutat public rezultatul votului. • Cea de-a doua lege, care permitea medicilor veterinari să comercializeze medicamente, a fost votată de deputați, dar a picat recent la CCR. REVENIREA TRIUMFALĂ A LUI CHESNOIU Noul șef al Comisiei pentru Agricultură provine tot din județul Olt, ca și predecesorul său. Are același prenume ca și al ministrului. O fi de bine? Poate, dacă între timp Adrian Chesnoiu o fi uitat că a părăsit șefia AFIR în decembrie 2019, la scurt timp după ce liberalii au venit la guvernare. Atunci, prin ordin de ministru, Chesnoiu a fost destituit de la AFIR și trimis șef la Buzău, mai exact la Banca de Resurse Genetice Vegetale. Olteanul nu s-a dat bătut: a dat ministerul în judecată și a câștigat, ... ››› 10

22 DE DEPUTAŢI PENTRU AGRICULTURĂ Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor are 22 de membri: 8 de la PSD, 7 aleşi pe listele PNL, 4 din partea USR PLUS, 2 din partea UDMR şi un deputat ce reprezintă minorităţile naţionale. Mai mult de jumătate (14) din membrii Comisiei sunt la primul mandat de parlamentar. Scanează codul QR și află cine sunt, ce pregătire au şi ce au promis în campania electorală cei 22 de deputaţi care vor decide legile pentru fermieri în următorii patru ani!


9


10 Politică și agricultură

George Scarlat ››› 8 ...dar nu s-a mai întors la AFIR, ci la Caracal, unde a fost numit administrator al orașului. PSD l-a pus pe lista de candidați pentru parlamentare și Chesnoiu a ajuns deputat și șef al Comisiei pentru Agricultură. OROS, FAȚĂ-N FAȚĂ CU CHESNOIU Sorții i-au fost atât de favorabili încât, iată, după un an de când a fost demis de Oros de la șefia AFIR, s-a regăsit față în față cu acesta, la audierea din comisie pentru avizarea noului mandat de ministru. Și a ținut să-i arate că nu a uitat: l-a „săgetat” continuu pe ministru și s-a numărat printre cei 12 parlamentari care au votat la audieri împotriva acestuia, în timp ce 19 au votat pentru învestire. Chesnoiu a ținut să precizeze că votul PSD a fost împotriva ministrului agriculturii și nu împotriva agriculturii românești. Deputatul din Olt deține șefia comisiei, dar nu are majoritate. Sunt numai 7 membri de la PSD, în timp ce noua coaliție politică are 13 membri (7 PNL, 4 USR PLUS, 2 UDMR). Un deputat este de la Minorități. Totodată, cei trei vicepreședinți

Adrian Chesnoiu sunt ai coaliției: Gheba Daniel-Sorin - USR PLUS, Giugea Nicolae - PNL, Magyar Loránd-Bálint - UDMR. ANUL ÎNCEPE FĂRĂ CRIZE POLITICE Aceștia sunt politicienii noi și vechi și funcțiile lor în instituțiile publice. E bine ca fermierii să știe cine sunt ei, dar mult mai important este să afle ce anume vor ei să facă pentru agricultură și pentru dezvoltarea rurală. De precizat că formarea rapidă a noului guvern, condus de Florin Cîțu, sprijinit de o coaliție parlamentară relativ stabilă, permite României să înceapă noul an fără o criză politică și fără teama că pe termen mediu s-ar putea produce una, situație care se va răsfrânge pozitiv și asupra sectorului agroalimentar românesc, în ansamblul său. FACEȚI LINIȘTE, MINISTERUL LUCREAZĂ LA PNS! Totodată, forurile europene au asigurat fondurile necesare pentru perioada de tranziție 2021-2022, înainte de aplicarea efectivă a noilor principii și reguli ale PAC 2021-2027. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale urmează să definitiveze Planul Strategic Național (PNS), document fundamental pentru derularea noii PAC. Comisia Europeană a transmis deja recomandările fiecărui stat membru, inclusiv României. Oros și echipa lui vor trebui să țină cont de aceste recomandări, una dintre cele mai pregnant formulate de comisie fiind direcționarea mai aplicată și mai eficientă a plăților directe către fermele mici cu potențial de dezvoltare. George Scarlat (PNL), fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este numit preşedinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, iar Lucian Trufin (PSD) vicepreşedinte al aceleaşi comisii. Scanează codul QR și află ce afaceri au cei doi senatori în agricultură!

1-31 ianuarie 2021

HP11


11

HP1111487 DK CORN21-A4-AZ_Full-Package_V03.indd 1

08/10/2020 10:00


An nou, provocări vechi Pericole care nu ne ocolesc: criza sanitară și seceta pot produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar. Va fi pus și dispus noul guvern să facă din nou cheltuieli?

S

eceta pedologică din sudul și sud-estul țării și pandemia CoVid-19 rămân, din păcate, pericole majore pentru sectorul agroalimentar românesc, în timp ce pesta porcină africană continuă să fie principalul inamic al sectorului creșterii suinelor. CINE VA DESPĂGUBI FERMIERII? Companiile de asigurări refuză de cele mai multe ori să asigure culturile împotriva secetei, chiar dacă statul român subvenționează prin PNDR 70% din primele de asigurare. Prin urmare, este posibil ca seceta să afecteze din nou sectorul vegetal și, în consecință, să asistăm și anul acesta la solicitări ale fermierilor ca guvernul să-i sprijine financiar, prin acordarea unor ajutoare de stat. Această temă a dominat discursul public agricol în 2020. De asemenea, criza sanitară Covid-19 poate produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar, prin îmbolnăvirea celor implicați în activitatea agricolă, dar și prin ruperea lanțurilor alimentare. Închiderea unităților HoReCa a cauzat pierderi financiare fermierilor și procesatorilor care livrau acestui sector. Guvernul a răspuns prin ajutoare financiare (pentru marii crescători de bovine, suine și păsări, pentru crescătorii mici și mijlocii de bovine, pentru crescătorii de ovine și caprine, pentru legumicultori, pomicultori și

1-31 ianuarie 2021

un articol de

mult pe absorbția fondurilor europene, pentru sectorul agroalimentar.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PROMISIUNE NEONORATĂ O promisiune a lui Adrian Oros făcută în vechiul mandat rămâne încă neonorată: sprijinirea financiară a fermierilor ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă în vara anului trecut. Fermierii așteaptă cu nerăbdare și acest ajutor, după ce guvernul i-a despăgubit pentru culturile din toamnă (păioase și rapiță). Nu puțini fermieri care au încheiat contracte futures în primăvară, estimând o producție bună la porumb, au fost penalizați de comercianți (unii dintre ei tot fermieri), după ce seceta le-a distrus culturile și ei nu au reușit să mai livreze cantitățile contractate.

STELIAN RĂDESCU

apicultori). Dar să menționăm că 2020 a fost an electoral, cu două rânduri de alegeri (locale și parlamentare), iar în anii electorali, cine se află la putere, împarte cu interes politic banii din bugetul public. UN GUVERN MAI... DARNIC? Va mai fi Guvernul Cîțu la fel de generos cu fermierii, cum a fost Guvernul Orban, chiar dacă la Agricultură se află același ministru? E de așteptat ca noul guvern să fie mai strâns la pungă decât precedentul. Deja a emis ordonanța 225/2020 prin care a prorogat termene de acordare a unor ajutoare de stat pentru fermieri. Un exemplu, primele de comercializare pentru fermierii care livrează materii prime pe piață sau către procesatori. Dacă Florin Cîțu va fi mai puțin cheltuitor, nu va rămâne netaxat de opoziția politică, mai ales că premierul e destul de antipatizat în rândurile acesteia, la fel cum este Oros pentru parlamentarii PSD. Probabil vom asista la formarea și propagarea unui discurs anti-guvernamental și anti-ministerial pe tema agricolă. Guvernul Cîțu va insista mai

„CÂT NE DAȚI?” Nevoia de bani a agriculturii românești este mult mai mare, depășește cu mult nevoile fermierilor afectați de secetă. Evaluarea făcută de fermieri ministerului, în particular, și puterii politice în ansamblu, are o singură întrebare: „Cât ne dați?” Vom vedea pe parcursul acestui an care va fi răspunsul oficial.

Sursa foto: www.canva.com

12 Politică și agricultură


13


14 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor ULTIMA ORĂ

Sursa foto: www.basf.com

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că MADR nu va mai finanţa Programul „Tomata”. Scanează codul QR și află cu ce va fi înlocuit!

ACTUALITATEA AGROINFO

TERMEN LIMITĂ: 19 FEBRUARIE

REGULI NOI PENTRU SUBVENŢIILE PE ANUL 2021 Ministerul Agriculturii trebuie să trimită Comisiei Europene, până pe 19 februarie, propunerile privind plățile directe pe care le vor primi fermierii români pentru anul 2021 după noile reguli cuprinse în Regulamentul „de tranziţie” (Reg. UE 2220/2020), aprobat pe 23 decembrie 2020. Noul regulament stabileşte modul în care vor fi acordate plăţile directe din sectorul vegetal şi cel zootehnic, precum şi plăţile pentru dezvoltare rurală în anii 2021 şi 2022, până vor fi puse în aplicare Planurile Naţionale Strategice. Regulile tranzitorii permit continuarea actualelor scheme de plăţi, însă apar şi unele condiţii noi. Plafonare sau redistribuire: statele UE trebuie să utilizeze pentru plata redistributivă peste 5% din plafonul naţional anual alocat plăţilor directe. În caz contrar, vor fi obligate să taie din subvenţiile fermierilor care primesc de la APIA mai mult de 150.000 euro pe an: pentru partea de sumă care depăşeşte această valoare, cuantumul plăților directe va fi redus cu cel puţin 5%. Angajamentele noi pentru agromediu vor fi pe 1-3 ani, iar angajamentele pentru bunăstarea animalelor nu vor depăşi trei ani. Pentru subvenţiile pe 2022, România trebuie să trimită propunerile către Comisia Europeană până la 1 august 2021.

1-31 ianuarie 2021

pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură! Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

• Ce cuantum pe hectar şi pe cap de animal vor primi fermierii? Scanează codul QR și consultă lista subvenţiilor APIA pentru 2020! • Decizie importantă pentru crescătorii de animale Este lege! Schimbare majoră pentru atribuirea păşunilor comunale! • Sume minime şi maxime pentru anul 2020 Subvenţii APIA de la 1.850 euro la 46.000 euro pe ferma de bovine de carne! • Vocea fermierului: Zeci de milioane pentru ameliorare, dar nu avem Ţurcană care să dea doi litri de lapte Cei mai bogaţi ciobani din România nu fac bani din creşterea oilor! • Suprafaţa agricolă reală irigată în România Oros: Programul „apă gratis” va continua. Câţi bani sunt alocaţi pentru irigaţii în următorii ani • Documente necesare ca să nu pierdeţi sute de euro pe hectar Termene plăţi APIA în ianuarie 2021!


Agroinfo

15

Sesiuni PNDR deschise la AFIR

AFIR a deschis, pe 4 ianuarie, sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pe Submăsura 6.1 pentru tinerii fermieri din diaspora, pentru care sunt disponibile 20 milioane de euro, până pe 4 mai 2021. O parte din condiţii au fost simplificate după ce, în sesiunea de anul trecut, au fost depuse doar 10 proiecte şi toate au fost respinse. Şi sesiunea pe Submăsura 4.2 pentru abatoare mici din zona montană a fost prelungită până pe 31 martie 2021. Finanţarea nerambursabilă este de 50% pentru IMM-uri şi 40% pentru alte întreprinderi, iar valoarea sprijinului este de maximum 300.000 euro/proiect. Din iulie până în decembrie 2020, AFIR a primit doar două proiecte, aşa că mai sunt disponibile 18,8 milioane de euro. AFIR a anunţat că a plătit peste 1,4 miliarde de euro beneficiarilor PNDR în 2020.

Sursa foto: www.canva.com

CE BANI EUROPENI MAI SUNT DE CHELTUIT ÎN 2021?

Mai mulţi bani pentru plata ajutorului COVID-19

Ministerul Agriculturii a crescut cu 32,5 milioane euro, până la 182,5 milioane euro, bugetul Măsurii 21, pentru plata ajutoarelor de criză către fermierii mici şi mijlocii afectaţi de pandemia Covid-19. Potrivit APIA, 122.986 de fermieri au solicitat sprijin. APIA a început plăţile pe 22 decembrie şi, până pe 31 decembrie 2020, a autorizat la plată 179,79 milioane euro, pentru 122.447 de fermieri: 46.148 fermieri din sectorul legume-fructe (51,57 mil. euro), 44.691 crescători de bovine (85,1 mil. euro) şi 39.946 crescători de ovine (43,12 mil. euro). Nu vor primi niciun ban crescătorii de animale care, în 2020, au depus la APIA cererea unică de subvenţii pe persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II) sau întreprindere familială (IF), dar au animalele înregistrate pe persoană fizică, chiar dacă aceştia sunt eligibili pentru sprijinul cuplat şi ajutorul naţional tranzitoriu.

Sursa foto: www.canva.com

CRESCATORI DE ANIMALE EXCLUȘI DE LA PLATĂ!

Producţia de cereale, înjumătăţită de secetă

Producţia totală de cereale a României a scăzut la 17,03 mil. tone în 2020, de pe 5,34 mil. ha, faţă de 2019, când au fost recoltate 30,4 mil. tone, de pe 5,56 mil. ha. Aproape 2,4 mil. ha cu culturi de toamnă şi de primăvară au fost afectate de secetă. Potrivit datelor MADR, citate de Agerpres, producţia de grâu a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019: 6,091 mil. tone, de pe 2,088 mil. ha. Randamentul mediu a fost de 2.917 kg/ha (4.749 kg/ha în 2019). Producţii reduse au fost şi la orz - 727.377 tone (1,34 mil. tone în 2019), orzoaică - 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz - 187.522 tone (361.573 tone în 2019). Producţia de floarea soarelui a fost de doar 1,84 mil. tone, de pe 1,21 mil. ha (medie 1.510 kg/ha). La rapiţă au fost recoltate 663.710 tone (798.215 tone în 2019). Producţia de porumb boabe a scăzut cu cca. 45%: doar 9,63 mil. tone, de pe 2,61 mil. ha, faţă de 17,43 mil. tone în 2019. Randamentul mediu a coborât la 3.695 kg/ha, de la 6.508 kg/ha.

Sursa foto: www.canva.com

CÂT AU RECOLTAT FERMIERII ROMÂNI ÎN 2020?


16 AgroLegislație

Fermierii au pierdut două legi mult așteptate Î

Două acte normative importante pentru fermieri au ieșit din fabrica de legi spre sfârșitul anului trecut, dar nu produc efecte. Care este explicația?

n noul an, fermierii n-au parte nici de Camere Agricole și nici de primele de comercializare promise.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A DECIS: Legea Camerelor Agricole, despre care v-am informat într-un articol publicat în numărul 19/2020 al revistei Ferma, că a fost adoptată de Camera Deputaților și trimisă președintelui Iohannis pentru promulgare a ajuns la CCR, care a declarat-o neconstituțională! Prin urmare, legea și-a pierdut complet actualitatea, iar fermierii au mai pierdut o ocazie de a avea în sfârșit un for al lor, reprezentativ la nivel național, care să le apere interesele. DE CE SE OPUNE IOHANNIS? Legea a fost contestată la CCR de chiar președintele Iohannis, care a semnalat la sfârșitul lunii octombrie 2020 o serie de nereguli privind conținutul și procedura de adoptare. Astfel, președintele a menționat că ”printr-o lege ordinară a fost abrogată o lege organică”. Totodată, șeful statului a precizat că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative

1-31 ianuarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

preconizate, prin raportare la situaţia economică a României ”în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de COVID-19”. Mai mult, președintele a subliniat că ”este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora”. Sesizarea șefului statului a fost admisă de CCR, care a stabilit că actul normativ este neconstituțional. PRIMELE DE COMERCIALIZARE, AMÂNATE În schimb, Legea 236/2020 privind acordarea unor prime de până la 20.000 de euro producătorilor agricoli care comercializează produse agricole primare, produse pescărești și de acvacultură (am scris despre acest act normativ în numărul 21/2020 al revistei Ferma) a fost promulgată de

președinte, fără să o mai conteste la CCR, dar ministrul Adrian Oros nu a emis normele de aplicare, iar în ultima ședință de guvern din decembrie 2020, termenul de aplicare a fost prorogat, prin ordonanța de urgență 225/2020, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022. CUM MOTIVEAZĂ GUVERNUL? Guvernul a motivat că acordarea acestui ajutor financiar, achitat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi avut implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare exercițiu financiar de aplicare a legii. Menționăm că acest tip de sprijin financiar urma să fie acordat în perioada 2021 - 2023. Totodată, guvernul a precizat că acordarea acestui tip de sprijin din partea statului ar fi necesitat notificarea Comisiei Europene, în caz contrar România fiind expusă riscului unor posibile sancțiuni din partea forului european. Pentru a fi la curent cu deciziile majore din agricultură, scanează codul QR și informează-te consultând portalul nostru de știri agricole www.agroinfo.ro!


17


18 Articolul ediţiei

Fost polițist, acum fermier cu 500 de vaci în subordine Cum se împacă meseria de poliţist cu cea de fermier? Ilie Chifan reprezintă un exemplu clar că cele două se pot completa în mod armonios... Chiar dacă se află acum la pensie, ani de zile, inclusiv în perioada de activitate profesională, şi-a găsit refugiul şi liniştea printre animalele sale de la ferma din Firiteaz, judeţul Arad, unde deţine astăzi un efectiv de 500 de vaci de lapte, din care 130 la muls.

1-31 ianuarie 2021


Articolul ediţiei

B

ucovinean la origine, născut în Vicovu de Jos, Ilie Chifan s-a stabilit în vestul ţării în anul 1972. Mai întâi a lucrat ca tehnician la Uzina de Vagoane din Arad, după care s-a făcut poliţist. A lucrat chiar şi la Serviciul Omoruri în municipiul de pe Mureş, iar în 1981 s-a mutat în comuna Şagu, unde şi astăzi locuieşte, deşi ferma se află la 10 km distanţă, pe locul unui fost CAP. Lucrează împreună cu cele două fete ale sale şi ginerii. Chiar şi soţia petrece o mare parte din timp în fermă. Creşte animale încă de pe vremea când era poliţist. „Chiar dacă meseria de poliţist poate fi stresantă, când veneam în fermă, uitam de tot şi de toate. Pentru mine a fost dintotdeauna o mare plăcere să stau pe lângă animale”, îmi mărturisea el cu câteva zile înainte de Crăciun, când l-am vizitat.

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AFACERI PĂGUBOASE LA ÎNCEPUT DE DRUM: CIUPERCĂRIA ȘI MELCII Până să ajungă să crească vaci pentru lapte, a încercat şi alte afaceri în agricultură. Mai întâi a înfiinţat o ciupercărie. Ajunsese la o producţie de 2 tone într-o zi, însă a constatat că nu are ce să facă cu o asemenea cantitate. „Am observat că românii nu erau obişnuiţi să consume ciuperci. După asta m-am apucat de crescut melci, afacere care s-a dovedit a fi la fel de păguboasă. Am avut o invazie de şoareci şi am rămas în câteva nopţi fără melci”, îşi aminteşte Ilie Chifan.

A URMAT MODELUL OLANDEZ Primele cinci vaci şi le-a achiziţionat în anul 2000. Era o perioadă în care oamenii renunţau la animale pentru că nu aveau cu ce să le întreţină după destrămarea CAP-urilor, îmi explică acesta. Iniţial a achiziţionat un grajd, dar treptat s-a extins, inspirat fiind de modelul olandez de fermă zootehnică. A ridicat un grajd nou, după un proiect existent în zonă executat de nişte olandezi. Aceştia i-au pus la dispoziţie planurile şi i-au permis să construiască un grajd identic, respectând dimensiunile şi forma originale. UN SINGUR ANGAJAT PER ADĂPOST Adăpostul este unul modern, cu cuşete individuale, loc pentru furajare şi toate dotările necesare, racleţi pentru îndepărtarea dejecţiilor, ... ››› 20

19


20 Articolul ediţiei

››› 19 ...sistem de ventilaţie naturală. Poate găzdui până la 300 de vaci. Văzusem unul asemănător în Olanda, la o fermă de elită. Aşadar, am convingerea că animalele beneficiază de tot confortul necesar pentru a avea o viaţă productivă lipsită de stres. Un singur om se ocupă de cele 300 de exemplare. Gunoiul ajunge în fose iar de acolo este colectat şi împrăştiat pe câmp. DE CE BĂLŢATĂ ŞI NU HOLSTEIN? A optat pentru rasa Bălţată Românească, după ce la un moment dat a încercat şi Holstein. E foarte mulţumit de alegerea făcută. N-aş putea să-l contrazic. Exemplarele sale sunt foarte frumoase, bine îngrijite. Se vede că sunt sănătoase. Dacă li s-ar face control specializat, probabil ar rezulta un index al condiţiei corporale foarte bun. „În urmă cu vreo şaşe ani am renunţat la rasa Holstein. Le-am încărcat pe toate în două TIR-uri şi le-am trimis la abator. Erau mult mai sensibile. E adevărat că dau mai mult lapte, dar se decalcifiază repede”, susţine el. ÎNCRUCIȘĂRI CU ANGUS Acesta foloseşte material seminal de la Semtest Craiova, cu care are contract de opt ani. Viţelele de dimensiuni mai mici le montează însă cu tauri din rasa Angus, pentru a avea fătări mai uşoare. Astfel se explică prezenţa unor exemplare de Angus printre atâtea Bălţate neaoşe. Nu face achiziţii de animale pentru că, recunoaşte el, îi este frică de boli. Viţeii sunt înţărcaţi la două luni şi jumătate. Femelele sunt

1-31 ianuarie 2021

BĂLŢATĂ VS. HOLSTEIN Vacile din ferma Ilinca Lact au o viaţă productivă de circa 7-8 lactaţii, în medie. „Am avut vaci care au rezistat şi zece lactaţii. Pe când la rasa Holstein după patru lactaţii vacile sunt terminate. Bălţatele sunt mult mai longevive”, mă asigură Ilie Chifan. păstrate iar tăuraşii sunt puşi la îngrăşat, după care trimişi spre a fi sacrificaţi când ating greutatea de 700 kg. „Din păcate, cel mai apropiat abator se află tocmai la Suceava iar costurile cu transportul le suportăm noi. În 2020 am organizat patru astfel de transporturi. Am abatorizat în jur de 70 de exemplare”, mi s-a plâns fermierul. EFECTELE PANDEMIEI Înainte de pandemie, tăuraşii erau vânduţi în Grecia, Turcia, chiar şi Italia. A pierdut destul de mult din cauza crizei Covid-19. „Preţul cărnii a scăzut. La abator vindem tăuraşii cu 9-10 lei kilogramul în carcasă. Când dădeam la export, câştigam mult mai bine. Ieşeam cam la 14 lei/kg, fără să mai plătim transportul. Livram câte un camion la câteva luni, în jur de 25-30 de exemplare pe transport. 15 TONE DE FURAJE PE ZI Norocul său este că îşi produce mare parte din furaje. Pe cele 300 de hectare pe care le administrează cultivă porumb, grâu, triticale, lucernă, pen-

tru consumul animalelor. Pentru a-şi completa raţia furajeră cumpără doar şroturile de soia şi de floarea-soarelui, borhotul de bere şi premixurile. Zilnic administrează în jur de 15 tone de furaje pentru întreg efectivul. ROADELE ASOCIERII Membru al Cooperativei Agricole Timlactagro, Ilie Chifan deţine şi o cotă parte din fabrica de la Bucovăţ, unde sub brandul „Floare din Banat” sunt produse diferite sortimente de brânzeturi şi produse lactate, care ajung pe piaţa locală. Fermierii care fac parte din cooperativă asigură zilnic în jur de 30.000 litri de lapte, dar numai 4.000 de litri sunt procesaţi „pe circuitul intern”. Marea cantitate ajunge în fabrica Simultan de la Orţişoara (judeţul Timiş), respectiv la unităţile de procesare FrieslandCampina din Cluj şi Mureş. PRESIUNEA IMPORTURILOR „Noi nu putem concura cu fermierii de afară. Unii procesatori fac diferite produse cu lapte de import, dar ei spun că produsele lor sunt româneşti, ceea ce nu este tocmai adevărat. Iar consumatorul habar nu are. Noi acum suntem sub preţul de cost. Abia ne plătim facturile. Suntem la limita supravieţuirii, nu putem discuta de profit. Dacă nu ar fi subvenţia, nu am avea altă soluţie decât să ne vindem animalele”, constată Ilie Chifan. PREŢUL CORECT La sfârşitul lunii decembrie, a renegociat preţul laptelui şi nu este deloc


Articolul ediţiei

Pandemia asta ne-a afectat în sensul că am ajuns să producem sub preţul de cost, în condiţiile în care prețul inputurilor s-a majorat, la fel şi costul furajelor. E nedrept pe undeva, pentru că în supermarket preţurile au crescut între 12 şi 15%, în timp ce laptele, în cazul nostru, s-a ieftinit. Nu înţeleg cine stabileşte preţurile, dar, în condiţiile în care noi vindem la un preţ mai mic, normal ar fi ca şi preţurile la raft să scadă ILIE CHIFAN

Crescător de bovine din jud. Arad

24 DE LITRI DE LAPTE/ZI La sfârşit de decembrie, producţia medie pe cap de animal era undeva la 24 de litri. Cea mai productivă vacă dă aproape 40 de litri pe zi. Peste 2.000 de litri de lapte sunt colectaţi zilnic iar cea mai mare parte din această cantitate este livrată unui procesator din zonă. „Cu excepţia lunilor de vară, când productivitatea scade, la noi în fermă nu prea există fluctuaţii. Avem un lapte de calitate foarte bună, cu procentul de grăsime între 3,9 şi 4,2”, afirmă proprietarul şi administratorul societăţii Ilinca Lact.

mulţumit de rezultat. Dacă până acum primea 1,55 lei pe litru, din 2021 preţul a scăzut cu 2 bani, la 1,53 lei. „Guvernul maghiar oferă sprijin pentru cei care exportă lapte. Eu iau subvenţie pe mai puţin de jumătate din efectivul de animale din cauza acelui sistem stupid care ne face să ne raportăm la anul 2013. După mine, aş prefera să nu se mai dea deloc subvenţii, cu condiţia garantării de către stat a unui preţ minim de achiziţie a laptelui. Pentru mine, un preţ corect ar fi 2 lei pe litrul de lapte!”, afirmă cu convingere bucovineanul. LA VECINI SE POATE „Nu voi renunţa, nu îmi stă în fire. Sunt convins că va răsări soarele şi pe

strada noastră cândva. Noi cei care producem laptele suntem la mâna procesatorului. El dictează preţul şi nu putem negocia deloc. Îşi permite asta pentru că imediat îşi poate face rost de lapte din import. Vedem zilnic cum trec graniţa cisternele cu lapte din Ungaria. Acolo îl cumpără cu 1,37 lei litrul. Ungurii sunt însă mai în câştig decât noi pentru că ei când s-a trecut la capitalism nu au distrus CAP-urile. Au avut grijă de fermele zootehnice, le-au consolidat şi sunt profitabili. În Ungaria nu există fermă care să aibă mai puţin de o sută de capete”, spune fostul poliţist. Deşi nu îi place politica, Ilie Chifan consideră că cel mai bine au dus-o agricultorii în perioada în care ministru era Decebal Traian Remeş. Pe de altă parte, recunoaşte că pe vremea lui Dacian Cioloş a avut parte de cele mai mari subvenţii. MOŞTENIRE PENTRU NEPOŢI Şi-ar dori ca într-o bună zi nepoţii să-i preia afacerea. Până atunci vrea să-şi retehnologizeze ferma. „Mi-aş dori şi eu roboţi de muls, roboţi pentru administrarea furajelor. Sunt la curent cu toate noutăţile apărute, doar că e nevoie de investiţii serioase. Avem credite la bancă dar nu sume care să ne pună în pericol activitatea. Prefer să nu mă îndatorez prea mult. Proiectele europene nu sunt pentru oamenii care muncesc, sunt greu de accesat. Ele se dau la şmecheri, la cei care nu au un patrimoniu, care nu au istoric, şi prea puţini sunt cei care le duc până la capăt”, admite proprietarul societăţii Ilinca Lact.

21


22 Anchetă Ferma

Rămas fără pășune, își caută dreptatea Ajuns la vârsta majoratului, Zoltan Ferencz Ersek a vrut să crească bovine. A reușit să-și încropească ferma dorită. Acum, după 20 de an de muncă, se vede nevoit să vândă animalele... un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n urmă cu două decenii, Zoltan Ferencz Ersek, din comuna Adămuş, judeţul Mureş, a pornit cu o Bălţată Românească şi acum a ajuns la un efectiv de 40 de capete. Doar că animalele sale ar putea rămâne fără loc de păşunat. ATRIBUIRE DIRECTĂ, DAR CU OFERTARE LA PLIC!? „Am avut păşune închiriată de la primărie, însă a expirat contractul pe 19 mai 2020. Pentru a putea participa la licitaţia ce urma să se organizeze, am înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Adămuş, cu şase membri fondatori, ce deţin împreună în jur de 70 de animale. În luna iunie, Consiliul Local Adămuş a hotărât ca 22 de hectare să fie repartizate prin atribuire directă, dar cu ofertare la plic! Din start, Asociaţiei

1-31 ianuarie 2021

noastre i s-au pus piedici cu intenţia de a nu lua parte la licitaţie, pe motiv că n-ar avea istoric, rulaj de bani şi nici activitate economică”, ne-a declarat Zoltan Ferencz Ersek. PĂŞUNEA... ÎNCURCATĂ ÎN CONTESTAŢII! În final a fost desemnat câştigător un fermier din sat, care îngrijeşte vreo 4-500 vaci de carne Limousine şi exploatează vreo 200 ha de teren. Acesta a ofertat suma de 1.500 lei/ ha/an, mult mai mult decât ceilalţi trei competitori. În plus, procedura şi caietul de sarcini stabilite de comisie au iscat o undă de nemulţumire... “Asociaţia noastră a contestat în instanţă atât caietul de sarcini, cerând anularea lui, cât şi modul şi procedura de organizare a licitaţiei, în sensul că nu s-au respectat reglementările legale în vigoare. Aşa se face că s-a permis participarea lui Ioan Mihu, cel căruia i-a fost atribuită închirierea păşunii pe 7 ani, cu încălcarea legii, deoarece, având fata funcţionar public angajat la Registrul Agricol din Primăria Adămuş,

acesta s-a aflat în conflict de interese. De asemenea, tot conflict de interese trebuia să constate comisia de licitaţie şi în cazul lui Savu Neluţu, ginerele câştigătorului, întrucât este poliţist local cu contract de muncă la Primărie. Or, reglementările legale sunt destul de clare: dacă ai rudă de gradul întâi, funcţionar public, în Primărie, sau dacă eşti angajat la UAT, nu ai voie să participi la nicio licitaţie. Deci, considerăm că s-a încălcat legea. În acest sens, şi Prefectura Mureş, prin direcţia juridică, ne-a dat dreptate în răspunsul primit la sesizarea noastră”, ne-a explicat Zoltan Ferencz Ersek. ULTIMATUM DE EVACUARE În comuna Adămuş, situaţia juridică a păşunii este în continuare incertă. În luna iulie, anul trecut, Primăria, sub semnătura primarului Tibor László Miklós, aflat la al doilea mandat, a trimis o notificare pe numele lui David Ersek, unul dintre solicitanţii păşunii, prin care cerea în mod expres şi explicit „eliberarea în termen de 5 zile de la primirea prezentei a imobilului pe care îl folosiţi fără drept - teren,... ››› 24

w


23

ARDEI GRAS

DACIANA F1 = gust și culoare tradițională = pentru toate tipurile de sol

ARDEI GRAS

VALAHIA F1

= toleranță ridicată la putregaiul apical = toleranță la virusul mozaic al tutunului

www.hektar.ro


24 Anchetă Ferma

››› 22 ...în suprafaţă de 22 ha, având categoria de folosinţă păşune, aflat în domeniul privat al comunei (...) cu denumirea topică Vuleşti - La vii. Dacă nu veţi proceda conform celor de mai sus precizate, în termenul acordat, învederăm că ne vom adresa instanţei de judecată cu acţiune în evacuare”. Însă, David Ersek nu scoate animalele din păşune până ce nu se va încheia procesul.... CÂȘTIGĂ CINE DĂ MAI MULT! Firesc, în legătură cu acest caz, ne-am adresat primarului comunei Adămuş. Redăm pe scurt ce ne-a declarat Tibor László Miklós: „Unul dintre fermieri (David Ersek n.n.) nu a fost mulţumit de modul cum s-a desfăşurat atribuirea acelei păşuni. Cazul a ajuns în instanţă, să decidă judecătorii. Noi am aplicat procedura de atribuire directă pentru închirierea păşunilor/pajiştilor din domeniul privat al comunei Adămuş. Reglementările legale prevăd că în situaţia în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi lot/trup de păşune, în cadrul atribuirii directe, criteriul de departajare al ofertanţilor/ solicitanţilor eligibili va fi cel mai mare nivel al chiriei”.

1-31 ianuarie 2021

Nu avem unde ţine animalele. Dacă vom fi evacuaţi din păşune, va trebui să renunţăm! Şi dacă le vindem, nu mai avem din ce trăi. Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic ne-a ţinut în viaţă! ZOLTAN FERENCZ ERSEK

Crescător de bovine, jud. Mureș

ATRIBUIRE DIRECTĂ CU DEPARTAJARE!?! La întrebarea ce face familia Ersek dacă nu are o altă sursă de venit în afară de creşterea animalelor, edilul a răspuns: „Din asta trăieşte, se bazeză

numai şi numai pe păşunea închiriată de la Consiliul Local. Dacă vine un fermier care oferă 1.500 lei an pe hectar, cum să dăm la altul care poate da doar 200 lei/ha? Consiliul Local nu a zis să-i dăm păşunea la omul ăsta (David Ersek n.n.) că-i mor animalele! A fost o procedură legală de atribuire directă, în momentul în care sunt mai multe oferte, trebuie să faci o departajare”. CONDAMNAȚI LA... SĂRĂCIE!? În cazul lotului de păşune de 22 ha de la Adămuş va decide instanţa! Cert este că dacă va pierde procesul, familia Ersek nu va mai avea nicio sursă de venit şi va renunţa la creşterea animalelor. Neavând suprafaţă de păşunat, va fi condamnată la sărăcie!! „Dacă s-a mers pe atribuire directă, nu se putea face ofertarea la plic! Ar fi putut să se împartă păşunea la cei patru solicitanţi. Nu ştiu de ce au ales această procedură! Suntem dezamăgiţi, nu ştim ce va hotărî instanţa! Sincer să vă spun, nu cred că o să avem câştig de cauză pentru că oamenii ăştia sunt influenţi, au şi bani! Noi am decis în familie să dăm din vaci; nu avem ce face”, încheia, cu amărăciune, Zoltan Ferencz Ersek.


25


26 Tânăr fermier în România

Pe Drumul Regelui, la ferma lui Petrişor

Deşi are doar 21 de ani, Petrişor Golu din Bengeşti, jud. Gorj îşi duce la îndeplinire sarcinile din ferma familiei cu experienţa şi înţelepciunea unui agricultor cu state vechi.

A

facerea zootehnică s-a născut şi a crescut în familia Golu datorită tatălui lui Petrişor, căruia îi erau tare dragi animalele. După armată, Petre Golu s-a tocmit cioban la oi. A cunoscut-o pe Maria, s-au căsătorit şi au decis să pună bazele unei ferme de ovine în localitatea vecină, la Câmpu Mare. S-au ridicat de la zero iar când copiii au crescut şi au început să-i ajute, s-au gândit să aducă în fermă şi câteva bovine. „Primele 15 juninci le-am cumpărat de la Cluj, două Angus şi 13 Bălţate. Am văzut că cele de carne se adaptează foarte bine la zona noastră şi sunt uşor de întreţinut, aşa că am hotărât

un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

să mergem pe această rasă”, spune tânărul Petrişor Golu. Au cumpărat taurii de la Karpaten Meat şi tot cu ei au făcut un contract pentru livrarea viţeilor. Femelele sunt oprite pentru înmulţirea şi ameliorarea efectivului iar masculii, după ce stau 8 luni la mame, sunt îngrăşaţi timp de 3 luni pe stabulaţie şi livraţi când ajung la 350-400 de kg.

PROCESAREA SUNĂ BINE! La ferma lui Petrişor nu există o limită când vine vorba de extindere. „Mergem mai departe, vrem să facem performanţă şi să mărim efectivul. Vom accesa un proiect pentru abatorizare şi carmangerie ca să obţinem câştiguri mai mari. La un viţel de 400 de kg aproape se triplează preţul dacă vindem produse finite”, spune Petrişor Golu. Tânărul gorjean este student în anul II la Facultatea de Zootehnie din Timişoara. Reuşeşte să îşi facă timp şi pentru şcoală, dar şi pentru a se bucura de viaţă. Recunoaşte că ferma familiei este principalul „consumator” de timp, dar nu ar da asta pe nimic altceva.

Pe la sfârşitul lunii mai, vacile şi oile sunt urcate la munte. Trei zile la pas durează traseul lung de 40 de km, din ferma de la Câmpu Mare până sus, în Transalpina. Oile din fotografie sunt surprinse în staţiunea Rânca, în drumul lor spre păşunea alpină.

1-31 ianuarie 2021


Tânăr fermier în România LA FERMA DINTRE NORI... Am ajuns la ferma lui Petrişor din Transalpina într-o după-amiază de sfârşit de august, după ce am parcurs un drum anevoios. Aici, la peste 2000 de metri altitudine, printre crestele şi văile Parângului, păşunează peste vară peste 200 de vaci mame Angus, plus tineretul şi taurii, dar şi turma de 500 de capete de oi. Ferma alpină se întinde pe păşunile a doi munţi, pe 400 de hectare concesionate pentru şapte ani. Doi oameni au în grijă animalele, un cioban la oi şi unul care supraveghează vacile. Grea misiune pentru cel din urmă, din cauză că zona este greu accesibilă iar animalele sunt răsfirate cât vezi cu ochii. Seara însă, când începe soarele să apună, vacile vin agale la stână, atrase parcă de sunetul talăngilor. Petrişor merge la munte săptămânal pentru a duce provizii angajaţilor şi verifică starea animalelor şi a păşunii. De fermă se ocupă împreună cu părinţii, dar are şi sprijinul celor trei surori mai mari. INVESTIŢII FĂRĂ ÎMPRUMUTURI Toate investiţiile în animale, saivane, utilaje şi teren le-au făcut cu bani proprii şi din subvenţii. Furajele şi le produc în mare parte. Cultivă 50 de hectare cu porumb boabe şi siloz iar pe perioada stabulaţiei vacile primesc

siloz şi au paie şi fân la discreţie. Iarna, animalele îşi petrec mai tot timpul pe câmp, pe cele 100 de hectare din jurul fermei. Sectorul ovin trece printr-un proces de schimbare a rasei. „Vrem să avem în turmă doar Breze, pentru că sunt prolifice, adaptate foarte bine la munte şi putem să ţinem mai puţine capete, dar cu câştiguri mai mari”, explică tânărul fermier. Oile sunt mulse primăvara trei-patru luni, după vânzarea mieilor iar apoi sunt urcate la munte şi lăsate sterpe, deoarece cheltuielile cu mulsul şi procesarea laptelui s-au dovedit a fi prea mari în zona alpină.

TÂNĂR FERMIER ÎN ROMÂNIA Am rămas pe păşunea alpină cu Petrişor, cu sora lui Petruţa şi prietenele lor până când soarele s-a pierdut după munţi. Mă bucur sincer că datorită tinerilor ca ei tradiţiile noastre în creşterea animalelor vor supravieţui unor vremuri cel puţin neprielnice. Să nu uite guvernanţii noştri că pasiunea asta pentru agricultură, moştenită peste generaţii şi cultivată de tinerii fermieri, face parte din zestrea noastră. Să nu ne facem că uităm cât este de important să le asigurăm un sprijin real şi condiţii decente pentru a-şi continua activitatea!

27


28 Fermier în Linia Întâi

Cum a făcut Kosa Alpar saltul de la 20 la 1.250 ha? Hectar cu hectar, Kosa Alpar a construit o afacere de succes în Mureș: acum lucrează 1.250 hectare de pământ, înfruntând pandemia, animalele sălbatice și problemele administrative.

K

osa Alpar (foto) este fermier în linia întâi, activând ca director general Kodagro, în județul Mureș. Pe 29 septembrie 2020, a participat în calitate de Speaker și Invitat la evenimentul „Fermier în Linia Întâi în Transilvania și Maramureș – Xgroup Meetings Agriculture”, parte a celei de-a 5-a ediții RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum. A LUCRAT NON-STOP În plină pandemie, Kosa Alpar și-a văzut de treabă, căci culturile trebuiau lucrate și recoltate, mai ales că vremea a ținut cu mureșenii: „Starea de urgență în agricultură eu zic că nu s-a simțit, mă refer la partea de vegetal. Efectiv am lucrat ca și până acum, nu am

material furnizat de

BORO COMMUNICATION mai multe pe această temă www.borocommunication.ro

simțit nici o diferență. La noi vremea a fost bună, nu putem să ne plângem, nici nu ne lăudăm, a fost un an normal. Se putea și mai bine, dar cum prea bine se vede în zona de sud a țării, se putea și mai rău”, mărturisește Kosa Alpar. Și producțiile au fost mulțumitoare: „Am avut producții normale, nu ieșite din comun, dar nici nu au fost rele. Prețurile sunt mulțumitoare, față de alți ani sunt ok”, crede fermierul. PAGUBE MULTE, DELOC COMPENSATE Agricultorul se confruntă cu probleme similare colegilor din alte zone: cadastru, animale sălbatice și comasare. „Pagubele create de animalele sălbatice nu o să ți le plătească niciodată nimeni: așa ți le întoarce, de te scot pe tine vinovat că ți-a mâncat porcul cultura. Noi am avut în 2019 daună la rapiță: 130 ha au fost făcute

Am investit în 2019 într-o bază de silozuri cu o capacitate de 6.400 de tone și asta ne ajută să achiziționăm și să păstrăm produsele ca să prindem prețuri mai bune KOSA ALPAR

director general Kodagro

1-31 ianuarie 2021

ca asfaltul. A venit comisie, cu Fondul de Vânătoare, domnii de la Mediu, și s-a spus că noi am fost vinovați că nu am păzit cultura. Nu știu cum poți să păzești 130 de hectare de animale sălbatice, dar acum asta e!”, subliniază directorul general Kodagro. 1250 HA ÎN 14 ANI Kodagro lucrează 1.250 ha de teren în zona Gănești, Băgaciu și lângă Reghin. „Societatea este înființată în 2006. Am început de la 20 ha și eu zic că am ajuns bine cu comasările, cu pașii pe care i-a făcut lumea în zona noastră. Aceasta a fost partea grea și pot să spun că a trecut”, mărturisește fermierul. Referitor la comasare și cadastru, Kosa Alpar adaugă: „în anumite zone există, în anumite zone nu, depinde de cei care s-au ocupat de fondul funciar, de cum au gestionat problemele. Fiecare a făcut cum a considerat sau după cum a avut interese. Așa a fost întotdeauna. Noi cumpărăm acum bucăți mici, că așa e la noi, și încercăm să comasăm în continuare”. Dincolo de probleme, Kosa Alpar e orientat spre soluții și tehnologizare: „Încercăm să ținem pasul și cu noile tehnologii. Întotdeauna este nevoie de utilaje noi”.

TÂNĂR FERMIER ÎN LINIA I Reprezentanții noii generaţii de fermieri au și ei un cuvânt greu de spus. Ei sunt viitorul. Cum văd „Fermierii Noştri” agricultura? Scanează codul QR și citește declarațiilor unor tineri fermieri despre marile provocări din fermele lor în anul agricol 2020!


29


30 Europa agricolă

Pro sau contra OMG: cine are de pierdut?

Europa pierde teren prin poziția sa distantă şi chiar ignorantă faţă de noile tehnici de ameliorare genetică, soluții care oferă avantaje uriaşe fermierilor şi sectorului agroalimentar.

P

oziţia Uniunii Europene faţă de organismele modificate genetic (OMG) este în continuare criticată de importanţi reprezentanţi ai mediului academic, dar şi de o parte a asociaţiilor profesionale din industrie. Acestea din urmă acuză autorităţile de la Bruxelles de dublu-standard în privinţa acceptării utilizării acestor instrumente în interiorul blocului comunitar. ATITUDINE AMBIGUĂ Parlamentul European a autorizat în iulie 2020 aplicarea unei derogări temporare de la normele privind ingineria genetică, pentru a permite dezvoltarea vaccinului CoVid-19 cu ajutorul tehnologiei OMG, dar dincolo de această luare de poziţie, oarecum forţată, atitudinea oficială a UE nu s-a schimbat sub nici o formă. „Acum este viabil din punct de vedere politic să permitem inovaţiei ştiinţifice să combată acest virus, dar în domeniul agriculturii toate uşile sunt închise. Nu ar trebui să avem oare încredere şi în muntele de dovezi ştiinţifice că aceste tehnici de ameliorare sunt sigure în alimentaţie?”, se întreba în vară Bill Wirtz, analist pentru politici

1-31 ianuarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

în cadrul organizaţiei non-guvernamentale Consumer Choice Center. DUBLUL STANDARD Există, desigur, un număr important de profesionişti care înţeleg logica tehnologiei şi modul în care adoptarea

În prezent, pe teritoriul UE mai avem doar câteva zeci de mii de hectare alocate culturilor modificate genetic. CE ar trebui însă să-şi îndrepte atenţia spre ceea ce numim generic noile tehnici de ameliorare PEKKA PESONEN

secretarul general al Copa-Cogeca

noilor tehnici de ameliorare genetică sunt sigure pentru consumatori. Altfel, cu siguranţă nu ar fi acceptate în lanţul nostru alimentar. Cele mai multe discuţii au fost până acum legate de impactul cultivării plantelor modificate genetic. NU PRODUCEM, DAR CONSUMĂM OMG „Avem un standard dublu când vine vorba de importuri, deoarece, după cum ştiţi, importăm anumite culturi modificate genetic, pe care nu le cultivăm aici în Europa. (...) Aceste tehnologii se vor răspândi şi vor fi utilizate de concurenţii noştri şi vor intra pe piaţa UE, indiferent dacă vrem sau nu. Recunoaştem dificultatea politică, dar apoi partenerii noştri comerciali internaţionali ne vor obliga în cele din urmă să venim cu propriile noastre idei”, recunoaşte Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca. NE LIPSEŞTE COMPETITIVITATEA Industria furajelor pledează şi ea pentru creşterea competitivităţii producţiei de proteine vegetale cultivate pe plan local în strategia UE cu privire la


Europa agricolă 31

Realitatea nefericită este că organismele modificate genetic au fost atât de puternic politizate, încât ne-am îndepărtat de la o conversaţie sobră bazată pe dovezi BILL WIRTZ

analist Consumer Choice Center

acest sector, dar în acelaşi timp admite importanţa introducerii instrumentelor moderne de cercetare. „Este o parte a reformei PAC pe care o considerăm foarte importantă. Comisia trebuie să vină cu propuneri durabile pe termen lung în primăvara viitoare, pentru că e nevoie să putem lucra cu aceste tehnici în comunitatea europeană pentru a fi competitivi pe piaţa mondială în dezvoltarea de noi soiuri de plante, dar

Trebuie să avem o dezbatere largă şi deschisă care să ne lămurească dacă şi în ce mod biotehnologiile ar putea contribui la îmbunătăţirea durabilităţii sistemului nostru alimentar, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediu STELLA KYRIAKIDES

comisarul european pentru sănătate

şi pentru a putea beneficia de un comerţ liber cu toate regiunile lumii. Aşadar, FEFAC pledează în mod clar pentru acorduri de liber schimb. (...) Suntem în favoarea tuturor iniţiativelor de menţinere a unei pieţe unice puternice în UE”, a declarat, la rândul său, Asbjørn Børsting, preşedintele Federaţiei Europene a Producătorilor de Furaje (FEFAC). NE VOM LĂMURI LA PRIMĂVARĂ Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a anunţat la

un moment dat că prioritatea ei este să adune mai multe informaţii despre editarea genomică, înainte de a avea o poziţie tranşantă asupra acestui subiect extrem de controversat. Ea chiar a vorbit despre un studiu privind noile tehnici de ameliorare, care ar trebui finalizat undeva în primăvara anului 2021. Şi chiar dacă pare mai puţin entuziastă decât predecesorul ei Vytenis Andriukaitis, aceasta a lăsat să se înţeleagă că „inovaţia, în toate formele sale, este esenţială, mai ales dacă dorim să reducem dependenţa actuală de pesticidele chimice”, aşa cum este prevăzut în Pactul verde european. Politicianul cipriot a recunoscut totuşi că deşi culturile transgenice sunt aproape inexistente în UE, produsele OMG sunt importate pentru a hrăni animalele de fermă. DOVEZI ŞTIINŢIFICE IGNORATE Pe de altă parte, fostul comisar al UE pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, a fost mai pronunţat în ceea ce priveşte editarea genetică, deşi a vorbit despre asta mai mult spre sfârşitul mandatului său. „Faptele ştiinţifice vorbesc de la sine. Ştim că aceste noi tehnici de reproducere ne pot ajuta să abordăm provocări cheie, cum ar fi securitatea alimentară şi intoleranţele alimentare. Potenţialul pare nesfârşit, de la caracteristici agronomice îmbunătăţite, la reducerea utilizării pesticidelor şi a erbicidelor”, a remarcat lituanianul într-o opinie publicată pe site-ul Euractiv. Problema editării genomice şi a biotehnologiei în agricultură a devenit un subiect central de când Curtea Europeană de Justiţie a decis, în 2018, că organismele obţinute prin tehnica de mutageneză pentru ameliorarea plantelor sunt OMG-uri şi ar trebui, în principiu, să intre sub incidenţa Directivei 412/2015.


32 Picătura de succes

2 stele Michelin pentru uleiul din Oțeleni Metoda tradițională de presare la rece este asul din mânecă al Genovevei Cojocaru, producător tradițional din Iași care a obținut două stele Michelin pentru uleiul Zorian. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n 2012, în comuna ieșeană Oțeleni, Genoveva Cojocaru și familia sa au pus bazele unei afaceri în producerea de ulei presat la rece, din

dorința de a reveni la tradiție, de a păstra aroma semințelor și plantelor autohtone și de a oferi o alternativă sănătoasă la uleiul rafinat. ZORIAN - 200 DE TONE DE ULEI VRAC PE LUNĂ Așa s-a născut brandul Zorian, iar fabrica are capacitatea de a obține lunar două sute de tone ulei vrac, în prezent fiind atins maximul de producție. Banii pentru investiție au provenit

din credite și din surse proprii, inclusiv cei strânși după zece ani de muncă în Italia. „Ideea a apărut în 2004 - 2005, când căutam produse alimentare sănătoase și să părăsesc Bucureștiul. Apoi, părinții și bunicii mei provin dintr-o zonă cu suprafețe însemnate cu floarea-soarelui, așa că a fost natural să mă opresc la prelucrarea florii-soarelui și să revin la Oțeleni”, mărturisea Genoveva Cojocaru. PIATRA DE SUCCES Amintindu-și de uleiul obținut de bunici și de aroma semințelor presate, antreprenoarea a dorit să le aducă în lumea de astăzi. „Era un mare risc să obțin ulei rafinat, de care sunt pline magazinele, și să intru în competiție cu producători consacrați. M-am îndreptat

SĂNĂTATE CURATĂ, ULEI NATURAL Uleiurile presate la rece, nerafinate chimic, se obțin prin presarea mecanică a semințelor, fiind bogate în acizi grași polinesaturaţi, vitamine, minerale şi antioxidanți, cu o acţiune complexă, benefică asupra organismului uman. Uleiul Zorian de floarea-soarelui este 100% extract natural, rafinat non-chimic, folosind primul proces de presare la rece; acesta păstrează calitățile antioxidante naturale și substanțele nutritive, esențiale pentru o dietă sănătoasă.

1-31 ianuarie 2021


Picătura de succes 33 Michelin, o recunoaștere a calității”, preciza producătoarea.

La degustări, persoanele de vârstă matură fac aceeași remarcă: «wow, este exact ca oloiul de la bunica!». Și e adevărat. Numai că, acum, uleiul este filtrat, curat și ambalat GENOVEVA COJOCARU

Producător de ulei presat la rece, din Iași

către un produs ce exista înainte să mă nasc eu, numit oloi. Oamenii de la țară mergeau cu sacul de floarea-soarelui la presă, luau oloiul negru, îl lăsau în butoaie sau îl fierbeau cu ceapă, spre a nu fi iute sau amar. Acest produs se numește ulei presat la rece și e la fel de sănătos”, spunea producătoarea. CU OLOIUL LA BERLIN În primii trei ani a obținut doar ulei vrac, uneori volumul de producție fiind mai mare cu peste 50% decât capacitatea fabricii și apelându-se la soluții suplimentare de presare. Din 2015 au început îmbutelierea și participarea la târguri, la Săptămâna Verde de la Berlin. „Îmi amintesc că după Berlin am mers la primul târg în țară; aveam doar etichete în limba engleză și oamenii nu prea înțelegeau ce prezentam noi. Atunci au început degustările, pe care le continuăm și azi”, explica antreprenoarea. METODĂ TRADIȚIONALĂ, PREZENTARE MODERNĂ Odată cu reapariția în România a semințelor de cânepă, ieșenii și-au îndreptat atenția și către uleiul din cânepă. Diversificarea gamei de produse a continuat, în 2020 obținând ulei de floarea-soarelui, cânepă, in, armurariu, ricin și mixuri de ulei de floarea-soarelui (aromat cu salvie, cătină, usturoi). Acum obțin uleiuri la plic. „Pledăm pentru metoda tradițională, dar suntem ancorați la realitatea de pe piață, la cerințele privind ambalarea. Consumatorii sunt cuceriți de sticle speciale, de etichete atrăgătoare, de caracteristicile practice ale ambalajelor. E normal

să aibă la dispoziție recipiente cu cantități mai mici de ulei: așa au apărut sticlele cu ulei extravirgin de 0,25 l sau plicurile cu ulei suficient pentru o salată”, menționa Genoveva Cojocaru. SUCCES ÎN EUROPA ȘI ASIA Uleiul Zorian e produs pentru piața locală și externă, recent fiind dezvoltată și gama uleiurilor ecologice. „Uleiul nostru vrac, natural 100%, ajunge în industria alimentară, în cea energetică, chimică și metalurgică. Am livrat în Italia, la o fabrică de tomate, ce utiliza uleiul pentru energie regenerabilă. Anul trecut, am participat la un proiect susținut de Ambasada Elveției și am ajuns la Shanghai, unde am prezentat produse ecologice. Noi suntem o unitate certificată ecologic. O mare bucurie a fost atunci când, la Bruxelles, în 2018, în urma unei degustări prin metoda oarbă, uleiul nostru de floarea-soarelui a obținut două stele

SEMINȚE DIN DULCEA MOLDOVĂ Materia primă provine din nordestul Moldovei, din județele Iași, Botoșani, Neamț, achiziția realizânduse în funcție de contractele de livrare a uleiului și de orizontul producției de ulei. „Nu facem precontracte: avem nevoie de o calitate înaltă a florii-soarelui și nu ne putem angaja să achiziționăm orice și oricum. Recolta trebuie să aibă anumiți parametri ai masei hectolitrice și ai umidității. Umiditatea ideală e între 7,5 și 8, astfel încât uleiul să fie dulce și cu aroma specifică. Dacă apare o mică abatere, uleiul are de suferit. Pe piață apar destule variabile, inclusiv neonorarea contractelor de către clienți ori reducerea vânzărilor”, declara Genoveva Cojocaru. PANDEMIA A CRESCUT PREȚURILE 2020 a fost dificil din cauza pandemiei, care a oprit târgurile, și a secetei, ce a redus producția și a dus la fluctuații mari de preț, ajungându-se la o creștere cu 40-50% a prețului florii-soarelui față de 2019. „Dacă în noiembrie 2019 se plătea 1,4 lei/kg, în noiembrie 2020, prețul a ajuns la 2,20 lei/kg”, menționa Genoveva Cojocaru. Pentru 2021, ieșenii vizează extinderea gamei Zorian, cu alte semințe și plante, exclusiv autohtone, precum și noi colaborări, probe fiind trimise și în Japonia.


34 Agricultura 4.0

Cum pot câştiga fermierii „bătălia” cu roboţii? Cât de legitimă este teama de a nu risca la un moment dat ca inteligenţa artificială a roboţilor să preia controlul asupra activităţii agricole? Iată ce spun specialiştii...

U

na dintre temele abordate la ediţia cu numărul cinci a Forumului Internaţional de Robotică Agricolă (FIRA), manifestare organizată de GOFAR în perioada 8-10 decembrie 2020 aproape exclusiv în format digital, a fost legată de „robot bashing”. Termenul defineşte frica fermierilor de a nu fi înlocuiţi de către roboţi. UN POTENŢIAL PERICOL În timp ce unii îşi pun foarte serios problema dacă nu cumva robotica ar

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

trebui să facă parte dintr-o strategie de marketing mai amplă pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial, în încercarea de a explora soluţiile pe care aceste noi tehnologii le pot oferi într-un mod relevant şi durabil pentru a ne asigura securitatea alimentară, alte voci îşi exprimă temerile cu privire

În cele din urmă, fermierul nu va fi înlocuit de tehnologie. Depinde de decizia sa ce tehnologie va folosi, pentru a obţine nu numai încrederea consumatorilor, ci şi pentru a oferi ceea ce i se cere din partea politicilor europene, dar în acelaşi timp să rămână competitiv pe piaţa internaţională DANIEL AZEVEDO

Reprezentant Copa-Cogeca

1-31 ianuarie 2021

la potenţialul pericol pe care l-ar putea reprezenta automatizarea dusă la extrem. Tehnologiile avansate sunt deja prezente în ferme, dar nu toată lumea este dispusă să le accepte. RESPONSABILITATEA E PE UMERII FERMIERULUI Daniel Azevedo, director al departamentului Mărfuri, Comerţ şi Tehnologie în cadrul organizaţiei Copa-Cogeca, crede că fermierul trebuie să rămână în centrul deciziilor din exploataţiile agricole. În opinia acestuia, robotica ajută la organizarea muncii unui fermier. „Spre exemplu, roboţii de muls ajută familiile să ia micul dejun împreună dimineaţa, deoarece munca este acum mai structurată şi mai organizată. Pe de altă parte, roboţii de câmp pot oferi instrumente alternative în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor cu risc”, afirmă reprezentantul puternicei organizaţii pan-europene. TESTUL FIABILITĂŢII Pe de altă parte, Ole Green, fondatorul şi directorul executiv al Agrointelli, companie daneză specializată în producţia de roboţi agricoli, se întreabă dacă noile tehnologii sunt la fel de robuste ca şi tractoarele pe care fermierii le ştiu de


Agricultura 4.0 35 costurile investiţiilor, oferind asistenţă tehnică şi contribuind la aplicarea drepturilor cu privire la gestionarea datelor.

decenii bune. „Va trebui să demonstrăm că roboţii sunt la fel de fiabili şi că se pot achita cu brio de sarcini. Pentru că fermierii ştiu că uneori lucrările trebuiesc finalizate în câteva zile sau chiar ore, când condiţiile sunt bune”, afirmă el. O NOUĂ OPORTUNITATE Christophe Bonno, director pentru relaţii instituţionale agricole în cadrul Groupement Les Mousquetaires, cel mai mare producător de brand privat din Franţa, crede că aşa-numitul „robot bashing” nu constituie o problemă, ci mai de grabă o oportunitate. „Este important să explicăm modul în care roboţii pot oferi siguranţă, încredere, transparenţă şi mai multă trasabilitate pentru a răspunde tendinţelor consumatorilor. Este o nouă oportunitate de a construi încredere în consumator. Vrem să dezvoltăm o agricultură ecologică prin reducerea utilizării substanţelor chimice şi a amprentei de carbon pentru tratarea culturilor. De asemenea, dorim să asigurăm fertilitatea crescută cu o mai bună gestionare a apei şi mai multă biodiversitate”, susţine Bonno. CE VOR CONSUMATORII? În contrast cu opinia compatriotului său, Antoine Poupart, director de marketing strategic şi inovare la Bioline, divizia agricolă a grupului cooperativ InVivo, este de părere că utilizarea roboţilor nu ar trebui să prezinte niciun fel de interes pentru consumator. „Aşteptările sunt legate de rezultate.

CANTITATE URIAŞĂ DE INFORMAŢII „Ştim deja, de la unul dintre roboţii noştri standard de astăzi, că putem genera între o jumătate de terabyte până la 2 sau chiar 3 terabytes pe zi. Este o cantitate imensă de date şi nici măcar tehnologia 4G sau 5G nu ne va ajuta să transmitem toate aceste date. Aşadar, trebuie să avem o perspectivă aprofundată asupra modului în care putem face acest lucru, atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatorul final”, avertizează Ole Green.

Imaginează-ţi că ferma ta este o bază de date uriaşă în care toţi senzorii şi toate dispozitivele digitale sunt conectate între ele. Asta înseamnă „Internet of things - IoT”. Scanează codul QR și vezi cum te poate ajuta Internetul lucrurilor! ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

Ce este în farfuria mea, ce este în mediul meu, ce este în societatea mea, nu despre mijloacele de producţie. Aşadar, întrebarea este dacă roboţii reprezintă cu adevărat o modalitate eficientă de a satisface aşteptările consumatorilor finali”, consideră specialistul francez. Cooperativele agricole ar putea juca un rol important în utilizarea roboţilor, ajutând fermierii să împartă

CUI APARŢIN DATELE? Proprietatea asupra datelor este un subiect destul de sensibil, de aceea este nevoie de transparenţă totală când vine vorba de acest aspect. Partea bună este că atât producătorii de echipamente, cât şi beneficiarii acestora, sunt de acord ca informaţiile colectate să aparţină fermierilor, şi numai cu acordul acestora să poată fi partajate către terţi. „Datele care sunt colectate în timpul operaţiunilor agricole sau în fermă ar trebui să aparţină fermierului, pentru că investiţia este a lui. Tot el ar trebui să controleze accesul la informaţii. Şi, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că primeşte o parte din valoarea care este creată prin partajarea datelor şi va putea avea o anumită rentabilitate a datelor (...) Dar trebuie să ne asigurăm că fermierul nu este singurul care îşi asumă riscurile de a face investiţiile”, argumentează Daniel Azevedo. Din perspectiva furnizorului de soluţii high-tech, Ole Green declara: „Noi suntem practic un subcontractor pentru fermier. Avem însă responsabilitatea ca echipamentele pe care le oferim să nu fie folosite în mod abuziv şi să ne asigurăm că fermierul este cel care decide cine are acces şi cine poate utiliza aceste date”.


36 Agricultura 4.0

Robotul anului 2020 vine din Israel

Robotul dezvoltat de Tevel

L

Israelienii de la Tevel Aerobotics Technologies au obţinut recunoaşterea deplină la FIRA, unde un produs al companiei a fost desemnat cel mai bun concept al anului 2020.

a Forumul Internaţional pentru Robotică Agricolă (FIRA), un juriu independent, cu experienţă în domeniul tehnologiilor agricole avansate, a analizat 22 de propuneri, din care numai zece au fost selectate pentru votul decisiv, iar în final a ales drona culegătoare de fructe a companiei israeliene ca fiind produsul anului în domeniul roboţilor de câmp. CRITERII DE JURIZARE Fiecare dintre finalişti a fost evaluat din punct de vedere al originalităţii, al fezabilităţii şi al potenţialului de impact asupra vieţii fermierului. De asemenea, pentru departajare în caz de egalitate s-a ţinut cont şi de alte două criterii: uşurinţa în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei de către utilizatorul final, respectiv durabilitate. Şi chiar dacă au existat practic două voturi, cel al experţilor şi cel al publicului, în desemnarea câştigătorului a contat doar părerea specialiştilor. Iar aici preferinţele au fost de partea Tevel, care a impresionat se pare datorită

1-31 ianuarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ingeniozităţii şi a potenţialului său de a influenţa dezvoltarea sectorului. O IDEE VIZIONARĂ „Dronele legate printr-un fir de platforme autonome care servesc drept hub rezolvă dilema energetică tipică a acestor dispozitive şi provocarea complexă de a culege fructe cu braţe robotice. Totodată, reducerea forţei de muncă implicată poate avea un impact real asupra vieţii fermierilor”, au argumentat membrii juriului alegerea pentru desemnarea câştigătorului. Într-adevăr, tehnologia dezvoltată de israelieni este complet diferită de orice altă soluţie existentă pe piaţă. Fost angajat în Industria Aerospaţială Israeliană, Yaniv Maor a venit cu această idee în urmă cu aproximativ

zece ani, în timp ce urmărea la televizor un reportaj despre lipsa de personal din sectorul agricol. A aşteptat până acum trei ani pentru a-şi pune în practică ideile. ŞASE GRADE DE LIBERTATE În prezent, Tevel Aerobotics Technologies deţine opt brevete de invenţie în domeniul roboticii şi a aplicaţiilor asociate. Drona are şase grade de libertate, în timp ce dispozitivele convenţionale dispun de doar trei astfel de posibilităţi de mişcare. Acest lucru îi conferă avantajul de a putea culege peste 90% din fructele existente într-o livadă, să lucreze cu mai multe tipuri de fructe, să culeagă printre crengi mai groase şi mai subţiri, oferind în acelaşi timp posibilitatea cultivatorilor să crească înălţimea copacilor cu 20%, generând astfel un randament suplimentar. Deşi compania nu a dorit să dezvăluie încă preţul la care vor fi comercializate aceste dispozitive, a precizat totuşi că investiţia va putea fi recuperată în numai trei săptămâni!


Agricultura 4.0 37

„ROBOŢII ZBURĂTORI” DIN LIVADĂ

O VARIETATE MARE DE FRUCTE Fiecare dronă este echipată cu un dispozitiv de prindere uşor iar mai multe reţele neuronale sunt responsabile pentru detectarea fructelor, pentru procesarea datelor despre poziţia şi calitatea acestora (privite din diferite unghiuri), calculul frunzişului, determinarea maturităţii fructelor, calcularea traiectoriei şi a manevrelor prin frunziş până la fruct, precum şi stabilirea modului de acţiune privind îndepărtarea fructelor, prin tragerea sau tăierea acestora din copac. Odată culese, fructele sunt plasate într-un recipient de pe platformă şi de îndată ce containerul este plin, acesta este automat schimbat cu un container nou. Nu mai puţin de şase drone lucrează simultan la un singur hub. Tehnologia a fost testată cu succes pe mai multe culturi pomicole, respectiv mere, pere, citrice, avocado, piersici, nectarine

Robotul Fieldwork Robotics

şi prune. Pe lângă asta, start-up-ul israelian încearcă să încorporeze și abilităţi de tăiere şi întreţinere. PREFERINŢELE PUBLICULUI Deşi Tevel Aerobotics Technologies şi-a adjudecat premiul cel mare, votul publicului a oferit câştig de cauză companiei britanice Fieldwork Robotics. Aceasta, la rândul ei, s-a înscris în competiţia de la Toulouse (desfăşurată exclusiv online) cu un robot specializat pe culesul fructelor. Este vorba de un proiect colaborativ, în care mai sunt implicate Universitatea din Plymouth, compania Bosch şi Hall Hunter Group, un important producător de fructe moi din Marea Britanie. CULEGĂTORUL DE ZMEUR Robotul Fieldwork Robotics foloseşte învăţarea automată (machine learning), o formă de inteligenţă

Drona dezvoltată de Yaniv Maor şi echipa sa foloseşte inteligenţa artificială şi algoritmi sofisticaţi pentru a ghida „roboţii zburători” prin livadă. O serie de senzori determină stadiul de coacere al fructelor şi momentul optim pentru recoltare iar fructele sunt culese cu precizia şi delicateţea unui operator uman. Revista Ferma a scris în vara lui 2019 despre acest concept inovativ, chiar în momentul în care Tevel îşi făcea cunoscută lumii întregi inedita creaţie, cu ocazia expoziţiei AgriIsrael, la care am avut şansa să particip. Scanează codul QR și citește relatarea de la eve-niment! artificială, pentru a identifica şi culege cu precizie zmeură, unul dintre cele mai delicate fructe moi. Dispozitivele de prindere mecanică folosesc senzori de presiune avansaţi pentru a genera forţa precisă pentru a alege fiecare fruct fără a-l deteriora. Robotul poate colecta teoretic 25.000 de zmeure pe zi, faţă de numai 15.000 cât poate culege o persoană în opt ore. Mai multe detalii puteți citi scanând codul QR alăturat.


38 Agricultura 4.0

Echilibru corect, producții mai bune

BASF investește continuu în cercetare și dezvoltare, având la bază criterii clare de durabilitate şi care susțin utilizarea eficientă a resurselor și reduc amprenta de mediu.

C

onferinţa internaţională de presă BASF - "Sustenabilitatea agriculturii" a avut drept motto „Right balance. Better yield” (Echilibru corect. Producţie mai bună). BASF este activă în domeniul agriculturii ecologice de mulți ani și oferă numeroase soluţii durabile. De exemplu, fungicidul Revysol® asigură o creștere a producției de grâu cu 4%,

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

protejând și habitatul natural. De asemenea, aplicarea țintită a soluțiilor biologice, cum ar fi feromonii RAK®,

care împiedică înmulțirea anumitor dăunători, sunt soluții complementare celor convenționale. CONVENȚIONAL VS. ORGANIC Între producția convențională şi cea organică, principala problemă este cea a scalabilității. „E dificil să concepem tehnologii care să permită obţinerea aceluiași randament în aceleași zone, la aceleaşi culturi, trecând de la producţia convenţională la cea ecologică”, a remarcat Livio Tedeschi, vicepreședinte senior al diviziei BASF Agricultural Solutions din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. COMBINAȚIA DE TEHNOLOGII Acum se interzic o mulţime de ingrediente active, dar BASF consideră că agricultura inteligentă şi tehnologia Smart Spring va permite o mai bună gestionare a aplicării produselor pentru protecţia plantelor (PPP) la nivel individual fiecărei buruieni sau plante de cultură. „Trebuie să avem o abordare

1-31 ianuarie 2021


Agricultura 4.0 39 integrată a ceea ce vrem să realizăm: creșterea randamentelor (la hectar) și realizarea acelor condiții de minimizare a emisiilor de CO2, în paralel cu conservarea biodiversității. Și pentru asta există întotdeauna cea mai bună combinație de tehnologii, care pentru unii poate fi convenţională, pentru alţii organică. Deci, abordarea corectă este să folosim cele mai bune tehnologii pe care le avem, fără a încerca o clasificare foarte artificială şi care s-ar putea să nu ne aducă la nivelul de productivitate de care avem nevoie în perioada următoare", a mai spus Livio Tedeschi. GRÂUL HIBRID ARE UN POTENȚIAL IMENS DE PRODUCȚIE Dar sporirea biodiversităţii și reducerea la minimum a emisiilor de CO2 pe

terenurile agricole trebuie făcute în paralel cu creșterea randamentelor. Printre soluţiile propuse de BASF se numără şi grâul hibrid. „Atunci când vine vorba de soiuri noi, reproducerea şi amelioararea constituie un proces în continuă evoluție şi suntem foarte încrezători că grâul hibrid va avea un potențial foarte mare de producţie", consideră Vincent Gros, președintele BASF Agricultural Solutions. Este de aşteptat ca grâul hibrid produs de BASF să fie lansat la jumătatea deceniului în toate pieţele majore producătoare de grâu din Europa. Dar aprobarea statelor membre poate varia și așa apar uneori diferențe de unul sau doi ani.

JOINT-VENTURE BOSCH ŞI BASF Bosch și BASF Digital Farming au semnat un acord joint-venture pentru a comercializa, la nivel global, soluții agricole inteligente dintr-o singură sursă. Această colaborare va ușura munca fermierilor și îi va ajuta să beneficieze de pe urma soluțiilor digitale. Acordul a fost semnat în noiembrie 2020 și va fi urmat de înființarea unei noi companii cu sediul la Köln - Germania, în primul trimestru al anului 2021. Colaborarea este supusă aprobării autorităților antitrust şi nu au fost prezentate detalii financiare. Citiți detalii în numărul viitor al revistei Ferma!


40 Cultura mare

Repausul de iarnă al plantelor nu e repaus și pentru agricultori! Revista Ferma vă spune de ce și cum trebuie controlate culturile de toamnă în criptovegetaţie, precum și produsele depozitate.

Î

n sezonul rece, sunt necesare controale în culturile semănate în toamnă. În lanurile înfrăţite trebuie să se acorde atenţie tipului de înfrăţire, ce influenţează densitatea lanului şi rezistenţa plantelor la ger şi mai târziu la secetă. De asemenea, necesită atenție dăunătorii, bolile, rozătoarele, căprioarele şi turmele de oi nesupravegheate. 5 PROCESE FIZIOLOGICE IMPORTANTE PE TIMP DE IARNĂ În perioada de vegetaţie din sezonul rece, numită şi de repaus de iarnă sau de criptovegetaţie, plantele semănate toamna cunosc procese fiziologice ce influenţează direct producţia anului viitor. La grâul de toamnă semănat la vreme şi răsărit se formează noi primordii foliare şi radiculare și se diferenţiază conul de creştere din care se va forma spicul. Unele cercetări arată că odată cu scăderea temperaturii de la 5 la 2°C, procesul de creştere a plantelor se reduce, fără a se opri, iar absorbţia azotului din sol continuă chiar şi la

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

temperaturi de 0°C. În plante încetinesc procesele de sinteză, comparativ cu cele de formare a aminoacizilor. Deşi temperatura aerului este scăzută, în frunzele de grâu continuă fotosinteza. Diferenţele dintre soiurile cultivate de grâu de toamnă, orz, orzoaică, secară, triticale sunt importante pentru conţinutul de clorofilă, de acid ascorbic, de substanţă uscată și pentru concentraţia sucului celular ş.a. Din această simplă enumerare rezultă importanța alegerii corecte a soiurilor, în corelaţie cu condiţiile climatice ale zonei. Dacă se compară datele determinărilor de lungă durată privind momentul când grâul de toamnă intră în perioada de criptovegetaţie (5-10 decembrie în Transilvania şi nordul Moldovei; 10-20 decembrie în regiunile sudice şi vestice şi 20-30 decembrie în

3.

4.

Dobrogea), se constată că luna decembrie 2020 a fost atipică, cu temperaturi în multe zile cu mult peste normal, și se deduce importanța controlării permanente a stării de vegetaţie a culturilor. Înfrăţirea grâului în culturile semănate la timp s-a produs în condiţii de temperatură de 8-12°C. Dacă temperaturile sunt ridicate în perioada de înfrăţire, plantele au o creştere vegetativă prea mare, iar nodul de înfrăţire e prea aproape de suprafaţa solului, reducându-se rezistenţa la iernare. Rezistenţa la temperaturi scăzute este bună până la -15°C şi chiar -20°C la nivelul nodului de înfrăţire, la grâu, -18 şi -28°C la secară, în aer, între -12 şi -15°C la orz, la nivelul nodului de înfrăţire.

5.

ATENȚIE LA CARTOFII DEPOZITAȚI! Concomitent e necesar controlul produselor depozitate. Cartofii trebuie controlați de două ori pe săptămână, avându-se în vedere trei factori: Temperatura de păstrare pentru cartofii de consum este 2-4°C. Creşterea peste aceste limite determină intensificarea... ››› 42

Sursa foto: www.canva.com

La ce să fii atent iarna ca să ai ce recolta vara?


41


42 Cultura mare ››› 40 ... în tuberculi a proceselor care duc la pierderi; Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie în medie de 90%; Luminozitatea: păstrarea se face la întuneric, pentru a evita clorofilizarea și formarea de solanină, dăunătoare organismului uman şi animal. Pagubele din timpul păstrării pot fi grupate în pierderi prin deshidratare, prin încolţirea tuberculilor și prin putrezire, cauzate de bacterii sau fungi. PRODUCȚIA SUB FORMĂ DE BOABE Controlul produselor depozitate sub formă de boabe vizează pierderile neadmise cauzate de depozitare necorespunzătoare, de diferite boli şi dăunători. Creşterea temperaturii şi a umidităţii în masa de boabe provoacă dezvoltarea mucegaiurilor şi a bacteriilor, ducând la apariţia fenomenului de încingere. În prima fază de încingere apar ciupercile şi bacteriile saprofite; în fazele următoare, ele dispar şi apar alte microorganisme ce continuă deprecierea. Insectele frecvent întâlnite în depozite sunt: diferite specii de acarieni,

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

coleoptere şi lepidoptere. Rozătoarele, precum şobolanul cenuşiu şi şoarecii de casă, pot produce mari pagube. Combaterea trebuie făcută imediat cu produse acceptate, ce nu modifică mirosul şi gustul produselor, cu respectarea dozelor şi a normelor de protecţie a muncii şi a mediului. Nedepistându-le la timp, pagubele devin irecuperabile sub aspectul greutăţii şi al calităţii produselor.

3.

CONTROLUL SEMĂNĂTURILOR Rezistenţa la iernare depinde de: • soiul cultivat; • prezenţa stratului de zăpadă; • grosimea stratului de zăpadă şi durata lui; • formarea crustei de gheaţă la suprafaţa stratului de zăpadă; • vânturile puternice ce rănesc frunzele şi dezgolesc nodul de înfrăţire; • excesul temporar de apă. Agenda fermierului: consultă calendarul lucrărilor în culturile de câmp pe durata lunii lui Gerar scanând codul QR!

MODIFICĂRI GENETICE: DA SAU NU? În final atrag atenția că a sosit vremea ca hotărârile privind agricultura să fie luate în concordanţă cu particularităţile ţării. Curtea Europeană de Justiţie a interzis toate metodele ce conduc la modificări genetice, fapt care, în natură, se produce dintotdeauna. Pâinea provine din grâu hexaploid (2n=42), care a evoluat pe cale naturală din grâu diploid (2n=14), provenit din grâu tetraploid (2n=28) şi grâu hexaploid. De la specia Triticum monococcum la specia actuală Triticum aestivum cu subspeciile vulgare, spelta, macha, compactum ş.a., toate s-au format prin modificări genetice. La specii importante, după multe cercetări, s-au obţinut forme noi, bogate în substanţele care interesau (amidon, proteine, ulei, zahăr etc.), productive, rezistente la boli şi dăunători etc. Nu-i departe vremea când vom obţine porumb fără ştiuleţi, cu peste 2000 de boabe în panicul, iar înălţimea va fi pe jumătate poate. Închei cu un gând bun: La început de an nou, stimaţi agricultori, vă rog să primiţi urări de multă sănătate, recolte bogate, să depăşiţi cu bine modificările climatice şi „ploaia” de probleme.


43


44 Jurnal de fermă

Strigăt de fermier: „dacă nu va ploua, nu voi mai semăna” După recordurile negative la recoltele din 2020 și seceta persistentă, la Agrimat Matca sunt mari temeri privind înființarea culturilor de primăvară pe cele 2.500 ha de teren libere.

Î

n mod constant, pentru SC Agrimat Matca din județul Galați, care administrează 5.000 ha de teren, fiecare an calendaristic debuta cu satisfacția unor realizări frumoase la culturile agricole din anul precedent și cu încrederea unui start promițător al campaniei agricole de primăvară. Însă acum situația este total diferită, pe fondul efectelor negative ale secetei din ultimii ani, experiența din 2020 fiind chiar copleșitoare. MUNCĂ DA, RECOLTE... BA Deși în Matca s-au luat toate măsurile pentru a desfășura o activitate de producție de înalt nivel, rezultatele au fost total nesatisfăcătoare. „La culturile de toamnă, niciodată nu am obținut producții atât de mici ca în anul 2020, cultura de orz fiind chiar întoarsă în totalitate. La culturile de primăvară situația a fost și mai gravă. Parcă nici nu pot vorbi despre producții de 970 kg de porumb/ha, în condițiile în care investițiile noastre sunt pentru o țintă de recolte de 8-10 tone porumb/ha, 3 tone de floarea-soarelui/ha, ori 6-7 tone de orz/ha, 5-6 tone de grâu/ha

1-31 ianuarie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

SECETA FACE PROBLEME ȘI ÎN TELEORMAN Necazuri și griji cauzate de secetă sunt și în Teleorman. Și acolo este nevoie de o rezervă de apă până la adâncimi de 70-80 cm, spre a putea spera la anumite recolte, spune Gavrilă Tuchiluș. Tocmai de aceea, fermierul subliniază rolul miniștrilor agriculturii, care trebuie să aibă ca prioritate gestionarea corespunzătoare a apei, crearea de acumulări de ape și utilizarea acestora, când este necesar. Scanează codul QR și află cum vede Gavrilă Tuchiluș rezolvată problema irigațiilor la Matca!

ș.a.m.d.”, mărturisea Gavrilă Tuchiluș, director al SC Agrimat Matca. DATORII ACHITATE INTEGRAL Cu toate dificultățile majore de producție, până la finalul anului 2020, fermierul gălățean a reușit să își achite integral îndatoririle față de proprietarii de terenuri, calculul fiind raportat la cantitatea de o tonă de grâu/ha. „Într-un asemenea business, nu poți trăi de pe un an pe altul, ci trebuie să ai rezerve financiare, la fel cum în zootehnie asigurăm furaje pentru doi ani. Astfel, chiar dacă am fost nevoiți să cumpărăm porumb, spre a oferi proprietarilor de teren cantitățile corespunzătoare arendei, ne-am îndeplinit datoria față de cei care ne-au încredințat obiectul muncii, respectiv terenul agricol”, adaugă fermierul. SECETA E TOT MAI MARE Specialistul gălățean s-a arătat convins că agricultorii din zonă trebuie să aibă capacitatea de a se adapta la schimbările climatice ce afectează tot mai grav sudul Moldovei. „În condițiile unor fenomene de secetă


Jurnal de fermă 45

LA MILA CERULUI

Sunt profund convins că în zona noastră, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani, agricultură fără irigații nu se mai poate face. Riscurile sunt extrem de mari, vorbind despre riscul de a se usca toate culturile GAVRILĂ TUCHILUȘ

Director al SC Agrimat Matca

și de arșiță atât de agresive, dacă nu luăm măsurile corespunzătoare, întrun viitor apropiat s-ar putea să nu mai obținem nicio recoltă. De aceea e imperios necesar ca resursele de apă din aceste zone să fie acumulate în timpul iernii, spre a fi folosite în timpul vegetației culturilor. Dar nu oricum, ci cu ajutorul unor sisteme performante de irigații. Aceasta este o idee pe care o tot strig de ani de zile, deoarece semnele legate de schimbările climatice s-au arătat de mai mult timp, în ultima perioadă doar accentuându-se”, arată Gavrilă Tuchiluș. SE LUPTĂ PENTRU IRIGAȚII... Unitatea gălățeană cheltuie sume importante cu paza câtorva stații de pompare, ținute sub cheie încă din anul 1990 și neutilizate, deoarece a rămas nerezolvată problema canalelor care aduceau apa din Dunăre. „Oamenii, din păcate, au fost surzi la toate apelurile, explicațiile și solicitările noastre legate de sistemul acesta de irigații pe care îl avem, dar pe care nu îl putem folosi”, adaugă directorul SC Agrimat Matca. …ȘI ARE SOLUȚII VIABILE Anul trecut, fermierul a discutat de două ori subiectul irigațiilor cu actualul ministru al Agriculturii, propunând două variante: cea legată de reabilitarea canalului de la Dunăre până la Matca și cea de a face priză la Siret; acesta fiind mai aproape decât Dunărea, ar duce la cheltuieli mai mici și la evitarea traversării unor suprafețe mari de

teren ai căror proprietari poate nu sunt interesați să irige sau vor despăgubiri. „Studiul de fezabilitate a fost agreat și de către echipa domnului ministru Adrian Oros. Din păcate, nu s-a întâmplat absolut nimic pentru rezolvarea problemei. Singur nu pot să fac această treabă. Dacă ar fi mai vreo zece fermieri și împreună să ducem în mod constant problema la minister sau la decident, care e factorul politic, avem șanse să gestionăm apa profitabil pentru agricultură. Dacă nu, vom rămâne așa, nu vom produce plus-valoare și se va trăi cu lamentări, din subvenții și calamități”, atrăgea atenția fermierul.

„Sperăm ca măcar Dumnezeu să se uite la noi și să recompenseze cu apă faptul că încercăm să producem hrană pentru animale și pentru oameni. Dacă nu va ploua, nu avem altă soluție decât aceea de a nu semăna, căci rezerva de umiditate existentă în stratul 0-40 cm nu înseamnă decât trei zile în care să bată vântul de primăvară. În trei zile, vântul și consumul plantelor conduc la pierderea întregii rezerve de apă din sol”, menționa fermierul gălățean. CULTURI NOI... ÎN CENUȘĂ Lucrările pentru noul an agricol au fost demarate. „Am înființat noile culturi în cenușă. Mulți salariați mă întrebau dacă noi chiar trebuie să avem un asemenea curaj, să semănăm pe un teren atât de uscat. Având experiență și dispunând de specialiști și de tehnică performantă, am căutat cele mai bune formule de a semăna la timp și cu cheltuieli cât mai reduse. Am reușit să semănăm 2.500 de hectare, cu rapiță, orz și grâu, la care s-a adăugat și lucerna. Prima ploaie semnificativă a venit la 30 septembrie 2020, aceasta ajutând la răsărirea tuturor culturilor înființate. Ulterior, din alte ploi,... ››› 46


46 Jurnal de fermă

››› 45 ... până în a treia decadă a lui decembrie, s-au adunat aproximativ 110 l/mp. Dar asta înseamnă că la adâncimea de peste 40 cm în sol nu mai există rezervă de apă”, preciza Gavrilă Tuchiluș. Pentru primăvara 2021 sunt cu semnul întrebării înființarea, pe 2.500 ha, a culturilor de porumb, floarea-soarelui și mazăre. ATITUDINE RADICALĂ: RENUNȚĂ LA SEMĂNAT O imensă neliniște e legată de condițiile de înființare a noilor culturi în primăvara 2021 și de caracteristicile verii care va urma, precipitațiile căzute până la finalul lunii decembrie 2020 fiind considerate, totuși, nesatisfăcătoare, chiar dacă au fost relativ superioare celor din aceeași perioadă a lui 2019. „În condițiile unei rezerve reduse de apă din stratul 40-100 cm și a imposibilității de a folosi sistemele de irigații, sunt decis să trec la atitudini cu semnificație destul de gravă: dacă nu se adună minimum 200 l/mp, la 10 martie 2021, nu voi fertiliza și nu voi semăna. Dacă nu era o ploaie ce a adunat 80 l/mp, culturile de toamnă aveau mult de suferit, căci în sol, sub 15-20 cm, nu mai era niciun gram de apă.

1-31 ianuarie 2021

4 MILIOANE DE EURO INVESTIȚI ÎN ZOOTEHNIE Dacă în sectorul vegetal, acest an debutează sub semnul incertitudinilor și al problemelor legate de asigurarea apei, în sectorul zootehnic lucrurile stau mai bine. Pentru creșterea și exploatarea vacilor de lapte există orizonturi bune de dezvoltare. În 2020 au fost finalizate investiții de aproximativ 4 milioane de euro în adăposturi noi pentru animale și într-o sală nouă de muls. De asemenea, a fost pusă în funcțiune noua fabrică de procesare

a laptelui de la Sascut - Bacău, în colaborare cu patru fermieri din județul Bacău, în cadrul Cooperativei Agricole „Agrolact Moldova”. Astfel, primele produse lactate naturale sub brandul „Huzur - lapte bun. și e destul” au fost livrate către piața din România, în ziua de 18 decembrie 2020.


47


48 AgroTehnologii

Sursa foto: www.basf.com

Stratul de mulci - aurul de la suprafața solului

Tehnica mulcirii solului îți oferă multiple beneficii. Ferma te învață cum să faci o mulcire ca la carte pentru a obține producții sporite cu eforturi și costuri minime.

M

ulcirea solului se realizează, de regulă, concomitent cu recoltarea, deoarece combinele moderne sunt prevăzute cu aparate de tocat și cu ventilatoare care împrăștie uniform tocătura pe suprafața recoltată. Cu cât sunt mai bine mărunțite, resturile vegetale se împrăștie mai uniform și se descompun mai ușor. 10 AVANTAJE ALE MULCIRII Înmagazinează și conservă mai bine apa din precipitații. Prezența stratului de mulci are capacitatea să rețină și să înmagazineze apa chiar și din ploile torențiale, care altfel s-ar scurge, ar provoca eroziune și băltiri. Totodată, el constituie un tampon împotriva evaporării apei, care altfel s-ar pierde. Prin experiențe s-a demonstrat că pe suprafață delimitată udată cu 400 mm de apă, în terenul acoperit cu paie tocate s-au absorbit 395,7 mm, iar în cel descoperit, numai 159,2 mm. Protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și reduce eroziunea acestuia. S-a constatat că picăturile de ploaie cu diametrul de 5 mm și o greutate de 0,65 g, la o viteză de cădere de

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

7 m/sec, sfarmă agregatele structurale și le transformă în praf care astupă porii solului, iar apa nu se mai poate infiltra, ci se scurge/evaporă. Prezența stratului de mulci constituie un tampon care amortizează forța de cădere a picăturilor de ploaie, iar

Mulcirea solului este operațiunea de împrăștiere la suprafața terenului a unor materiale de natură organică, precum paie, pleavă, vreji de leguminoase, turbă, gunoi de grajd, tulpini tocate de porumb sau de floarea­ soarelui etc. În legumicultură se mai folosește folia de polietilenă biodegradabilă ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

apa se infiltrează în sol fără a provoca eroziune. Reglează temperatura din sol atât în perioada de vară, cât și iarna, precum și variațiile de temperatură între zi și noapte. Vara s-a constatat că în timpul arșiței, când temperatura atmosferică atingea 48°C, în solul cu strat de mulci, la 1 cm adâncime se înregistrau 27°C, favorizând astfel creșterea nestingherită a rădăcinilor și o intensă activitate microbiologică. În timpul iernii, mulciul protejază plantele de îngheț. Îmbunătățește activitatea microbiologică din sol. În terenul cu strat de mulci, solul este afânat, cu umiditate optimă și temperaturi moderate, așa cum necesită o intensă activitate biologică. Apar și râmele cu rol în afânarea solului, acestea fiind socotite un adevărat „plug” biologic. Reduce gradul de îmburuienare. Buruienile abia răsărite, majoritatea din semințe mici, sunt înăbușite de stratul de mulci, nu pot realiza procesul de fotosinteză și, epuizându-se rezerva lor de semințe, se usucă. Reduce evaporarea apei din sol. În solul tasat-compactat, apa ajunge mai ușor la suprafață, favorizând evaporarea ei. Stratul de mulci împiedică acest fenomen. S-a demonstrat că suprafețele cu strat de mulci evaporă de 3-4 ori mai puțină apă decât cele fără mulci.

3.

4. 5.

6.


AgroTehnologii 49

7.

Favorizează structurarea solului. Prin descompunerea materiei organice din stratul de mulci se formează humusul, care împreună cu argila, creează liantul de unire a particulelor elementare de sol în agregate structurale stabile. În solul structural, regimul aerohidric ideal este: 2/3 apă și 1/3 aer. Stratul de mulci reduce procesul de tasare-compactare, menținând o structură glomerulară optimă. Crește permeabilitatea solului. Existența materiei organice în stratul de mulci înseamnă humus și agregate structurale stabile. Solul structurat are o bună porozitate și permeabilitate. Solul permeabil înmagazinează și menține apa. Solul structurat poate primi 85% din precipitații, față de 30-40% în cazul celui fără structură și greu permeabil. Constituie un bun îngrășământ. O tonă de paie de grâu furnizează solului 5 kg de azot, 2,1 kg P2O5 și 9,5 kg K2O, iar o tonă de tulpini de porumb asigură 7 kg de azot, 3,5 kg de P2O5 și 2,9 kg de K2O.

8.

9.

Cerealele păioase lasă în sol 1500 kg de humus/ha, iar tulpinile de porumb 2000 kg/ha. Din humusul format, 2/3 se mineralizează și 1/3 intră în rezerva solului. Deci stratul de mulci asigură nutriția plantelor, reducând necesarul de îngrășăminte chimice. Menține un raport echilibrat humificare-mineralizare.

10.

4 NEAJUNSURI ALE MULCIRII 1. Acidifierea stratului superficial al solului din cauza activității ciupercilor; 2. Crește atacul de agenți fitopatogeni și de dăunători; 3. Imobilizează azotul în stratul superficial, provocând plantelor „foamea de azot”; 4. Se pot înmulți șoarecii de câmp. Față de multiplele avantaje ale mulcirii solului, neajunsurile sunt puține și pot fi prevenite, ceea ce ne indică utilitatea acestei acțiuni.

Prezența materiei organice în stratul de mulci și condițiile de umiditate, aerisire și temperatură optime asigură o activitate microbiologică intensă care, pe de o parte, transformă materia organică în humus, iar pe de altă parte, mineralizează humusul, eliberând elemente nutritive pentru plante. Cele două procese, datorită stratului de mulci, se mențin în echilibru. ALTERNATIVE ALE MULCIRII Efecte asemănătoare cu cele ale mulcirii se pot obține și prin lucrarea de dezmiriștit, când miriștea și paiele tocate se amestecă cu stratul superior al solului. La fel poate fi socotit și sistemul culturilor verzi, care protejează solul în perioada când culturile principale lipsesc și asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol. Accesează codul QR și descoperă și alte beneficii ale prezenței stratului de mulci la suprafața solului!


50 Info companii

Nuseed® - dincolo de randamentul agronomic

Beyond Yield® - creșterea dincolo de randament prin inovație - este crezul asumat al companiei Nuseed® și elementul care o diferențiază în piață. Iată oferta de produse pentru 2021!

un articol de

NUSEED®

mai multe pe această temă https://nuseed.com/ro/

N

useed® activează în 30 de țări și are sedii regionale și câm­ puri experimentale în Australia, Europa, America de Nord, Asia și America de Sud. Echipele noastre de cercetare globale dez­voltă carac­ teristici unice la culturile de rapiță, sorg și floarea-soarelui, cu bene­fic­ ii agronomice pentru a obține ran­da­ mente ridicate. Ceea ce face ca Nuseed® să fie diferită este angajamentul nostru Beyond Yield™ și conceperea unor caracteristici de producție care au ca rezultat uleiuri și proteine inovatoare cu beneficii specifice pentru con­su­ matori, pentru a crea valoare adă­ugată produselor agricole, care vor avea piețe complet noi pentru utilizări finale.

1-31 ianuarie 2021

DEZVOLTĂM SEMINȚE NOI PENTRU NEVOI DE CONSUM NOI Nuseed dezvoltă hibrizi cu perfor­ manțe agronomice de top, mergând în același timp dincolo de randament,

oferind plante cu noi valori și creând astfel noi oportunități de piață pen­tru pro­dusele agricole rezultate. Pro­gramele Nuseed de dezvoltare a hi­brizilor s-au concretizat în culturi cu utilizări ... ››› 52


51


52 Info companii ››› 50 ... finale specifice, inovații posibile datorită lanțurilor valorice Nuseed bazate pe colaborare industrială. ACCENT PE INOVAȚIE Pentru producătorii agricoli este esențială garanția că semințele hibride le vor aduce recolte reușite și profitabile. Nuseed® colaborează cu numeroși producători agricoli, distribuitori și procesatori, pentru a dezvolta hibrizi cu genetică avansată care să satisfacă cerințele pieței și să ofere performanțe agronomice de top, pentru randamente ridicate și competitive pe piețele de floarea-soarelui pentru ulei, floarea-soarelui pentru consum și ulei, floarea-soarelui pentru consum și sorg. Accentul pe inovație ne permite să folosim germoplasma globală pentru a le oferi producătorilor agricoli semințe și servicii de top. Demonstrăm această performanță ridicată prin studii locale pe teren adaptate fiecărui areal agricol. Echipa Nuseed® din Europa lucrează în întreaga regiune cu distribuitori locali selectați, pentru a oferi asistență de încredere producătorilor locali, precum și hibrizi care oferă valoare BEYOND YIELD™. LIDER MONDIAL LA HIBRIZII DE FLOAREA-SOARELUI PENTRU CONSUM Cu Nuseed® puteți alege hibridul adecvat de floarea-soarelui pentru consum, cu toleranță la erbicide din categoria Clearfield® sau Express® și cu performanțe agronomice superioare. Această nouă piață diversă este impulsionată de beneficiile pentru sănătatea consumatorilor și rentabilitatea dovedită pentru producătorii agricoli, oferind randamente substanțial mai mari. Soiurile noastre unice de floarea-soarelui hibride Onyx® sunt ameliorate pentru a obține semințe mari, distinctive, complet negre, destinate comercializării pentru consum. Ameliorarea soiurilor noastre vizează atât randamente ridicate, cât și rezistență agronomică optimă la condițiile de cultivare solicitante. Gama Onyx® îmbină toleranța la erbicide Clearfield® și Clearfield Plus® cu rezistența excelentă la boli și stabilitatea plantelor. Onyx® asigură trăsăturile de floareasoarelui care vor genera profit pentru

1-31 ianuarie 2021

cultivatori și îi vor furniza pieței exact ceea ce are nevoie. FLOAREA-SOARELUI PENTRU ULEI FACE FAȚĂ CONDIȚIILOR DIFICILE Punctul forte al hibrizilor pentru ulei constă în toleranța la erbicide și rezistența la Orobanche, esențiale în lupta împotriva acestei plante parazitare prezente în multe regiuni de cultivare a florii-soarelui, precum și rezistența la mana florii-soarelui. Floarea-soarelui pentru ulei este, în general, clasificată pe baza conținutului său de acid oleic (grăsimi mononesaturate). Alegeți dintr-o gamă largă de hibrizi de floarea-soarelui cu conținut de acid linoleic sau cu un conținut ridicat de acid oleic de la Nuseed®, din diferite domenii de maturare și cu caracteristica Clearfield® sau Express® de toleranță la erbicide! BENEFICII AGRONOMICE ȘI PENTRU CONSUMATORI Dezvoltăm caracteristici pentru plantele cultivate, cu beneficii agronomice, care asigură livrarea de semințe superioare și servicii în toate regiunile. Apoi, prin dezvoltarea caracteristicilor de producție ale plantelor, oferim cultivatorilor noi oportunități de a produce soluții durabile pe bază de plante, cu beneficii specifice pentru consumatori, clienții finali ai Nuseed®. OFERIM VALOARE BEYOND YIELD ÎN TOT CEEA CE FACEM La nivel mondial, în fiecare regiune și fiecare companie, echipele noastre lucrează pentru a oferi valoare BEYOND YIELD™ în tot ceea ce facem. În Europa, punem accent pe hibrizii de floarea-soarelui bogați în ulei, alături de utilizarea crescută a sorgului.

Cererea de semințe oleaginoase din floarea-soarelui în Europa este o oportunitate pentru fermier de a-și dubla creșterea de la an la an. Prin construirea unui model strategic de distribuitor pentru semințe oleaginoase și produse cu valoare adăugată - cum ar fi Noul Onyx Premium Nuseed - compania a asigurat randamente ridicate și noi oportunități de piață, procesoare de înaltă calitate cu o utilizare finală unică, satisfăcând preferințele consumatorilor europeni. Portofoliul de produse Nuseed Europe include, de asemenea, sorg pentru cereale și furaje, precum și noi hibrizi de rapiță. Accentul Nuseed pe adăugarea de valoare fiecărui hectar atrage atât clienții agricoli, cât și clienții finali care împărtășesc valoarea Nuseed dincolo de ideea de randament.

DATE DE CONTACT Pentru sezonul 2021, oferim o gamă largă de hibrizi de floarea-soarelui performanți, adaptați pentru fiecare fermă. Pentru mai multe informații despre rețeaua locală de distribuție și produsele noastre, contactați-ne: Teodor Cojocaru Sales Manager pentru Moldova și România m: +40 (727) 824 538 - https://nuseed.com/ro/ - https://www.facebook.com/ NuseedRomania - e-mail: info.eu@nuseed.com. Pentru detalii despre oferta completă de pro­ duse ale companiei Nuseed, scanează codul QR!


53


54 Greşeli care ne costă 1

5 dezechilibre păgubase la rapiță și la grâu

Inspecția câmpului în toiul iernii este o operație foarte profitabilă. Iată ce trebuie să observăm când verificăm starea de vegetație a grâului și rapiței și cum să intervenim!

S

untem la început de an într-un moment în care, deși în câmp ar putea fi lucrări de executat, presi­ unea de timp este foarte lejeră. Așa că ar fi bine să ne așezăm oleacă și să ne punem rânduială în gânduri. VERIFICAȚI, APOI STABILIȚI CUM, UNDE ȘI CÂND SĂ INTERVENIȚI! Am tot repetat că „detaliile fac dife­ rența!” Și chiar o fac. De aceea ar fi foar­ te profitabil, cu răbdare, să dați o tură de câmp, să observați cu atenție și abia 2

un articol de

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

apoi să vedeți ce este de făcut, unde și cât de urgent. Nu uitați că sunteți (sau ar trebui să fiți) stăpâni în curtea voastră, că ofertele sunt doar oferte; cu cât mai multe, cu atât mai bine. Este o copilărie să vă așteptați ca cei care vă fac oferte 3

1-31 ianuarie 2021

să poată anticipa cu acuratețe nevoia de câmp. Regula generală este să încercați pe cât posibil să mențineți echilibrul în orice cultură. Dezechilibrele nu produc decât pagube. În acest sens vom abor­ da câteva situații. Ne-am mai exprimat părerea că aplicarea de tehnologii uni­ forme poate să fie un deziderat cu un avantaj cert: productivitatea de lucru. Ce se întâmplă însă când starea de câmp este oricum, numai uniformă nu? Poate fi profitabilă o astfel de abordare?


17.12.2020

17.12.2020 Greşeli care ne costă 55

4

Să vedem câteva exemple. DETALII ESENȚIALE CARE FAC DIFERENȚA ÎN CÂMP Acceași parcelă, situații variate. De ce? În colaj foto 1 observăm starea culturii de orz dintr-o fermă. Toamna foarte ploioasă și nebulozi­ tatea foarte persistentă din zona noas­ tră, coroborată cu diversitatea situa­ țiilor de lucru, a făcut ca pe parcele cultura să fie pe final de decembrie de la răsărit și până la sfârșitul înfrățitului. Situația reflectă tocmai efortul făcut de fermier. În situații atât de diferite,

1.

5

este evident că în aceeași perioadă calendaristică nevoia plantelor (și sen­sibilitatea) va fi foarte diferită și în co­relație cu parcursul fenologic și cu particularitatea de soi. Este posibil să fie o producție bună și în parcelele în care plantele acum răsar. Dar cât de bună? La ce nivel să fie angajate cos­ turile? Care va fi consumul specific de elemente minerale? Cu siguranță că nu va fi același peste tot și nu va fi ca în manualul de agrochimie! Bolile foliare vor apărea în același moment calen­daristic și cu aceeași intensitate? Noi avem serioase îndoieli.

2.

De ce apar frunze îngălbenite? În foto 2 este o cultură de orz (detalii) și în foto 3 este o cultură de grâu (detalii). Aceeași fermă, parcele apropiate. Și la orz și la grâu încep să apară frunze îngălbenite. Însă cauzele sunt diferite. La orz pe fondul nevoii de consum, în zone de suprapunere sau cu plante mai dezvoltate. La grâu în micro­ depresiuni, pe fondul excesului și mai mare de apă din sol (chiar în lipsa bălti­ rii). Deși în ambele situații este vorba de îngălbeniri ale frunzelor, simpto­mele indică stări diferite de carență despre care ar fi mai multe detalii de ... ››› 56


56 Greşeli care ne costă ››› 55 ...spus decât permite spațiul. Oricum, nevoile diferite cer abordări tehnologice diferite. Varianta cu „Dacă tot ies în câmp pun și din aia, și din aia, și din aia...” poate să facă plantelor mai mult rău decât bine. Și aproape sigur dăunează bugetului. Plante prea avansate în vege­ tație. Rapița este o cultură cu dichis. Este destul de dificil de stabilit momentul optim de semănat pentru ca la intrarea în iarnă plantele să fie în fenofaza ideală (cum este în foto 4). De aceea sunt frecvente situațiile în care se ajunge cu plante foarte dezvoltate, care au o nevoie de consum pe care nu și-o pot satisface (foto 5) parțial din starea de aprovizionare a solului (fertilizarea s-a făcut ca și pentru situ­ ația din foto 4) și parțial din scăderea temperaturilor care reduc intensitatea proceselor din plantă. În situația din foto 5 începuse alun­ girea tulpinii, însă plantele vor rezista peste iarnă. Totuși, au ajuns în această fază avansată chiar pe fondul unei vremi răcoroase în octombrie și noiem­ brie. La semănatul (prea) devreme nu este tocmai bine să contăm prea mult pe sprijinul inhibitorilor de creștere. Fac și aceștia ce pot. În condiții favora­ bile, plantele cresc. Presiune crescută a bolilor. Ca orice plantă, și rapița are boli specifice; cauzate de dezechilibre care favorizează apariția patogenilor sau de atacul patogenilor - aici păre­ rile sunt împărțite. Sensibilitatea (sau toleranța) la boli este diferită pe hibrizi și influențată de specificul climatic. Însă în acest an cu umiditate mare, nebulozitate de lungă durată și vreme răcoroasă în multe situații din județul Timiș, prezența intensă a bolilor foli­ are încă din toamnă a fost aproape o permanență (foto 6 și foto 7). Și Phoma nu a fost singura boală. Nu dorim să vă punem pe vreo pistă greșită. Aici sunt doar două cazuri punctuale. Verificați cu atenție starea culturii și acționați în consecință. Hibridul din foto 7 în anii normali are o toleranță mai bună la boli comparativ cu hibridul din foto 6 (hibrid uzual mai sensibil la boli). Așa a fost și în acest an, până la un moment dat. Acum în câmp, din punct de vedere fitosanitar nu mai

6

3.

7

8

4.

1-31 ianuarie 2021

este nici o diferență între cei doi hibrizi. Atenție la factorii productivi­ tății! Alegerea hibridului/soiului este prima verigă tehnologică care tre­ buie făcută după informații certe, veri­ ficate și mai puțin după reclamă. Între hibrizi și soiuri sunt diferențe, cea mai importantă pentru oricare fermier fiind diferența de producție. Însă producția este dată de elemente de producție care au un ritm individual de formare și evoluție. Cunoașterea acestor particu­ larități se reflectă în adaptarea tehno­ logiei (ex. ordinea de semănat, ampla­

5.

samentul pe parcele etc.) la specificul hibridului pentru ca acesta să-și poată manifesta potențialul. Un exemplu este în foto 8 - diferență între doi hibrizi în câmpul de expe­ riență. Amplasat pe cernoziom, semă­ natul câmpului de experiență s-a făcut în 10 septembrie în teren uscat și pe fond de secetă pedologică. Răsărirea s-a produs după aproape o lună. În fermă, operațiunea O.C.S. - ochii cât sarmaua - trebuie să fie o per­ manență. Vă dorim vreme și vremuri bune!


57


58 Prețuri. Piețe. Tendințe

Sfecla de zahăr, gust amar în... buzunar

Preţul mic al zahărului face din sfecla de zahăr o cultură tot mai puțin atractivă pentru cultivatori, iar pe procesatori îi forțează să închidă fabricile. Fermierii suferă și nu e vina lor!

C

ultivatorii de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeană au redus suprafeţele în ultimele sezoane, întrucât o ofertă globală amplă a menţinut preţurile scăzute, iar condiţiile meteorologice deficitare au afectat culturile. De asemenea, în unele ţări din Vest a apărut un nou virus al sfeclei care afectează producţia cu peste 25% (Beet Yellows virus). TOT MAI GREU DE CULTIVAT ŞI TOT MAI PROST PLĂTITĂ Sfecla de zahăr devine foarte greu de cultivat şi nu este bine plătită, deoarece preţul zahărului nu e atractiv, a declarat Francois Thaury - analist la Agritel Paris. “După anularea cotelor, producţia de zahăr a crescut vertiginos, în scurt timp - 2017 - 2018 - UE devenind exportator net de zahăr. Dar tendinţa s-a inversat rapid, întrucât o scădere globală a preţurilor a descurajat fermierii şi a forţat producătorii să închidă parte din fabrici pentru a reduce costurile. Pentru sezonul 2020-2021 se estimează că importurile UE vor depăşi exporturile cu circa 600.000 tone zahăr. Deşi preţurile au început să-şi revină timid, suntem încă la 50% din preţul de vârf înregistrat în 2013. Este prea devreme pentru a spune ce suprafaţă de sfeclă se va semăna

1-31 ianuarie 2021

un articol de

VASILE POP-SILAGHI mai multe pe această temă www. revista-ferma. ro

în 2021, dar sigur se vor mai închide fabrici”, a subliniat analistul. ÎN ROMÂNIA, RANDAMENTELE SUNT MULT SUB AȘTEPTĂRI În 2020, România a produs sfeclă pentru zahăr în două mari areale de cultură, respectiv în Moldova, cu fabrica Agrana de la Roman (14.209 ha), şi în Transilvania, cu fabricile de la Luduș -Tereos

(8458 ha) şi Bod (781 ha). Din cauza capriciilor climatice, secetă (în special în Moldova), alternanța secetă-ploi, grindină, dar şi a presiunii bolilor, mai ales în zona fabricii Luduş, producţiile şi calitatea sfeclei de zahăr n-au fost pe măsura investiţiilor şi aşteptărilor tandemului fermier-procesator. Recoltarea şi procesarea s-au terminat la finele anului, cu randamente de aproape 42 tone de sfeclă net/ha la Bod, 39 t/ha la Luduş şi puţin peste 37 t/ha la Roman. Cu o medie per total țară de circa 38 tone net/ha, o digestie foarte slabă (puţin peste 15%) şi un randament de extracţie de circa 12,6%, obţinem o cantitate de zahăr de puțin peste 111.000 tone, ceea ce reprezenta la aderare cota de zahăr a României. La aceşti indicatori, e firesc ca şi veniturile fermierilor să fie mult diminuate faţă de o prognoză profitabilă, o dată pentru producţia în sine de rădăcini şi apoi pentru concentrația slabă de zahăr. La toate fabricile, contractele condiţionau preţul de bază de un standard minim de 16% digestie. 4 CONCLUZII DURE PENTRU FERMIER Acum, judecând post-factum, apar cel puţin câteva concluzii, şi anume: Preţul sfeclei de zahăr negociat cu fabricile a fost condiţionat de preţul mediu al zahărului, preţ ... ››› 60

1.


59


Sursa foto: www.canva.com

60 Prețuri. Piețe. Tendințe

››› 58 ... care nu şi-a recăpătat nici pe departe nivelul anilor de glorie din 2012-2013 (peste 700 euro/tonă). Preţul ofertat de fabrici şi nenegociabil a fost întodeauna elaborat ţinând cont de sprijinul cuplat încasat de fermieri, ca şi cum acest venit ar fi făcut parte automat din formula de calcul a procesatorului, ceea ce ni se pare o nepermisă imixtiune în bugetul fermei. Venitul mediu per hectar la o producţie de 38 tone este de aproximativ 1/2 din cheltuielile efectuate. Subvenţia totală per ha aproape că acoperă cealaltă jumătate. Considerând că 50% dintre fermieri

2. 3.

au obţinut producţii sub 38 tone/ha, rezultă clar că jumătate din cultivatori sunt falimentari. Există însă probleme şi la aceștia din urmă, deoarece au realizat costuri mai mari pe hectar pentru o producţie de vârf şi e firesc ca doar o producţie semnificativ mai mare de 38 tone plus sprijinul cuplat puteau să le acopere costurile. Rezultă, clar, şi de aici un grup de fermieri în pierdere.

4.

MESAJ PENTRU PROCESATOR: Fermierul nu face politică de piaţă de azi pe mâine: “anul acesta cultiv, anul viitor nu cultiv sfeclă“. Procesatorul este implicat prin însăşi investiţia

COMISIA EUROPEANĂ STĂ CU MÂINILE-N SÂN În discursul inaugural ca nou preşedinte al CIBE (Asociaţia cultivatorilor europeni de sfeclă), francezul Franck Sander, ales la 17 decembrie anul trecut, a deplâns soarta fermierilor de sfeclă din Europa şi a criticat Comisia Europeană pentru că nu a reacţionat la multiplele dificultăţi cu care se confruntă sectorul: volatilitatea pieţei; scăderea veniturilor producătorilor; competitivitate redusă din

1-31 ianuarie 2021

cauza unor măsuri comerciale neloiale ale ţărilor terţe; criza fitosanitară: lipsa evaluării impactului economic şi de mediu în politica UE privind protecţia plantelor; noua politică Green Deal (Acordul verde). Cine face “legea” pe piața mondială a zahărului și cum a ajuns UE să devină im­ portator net, citiți pe www.revista­ferma.ro scanând codul QR!

sa şi prin menirea sa de producător şi de comerciant, deci implicit ca jucător de piaţă, să-şi planifice o strategie de lungă perspectivă pentru acel produs; el face doar zahăr cu fabrica respectivă, nu făină sau ulei, de exemplu, aşa cum fermierul poate să cultive grâu sau floarea-soarelui. Dacă m-ai făcut partener şi eu am investit în maşini şi utilaje agricole, nu pentru grâu sau floarea-soarelui, ci pentru sfeclă, cum să nu mă plăteşti rezonabil dacă tu nu poţi să faci făină sau ulei la fabrica ta din sfecla mea? Bine, nu poţi, dar de ce nu faci ca brazilienii să ai alternative la zahăr: etanol, alcool, biogaz sau altceva - puișori de ciocolată cu fir de aur sau să... îndulceşti apa sărată a oceanului planetar? Sau pur şi simplu să-mi spui: “lasă-mă!” Dar nu mă duce cu... zăhărelul! PROFITABILITATEA... ÎNTRE RECLAMĂ ŞI REALITATE Există desigur şi bune intenţii la procesatori, dar de la reclama colorată că totul e bine şi frumos şi până la cifrele reci ale viitorului zahărului din sfeclă în Europa şi în lume şi nesiguranţa financiară a fermierilor români şi europeni din ultimii 3-4 ani e cale destul de lungă...


61


62 Protecţia plantelor

Un nou dăunător! Cât e de aproape de noi?

Una dintre cele mai recente amenințări la securitatea alimentară globală provine din America de Sud și se numește viermele frunzelor de porumb. Ce semnale de alarmă trag specialiștii? un articol de

Sursa foto: entomologytoday.org

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

V

iermele frunzelor de porumb (Spodoptera frugiperda) provine din America de Sud și este cunoscut aici de aproximativ 200 de ani. În 2016, insecta a „trecut Oceanul”, fiind semnalată pentru prima oară în Africa, în doar doi ani „cucerind” mare parte din acest continent. În mai 2018 a fost semnalată pentru prima dată în India, în regiunea Karnataka, și după un singur an, această specie invazivă a „ocupat” toată țara. Pe lângă India și Bangladesh, dăunătorul invaziv a fost semnalat și în Yemen, iar în anul 2019 a fost descoperit în China, Indochina, Coreea de Sud și Cambodgia. Se estimează că în cel mai scurt timp va ajunge și în Japonia. PAGUBE IMENSE Dar viermele frunzelor de porumb nu este prezent numai în Africa și Asia. Se găsește și în America de Nord

PUNCTUL SENSIBIL AL INSECTEI Viermele frunzelor de porumb nu este adaptat sezonului hivernal și nu iernează, dar încălzirea globală ar putea duce în viitor la extinderea acestei specii înspre latitudini nordice, inclusiv în unele țări europene. Deja S. frugiperda este semnalată în sudul Canadei, dar numai pe timpul verii, ca urmare a migrației adulților dinspre sud.

1-31 ianuarie 2021

Adult de Spodoptera frugiperda (inclusiv în sudul Canadei). S-a estimat că în Africa, pagubele produse porumbului de acest dăunător invaziv variază între 8 și 16 milioane de tone/an, în timp ce pierderile financiare pro­ duse variază între 2,4 și 4,8 miliarde de dolari/an! În India, în perioada iulie 2018 - februarie 2019, pagubele la porumb au variat între 20 și 80%. Pe lângă porumb, S. frugiperda produce daune importante și la sorg, orez, mei, trestie de zahăr, diferite specii de ierburi (în total are 80 de plante gazdă). 5 EXPLICAȚII ALE RĂSPÂNDIRII RAPIDE Cum de a reușit să se răspândească în teritorii atât de vaste într-un timp așa de scurt? Ei bine, există câteva explicații: Abilitatea unică a fluturilor de a zbura mai mult de 100 de km într-o noapte. Fluturii se pot „ascunde” și călători în containere și mijloace de transport, rezultând o viteză foarte mare de deplasare. Practic, schimburile comerciale au fost un „vehicul perfect” pentru răspândirea acestei specii din America de Sud în celelalte continente.

1. 2.

3.

Răspândirea dăunătorului invaziv a fost favorizată și de condițiile climatice din zonele invadate (climat tropical sau subtropical); Practicile agricole din țările africane și asiatice, unde peisajul agricol este dominat de ferme mici, de subzistență, care cultivă porumb de două ori într-un an și chiar în monocultură timp de mai mulți ani. Prolificitate mare. Cercetările efectuate în condiții de laborator, în India, au scos în evidență faptul că femelele sunt foarte prolifice, depunând peste 1000 de ouă, perioada de incubație fiind de 2-3 zile, durata stadiului larvar de 14-19 zile, în timp ce stadiul pupal este cuprins între 9 și 12 zile.

4. 5.

CERCETĂTORII AVERTIZEAZĂ! Dăunătorul invaziv este rezistent la o serie de substanțe active din diferite clase chimice, iar dacă se folosește mai mult timp numai o anumită substanță activă pentru combaterea lui, riscul apariției fenomenelor de rezistență este foarte ridicat. Cercetări mai recente efectuate în Brazilia au scos în evidență riscul ridicat al apariției în câmp a rezistenței la insecticidele din noua clasă chimică,


Sursa foto: www.sanbi.org

Sursa foto: agriculture.vic.gov.au

Protecţia plantelor 63

Spodoptera frugiperda - larvă diamide! De asemenea, în această țară s-au raportat cazuri de rezistență a viermilor frunzelor de porumb la biopreparatele pe bază de Bacillus thuringiensis sau baculovirusuri, folo­ site în combaterea biologică. MIGREAZĂ SUTE DE KILOMETRI Deși nu poate ierna, acesta a fost detectat în unele regiuni din sudul Canadei, insectele migrând din SUA. Studii efectuate în SUA și Canada au arătat că pe parcursul unei generații, viermele frunzelor de porumb poate migra înspre nord și mai mult de 300 de mile (480 kilometri)! Unii cercetători au

Daune produse porumbului în urma atacului larvelor speciei Spodoptera frugiperda lansat o ipoteză conform căreia fluturii acestei specii migrează odată cu miș­ carea fronturilor atmosferice. MONITORIZARE ATENTĂ PE TERITORIUL UE Deocamdată viermele frunzelor de porumb nu a fost semnalat pe teritoriul Uniunii Europene, dar este conside­ rat un dăunător de carantină și, anual, au loc monitorizări pentru detecta­ rea timpurie a acestei specii în caz de apariție. Principalul factor limitativ al acestei specii sunt temperaturile. Dar încălzirea globală ar putea duce în vii­ tor la extinderea acestei specii înspre

latitudini nordice, inclusiv în unele țări europene. Prin urmare, este necesară supra­ vegherea anuală în țările UE, conform recomandărilor EFSA, precum și un control strict la granițele Uniunii. Să nu uităm că insectele sunt foarte adap­ tabile! Prin urmare, posibilitatea ca viermele frunzelor de porumb să se obișnuiască, în timp, la zone cu climat temperat nu este total exclusă! Tocmai din acest motiv trebuie să tratăm această problemă cu cea mai mare responsabilitate, să nu ne trezim cu surprize neplăcute, în viitorul apropiat.


64 Tânăr fermier în România

Era o vreme când legumele făceau... toţi banii! Înainte de a invidia un fermier pentru ceea ce are, uită-te la palmele lui! Ele îţi vor spune povestea din spatele solariilor, al hectarelor, al investiţiilor în agricultură.

P

e Andrei Cocoloş, tânăr fermi­ er şi preşedinte de cooperativă din comuna Cilieni, judeţul Olt, l­am cunoscut la RALF ­ forumul inter­ naţional al marilor fermieri, în ziua de 20 noiembrie a.c., eveniment la care am moderat sesiunea dedicată tine­ rilor fermieri. I­am aflat povestea şi am decis să o împărtăşesc cu voi, pentru că tinerii ca Andrei reprezintă noua generaţie de la care aşteptăm nu doar hrana, ci şi concretizarea unui viitor mai bun pentru agricultura României. Palmele din fotografie sunt ale lui Andrei şi spun mult mai mult decât voi descrie în cuvinte…

un reportaj de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMA DE FAMILIE DE LA CILIENI Agricultura a prins rădăcini în familia Cocoloş în urmă cu aproape 30 de ani, din momentul în care bunicul lui Andrei a cumpărat un tractor pentru a lucra cele câteva hectare pe care le aveau, dar şi pentru prestări servicii, care mergeau bine în acea perioadă. Absol­ vent de liceu agricol, bunicul a ştiut dintotdeauna că va veni momentul în care chemarea pământului va decide viitorul familiei sale. "Nici acum, la 78 de ani, pe bunicul nu­l dai jos de pe tractor", spune nepotul Andrei. În '94 a ajuns în fermă un nou tractor, cumpărat cu bani din bancă. AU VENIT ȘI BANII EUROPENI Mama a fost cea care a accesat un proiect pentru instalarea tânărului fermier, în valoare de 25 de mii de euro, pe care i­au investit în două semănători pentru cultura mare.

1-31 ianuarie 2021

Toată familia Cocoloş trăieşte din agricultură. Lucrează 80 de hectare pe care cultivă porumb, floarea­soarelui şi grâu. Reuşesc să depoziteze puţin peste 100 de tone, restul recoltei fiind vândută direct din câmp sau prin con­ tracte. Producţiile sunt bunicele, spune Andrei, şi în câmp nu se face niciodată rabat de la tehnologie. Încearcă tot timpul hibrizi noi şi aplică tratamentele în perioada optimă, ca la carte. Grâul pentru panificaţie este vândut la o societate care are moară şi brutărie în localitate. PE VREMURI, VÂNZAREA LA TARABĂ MERGEA BINE Din anul 2000 au decis să treacă de la grădinăritul pentru familie, la cultiva­ rea legumelor în vederea comercializă­ rii. Vânzarea mergea bine la taraba lor din Râmnicu Vâlcea, mai ales că nici nu erau atâtea supermarketuri. Încurajaţi de profitul bunicel, bunicii şi părinţii lui Andrei au investit în primul solar, în 2008 iar în 2010 au cumpărat o dubiţă pentru transportul legumelor. În prezent, familia deţine o suprafaţă de 5000 mp cu solarii încălzite, făcute pe bani şi cu forţe proprii, plus legu­


Tânăr fermier în România 65

Am extins suprafaţa protejată cu peste 1000 mp. Eu aş face 10 hectare de solarii, dacă aş avea bani să pot investi şi mai ales dacă aş avea unde să vând. Tot profitul nostru se reîntoarce în pregătirea noului sezon, în achiziţia de utilaje şi teren agricol, din ce să ne mai extindem? ANDREI COCOLOŞ

tânăr legumicultor din jud. Olt

micultură în câmp. Pentru reducerea costurilor, temperatura este monito­ rizată computerizat iar centralele sunt pe peleţi. Atunci când preţul porumbu­ lui este mic, sub 50 de bani, îl folosesc pe post de combustibil, în amestec cu peleţi şi chiar cu coji de nucă, aduse de la Bacău. PREA PUŢIN LOC PE PIAŢĂ PENTRU LEGUMELE ROMÂNEŞTI Sectorul legumicol însumează 1 ha de vinete, unul de varză şi două cicluri de tomate în solarii, al treilea ciclu de producţie fiind salata. O parte din producţia legumicolă este livrată către un procesator din Turnu Măgurele. Mai sunt comer­cianţii, pieţele agroalimentare, restaurantele... Din

păcate, pandemia a blocat aproape complet valorificarea iar super­marke­ turile de la noi nu răspund ofertei trimise de Andrei Cocoloş, inclusiv prin cooperativa înfiinţată anul trecut, împreună cu alţi şase legumicultori. ŞI-AU FĂCUT COOPERATIVĂ! Conştient că doar unitatea va duce la rezultate pozitive într-un viitor apro­piat, în 2019 Andrei Cocoloş, împre­ună cu alţi şase tineri producători, au înfiinţat cooperativa „CILIANCA le­gume‑fructe”. Au cumpărat şi un de­pozit, cu bani împrumutaţi de la unul dintre membri. Lucrează împreună 10 ha de solarii şi 10 ha cu legume în câmp. Toate bune până la valorificare... Imposibilitatea accesului în

supermarketuri şi închiderea pieţelor aduc spre zero cifra de afaceri a coopera­tivei. Legumicultorii speră că vor pu­tea accesa un proiect pentru a închide lanţul de producţie cât mai eficient, cu etichetare, depozitare, procesare, construcţia unei sere modulare. „Deo­camdată avem 300 mii salate pe co­operativă şi nu avem cui le vinde. Le dădeam fără probleme la comercianţi, dar închiderea pieţelor ne-a blocat vânzarea”, declara Andrei Cocoloş, în luna noiembrie 2020.

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR! I-am cerut lui Andrei Cocoloş să identifice principalele probleme de care se loveşte direct în activitatea sa legumicolă. Ce ne-a răspuns, aflați în numărul viitor al revistei Ferma: Top 5 probleme în legumicultură.


66 Legumicultură

TRUCURI ÎN RĂSADNIȚĂ

Sursa foto: www.canva.com

CUM PREVENIM CĂDEREA PLĂNTUŢELOR?

Puțină neglijență te poate lăsa fără răsaduri în doar câteva zile. Iată la ce să fii atent și ce trebuie să faci pentru a preveni fenomenul de cădere a plantelor în răsadnițe! un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

ăderea răsadurilor este o boală cauzată de ciuperca Pythium debaryanum Hesse, fiind carac­ teristică răsadnițelor neprofesionale, în care densitatea plantelor semănate

CEL MAI BUN AMESTEC DE PĂMÂNT PENTRU MRANIȚĂ Mraniţa este extrem de impor­ tantă în pregătirea patului germina­ tiv pentru legume şi flori. Ea este un îngrăşământ organic obţinut prin descompunerea completă a guno­ iului de grajd.

1-31 ianuarie 2021

Este foarte bogată în azot, bine structurată, afânată şi permeabilă, cu o mare capacitate de încălzire rapidă datorită culorii sale ­ negru. Scanează codul QR și vezi cum poți obține și cum poți folosi cel mai bun îngrăşământ pentru culturile horticole!

este mare, iar factorii de mediu (tem­ peratura atmosferei, cea a substratu­ lui, umiditatea relativă a aerului etc.) nu sunt suficient controlaţi. Infecţia se produce prin substra­ tul infestat sau se răspândeşte prin seminţe netratate. CÂND ȘI UNDE APARE? De regulă, boala se instalează în perioada răsăririi plantelor până la fenofaza de 3­4 frunze adevărate, manifestându­se în zona coletului şi pe rădăcini, prin pete mici de culoare verde­măsliniu care evoluează rapid. Ca urmare a atacului, plăntuţele se subţiază şi se brunifică la baza tulpinii şi într­o zi­două se îngălbenesc, se ofilesc, cad la pământ şi pier. Atacul nu apare la toate răsadurile, ci pe vetre, şi se extinde repede, fiind favorizat de temperaturi de 20­30°C şi umiditatea de peste 90%.


Legumicultură 67 FACTORI FAVORIZANȚI: 1. Absenţa luminii; 2. Ventilarea insuficientă; 3. Excesul de umiditate; 4. pH-ul acid al substratului. De asemenea, o importanţă deose­ bită o are dezinfectarea pământului din răsadniţă sau înlocuirea lui cu pământ necontaminat. 7 MĂSURI PENTRU CONTROLUL CĂDERII PLĂNTUȚELOR Tratarea substratului de semă­ nat cu un fungicid anti­oomicete,

1.

cele mai bune rezultate obținându­se cu combinația de propamocarb și fosetil de aluminiu; Limitarea irigării excesive și compactarea substratului; Decompactarea periodică pen­ tru uscarea și oxigenarea sub­ stratului; Evitarea fertilizării în exces cu azot; Diminuarea densităţii de semă­ nat; Îndepărtarea urgentă a plăn­ tuțelor afectate de boală şi

2. 3. 4. 5. 6.

RĂSADURI DE NOTA 10 Legumicultorii fac 5 greşeli frecvente la producerea de răsaduri: 1. Nu se respectă igiena din răsadniţă (spaţiul de producţie nedezinfectat; solul neerbicidat); 2. Semănatul prea adânc al seminţelor; 3. Turba utilizată necorespunzătoare; 4. Nerespectarea temperaturii şi a umidităţii optime; 5. Udarea cu apă având un conţinut ridicat de săruri. Scanează codul QR și vezi ce lucrări fac legumicultorii în răsadnițe pentru producţiile timpurii de legume!

7.

Aerisirea răsadniței.

aplicarea tratamentui chimic; corespunzătoare a

COMBATEREA CHIMICĂ Tratamentul se poate face preventiv sau la semnalarea atacului cu: Previcur 607 SL ­ tomate (0,15 %), ardei, vinete (0,2%), castraveţi (0,15%); Proplant 72,2 SL ­ ardei, vinete, tomate (0,15 – 0,25%); Folpan 80 WDG (FLOVINE) - tomate (0,15%); Merpan 80 WDG (CAPTADIN) (0,15%). Volumul folosit trebuie să fie de 3 litri soluţie/mp. Tratamentul poate fi repetat şi înainte de repicat cu aceleaşi produse, iar la 5­6 zile după repicat cu Previcur 607 SL.


68 Utilaje agricole

Tractorul Anului 2021: AGCO a triumfat la gala TOTY

Massey Ferguson a obţinut titlul „Tractorul Anului 2021”, Valtra şi Fendt şi-au adjudecat victoria în celelalte două categorii, iar Claas a fost răsplătită pentru sustenabilitate.

M

ult aşteptata ceremonie de anunţare a câştigătorilor premiilor TOTY (Tractor of The Year) a avut loc într-un cadru cu totul inedit, fiind transmisă în direct prin intermediul platformelor digitale dintr-un studio din Milano, soluţie la care organizatorii au apelat pentru a respecta măsurile de distanţare socială impuse de criza Covid-19. Având sprijinul BKT, unul dintre liderii mondiali în producţia de anvelope specializate off-highway, devenit sponsor principal al evenimentului până în 2024, TOTY răsplăteşte invovaţia şi progresul tehnologic în domeniul tractoarelor. 26 DE JURNALIŞTI ÎN JURIU Competiţia este una cât se poate de serioasă, implicând un juriu format din 26 de jurnalişti specializaţi în domeniul mecanizării agricole, reprezentând toate mijloacele de comunicare, de la presa scrisă şi audio-video, până la mediul de informare online şi chiar reţelele de socializare. Aceştia au studiat timp de câteva luni noile soluţii şi tehnologii propuse de cei mai importanţi producători de tractoare

1-31 ianuarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care activează pe piaţa europeană iar în luna decembrie au şi-au confruntat opţiunile pentru a da verdictul. O VICTORIE AŞTEPTATĂ... După contabilizarea voturilor, marele câştigător s-a dovedit a fi grupul AGCO, trei dintre mărcile sale adjudecându-şi titlurile puse în joc. Massey Ferguson a luat caimacul, cum se spune, adică a obţinut titlul „Tractor of The Year” (Tractorul Anului), pentru modelul revoluţionar lansat în vara trecută, 8S.265. Argumentele „comisiei de evaluare” au fost cât se poate de convingătoare: 8S.265 este un tractor complet nou, cu un design diferit, transmisie inovatoare, sistem hidraulic nou şi configuraţie unică a cabinei. De asemenea, a fost evidenţiat noul pachet tehnologic cu care vine echipat acest tractor.

VÂRF DE GAMĂ AL SERIEI MF 8S MF 8S.265 Dyna E-Power Exclusive reprezintă vârful de gamă al seriei MF 8S, care include patru modele, cu puteri cuprinse între 205 şi 265 CP, toate beneficiind de un plus de 20 CP cu ajutorul sistemului electronic de gestionare a puterii (Engine Power Management). Potrivit producătorului, dezvoltarea utilajului a durat nu mai puţin de şapte ani! Printre caracteristicile sale unice se numără designul „Protect-U”, cu spațiul de 24 cm ce separă motorul de cabină, pentru o cât mai bună izolare fonică şi o protecţie excelentă împotriva căldurii şi a vibraţiilor. AL TREILEA TRIUMF Specificația MF 8S Exclusive premiată este un pachet comprehensiv ce asigură operatorilor confort excepțional și ușurință în utilizare, precum și caracteristici autentice îmbunătățite de performanță pentru creșterea productivității și a eficienței. Complet nouă, tehnologia cu ambreiaj dublu Dyna E-Power combină confortul unei transmisii CVT cu eficiența unei cutii semiautomate de viteze powershift.


Y

Utilaje agricole

Acest premiu prestigios este o recunoaștere a modului în care Massey Ferguson definește o nouă eră în designul simplu și fiabil al tractorului. În același timp, furnizăm o experiență îmbunătățită utilizatorului și asigurăm clienților noștri beneficiile conectivității și tehnologiei agriculturii inteligente pentru un viitor sustenabil THIERRY LHOTTE

Vice-președinte și director general pentru Europa și Orientul Mijlociu în cadrul Massey Ferguson

Prin aceasta se reduce pierderea de putere cu 26% la viteze mai mari, economisind până la 5% din combustibil. În trecut, Massey Ferguson a mai câștigat de două ori titlul Tractorul Anului, în 2009, cu modelul MF 8690, respectiv în 2005, cu MF 8480 Dyna-VT.

CEL MAI BUN TRACTOR UTILITAR La secţiunea „Best Utility”, succesul a revenit celor de la Valtra, pentru modelul G 135 Versu. În competiţie la această categorie au intrat doar tractoarele cu motor de până la 70 CP, nu mai mult de 4 cilindri și o greutate maximă de funcționare de 10.000 kg. „Având în vedere că tractoarele utilitare trebuie să fie ușor de manevrat și versatile, pe baza acestor elemente și datorită atenției pentru toate detaliile, a versatilității, a tehnologiei oferite

la bord, a asistenţei hidraulice foarte eficiente și a multor alte caracteristici, Valtra G 135 Versu a fost ales cel mai bun tractor utilitar în 2021”, a constatat juriul. Seria G este prima dintre seriile de tractoare Valtra din generația a cincea și, în același timp, este una complet nouă, poziționându-se între binecunoscutele serii A și N. Seria G este, de asemenea, prima cu puteri între 100 și 145 CP care dispune de sistemul de comandă SmartTouch, ... ››› 70

69


70 Utilaje agricole ››› 69 ... precum și de toate funcțiile necesare agriculturii de precizie. GERMANII ŞI-AU RESPECTAT BLAZONUL La categoria „Best of Specialized”, opţiunea juriului a fost Fendt V Vario 211, un tractor „fiabil, de înaltă calitate şi cu o transmisie foarte eficientă”, după cum a fost descris de către experţi. Folosit în special în podgorii şi livezi, acesta vine cu un concept intuitiv de control FendtONE, făcându-l primul tractor specializat cu terminal complet integrat. De asemenea, este echipat cu sistemul inovator de sporire a puterii DynamicPerformance, care eliberează cu 10 CP mai multă putere la cerere, în funcție de nevoile de lucru. CEL MAI DURABIL TRACTOR Pe de altă parte, Claas Axion 960 CEMOS a fost desemnat tractorul durabil al anului 2021. „Sustainable TOTY” nu este însă un premiu pentru ecologie, ci o recunoaştere a soluţiilor inovatoare din punct de vedere al sustenabilităţii. Această validare subliniază relevanța și unicitatea sistemului de dialog CEMOS pentru tractoare. „Optimizarea întregii tehnologii, a tuturor componentelor electronice și, nu în ultimul rând, optimizarea presiunii din anvelope permite acestui tractor să realizeze o economie remarcabilă de carburant și o performanță mult mai mare pe câmp, în orice condiții de lucru”, a fost explicația juriului. REGLAREA AUTOMATĂ A PRESIUNII ÎN PNEURI Claas a introdus cea mai nouă serie de tractoare de dimensiuni mari

1-31 ianuarie 2021

Suntem mulţumiţi că modelul AXION 960 cu CEMOS a reuşit să convingă acest juriu important cu un pachet de argumente. În cadrul celui mai puternic tractor standard al nostru, combinăm nu numai confortul cu transmisia de putere de primă clasă, ci şi performanţa generală de excepţie CHRISTIAN RADONS Reprezentant Claas

Stage V AXION 900 în septembrie 2020. O nouă opţiune pentru aceste modele este posibilitatea echipării sau a modernizării cu un sistem de umflare a anvelopelor Claas CTIC şi sistemul de dialog CEMOS pentru tractoare cu funcţie de auto-învăţare. „S-a dovedit că sistemul unic CEMOS pentru tractoare sporeşte în mod semnificativ

eficienţa, pe lângă efectul propriuzis asupra balastării şi presiunii din pneuri. Acest lucru aduce avantaje nu numai fermierilor şi contractanţilor în ceea ce priveşte presiunea exercitată de timp şi costuri, ci şi, în multe privinţe, în materie de mediu. Consumul de carburant, emisiile de CO2 şi compactarea solului sunt doar trei aspecte influenţate în mod pozitiv de sistemul CEMOS pentru tractoare din punct de vedere al sustenabilităţii”, remarcă Christian Radons, membru al consiliului de administraţie şi responsabilul diviziei pentru vânzări şi service. Decernarea premiilor TOTY va avea loc în cadrul expoziţiei internaţionale EIMA, amânată din cauza pandemiei pentru luna februarie 2021. Scanează codul QR și urmărește ceremonia de anunţare a câştigătorilor premiilor TOTY!


Utilaje agricole

71


72 Utilaje agricole

Investiţiile - cheia succesului în agricultură

D

Dacă vrei o fermă performantă şi ca lucrurile să funcționeze ca la carte, atunci trebuie să găsești sursele financiare pentru această transformare şi atingerea scopurilor.

eşi în a doua jumătate a anului trecut s-a văzut o îmbunătățire evidentă a climatului de afaceri, criza CoVid-19 și mai ales seceta extremă au avut o influenţă negativă asupra agriculturii din ţara noastră. De asemenea, la nivel guvernamental agricultura a fost puţin lăsată deoparte, în ideea că "se descurcă ei şi aşa". Dar "agricultura este un domeniu important, existenţial şi, cu siguranță, vor fi bani buni investiți şi direcționați spre acest sector. Mai departe va trebui, cu siguranţă, să cultivăm, noi și fermierii, ideea de business în agricultură - care presupune obligatoriu investiții", ne-a spus Leontin Coca, director vânzări şi marketing Mewi, cu ocazia tradiţionalei noastre întâlniri de început de an nou. ÎNTÂI PLANIFICI, APOI INVESTEȘTI. NU INVERS! "Agricultura necesită mentalitate şi educație în spirit antreprenorial, care ar trebui să presupună în primul și în primul rând investiții. Nu poți să pleci de la ideea că «stai să văd ce iese pe

Agricultura nu este o loterie. Nu poţi să aştepţi ca factorii externi să îţi dirijeze paşii. Inclusiv cu vremea potrivnică, trebuie să te mobilizezi și să iei deciziile cele mai bune posibil LEONTIN COCA

director vânzări şi marketing Mewi

1-31 ianuarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

câmp», pentru ca apoi să faci investiții. Gândeşte de ce ai nevoie şi apoi o să iasă ce trebuie pe câmp. Factorii externi să fie lăsați în plan secundar, pentru că nu putem pleca de la premisa că o să fie secetă în continuare, că nu o să fie proiecte, etc. Este adevărat că toţi aceşti factori au o influență importantă, dar mai bine ne uităm la ce avem în «curte» și cum ne putem face treaba în fereastra pe care o avem la dispoziție pentru desfășurarea diverselor activități agricole pe parcursul anului", consideră Leontin Coca. UŞOR DE ZIS, MAI GREU DE FĂCUT În agricultură, ca în orice altă afacere, trebuie un plan dimensionat

în funcţie de posibilităţile financiare. Toată lumea face trimitere la posibilitățile financiare și la existența banilor. "Citeam într-o carte că banii nu există de fapt atâta timp cât nu le dai o altă dimensiune. De aceea, fiecare trebuie să găsească soluția prin care să transforme banii în ceea ce consideră că este obligatoriu necesar pentru a-și putea realiza țintele. Dacă vrei să ai o fermă performantă şi ca lucrurile să funcționeze ca la carte - atunci trebuie să găsești sursele financiare pentru această transformare şi atingerea scopurilor", este convins Leontin Coca. SOLUȚIA ESTE INVESTIŢIA Altfel spus, "investițiile ar putea fi soluţia pentru majoritatea activităţilor economice și implicit și obligatoriu pentru activitățile agricole. În general, cei care au făcut investiţii de-a lungul anilor au trecut mult mai uşor peste perioada aceasta delicată. Dacă practica dovedește corectitudinea teoriei, nu mai rămâne decât ca toată lumea ... ››› 74


Utilaje agricole

73


74 Utilaje agricole

››› 72 ...să treacă la practică...", insistă Leontin Coca asupra mesajului pe care l-a transmis colegilor săi şi fermierilor de-a lungul ultimului an. PERSPECTIVE BUNE PENTRU ACTUALUL AN AGRICOL Anul agricol abia început nu arată rău prin prisma stadiului actual al culturilor, iar tendința din ultimele douătrei luni este mult îmbunătățită comparativ cu situaţia din toamna şi iarna anului agricol trecut. Industria globală producătoare de mașini agricole a avut unele probleme în aprovizionarea cu materii prime şi piese din cauza sincopelor logistice, ceea ce a dus şi la prelungirea termenelor de livrare. Mewi, în calitate de furnizor de echipamente, a acordat o atenție sporită dimensionării corecte a stocurilor de piese de schimb şi de utilaje pentru campaniile următoare. O SCĂDERE POZITIVĂ Sectorul agricol şi actorii implicaţi în distribuţia şi comercializarea utilajelor agricole au avut de suferit în 2020. "Ca să fac o figură de stil şi să parafrazez un analist economic care vorbea de o așa-zisă creștere negativă, aş zice că, în ceea ce privește domeniul în care activăm, şi firma noastră a cunoscut o scădere pozitivă. Ne-a lipsit foarte puţin să ne apropiem chiar de rezultatele din anul 2019. Evident,

1-31 ianuarie 2021

previziunile destul de sumbre la un moment dat, România fiind la coada listei, cu procentele cele mai mari de scădere legate de intenţia de investire şi de producţii, nu s-au adeverit în final. De aceea, această scădere pozitivă a fost undeva la un prag suportabil, ţinând cont de conjunctura generală", explică Leontin Coca. Suprapus peste toate aceste efecte negative ale secetei şi ale crizei CoVid-19, au lipsit aproape în totalitate fondurile venite prin proiecte, pe

MESAJ PENTRU FERMIERI "Pe parcursul anului 2020 am încercat să susţinem sistemul sanitar şi ne-am implicat în ajutorarea celor care nu au posibilități să-și desfășoare procesul de învățământ online. Avantajul crizei din 2020 este acela că acum avem oportunitatea să fim mai buni. Aceasta este o certitudine, iar din punct de vedere profesional sper că vom avea satisfacțiile pe care nu le-am avut anul trecut. În 2021 să fim sănătoși, să fim mai buni, mai omenoşi, să încercăm să ne înțelegem nevoile unii altora, pentru că, totuși, valorile umane contează înaintea celor de interes material", este mesajul lui Leontin Coca.

care cel puţin un anumit segment de fermieri îl aşteaptă pentru a demara investiţii. SOLUŢII TEHNICE NOI Mewi este unul dintre furnizorii de soluţii complete şi complexe de tehnică agricolă. În "peisajul" actual şi în perspectiva viitoarei strategii agricole europene se înscrie şi Horsch, care are în planul de producţie utilaje specifice pentru o agricultură mai puţin toxică - în sensul de a înlocui cu activităţi mecanice o parte din tratamentele chimice. De asemenea, aplicarea cu rată variabilă a produselor pentru protecţia plantelor este o tendinţă europeană şi urmează să apară o gamă largă de utilaje destinate unei agriculturi prietenoase cu mediul. "AVEM NEVOIE DE OAMENI..." ...aşa ne-a declarat Leontin Coca şi este o chestiune pe care Mewi o are în vedere an de an, în condiţiile în care afacerea a crescut, iar compania are acum peste 200 de angajați. De asemenea, la sediul central din Orţişoara (jud. Timiş) se află în faza de finalizare o hală nouă de service, depozite şi un spațiu adecvat desfășurării activităților curente pentru o echipă în creştere. Şi în ţară s-au făcut deja demersurile de construire a unor noi sedii în zona Dobrogea, la Ovidiu, și la Lunca, în jud. Cluj.


Utilaje agricole

75


76 Utilaje agricole

Smart Farm III: semănat cu rată variabilă PRODUCȚIE MAXIMĂ, COST REDUS Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat la cultura de grâu. Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție. Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă!

În luna octombrie 2020, proiectul SMART FARM, derulat de Titan Machinery, a intrat în a treia etapă, continuând cu semănarea grâului cu rată variabilă.

C

ampania de înființare a culturii s-a desfășurat pe întreaga suprafață de 180 ha, însă variabil pe 103 ha din aceasta, diferența fiind semănată convențional pentru comparație. Acțiunea a avut loc în localitatea Furculești din județul Teleorman, în perioada 19-21 octombrie 2020, și a avut la bază cele mai avansate sisteme și echipamente pentru Agricultura de Precizie.

4 OPERAȚII PREGĂTITOARE Lucrările premergătoare operațiunii de semănat variabil au fost următoarele: Pregătirea patului germinativ prin scarificare la adâncimea de 20 cm cu Väderstad TopDown, cu o lățime de lucru de 3 metri, și discuit la adâncimea de 10 cm cu Vogel&Noot Terra Disc 500; Cartarea Agrochimică împreună cu partenerul Cartagris, obținerea rezultatelor și a Planului de

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

4.

din nou în prim-plan expertiza Titan Machinery România de Semănare cu Rată Variabilă, cu echipamentele inteligente de care dispune: semănătoarea ce beneficiază de cea mai înaltă tehnologie de semănat precis în regim de mare viteză, Väderstad Rapid A 600 (n.r. cu o lățime de lucru de șase metri), capabilă să aplice norme de semănat în b.g./mp (n.r. boabe germinabile/ metru pătrat), respectiv tractorul Case IH Optum 270 CVX, echipat cu sistemul integrat de autoghidare ACCUGUIDE cu semnal de mare precizie RTK+, Terminal ISOBUX XCN 1050 CASE IH RTK +, pentru aplicarea Hărții de Variație.

ECHIPAMENTE INTELIGENTE Etapa a III-a a acestui proiect a pus

CRITERII DE STABILIRE A RATEI VARIABILE Alături de Titan Machinery România, ca și în anii precedenți, partenerii de la Limagrain au fost parte integrantă a acestei etape de semănare a soiului de grâu Avenue. Aceștia au livrat hărțile de semănat cu rată variabilă generate în platforma software Agrility-Easy VR.

un articol realizat de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

Fertilizare (în prima etapă a proiectului SMART FARM); Scanarea prin inducție electromagnetică a solului cu Senzor SoilXplorer, prelucrarea datelor și obținerea hărților VRA și VSR (în prima etapă a proiectului SMART FARM); Aplicarea de îngrășământ (compozit Fosfor și Azot) cu Rată Variabilă cu ferilizatorul Sulky X40 (n.r. vezi etapa a II-a a proiectului SMART FARM). Toate aceste etape au un rol esențial în cadrul SMART FARM, în virtutea atingerii obiectivelor propuse: producție maximă și costuri reduse!

3.


Utilaje agricole Ratele de variație s-au fixat în urma unor rapoarte detaliate cu privire la: evoluția culturilor premergătoare din ultimii cinci ani, suma temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate în aceeaşi perioadă de timp pe aceste suprafeţe și caracteristicile solului, ținând cont totodată și de particularitățiile soiului Avenue. PRECIZIE GARANTATĂ DE TEHNOLOGIA SEEDEYE Aceste hărți au fost prelucrate de către specialiștii Titan Machinery în programul AFS Software, după care au fost introduse în Terminalul ISOBUS XCN 1050 Case IH. Folosind tehnolo­ gia unică SeedEye de la Väderstad a semănătorii Rapid, ratele fixe au fost setate în valori de: număr de seminţe pe metru pătrat. Pe parcursul operați­ u­nii de semănat, senzorii au măsurat precis numărul de seminţe trecute prin fiecare tub de semănat în parte. Prin combinarea acestor informaţii cu vi­ teza de deplasare dată de Sistemul de GPS RTK+, rata a fost ajustată automat

pentru a fi menţinută așa cum a fost fixată în hartă. DENSITATEA DE SEMĂNAT Semănatul s-a făcut la o adâncime de 4 cm, cu viteză de înaintare de 14 km/h. Tractorul a transmis prin Ter­ minalul ISOBUS către semănătoare normele de semănat prescrise în hartă. Prima pacelă a fost semănată cu den­ sități cuprinse între 355 b.g./mp până

la 580 b.g./mp, iar martorul - semă­ nat convențional cu Limagrain, pen­ tru comparație - 12 ha, cu rată fixă de 390 b.g./mp. Cea de-a doua parcelă a fost semănată cu densități cuprinse între 337 b.g./mp, până la 440 b.g./mp și parcela convențională semănată de fermier - 53 ha, fără a cunoaște datele ratelor prescrise de Software Agrility, cu doza de 200 kg/ha.

77


78 Utilaje agricole

Massey Ferguson ridică miza

O nouă generaţie de tractoare, cu puteri de 105-145 CP, va înlocui seria 5700S. Vizibilitatea sporită, simplitatea operării şi confortul sunt câteva caracteristici ale seriei MF 5S.

A

vând un design apropiat de cel al Seriei MF 8S, lansată câteva luni mai devreme, noile tractoare au fost special concepute pentru fermele de animale şi cele cu activitate mixtă, oferind versatilitate maximă în utilizarea încărcătoarelor. De altfel, tractoarele din seria MF 5S pot fi echipate direct din fabrică cu un încărcător din Seria MF FL Massey Ferguson. Sunt disponibile nu mai puţin de cinci modele, fiecare fiind alimentat cu motoare AGCO Power cu patru cilindri de 4,4 litri ce respectă standardele de emisii Etapa V, cu tehnologia simplă „All-In-One” MF. Această soluţie elegantă este proiectată pentru durata de viaţă a tractorului, ajutând la reducerea costurilor de întreţinere. PERFORMANŢĂ ŞI CONFORT De asemenea, există trei niveluri de specificaţii din care puteţi alege Essential, Efficient şi Exclusive, pachete ce includ o gamă de caracteristici ce îmbunătăţesc performanţa şi confortul pentru a se potrivi diferitelor aplicaţii. Variaţiile tipice ale echipamentelor

1-31 ianuarie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ACELAŞI DESIGN „NEO-RETRO”' Cu cea mai bună vizibilitate din clasa sa şi o rază de viraj de numai 4 metri, noul MF 5S se anunţă a fi unul dintre cele mai performante tractoare pe segmentul de putere medie. Capacitatea mai mare de balast, sarcina utilă mai mare şi forţa de tracţiune superioară sunt câteva dintre atuurile sale. Urmând acelaşi aspect ”neoretro” afişat odată cu lansarea Seriei MF 8S, cu faruri moderne şi LED-uri distinctive, designul aduce un omagiu moştenirii mărcii, încorporând o interpretare a benzii gri iconice pe lateral şi a motivului de căpăstru de cal de pe capotă, cu referire la legendara serie MF 100.

includ debitul pompei hidraulice, controlul supapei distribuitoare, AutoDrive (pe modelele cu transmisie Dyna 6), comenzi prin joystick şi suspensia cabinei. SPECIFICAŢIA POTRIVITĂ PENTRU TOATE SARCINILE • Modelele Exclusive sunt, desigur, cele mai atractive din punct de vedere al echipării, având un debit hidraulic de 110 litri/min. cu până la opt supape distribuitoare electrice, joystick multifuncţional, control Multipad, transmisie AutoDrive, aer condiţionat automat, suspensia cabinei, scaun cu suspensie pneumatică Superluxe şi terminal touch-screen Datatronic 5. • Specificaţia Efficient este oarecum similară, doar că are două supape electro-hidraulice şi alte două supape mecanice în spate, aer condiţionat standard şi un scaun suspendat cu aer, în timp ce terminalul Datatronic 5 devine opţional. • În versiunea Essential, tractoarele MF 5S dispun de schimbător de viteze cu manetă în T în locul controlului


Utilaje agricole Multipad, joystick hidraulic, iar funcţia Speedmatching rămâne cea de bază, cu Autodrive opţional, pentru o transmisie de tip Dyna-4. Pe de altă parte, aceasta are o pompă hidraulică de 58 litri/min. şi două supape distribuitoare mecanice în spate (până la patru opţional). PERFORMANŢE EXCELENTE PENTRU LUCRUL CU ÎNCĂRCĂTORUL FRONTAL Cu dimensiunile sale compacte, ampatament de 2,55 m, vizibilitate excelentă peste capota cu bot ascuţit, control şi debit hidraulic mare, MF 5S se bazează pe reputaţia recunoscută a Massey Ferguson ca specialist de top în încărcătoare. Operaţiunile de încărcare devin mult mai uşoare utilizând comenzile transmisiei precum şi funcţia 'Brake-to-Neutral', împreună cu joystick-ul multifuncţional. Opţiunile plafonului Visio asigură, de asemenea, o vedere optimă a cupei pe toată traiectoria de ridicare. Pentru operaţiunile agricole sau mixte, tractoarele MF 5S oferă o mulţime de caracteristici. Capacitatea de ridicare a cuplajului spate este acum de 5.700 kg pentru toată gama şi chiar 6.000 kg în unele circumstanţe specifice, în timp ce capacitatea de cuplare faţă a crescut cu aproape 17% până la 3.000 kg. Împreună cu o greutate totală a vehiculului de 9.500 kg, aceasta permite tractoarelor să manevreze în siguranţă accesorii mai late pentru a optimiza ritmul de lucru. Cea mai recentă tehnologie Smart

SPECIFICAŢIILE TRACTOARELOR MASSEY FERGUSON SERIA MF 5S Modele

MF 5S.105

MF 5S.115

MF 5S.125

MF 5S.135

MF 5S.145

Motor

AGCO Power 4,4 litri - Stage V - tehnologia All-in-One

Transmisie

Dyna-4 cu Speedmatching sau Dyna-6 semi powershift cu AutoDrive

Putere maximă

105 CP

115 CP

125 CP

135 CP

145 CP

Cuplu maxim (la 1.500 rpm)

440 Nm

460 Nm

520 Nm

540 Nm

550 Nm

Farming îmbunătăţeşte producţia şi eficienţa cu caracteristici uşor de utilizat pentru agricultura de precizie, inclusiv telemetria MF Connect, direcţia automată MF Guide, MF Section Control şi MF Rate Control. CABINĂ PREMIUM Un plus de confort este oferit de suspensia hidraulică controlată electronic, care utilizează

doi cilindri mai lungi şi trei acumulatori pentru a absorbi şocurile. Toate modelele din Seria MF 5S sunt dotate cu o cabină cu specificaţii înalte, care asigură un confort optim operatorilor. Un nou sistem de aer HVAC îmbunătăţeşte distribuţia aerului, reducând perioadele de dezaburire şi dezgheţare. REZEMĂTOR DE BRAŢ Pe tractoarele din gama Exclusive şi Efficient, un rezemător nou de braţ, identic cu cel existent pe Seria MF 8S, găzduieşte joystick-ul Multipad. Acesta asigură controlul mai multor funcţii, inclusiv mişcare alternativă înainte/ înapoi, cuplaj şi supape distribuitoare, putând fi dotat, de asemenea, cu un micro joystick pentru a acţiona două supape distribuitoare spate (sau orice altă supapă distribuitoare când este instalat Datatronic 5). Încărcătoarele sunt acţionate de un joystick separat situat lângă Multipad. În timp ce pe tractoarele cu Datatronic 5 ecranul este amplasat convenabil la dreapta consolei. Modelele Essential vin cu un rezemător de braţ mai scurt şi manete separate pentru supapele distribuitoare.

79


80 Utilaje agricole

BKT: Agrimax V-Flecto vine cu noi dimensiuni Inovatoarea anvelopă BKT, creată pentru a îmbunătăți performanțele tractoarelor de mare putere, va fi disponibilă în 22 de dimensiuni diferite, toate fiind echipate cu tehnologia VF.

G

ama celui mai important produs de la BKT, Agrimax V-Flecto, se extinde. O dimensiune nouă este acum disponibilă - VF 710/70 R 42, iar alte trei - VF 750/70 R 44, VF 710/75 R 38 și VF 710/55 R 38 - se vor alătura în curând celor 18 care există deja. Obiectivele pentru noua agricultură sunt ambițioase: funcționare mai bună și mai durabilă, economisire a timpului și a resurselor, optimizare. De aceea, BKT a dezvoltat anvelopa Agrimax V-Flecto, care satisface toate aceste nevoi, îmbunătățind performanțele tractorului pe toate tipurile de teren. Această anvelopă revoluționară reunește într-un singur produs o serie de soluții „combinate”, create pentru a optimiza munca și performanțele tractoarelor de mare putere.

UN SINGUR PRODUS, 5 CARACTERISTICI DE TOP În primul rând, această anvelopă maximizează sarcinile fără a schimba presiunea de umflare, indiferent de viteză, reușind să transporte o greutate cu 40% mai mare decât o anvelopă standard de aceeași dimensiune și cu aceeași jantă recomandată. În același timp, compactarea solului este redusă datorită unei

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

un articol realizat de

BKT

mai multe pe această temă www.bkt-tires.com

suprafețe mai ample a amprentei și a unei benzi de rulare mai late cu 10%. Punctul forte constă în durabilitate, care este cu 10% mai îndelungată decât echivalentul standard, o caracteristică ce aduce avantaje în materie de productivitate și optimizare a activităților agricole. Carcasa extrem de rezistentă și talonul special consolidat permit Agrimax V-Flecto să exploateze întregul potențial al tractorului, atât pe teren, cât și pe șosea, unde poate atinge viteze superioare. Este prima anvelopă BKT care utilizează tehnologia NRO (Narrow Rim

3.

4.

5.

Option - Opțiunea cu jante înguste), respectând astfel standardele stabilite de Organizația Europeană pentru Anvelope și Jante (ETRTO). Acest marcaj face posibilă utilizarea jantelor standard în locul celor dedicate, care sunt, în schimb, necesare pentru anvelopele VF de aceleași dimensiuni.

ANVELOPA POTRIVITĂ LA MOMENTUL POTRIVIT Lansată în 2017, inițial cu dimensiunea VF 710/60 R 42, Agrimax V-Flecto s-a bucurat de un succes remarcabil în doar trei ani, la care va contribui și faptul că acum este disponibilă în 22 de dimensiuni. Agrimax V-Flecto este o alegere durabilă, deoarece face posibilă economisirea timpului, a consumului și a resurselor. De aceea, echipa de cercetare BKT continuă să extindă catalogul alcătuit deja din peste 2.700 de produse.


Utilaje agricole

81


82 Utilaje agricole

Un an al povocărilor pentru TechFarm P

Reîntors în ţară cu o bogată experienţă în domeniul utilajelor agricole, Puiu Andronache, împreună cu Andrei Taradaciuc, a înfiinţat, în anul 2019, compania TechFarm.

uiu Andronache a lucrat peste 12 ani pentru compania Sola, în primii ani în fabrica din Spania, pe linia de montaj semănători, şi apoi în echipa de service a producătorului, pentru fermierii spanioli. Au urmat cinci ani de activitate în departamentul de service al Sola pentru România, Moldova, Ungaria şi Serbia. În această ultimă perioadă, Puiu Andronache a intrat în contact direct cu agricultura şi fermierii români. La rândul său, Andrei Taradaciuc a fost la începutul carierei sale agent de vânzări, director de vânzări pe zona Moldovei, iar mai apoi director regional pentru sudul României la Mecanica Ceahlău. Astfel că înfiinţarea propriei companii - TechFarm, în anul 2019, a fost un pas firesc al evoluţiei profesionale a celor doi prieteni, tineri şi ambiţioşi. PORTOFOLIU GENEROS DE UTILAJE AGRICOLE Zona de acţiune a TechFarm este regiunea Moldovei, zonă pentru care este unic importator şi distribuitor al brandurilor Sola - semănători de păioase şi prăşitoare, şi Ovlac - utilaje pentru pregătirea solului. De asemenea, TechFarm colaborează cu MA/AG (Italia), Gascon (Spania), Tehnofavorit - maşini de erbicidat, Gili şi Hermanos

1-31 ianuarie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Garcia - remorci agricole şi de transfer, headere Dominoni şi utilaje pentru legumicultură Lose (Spania), utilaje Mecanica Ceahlău şi tractoare Steyr. SOLUȚII PENTRU ORICE TIP DE FERMĂ TechFarm se adresează fermierilor mari şi mici cu soluții pentru orice tip de fermă, atât cultura mare, cât şi legumicultură şi viticultură. Serviciile de buy-back şi finanţare completează

oferta companiei. "Avem pachet de finanţare cu avans de 5% pentru utilaje şi dobândă de 0% pentru 2 ani sau dobânda fixă de 1,8% pe 5 ani, prin partenerii noştrii BNP Paribas şi Unicredit Leasing, iar pentru tractoare dobada de 0,99%/an, cu avans de 0% pentru o perioadă de 7 ani. Pentru clienţii noştri avem programul de fidelizare - TechFarm Care, prin care fiecare utilaj agricol beneficiază de verificare gratuită", a precizat Andrei Taradaciuc. La sediul din Secuieni (E85, jud Neamţ), compania dispune de un

Fermierii caută şi apreciază foarte mult serviciile post-vânzare şi am văzut această oportunitate oferită de piaţă. TechFarm îşi propune să ofere tehnică agricolă performantă, cu preţuri cât mai competitive, servicii de service ireproşabile şi cu o atenţie deosebită faţă de client PUIU ANDRONACHE


Utilaje agricole în decursul anului trecut mai multe utilaje", a remarcat Andrei Taradaciuc.

Este foarte important pentru noi să fim aproape de fiecare fermier, atât prin tehnică agricolă performantă, cât şi prin servicii de calitate, iar la început de an le dorim tuturor clienţilor actuali şi viitori multă sănătate, un an cu recolte cât mai bogate şi mulţumiri pentru încrederea acordată ANDREI TARADACIUC

stoc generos de utilaje şi piese de schimb pentru toată gama de utilaje comercializate. REZULTATE PROMIŢĂTOARE Cu toate că 2020 a fost un an dificil şi primul din activitatea TechFarm, rezultatele sunt promiţătoare. "Am vândut 15 semănători Sola şi 8 pluguri Ovlac, precum şi alte utilaje agricole. La baza parteneriatului nostru cu Sola şi Ovlac stă grija faţă de client, lucru demonstrat atât de TechFarm, cât şi de cei doi constructori spanioli. Avem un stoc considerabil de utilaje şi piese de schimb, ceea ce noi considerăm că este vital pentru a fi cât mai eficienţi", consideră Puiu Andronache.

CLIENȚII NU S-AU OPRIT LA UN SINGUR UTILAJ Cele mai vândute utilaje au fost semănătorile de prăşitoare Sola Prosem K şi plugurile Ovlac cu 4 şi 5 trupiţe. "Avem un feedback foarte bun pentru utilajele Sola şi Ovlac, deoarece acestea au calităţi tehnice apreciate de fermieri şi un preţ corect. Clienţii apreciază robusteţea acestora, ceea ce le dă un plus de valoare şi sunt mulţumiţi. Avem fermieri care, datorită celor două branduri, au achiziţionat

PARTENERIAT BAZAT PE ÎNCREDERE ŞI RESPECT Parteneriatul TechFarm cu producătorii spanioli SOLA şi OVLAC este bazat pe respect, încredere şi dorinţa comună de a îndeplini nevoile fiecărui fermier. "Îl cunoaştem pe Marius Mitra (reprezentantul Sola şi Ovlac în România) de peste 5 ani, este un adevărat profesionist şi prin experienţa sa ne ajută să fim cât mai eficienţi pe toate planurile. Îi mulţumim pentru ajutorul acordat şi ne dorim să aprofundăm această colaborare", declara Andrei Taradaciuc. PRIORITATE: ÎNTĂRIREA REŢELEI DE DEALERI "Colaborarea cu TechFarm decurge foarte bine deoarece partenerii noştri au nişte principii sănătoase de lucru, doresc să ofere servicii de calitate şi să promoveze brandurile reprezentate, au un stoc important de piese de schimb şi doresc să urmeze o dezvoltare durabilă a afacerii. Noi încercăm să dezvoltăm prezenţa noastră prin depozite consistente de piese de schimb şi susţinem dealerii să investească cât mai mult pe partea de service şi suport pentru clienţi", a declarat Marius Mitra. În 2021, TechFarm îşi va mări echipa de vânzări şi service.

UN UTILAJ ACHIZIŢIONAT ÎŞI PRODUCE BANII

2020 a fost pentru Sola, în România, cel puţin la fel de bun ca şi anul 2019, din punct de vedere al cifrei de afaceri, în ciuda secetei şi a condiţiilor dificile, iar activitatea Ovlac a înregistrat o uşoară scădere a vânzărilor. Dar suntem optimişti pentru că am întărit mult reprezentarea prin dealeri MARIUS MITRA

Reprezentant Sola şi Ovlac

„Cred că investiţiile în agricultură trebuie făcute permanent. Lucrăm într-un domeniu în care utilajul achiziţionat îşi produce banii, se plăteşte singur - un utilaj poate să îşi acopere ratele numai din diferenţele de producţie. Noi oferim programe de finanţare prin care să sprijinim clienţii. Anul acesta încercăm să promovăm cât mai mult semănătorile Sola cu transmisie electrică și semănătorile mari de precizie, complexe, pe 16 şi 24 de rânduri", ne-a declarat Marius Mitra.

83


84 Utilaje agricole

Carmistin a ales Krone

În anul pandemic 2020, Grupul Carmistin a investit în tehnică agricolă de ultimă oră de la producătorul german Krone. Cu ce noi echipamente și-a modernizat compania parcul tehnic?

2

020 s-a dovedit un an greu pentru toate industriile, criza CoVid-19 afectând puternic toate sectoarele economiei. În cadrul Grupului Carmistin s-a decis continuarea planurilor de modernizare a utilajelor și a tehnicii pe linia de agricultură. Compania a achiziționat o serie de echipamente noi, precum cositori, greble și o presă de capacitate ridicată. Achizițiile au fost făcute de la unul dintre producătorii de top - Krone, companie germană de renume atât în domeniul agricol, cât și în cel logistic, prin producerea binecunoscutelor remorci rutiere. LA A DOUA ACHIZIȚIE Compania Carmistin nu este la prima modernizare de acest tip, în 2018 făcând o altă investiție în aceeași direcție. Astfel a testat calitatea produselor Krone și a dezvoltat o relație durabilă, bazată pe încredere, cu importatorul Krone în România - Munax SRL.

1-31 ianuarie 2021

un articol realizat de

MUNAX

mai multe pe această temă www.munax.ro

ECHIPAMENTE PENTRU COSIT ȘI GREBLAT În prezent, lucrările aferente liniei de agricultură, respectiv recoltarea, se realizează cu o combină Krone EasyCut F 320 CR și o combină Krone EasyCut B 870 CR. Este de fapt o cositoare frontală cu condiționare, în combinație cu o cositoare de tip future, practic fiind două cositori unite printr-un cadru solid care este atașat la tractor prin prinderea în trei puncte. Strângerea culturii se realizează cu grebla de adunat, cu dispunere centrală - Krone Swadro TC 680. Această greblă este pe cât de simplă, pe atât de robustă și ușor de folosit. Grebla cu dispunere centrală

este recomandată în culturile care se scutură ușor, datorită traseului scurt pe care îl parcurge recolta, de aceea se recomandă mai ales în cultura de lucernă. PRESA KRONE 1290 HDP XC Presarea materialului se face în acest caz cu presa de înaltă densitate KRONE 1290 HDP XC, o presă binecunoscută la nivel mondial pentru densitatea crescută a baloților. Mașina e renumită și pentru volumul mare de lucru, putând balota cu ușurință 200 tone de material pe zi, dimensiunea balotului de 120x90x240 cm devenind un standard în această industrie, în cultura de paie de grâu greutatea medie a balotului fiind de 500 kg. Această echipare vine și cu un tocător cu 26 de cuțite, care sporește densitatea cu câteva procente, dar avantajul principal este că timpul de tocare în remorca tehnologică este mai mic și desfacerea baloților este ceva mai ușoară.


Utilaje agricole

85


86 Utilaje agricole

Artiglio - scarificatorul de care nu te poți lipsi

Maschio Gaspardo pune la dispoziția fermierilor o gamă variată și completă de scarificatoare, ce pot lucra pe toate tipurile de sol, pentru a răspunde cerințelor oricărui client. 10 AVANTAJE ALE SCARIFICĂRII Utilizarea scarificatoarelor la lucrarea de bază a solului are următoarele avantaje: 1. Viteză de lucru mai mare comparativ cu arătura; 2. O mai bună încorporare a resturilor vegetale; 3. Decompactarea şi aerisirea terenului; 4. Eroziunea şi pierderile de sol sunt minime; 5. Favorizează infiltrarea apei în pământ; 6. Sparge hardpanul; 7. Nu se inversează straturile de sol; 8. Consum redus de motorină; 9. Facilitează dezvoltarea rădăcinilor; 10. Întreţinerea utilajelor este redusă.

S

carificatoarele Maschio Gaspardo lucrează pe orice tip de sol, de la cele uşoare și până la cele grele şi foarte grele, la adâncimea de 40-70 cm, eliminând hardpanul şi evitând compactarea. Totodată, facilitează absorbţia optimă a nutrienților de către rădăcini. Pe lângă faptul că se restabilește porozitatea pe întregul profil al solului prelucrat, noile tipuri de brăzdare asigură menţinerea la suprafaţă a circa 40% din resturile vegetale, astfel protejând terenul împotriva eroziunii. 5 SPECIFICAȚII CONSTRUCTIVE OPTIMIZATE Noile brăzdare din material WIDIA asigură o rezistență la uzură de aproximativ șapte ori mai mare față de organele de lucru standard. Datorită formei sale speciale, brăzdarul reversibil poate sparge

1.

2.

1-31 ianuarie 2021

un articol de

SORIN-TIBERIU BUNGESCU USAMVB din Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cu uşurinţă straturile dure şi compacte, facilitând penetrarea ancorei. În cazul uzurii avansate, datorită sistemului de decuplare rapidă, cu un singur ştift, brăzdarul reversibil poate fi rotit în câteva secunde sau, dacă este complet uzat, poate fi înlocuit. Înclinarea progresivă specifică a ancorelor a fost concepută special pentru a reduce la minim efortul utilajului. Lama centrală, fixată cu 2 ştifturi elastice, permite sfărâmarea bulgărilor, optimizând astfel afânarea solului.

3.

4.

5.

Cuţitele de 140 mm, montate lateral, taie orizontal solul şi, la viteze ridicate, sfărâmă bulgării de la suprafață. Suprapunerea perfectă între cele două rânduri asigură o prelucrare optimă pe întregul front de lucru. Poziţia aripioarelor poate fi reglată în funcţie de adâncimea de lucru. Tăierea în profunzime a solului permite infiltrarea mai bună a apei spre straturile adânci, reducând stagnarea apei şi îmbunătăţind proprietăţile fizice ale solului, în special porozitatea. Datorită înclinaţiei speciale a ancorelor, scade efortul de tracţiune în timpul lucrului, iar consumul de motorină scade semnificativ. Scarificatoarele Artiglio de la Maschio Gaspardo ating performanţe de neegalat. Noua gamă cuprinde modelele: Artiglio, Artiglio Hydro, Artiglio Pliabil şi Artiglio Magnum. Prezentăm carcateristicile ... ››› 88


Utilaje agricole

87


88 Utilaje agricole

››› 86 ...tehnice ale variantelor Artiglio, Artiglio Hydro şi Artiglio Pliabil. ARTIGLIO ŞI ARTIGLIO HYDRO: FĂRĂ TIMPI MORȚI Ambele versiuni au fost proiectate pentru a fi compatibile cu tractoarele de putere medie şi mare. Noile modele sunt disponibile cu diferite lăţimi de lucru, au între 5 şi 11 ancore şi o adâncime maximă de lucru de 55 cm. Structura tuturor cadrelor a fost reproiectată şi îmbunătăţită, folosind noi materiale ce sporesc rezistenţa. Pentru toate modelele se pot alege: • cadrul CSS cu suporturi sudate, la care ancorele sunt prinse pe cadru, astfel încât utilajul este mai uşor, sau • cadrul CSA cu suporturi înşurubate, fiecare ancoră fiind prinsă pe cadrul central cu 4 sau 6 şuruburi, în funcţie de model.

1-31 ianuarie 2021

Garda la sol de 86 cm și designul de tip „val” al panourilor laterale asigură o evacuare optimă a solului, chiar şi în prezenţa unei cantităţi ridicate de resturi vegetale, evitând astfel blocarea utilajului. Datorită acestor caracteristici, precum şi sistemului HYDRO, timpii morţi sunt eliminaţi. ARTIGLIO PLIABIL, PENTRU UTILAJE PUTERNICE Scarificatorul are sistem de închidere hidraulic pentru reducerea dimensiunilor de transport la 2,55 m, este disponibil cu lăţimi de lucru de 4 sau de 5 m şi cu 11 organe active (ancore). Structura deosebit de robustă permite utilizarea acestuia cu tractoare de mare putere, dotate cu roţi sau şenile. Datorită celor 4 cilindri hidraulici, cadrul poate fi închis sau deschis în câteva secunde. Având înălţimea sub

cadru de 82 cm, ancorele robuste, cu grosime de 35 mm, pot atinge o adâncime de lucru de 55 cm, cu rezultate excelente chiar şi în prezenţa unor cantităţi ridicate de resturi vegetale. Adâncimea de lucru este controlată hidraulic (circuit hidraulic încrucişat) prin intermediul tăvălugului dublu. Acesta este conectat la cadru prin noul sistem de cuplare de tip paralelogram, care menţine contactul cu solul chiar şi în cazul denivelărilor şi obstacolelor de suprafaţă. Noul tip de cadru, cu suporturi sudate, garantează o rezistență maximă la forţele de tracţiune, în timp ce şuruburile de forfecare asigură protecţia în cazul coliziunilor şi al obstacolelor ascunse în sol. REZISTENȚĂ ȘI PROTECȚIE Pentru protecţie împotriva obstacolelor din sol se folosesc două sisteme de siguranţă şi anume: cu şurub de forfecare şi cu cilindri hidraulici. În cazul şurubului de forfecare, când se depăşeşte sarcina maximă, ruperea acestuia permite ridicarea ancorei, evitând astfel posibilele deteriorări ale ancorei şi cadrului. Sistemul modern de siguranţă hidro-pneumatic, cu cilindrii hidraulici, şi noul design al ancorei asigură deplasarea corectă a organului de lucru în sus, în cazul unor obstacole ascunse, prevenind astfel orice deteriorări posibile. Prin intermediul unui sistem cu supapă, uleiul împins din piston este canalizat într-un dublu acumulator de azot. Cu ajutorul unui manometru se poate seta forţa de decuplare a tuturor ancorelor.


Utilaje agricole

A murit Helmut Claas

Helmut Claas, președinte al Consiliului de supraveghere și președinte al Comitetului acționarilor grupului CLAAS, a decedat pe 5 ianuarie a.c., la vârsta de 94 de ani. comunicat de presă

CLAAS

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

aproximativ 100 de angajați. A terminat ucenicia ca instalator pentru utilaje. A urmat experiența practică în companii de prelucrare a metalelor și formarea practică suplimentară în turnare. După

mpreună cu familia și toate rudele, nu doar peste 11.000 de angajați din întreaga lume îl deplâng pe Helmut Claas, ci și o întreagă industrie care a pierdut o personalitate europeană marcantă. PIONIER AL INGINERIEI AGRICOLE Helmut Claas s-a născut în 1926 la Harsewinkel, Germania. Părinții săi, August și Paula Claas, au condus o mică firmă de utilaje agricole, cu

un studiu complementar al agriculturii la Paris, a preluat planificarea și înființarea unui distribuitor CLAAS în Franța. În anul 1958 s-a alăturat firmei de familie înființată de părinții săi la Harsewinkel. Aici s-a dedicat inițial domeniului său de specialitate, ingineria. Helmut Claas se ocupa de mult de dezvoltarea continuă a afacerii de familie - Claas. În consecință, astăzi, fiica sa, Cathrina Claas-Mühlhäuser, gestionează procesul decizional și dezvoltarea grupului de companii. Scanează codul QR și află ce produse de pionierat dezvoltate de Helmut Claas au revoluționat agricultura!

Remorcă-tehnologică nouă 9mc Caracteristici: • Tipul: verticală; • Capacitatea: 9mc; • Antrenată la priza de putere a tractorului 540 rpm; • Sistem de cântărire: cu 3 doze tensometrice și afisaj digital; • Turatie joasa: 38rpm; • Grosime podea: 15mm; Grosime pereti: 6 mm; • Putere necesară: min. 55 CP; • Lungime de gabarit: 4,45m; • Lățime de gabarit: 2,10m; • Înălțime de gabarit: 2,70m; • Masa: 3200kg; • Anvelope: 30.11 R14,5

1fă8ră .T5VA,0neg0ocia€bil

Contact: Liviu Ceclan – 0753 010 750

89


90 Nutriţie

Pui de casă în sezonul rece? Da, se poate! Dornici de venituri suplimentare, destui români au descoperit pe cont propriu, în plină pandemie, rețeta de succes a unei mici afaceri: creșterea puilor la curte, chiar și în extrasezon.

D

in cauza pandemiei, mulți anga­ jați au rămas fără serviciu sau au ajuns în șomaj tehnic. În această situație, oamenii au căutat soluții pen­ tru completarea veniturilor, căci, cu 75% din salariul minim și cu copii de crescut, este dificil să acoperi cheltuie­ lile de zi cu zi. AFACERI ÎN PANDEMIE: PUI CRESCUȚI LA CURTE Așa au apărut mici afaceri în rândul celor care locuiesc la casă și care au în­ clinații spre creșterea animalelor. Deși în gospodării creșterea puilor de carne se are loc în perioada de primăvară­ vară, oamenii inventivi au făcut din aceasta o afacere chiar și în perioada de toamnă ­ iarnă.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

uleiului, primind ulei și șrot de soia. Din­ tr­o farmacie veterinară a cumpărat un premix care conține toate componen­ tele ­ carbonat de calciu, fosfat mono­ calcic, sare, aminoacizi, premix vitamino­mineral ­ pentru a obține un furaj combinat echilibrat, conform vârstei puilor de carne. FURAJARE CORECTĂ ÎN 3 ETAPE Puii de o zi au fost din hibridul Ross 308. Conform ghidului de creștere,

PREȚURI BUNE ÎN ONLINE Un kilogram de pui de carne în carcasă costă 22 lei în sistemul online. Astfel, un pui e vândut cu 46 lei. Este un preț foarte bun, care aduce un profit considerabil crescătorului. Curcanii se vând cu 28 lei/kg. Prețurile bune arată că exem­ plul acestor gospodari poate fi ur­ mat de către cei care stau la curte și au spații ce pot fi amenajate pentru creșterea puilor.

aceștia au nevoie, etapizat, de furaje cu următoarele caracteristici nutritive: De la 1 zi la 10 zile: furaj combinat de tip Starter cu 23% PB (proteină brută), 3000 kcal energie metabo­ lizabilă (EM) și maxim 3% celuloză brută; De la 11 la 24 zile: furaj combinat de tip Creștere cu 20,5% PB, 3100 kcal energie metabolizabilă și maxim 4% celuloză brută; De la 25 zile la livrare (35 sau 42 zile): un furaj combinat de tip Finisare cu 20% PB și 3200 kcal energie metabolizabilă. Caracteristicile nutritive menționate pot fi acoperite de structurile de furaje combinate, prezentate în tabel.

1.

2. 3.

MICROCLIMAT SĂNĂTOS Pentru a­și exterioriza potențialul productiv, pe lângă un furaj echilibrat, puii au nevoie de condiții de microcli­ mat conform ghidului de creștere a hibridului. • Temperatura de demaraj trebuie să fie de 30°C la o zi, la 3 zile 28°C, la 6 zile - 27°C,

Sursa foto: www.canva.com

PRODUCȚIE ÎN EXTRASEZON Pentru a evita aglomerația din magazine, mulți consumatori preferă sistemul online și primesc totul la ușă. Căutând să cumpăr un curcan, pe rețelele de socializare am luat legătura cu un crescător care mi­a spus că face acest lucru din primăvară și, întrucât afacerea s­a dovedit a fi profitabilă, a continuat să crească pui și peste iarnă. Stând la casă, și­a amenajat o încăpere în acest sens. Cumpără puii de o zi, iar cerealele (porumb, grâu) le are din cul­ tură proprie. De asemenea, a cultivat soia și a dus­o la o fabrică de obținere a

un articol de

LAVINIA ŞTEF

1-31 ianuarie 2021


Nutriţie 91

STRUCTURI DE FURAJE COMBINATE PENTRU PUII DE CARNE Ingrediente

Demaraj 1-10 zile

Creștere 11-24 zile

Finisare 25-35 (42) zile

Porumb

31,94

34,92

37,01

Grâu furajer

20,28

20,2

20,2

Șrot de soia

39,56

35,67

31,99

Ulei de soia

3,65

5,11

6,86

Fosfat monocalcic

1,30

1,10

1,00

Cretă furajeră

1,30

1,10

1,10

DL Metionină

0,40

0,40

0,36

L­Lizină HCl

0,27

0,22

0,21

L­Treonină

0,15

0,08

0,07

Sare de bucatarie

0,20

0,20

0,20

Premix vitamino mineral

1,00

1,00

1,00

Total

100

100

100

la 9 zile - 26°C, la 12 zile - 25°C, la 15 zile - 18°C, la 18 zile - 23°C, la 21 zile ­ 22°C, la 24 zile ­ 21°C, la 27 zile ­ 20°C. De la această vârstă și până la sacrificare, rămâne aceeași temperatură. • Programul de iluminat trebuie să asigure 23 de ore de lu­ mină şi o oră de întuneric, până la vârsta de şapte zile, pentru a stimula consumul de furaj. Diminuarea duratei zilei lumină prea devreme reduce activitatea de furajare şi greutatea corporală. RANDAMENTUL CARCASEI: PIEPT VS. PULPE În funcție de preferințele consumatorilor, puii de carne se pot sacrifica la vârste și greutăți diferite, respectiv la 35 sau la 42 de zile. La 35 de zile greutatea medie este de 2,235 kg, iar la 42 de zile ­ 2,9 kg. Cantitatea de furaj pe care o con­ sumă un pui pentru 1 kg spor este de 1,47 kg până la 35 zile și de 1,61 kg până la 42 de zile. În funcție de greutatea corporală, diferă ponderea diferitelor părți ale carcasei (piept sau pulpe) astfel: • Dacă sacrificarea se face la 35 de zile, puii au circa 2,2 kg, ponderea pieptului fiind de 23,48% la masculi și de 25,36% la femele, iar ponderea pulpelor 22,98% la masculi și de 22,53% la femele. • Dacă sacrificarea se face la 42 de zile, la greutatea de 2,9 kg, ponderea pieptului crește la 25% la masculi și la 27,42% la femele, iar ponderea pulpelor este de 23,38% la masculi și de 22,98% la femele. Randamentul carcasei la masculi este de 72,57% la o greutate vie de 2,2 kg și de 73,91% la 2,9 kg. La femele, la greutatea de 2,2 kg, randamentul este de 73,1%, iar la 2,9 kg este de 74,46%. Prin urmare, odată cu creșterea în greutate, sporește randamentul carcasei. La un randament de circa 74% se obțin carcase de aproximativ 2,1 kg. Scanează codul QR și află cum poți să crești profitabil păsări pentru carne sau pentru ouă, consultând articolele de specialitate publicate pe www.revista-ferma.ro!


Cât antibiotic „înghite” zootehnia europeană? Piața antibioticelor pentru animale din România este una dintre cele mai mari de pe continent. Care este cea mai răspândită metodă de administrare?

C

irca 230,7 tone de antibiotice au fost vândute sectorului zooteh­ nic din România, țara noastră ocupând locul șase din 31 de state europene (statele membre UE plus Elveția, Norvegia și Islanda). Datele au fost oferite de Observa­ torul european al consumului de antibiotice în domeniul veterinar și face referire la anul 2018, acesta fiind cel mai recent raport făcut public. Cea mai mare cantitate de antibio­ tice pentru animale a fost comercia­ lizată în Spania, 1.724,1 tone. Pe locul doi s­a situat Italia, cu 932,1 tone și pe locul trei Polonia, cu 782,2 tone. În Germania a fost vândută o cantitate totală de 753,1 tone. MILIGRAM PER KILOGRAM În ceea ce privește cantitatea de antibiotice raportată la populația de animale destinate consumului uman, fiind inclusă și populația de cabaline, adică mg/PCU (PCU = 1 t), vânzările în România au fost de 82,7 mg/PCU (230,7 tone : 2.778,2 mii tone de ani­ male vii) ceea ce înseamnă 0,0827 mg de antibiotic/PCU = 1 kg. După acest criteriu, ne plasăm pe locul 12 în clasa­ ment (fiind incluse și Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Islanda). În 2018, România dispunea de 2.778.200 tone

1-31 ianuarie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PCU este abrevierea de la Population Correction Unit - unitate teoretică introdusă de Agenția Europeană pentru Medicamente în 2009 și adoptată în toată Europa. Pentru PCU, este înmulțit numărul animalelor cu vârsta de peste un an la nivel național cu greutatea medie, reprezentativă pentru fiecare specie în parte ROBOTUL FERMY

de animale domestice vii destinate consumului uman. Cea mai mare cantitate/PCU a fost vândută în Cipru, 466 mg/PCU = 1 tonă, 0,466 mg/PCU = 1 kg. METODA DE ADMINISTRARE În Italia, consumul a fost 244 mg/tonă, în Spania 219,2 mg/t și în Portugalia 186,6 mg/t. Consum mare de antibiotice per PCU a fost înregistrat și în Ungaria, 180,6 mg/t. Cele mai folosite antibiotice pen­ tru zootehnia din țările europene sunt tetraciclina, penicilina și sulfona­ midele. În ceea ce privește metoda de administrare a antibioticelor, cea mai folosită este, inclusiv în România, pe cale orală, medicamentele fiind încor­ porate în hrana animalelor. În 2018, în România au fost vândute 188,8 tone de preparate medicinale cu 1, 2 și chiar 3 ingrediente active, sub formă de amestecuri, pulberi orale sau soluții orale. Cu o astfel de cantitate, țara noastră s­a situ­ at pe locul șapte din cele 31 de state monitorizate. Vânzările de antibiotice pentru animalele domestice destinate consumului uman în România au crescut în 2018 față de 2017, dar au fost mai scăzute decât cele din 2016, 2015 și 2014.

Sursa foto: www.canva.com

92 Medicină veterinară


93


94 Antreprenoriat local

„Renunțăm la vaci sau ne facem fabrică?”

F

Iar familia Șfabu a ales fabrica. Brânzeturile produse acum la Săveni sunt la mare căutare. În plină pandemie, antreprenorii au găsit resurse pentru a obține certificări europene.

abrica de lactate Viofanny Lact Prodcom din Săveni, jud. Botoşani, a fost înființată în 2014 de către soții Ștefania și Viorel Șfabu, pricepuți în producerea de brânzeturi și atașați de plaiurile natale. LAPTE DIN BĂTĂTURA ȚĂRANULUI Deși aveau ferma de vaci, au colec­ tat lapte și de la crescători din localități învecinate Săveniului. „Am lucrat mulți

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ani la vechea fabrică de lactate din Săveni. Știu cât e de importantă cali­ tatea laptelui și ce înseamnă pentru o

PANDEMIA A AFECTAT DISTRIBUȚIA Fabrica Viofanny Lact Prodcom are o producție anuală de 7­8 tone de brânzeturi. 50­70% din producție era contractată în sistemul HoReCa, la nivelul de 70% ajungându­se vara. Alte segmente de desfacere sunt magazinele deținute în Botoșani și

1-31 ianuarie 2021

Suceava și cele ale partenerilor din județe învecinate. Un alt minus în distribuție a fost legat de închiderea târgurilor și a evenimentelor de pro­ movare a produselor. Compensarea, într­o anumită proporție, a venit prin solicitările online ale consumatorilor.

familie să vândă lapte constant”, arăta Viorel Șfabu. „Laptele îl colectăm din locali­ tățile Chișcăreni, Petricani, Ungureni, Plopenii Mici, Plopenii Mari și Epureni, plata fiind lunară. Iarna plătim mai mult pe litrul de lapte: cantitatea scade și nu vrem să reducem veniturile oamenilor”, adaugă producătorul. ÎNCEPUTURI ÎN VREMURI GRELE Fabrica Viofanny a fost înființată în vremea când laptele livrat procesatorilor avea un preț foarte mic. Boto­ șănenii, având o fermă de 25 de vaci pentru lapte, s­au aflat în fața unei decizii radicale: să renunțe la fermă ori să facă o fabrică de lactate. „Am ales a doua variantă, punând la bătaie toate fondurile familiei și lucrând împreună cu copiii Radu, Marian și Marius. La în­ ceput, am produs cașcaval de Săveni.


Taurine A fost foarte apreciat și eram întrebați despre alte tipuri de produse”, spune Viorel Șfabu. PRODUSE TRADIȚIONALE ATESTATE Au diversificat gama de rulade de cașcaval, respectiv rulade cu șuncă, șuncă și cabanos, măsline, măsline și gogoșari, aronia, goji, verdeață, caise, merișor. Până în 2019, au obținut și urdă, brânză de vaci, smântână, caș cu chilli și ciocolată neagră, caș cu măsline, cu miez de nucă și produse unicat în țară: cașcaval cu negrilică, telemea cu negrilică. Producând în sistem manual și gos­ podăresc, antreprenorii au obținut atestatul de produs tradițional pentru Cașcavalul de Săveni, urdă, caș, brânza frământată și telemeaua Viofanny Săveni. INVESTIȚII VS. PIERDERI În 2021, Viorel Șfabu vrea să mențină ceea ce a realizat până acum, pandemia Covid­19 fiind catastrofală. „Anul trecut am făcut investiții în spații de frig, iar pentru 2021 vizam extinderea capacității de producție în fabrica de lac­ tate, înlocuirea a două mașini de trans­ port marfă și o creștere a volumului de vânzări cu 50%. Acum, sper să avem măcar o creștere cu 10­20% față de 2020, încât să mai recuperăm din ceea ce nu s-a putut realiza prin parteneriatele cu HoReCa”, a spus producătorul. Însă o lovitura cruntă a venit pen­ tru ei în noiembrie 2020, atunci când, din păcate, soția Ștefania s­a stins, pe certificatul de deces fiind scris CoVid­19. „Am înmormântat­o în ziua

CAȘCAVALUL CU IGP DE LA UE În 2020, după trei ani de la depunerea documentației la Bruxelles, familia Șfabu a obținut certificatul de protecție la nive­ lul Uniunii Europene ca Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru Cașcavalul de Săveni, preparat după o reţetă transmisă în zonă din generaţie în generaţie. Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită, având o consistenţă semitare.

de Sf. Andrei, dar i­am promis că voi lupta să duc mai departe visul și munca începute împreună”, spunea fermierul cu amărăciune. FORȚĂ DE MUNCĂ? DE UNDE?! Un semnal de alarmă e legat de forța de muncă. „Ferma de vaci i­am dat­o unuia dintre băieți, care dorea să o dez­ volte. Din păcate, pur și simplu nu a găsit doi oameni pricepuți, dornici de muncă și atașați de creșterea animalelor. Ajunsese în situația să țină întreaga fer­ mă de unul singur, ba era pe tractor, ba la pregătit furajele, ba la animale, ba la curățenie în adăpost, ba la fabrică etc. A fost nevoit să renunțe la fermă și regretă enorm. Iar eu regret pe lângă băiatul meu”, spunea botoșăneanul. MICII CRESCĂTORI SUNT CEI MAI BUNI PARTENERI Viorel Șfabu ține la micii crescători: „Știți ce înseamnă pentru oamenii cu 2­3­4 vaci să fie siguri că, lunar, le vin niște bani în gospodărie? Practic este salariul lor. Eu vreau să ofer cel mai bun preț de pe piață, căci laptele e foarte bun, iar munca trebuie răsplătită. Noi nu ne certăm, nu ne supărăm, nu ne mințim. Colaborăm de atâta timp și pot spune că am devenit parteneri. Țăranul român știe să fie partener, să nu pună apă în lapte, dacă, la rândul lui, este apreciat și răsplătit cum se cuvine”. CONSUMAȚI PRODUSE LOCALE! Odată cu această fabrică, crescăto­ rii din jurul Săveniului au oportunitatea de a îmbunătăți

Pot spune că unii mici crescători de vaci supraviețuiesc economic datorită făbricuței noastre și e o mare mulțumire pentru mine. Dacă ajut pe cineva să facă un mic pas, mi se umple sufletul de lumină VIOREL ȘFABU

Producător de brânzeturi din Botoșani

calitatea genetică a animalelor, pentru a obține câștiguri bune din cantități mai mari de lapte. Pentru societatea românească aces­ ta poate fi semnalul speranței de redre­ sare a zootehniei și de asigurare a unor alimente mai naturale și sănătoase. „Românii trebuie să consume din pâinea locală, din carnea locală, din laptele lo­ cal și din toate produsele obținute în bătătura țăranului român. Vor fi mai sănătoși, mândri de puterea lor și a pământului și suficient de bogați, încât să nu își mai caute rostul prin lumea largă”, mărturisea Viorel Șfabu. Exemplele bune din agricultură continuă! De pildă, Asociaţia Crescătorilor de Animale ”Operatorul I.A.” Târgu Neamţ este, fără exagerare, salvator al zootehniei din regiunea de nord-est a Moldovei. Scanează codul QR și vezi cum reuşeşte!

95


96 Vocea fermierului

SOLUȚIE EXTREMĂ: CU VACILE LA ABATOR

Fermieri din Galați și Mureș ne­au spus că, în lipsa pășunilor și a prețului corect pentru carne și lapte, vor renunța la animale, sperând că soluțiile lor extreme vor avea răspuns...

Î

n ultimii ani, tot mai mulţi fermieri au renunţat să mai ţină animale, deoarece consideră că activitatea nu are viitor! CREŞTEREA ANIMALELOR: VISUL DEVENIT COȘMAR Marian Bobocea, fermier din co­ muna gălăţeană Barcea, creşte 28 de văcuţe şi cultivă 65 ha de teren cu grâu, floarea­soarelui, porumb şi lucernă. Are și un lot de păşunat. „Anul trecut, seceta ne­a terminat cu totul, nu am făcut nimic la porumb. Am avut 40 ha. L­am cosit şi balotat cât am putut de repede. Nu pot lăsa baloţii mari în câmp peste noapte, pentru că vin hoţii şi mi­i fură. Am păţit­o recent. Au rămas câţiva baloţi pe arie şi în toiul nopţii au dispărut!”, spune agricultorul. Crescătorul s­a chinuit să însă­ mânţeze 15 ha cu grâu; abia a putut să pregătească terenul devenit asfalt în lipsa umidităţii. Către sfârşitul lunii octombrie ploile au mai înduplecat terenul și a reuşit să termine lucrarea. SUBVENŢIE PENTRU 4 VACI DIN 28 Fermierul are o mare durere pe suflet de câțiva ani: „Mă doare foar­ te tare că în urmă cu patru ­ cinci ani, APIA m­a prins în evidenţe cu patru vaci și iau subvenţie numai pe aceste animale. Or, eu am avut şi peste 30 de capete. Am făcut transfer cu animalele pe numele soţiei, dar degeaba. Mi s­a

1-31 ianuarie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

spus să aştept că se va modifica situ­ aţia atunci când se vor reinventaria efectivele, adică o dată la 5 ani! Nu ştiu cum în cazul altor crescători de animale s­a putut! Probabil nu am avut tupeul şi relaţiile necesare!”, a spus Marian Bobocea. A VÂNDUT TĂURAŞI PENTRU A­ȘI ACHITA DIN CREDITE În aceeaşi comună, Romeu Burciu are o îngrăşătorie de tăuraşi. Şi crescătorul de animale gălăţean a trecut cu greu o perioadă extrem de dificilă. „Am efectivul de animale

CRED ÎN ROSTUL ASOCIERII În urmă cu aproape doi ani, familia Ersek a adunat în jurul său alţi iubitori de animale şi a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Adămuş, care a ajuns la un efectiv de aproape 100 de capete. „Ne punem mare bază în ea pentru că numai uniţi, putem mişca lucrurile în favoarea noastră”, au gândit crescătorii.

diminuat, am rămas cu 40 de capete pentru că am fost nevoit să vând pen­ tru a­mi achita o parte din creditele împrumutate de la bănci. Am încărcat un camion cu 40 de viţeluşi pentru o firmă din Arad, care a achiziţionat animalele în viu la preţul de 8,5 lei/kg. Apoi, am livrat unei unităţi de abatorizare din Botoşani carcasă la 13,5 lei/kg”, ne-a declarat fermierul.


Vocea fermierului 97 DATORII DA, RECOLTE BA Romeu Burciu este mâhnit şi pen­ tru că a dat chix cu un proiect privind modernizarea exploataţiei zootehnice: „Am depus la AFIR un proiect în valoare de 1,43 milioane de euro pentru construcţia unei ferme de taurine la îngrăşat, cu punct de abatorizare. A fost eligibil, dar nefinanţabil în 2020. Pentru aceasta a trebuit să plătesc consultantul cu o sumă enormă”. Crescătorul de animale are de dat la bancă 434.000 lei cheltuiţi pentru înfi­ inţarea culturilor agricole pe cele 156 ha pe care le lucrează. „Anul a fost extrem de prost, am încasat 10.500 lei pe nişte rapiţă şi am un teanc de procese­ver­ bale de calamitate pentru celelalte cul­ turi, afectate în proporţie de 100%. Nu am de unde să plătesc integral ratele. Am găsit o modalitate prin care am reuşit să eşalonez creditele până la noua recoltă”, a susţinut Romeu Burciu. FERMA CU 40 DE BOVINE Ferma de vaci cu lapte a familiei Ersek din comuna mureşeană Adămuş are un efectiv de 40 de capete. Animalele sunt în mare parte din rasa Bălţată Românească, la care se adaugă şi câteva exemplare de Bălţată cu Negru Românească. Ferma este împărţită în două: în gospodăria din Adămuş sunt cazate 15 vaci cu lapte, iar alte 25 sunt ţinute într­un saivan amenajat pe păşunea din afara comunei. Zilnic, se colectează în jur de 300 litri de lapte, vândut unui procesator cu 1,2 lei/l. Crescătorii de animale sunt fraţii Sandor şi Zoli Ersek, ajutaţi, aşa cum

LIPSA PĂȘUNILOR DĂ BĂTĂI DE CAP Pentru fermierii din Adămuș, jud. Mureș, suprafața de păşunat este o mare problemă. Au avut contract cu Primăria până vara trecută, când terenul a fost con­ cesionat prin atribuire directă unui crescător care a ofertat o sumă mai mare. Procedura i­a nemulţumit şi au contestat în instanţă modul de organizare a licitaţiei.

În septembrie am dus la abatorul din Focşani 14 văcuţe, adică jumătate din efectiv. Erau pentru reformă, dar au fost şi tăuraşi. Am primit un preţ de nimic: 11 lei/kg la vita adultă şi cu doi lei mai mult pentru tăuraşi. Capul, organele interne, seul au rămas bonus la unitatea de abatorizare. Tot e bine, că am păstrat în fermă efectivul matcă MARIAN BOBOCEA

Fermier din Barcea, jud. Galați

poate, de tatăl lor David, ajuns la venerabila vârstă de 70 de ani. FĂRĂ PĂŞUNE, RENUNŢĂ LA ANIMALE Fermierii din Adămuş recunosc că nu au apucat să se dezvolte şi nici nu au făcut proiecte pe fonduri europene. „Cei mai mulţi sunt la acelaşi nivel al efectivelor, nu deţin mai mult de 40 de vaci. Sunt familii care nu mai mulg, lăsând viţeii să sugă. Trist este că unii au renunţat la animale. E multă muncă, nu sunt îngrijitori şi activitatea nu­i plătită la adevărata valoare. Avem fu­ raje suficiente pentru iarnă, produse

de pe 12 ha de teren lucrat. De trei ani nu mai punem porumb din cauza mistreţilor, îl cumpărăm de pe piaţă. În 2012, primisem 9 ha de la Primărie. Noi le­am declarat la APIA, dar şi alţi crescători au făcut la fel cu aceeaşi suprafaţă. Era clar suprapunere de teren. S­a modificat situaţia, iar pe noi ne­au mutat în nişte moine cu trestie!”, a explicat Zoli Ersek. Pentru familia Ersek, viitorul este incert. Se judecă pentru o bucată de păşune de 22 ha cu Primăria. Dacă va pierde procesul, va fi nevoită să vândă animalele şi ar dispărea sursa de venit.


98 Ovine şi caprine

5 bune și 5 rele pentru oieri în 2020 Într­un continuu zigzag s­a scurs anul trecut pentru oieri: ciobani profesioniști nu s­au prea găsit și lâna nu a avut trecere la cumpărători, dar laptele și mieii s­au vândut bine.

Î

n 2020, realizările oierilor s­au în­ scris pe linia dificultăți și beneficii, necazuri și bucurii, perioade mai di­ ficile și mai bune, coborâșuri și suișuri. CINCI DIFICULTĂȚI MAJORE AU MARCAT OIERITUL: Accentuarea deficitului de forță de muncă a avut impactul nega­ tiv cel mai sever. A devenit o raritate să găsești disponibili ciobani profesioniști, mai cu seamă mulgători, care să mun­ cească din zori și până­n noapte. Sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) a avut ca efect nedorit impurifi­ carea raselor, varietăților și populațiilor de oi autohtone. Vizitele în fermele de ovine mi­au lăsat o impresie șocantă, observând că tineretul ovin obținut în ultimii patru ani este foarte pestriț, provenind de la oi mame de o varietate (populație) și berbeci de altă varietate, cumpărați cu certificat zootehnic. Genotiparea obligatorie a mie­ ilor pentru care se vor elibera certificate zootehnice a întâmpinat reacții vehemente din partea oierilor. Această inițiativă a MADR a fost consi­ derată, momentan, total inoportună pe

1.

2.

3.

1-31 ianuarie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

USAMVB Timişoara mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

baza unor argumente convingătoare: în România nu avem încă laboratoare acreditate de RENAR care să facă testul ADN pentru paternitate; 35­40% din părinții acestor miori au ieșit în ulti­ mii doi ani din efective prin reformare, mortalități sau sacrificări de necesi­ tate; regulamentul UE 1012/8.06.2016 la articolul 22 prevede că analiza ADN pentru paternitate este obligatorie nu­ mai atunci când materialul seminal de la berbeci este utilizat pentru insemi­ nări artificiale. Lâna, apreciată ca fiind cea mai bună fibră textilă, a zăcut în ma­ gazii în 2020, la fel ca și în anii anteriori. Ajutorul de 10 lei pe ovină tunsă, promis de MDAR, nu a fost acordat, iar lâna a ajuns din nou materie primă pentru... rozătoare și molii. Lâna grosieră, de la oile Țurcane, a fost vândută ocazional

4.

cu 0,5 lei până la 1 leu/kg, iar veniturile obținute, de regulă, nu acoperă nici mă­ car cheltuielile pentru tuns. Și pieile de ovine au fost tratate cu aceeași pasivi­ tate dezolantă. Târgurile și expozițiile de ovine au fost închise pe toată perioada anului 2020, iar oierii, nu puțini, care aveau disponibili berbeci valoroși feno­ tipic pentru vânzare, dar fără certificat zootehnic, au rămas cu ei în stoc ori i­au valorificat în pierdere pentru carne.

5.

LA POLUL OPUS SE AFLĂ CELE CINCI BENEFICII ADUSE OIERILOR DE ANUL 2020: Ajutorul Național Tranzi­ toriu pentru Zootehnie (ANTZ) este probabil în jurul valorii de 21 lei pe oaie. Sprijinul Cuplat în Zoo­ tehnie acordat pentru anul 2020, de 17,9 euro pe ovină, este mai mare cu 1,97 euro (+12,08%), față de cel acordat în 2019. Valorificarea ovinelor pentru carne deține pon­ derea cea mai mare în structura venitului anual pentru majoritatea oierilor

01

02 03


Ovine şi caprine 99

români. În luna februarie, mieii grei (40­ 50 kg) au fost achiziționați pentru ex­ port în țările arabe cu 10­11 lei/kg în viu. În preajma Sărbătorilor Pascale, mieii de lapte au fost valorificați pe piața internă sau la export cu 11­12 lei/kg în viu. Cererea pentru miei s­a păstrat la un preț bun (9­10 lei/kg în viu) și după această perioadă. La începutul verii, prețul mieilor grei, îngrășați în adăposturi, a crescut sen­ sibil la 10­11 lei/kg viu și chiar mai mult la mieii hibrizi. Spre sfârșitul toamnei, mieii din lapte proveniți de la oile Merinos sau Țigaie au fost achiziționați la export cu un preț mult mai ridicat (14­ 15 lei/kg viu). Laptele de oaie și mai ales produsele lactate au fost foarte căutate pe tot parcursul lui

04

TURME FĂRĂ CIOBANI, OI NEMULSE În 2020, un mare număr de oieri au muls doar unele oi mânzări sau au renunțat total la mulsul aces­ tora, lăsând mieii să sugă până la autoînțărcare. Se conturează fenomenul de „forfecare”, când la efective de ovine tot mai mari, forța 2020, dar la prețuri similare cu cele din anii trecuți (2,7­3,2 lei/litru). Unitățile de procesare a laptelui de oaie solicită cantități tot mai mari, dar această oportunitate este tot mai sever limitată de lipsa ciobanilor mulgători. Miorii cu certificat zooteh­ nic au fost vânduți la prețu­ ri avantajoase (1.000­2.000 lei/mior),

05

TINERET PESTRIȚ, CU SCZ CU TOT Ordinul 619/2015 art. h prevede că efectivele de femele ovine neînscrise în Registrul Genealogic, pentru care se acordă SCZ­ul, respectă raportul de sexe de minim 1 berbec cu certifi­ cat de origine la 35 femele. Dar mulți oieri au cumpărat berbeci din alte varietăți și s­a produs un tineret ovin

pestriț, ce nu respectă caracterele de exterior ale rasei și/sau ale varietății. Consider că art. h trebuie rectifi­ cat astfel: „un berbec cu certificat de origine de aceeași rasă și varietate cu oile din ferma proprie sau din rasele specializate pentru a realiza hibrizi performanți”.

de muncă e tot mai scumpă și mai greu de găsit. Ministerul Agriculturii poate dispune, prin politici eficiente, să subvenționeze achiziționarea de instalații de muls și parcelarea pășunilor cu plase speciale sau gar­ duri electrice. iar fermierii au accesat și SCZ­ul pentru oi, realizând venituri ridicate, dar meritate. Șansa că am ajuns pe locul II la efectivele de oi în UE, după ieșirea Marii Britanii din Uniune, trebuie valorificată la maxim prin politici ale Guvernului României care să conducă la creșterea performanțelor oilor autohtone. O ca­ racteristică specifică oierilor români este dată de sacrificiul, competența și pasiunea pentru ovine. Oierii români trebuie ajutați și stimulați prin poli­ tici eficiente. Ei fac cinste României și merită, cu siguranță, mai multă atenție. Accesează codul QR și vezi ce subvenții APIA vor fi acordate sectorului ovine/caprine în anii de tranziție la noua PAC -2021-2022!


100 Porcine

Ongloanele mari reduc eficienţa economică

Creșterea excesivă a ongloanelor la scroafe este un indicator al stării precare de sănătate şi poate avea consecinţe negative grave atât sanitar veterinare, cât şi economice în fermă. 1

2

L

a porcii adulţi şi în special la scroafele de reproducţie, creșterea excesivă a ongloanelor (foto 1) este cauzată de lipsa de miş­ care, de pardoseală sau de aşternutul moale care nu "toceşte" peretele cor­ nos al onglonului. Astfel apar afecțiu­ nile podale. MULTIPLE CAUZE Pododermatitele au cauze multiple şi, cu siguranţă, abordarea tradiţională prin care se găseşte un singur factor vinovat pentru aceste afecţiuni (gene­ tica, lipsa de mişcare, nutriţia, etc) nu este cea corectă. • Variaţii ale factorilor nutriţionali pot conduce la creşterea şi depunerea neregulată a ţesutului cornos în banda coronariană și la fisuri ale ongloanelor. • Creşterea excesivă a ţesutului cornos însoţeşte multe afecţiuni ale onglonului precum ulceraţii ale tălpii, asociate cu ongloane (foarte) lungi. Astfel, forma anormală a onglonului mută sarcina axial şi înapoi şi conduce la o compre­ sie localizată a tendonului pernuţei di­ gi­tale şi a dermei de pe suprafaţa inte­ rioară a tălpii. Ajustarea terapeutică a onglonului este soluţia rapidă prin care scade suprafaţa de preluare a sarcinii şi se transferă purtarea greutăţii pe

1-31 ianuarie 2021

3

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

onglonul medial sănătos. • La porci, ongloanele membrelor pos­ terioare sunt mai mari și mai curbate şi au un rol important în susţinerea ani­ malului. Studiile au arătat că peretele ongloanelor membrelor posterioare crește cu aproximativ 50% mai repede decât cel al ongloanelor membrelor an­ terioare. Poziția normală a membrelor ante­ rioare este mai apropiată de verticală decât a membrelor posterioare. Pe mă­ sură ce animalele îmbătrânesc, unghiul jaretului tinde să scadă şi se modifică unghiul de contact al piciorului cu podeaua. Înclinarea membrului pos­ terior poate reduce uzura onglonului, permițând creșterea excesivă a părții frontale a acestuia. PATOGENEZA AFECŢIUNILOR PODALE ESTE COMPLEXĂ Furbura sau laminita (Laminitis - întâlnită frecvent la cabaline, ru­ megătoare şi suine) este o afecţiune

4

extrem de dureroasă de natură infla­ matorie a ţesutului laminial din inte­ riorul onglonului. Laminita septică secundară are o origine multifactorială: nutriţie, gene­ tică, condiţii de mediu (în special par­ doseală), activitate fizică/exerciţiu, diverse boli, vârsta etc. Tipuri de laminită: Furbura de suport - când ani­ malul suferă un accident la unul dintre picioare şi este nevoit să îşi susţină întreaga greutate în trei pi­ cioare, precum şi la animalele supra­ ponderale. Furbura traumatică este con­ secinţa întreţinerii pe o pardo­ seală necorespunzătoare. Furbura de tip alimentar (me­ ta­bolic) - carenţă sau exces al anumitor principii în alimentaţie, aso­ ciate cu inactivitate. Furbura de origine endocrină (din cauza bolilor la nivel endocrin). Pododermatitele septice (ul­ceraţia tălpii) sunt afecţiuni ale on­gloanelor asociate laminitelor sub­cli­nice. Dacă nu sunt tratate corect şi la timp, pododermatitele pot evo­lua şi agrava starea de sănătate a ani­ma­lelor. De la şchipături uşoare, se poate ajunge la imobilizarea totală a animalelor.

1.

2. 3.

4.


Porcine 101 PREVENȚIE & TRATAMENT ÎN 5 PAȘI Tratament injectabil me­ dicamentos (linco-spectin sau oxitetraciclina i.m.); Curăţare (toaletare) chirur­ gicală locală a ongloanelor afectate, după care se pulverizează insistent cu un spray cu antibiotice (de 2 ori pe zi, timp de 7 zile); Îmbăierea picioarelor cu un dezinfectant recomandat pentru pododermatite (de 2 ori pe zi, timp de 7 zile). Se asigură un aşternut cu­ rat şi uscat în adăpost (de preferinta paie, care se schimba zilnic). Pardoselile continue betonate produc leziuni la nivelul ongloanelor, iar agenţii necrobacilozei (Fusobacterium Necro­ phorum) prezenţi în fecale se multiplică în acest mediu şi produc inflamaţii de tip necrotic. Mai ales betoanele de proasta calitate, ne­sclivisite, cu agre­ gate mari, rănesc unghiile. Nu lăsaţi animalele să stea cu picioarele în purin,

01 02 03

04

05

actiunea chimica a acestuia asupra unghiilor este foarte nocivă. DISPOZITIV DE CONTENŢIE A SCROAFELOR PENTRU TĂIEREA ONGLOANELOR Pentru a toaleta ongloanele şi a aplica tratamentele locale într-un mod sigur atât pentru animal, cât și pentru operator, există numeroase dispozitive de contenţie profesionale. Designul acestora permite ridicarea cu ajutorul tractorului şi tăierea rapidă și facilă a

CONSECINȚE CU BĂTAIE LUNGĂ 1. Pe măsură ce scroafele îna­ intează în vârstă şi iau în greutate, afecțiunile podale le­ar putea afecta longevitatea (în unele ferme până la 75% din efectiv). 2. Când o scroafă şchioapătă, ea tinde să aibă un consum mai mic de hrană şi scade performanța re­ productivă.

BigFarmNet: Totul este inclus într-un singur sistem. Facilitaţile oferite sunt atât pentru fermele de păsări căt și pentru fermele de porci. Prin intermediul lui BigFarmNet putem conecta toate echipamentele de măsură și control din ferma dvs. Cu un singur program controlăm și gestionăm toate activităţiile prin intermediul Windows-PC, smartphone sau tableta (iOS/Android). Indiferent dacă sunt informaţii despre furajare sau microclimat, dintr-un adăpost sau toată ferma – BigFarmNet le colectează și prelucrează.

Accesaţii informaţiile despre BigFarmNet pe www.bigfarmnet.com

Persoane de contact Dan Stănică +40 744 77 14 72, dan.stanica@yahoo.com Cristian Mugur Bacalu +40 726 166 546, bigdutchman_pig@yahoo.com

copitelor la scroafele de reproducţie. Un dispozitiv simplu (Foto 2) prezentat pe site­ul www.pig333.com/ poate fi construit relativ uşor în orice fermă, din materiale reciclate. Cadrul de bază al cuştii are următoarele di­ mensiuni: 2 m lungime, 1,10 m înălţime şi 0,70 m lăţime şi are poartă de intrare şi una de ieşire. Deoarece există dife­ renţe mari între dimensiunea corporală a scrofiţelor şi scroafelor multipare, lăţimea jgheabului de contenţie poate fi ajustată. Cuşca este proiectată astfel încât să poată fi ridicată cu ajutorul încărcăto­ rului frontal al tractorului. Odată ridi­ cate în jgheab, animalele rămân nemiş­ cate şi operatorul poate corecta forma ongloanelor (foto 3). În foto 4 observăm starea ongloanelor după curățare. Urmărește în video întreaga operație de toaletare mecanică a ongloanelor la suine. Scanează codul QR!


Ce trebuie să știm despre lupta porcului cu frigul? Atunci când nu reuşim să menţinem temperatura adăpostului în limitele de confort ale porcilor, modul de viaţă şi de creştere a acestora se modifică. Iată la ce să fim atenți!

L

upta porcului cu frigul se duce în mai multe moduri, dintre care cele mai importante sunt: Consum suplimentar de nutrienţi. Pe măsură ce temperatura ambientală scade, can­ titatea de furaj (sau lapte supt de la scroafă) pe care porcul o consumă creşte. De ce? Pentru că digestia în sine generează căldură şi, implicit, protecţia termică a organelor interne. Acest consum suplimentar nu se va regăsi în spor, întrucât energia supli­ mentară produsă are strict rol de ter­ moreglare. Ca atare, şi consumul spe­ cific va creşte semnificativ. Astfel, diferenţa în privinţa consu­ mului specific la porcii ţinuţi la 5°C, faţă de 15 °C, poate ajunge de la sim­ plu la dublu. Adică nu mai putem vorbi despre eficienţă economică, ci, even­ tual, de supravieţuire. Modificări comportamen­ tale. Cu cât temperatura scade sub limita minimă a zonei de confort, cu atât porcii devin mai agitaţi pentru că, ştim şi noi, mişca­ rea generează căldură. Dar mişca­ rea suplimentară e şi consumatoare de energie, crescând suplimentar

01

02

1-31 ianuarie 2021

un articol de

REVISTA FERMA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

consumul de furaj. În multe cazuri, agitaţia determinată de frig degene­ rează în adevărate lupte care, nu de pu­ ţine ori, au ca finalitate accidentarea sau chiar moartea unor animale. Zero performanţe de producție. Situaţia se agravează atunci când expunerea la temperaturi scăzute este de durată. Astfel, s­a observat că, la porcii în creştere, menţinerea prelungită la temperatura de 3-5°C are o serie de efecte ireversibile. Chiar dacă au ca­ pacitatea de a supravieţui perioade relativ îndelungate la aceste tempera­ turi ­ cu 10­15°C sub limita minimă de confort ­, animalele suferă în mod evi­ dent, iar despre performanţe de pro­ ducţie nu mai este cazul să discutăm. S­a observat că toate procesele metabolice ale porcilor crescuţi în frig funcţionează anormal, procesul de creştere şi dezvoltare a organismului

03

rămânând mult în urmă. Spre exemplu, porcii ţinuţi la 5°C au o lungime a car­ casei cu 20% mai mică, precum şi o talie mai redusă cu 10­15% faţă de cei care au avut la dispoziţie 20 °C. Reproducţie afectată. Frigul îndelungat afectează funcţionarea glandelor interne şi, im­ plicit, a producţiei de hormoni, inclusiv cei sexuali. Sensibilitate la boli. Dacă metabolismul e distorsio­ nat, înseamnă că întreg organismul porcului ţinut în frig devine mult mai sensibil. Porcii întreţinuţi la 8­10°C au o capacitate de a se apăra împotriva bolilor cu cel puţin 20% mai scăzută decât cei care trăiesc în condiţii ter­ mice confortabile. De asemenea, s­a demonstrat că la porcii menţinuţi constant la 10°C, eficacitatea anti­ bioticelor furnizate în furaj sau apă (ampicilină şi/sau tetraciclină) a scăzut semnificativ, uneori cu până la 20­30%.

04 05

Puteți afla mai multe despre toleranța porcilor la frig, scanând codul QR!

Sursa foto: www.canva.com

102 Porcine


Punct de vedere 103

DE CE RISCĂ FERMIERII FALIMENTUL?

Se descurcă fermierii noștri fără subvenții? Cine trebuie să le garanteze stabilitatea pe piață și ce trebuie să facă ei pentru a avea siguranța zilei de mâine?

U

n tânăr oier student la două fa­ cultăți argumenta de ce e im­ portantă școala pentru el: „Dacă ai o sumă de bani, o analizezi, știi unde investești. Dacă pică subvențiile, e bine să fii pe picioarele tale, altfel riș­ ti falimentul”. Da, e o idee bună într­o societate așezată și previzibilă. Dar nu în România. Dacă pierzi bani în agricul­ tură sau în creșterea animalelor, ar fi o greșeală foarte mare să perseve­ rezi până te alegi doar cu datorii. Toți crescătorii de animale știu că dacă ai un an rău, te alegi cu pierderi pe care le recuperezi foarte greu, iar dacă ai doi ani răi, ești la limita supraviețuirii, după care te paște falimentul. Sigu­ ranța fermierului depinde foarte mult de strategia statului, care trebuie să atenueze toate șocurile de piață și să ajute fermierii pe termen lung pentru a depăși momentele dificile.

TREI PIEDICI MAJORE În lipsa subvențiilor, există câte­ va motive pentru care fermierii nu vor avea niciodată destui bani puși deoparte pentru zile negre: Lipsa asocierii. Urmărirea unui interes comun e mai greu de realizat, pentru că la noi fiecare crede că se descurcă mai bine decât celălalt. În realitate, mai

1.

un articol de

SORIN­OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mulți ar fi mai puternici. Blocaje ale pieței. Ai o fermă care funcționează bine și o piață stabilă, dar alții vor să­și facă și ei loc. Te trezești cu reclamații că produsele tale conțin substanțe toxice sau alt­ ceva... Până dovedești că ai dreptate, ai pierdut încrederea consumatorilor.

2.

2 DIRECȚII DE ACȚIUNE: Efectele politicilor agricole din alte țări nu pot fi ținute în frâu de fermierii noștri. Statul român ar trebui să intervină în două moduri: 1. Să ajute fermierul să producă mai mult și mai ieftin, de exemplu cu acordarea de subvenții pentru ameliorarea efectivelor, în cazul zootehniei. 2. Să acopere diferența de cost dintre produsele interne și cele importate astfel încât fermierii români să prospere.

Citește AICI povestea tânărului oier student! Știți povestea cu „urme” de carne de cal în conservele de vită sau de Esche­ richia coli în lactatele comercializate în alte țări. Din păcate, toată responsa­ bilitatea cade pe producător, iar fără sprijinul statului în astfel de momente grele... ai pierdut. În acest moment, suntem pe lo­ cul 2 în Europa la efectivele de ovine. Credeți că nu deranjăm? Ba da. Cum se produce blocajul? Cu o boală care apare brusc și care oprește exportu­ rile timp de câțiva ani (vezi Boala lim­ bii albastre la ovine, Pesta africană la porcine, gripa aviară etc). Dacă statul nu intervine cu despăgubiri, poți să­ți cheltui toate economiile și tot ai pier­ dut. Subvențiile și concurența neloială! Subvențiile sunt nece­ sare și trebuie să facă parte tot din politica statului. În UE sunt ferme per­ formante care vând produse pe o piață stabilă. La costul lor de producție obțin profit, dar nu își permit să vândă și în alte state membre, pentru că acolo sunt alți fermieri care produc mai ief­ tin. Statul lor le acordă subvenții astfel încât să poată vinde și acolo unde le­ar fi imposibil și în profit. Și atunci ne trezim pe piața noastră cu tot felul de produse ieftine și de calitate mai slabă decât cele pe care le producem noi.

3.


104 Apicultură

Seceta a „ras” jumătate din producția de miere

În cei 30 de ani de apicultură, Doru Sănduleanu credea că le­a văzut pe toate, dar seceta din 2020 a fost cruntă. Ieșeanul nu s­a dat bătut, limitând pierderile cât a putut. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

oru Sănduleanu din satul Rusenii Vechi, comuna Holboca ­ Iași, este unul dintre fermierii care au simțit din plin efectele secetei și ale arșiței, producția fiind diminuată cu peste 50% față de anul precedent. Cu toate acestea, ieșeanul se numără printre puținii apicultori care au reușit să depășească examenul greu al anului trecut. „Avem peste 200 de familii de albine, înregistrate la ANZ. În cele peste trei decenii de activitate, nu îmi amintesc să fi întâlnit o secetă atât de cruntă, care a scăzut pro­ ducțiile la 40% față de normal", spunea Doru Sănduleanu.

1-31 ianuarie 2021

Apicultorul deține și o livadă, care îi susține inclusiv activitatea apicolă, microferma sa fiind una de familie, ală­ turi aflându­i­se în permanență soția, Liliana Sănduleanu. DOUĂ SECRETE ALE SUCCESULUI Un prim secret al reușitei e dat de faptul că nu a ținut laolaltă foarte multe familii de albine. Astfel, albinele au avut mai mult spațiu de mișcare, un acces facil la hrană și șansa de a se alimenta suficient, precum și o protecție sanitară sporită, anul trecut înregistrându­se un extraordinar atac de păduchi de mană. O altă acțiune care a ajutat familiile de albine a fost aceea că, încă din toamna lui 2019, au primit o cantitate îndestulătoare de hrană. „Procedez la fel în fiecare an, însă în toamna lui

1.

2.

2019 am fost cu mult mai precaut și am suplimentat cantitatea de hrană, deoarece am văzut că era secetă și mă așteptam ca iarna 2020 să fie dificilă. Din păcate, a fost dificil întregul an, nu numai startul noului ciclu de producție”, arăta ieșeanul. NEVOIE ACUTĂ DE APĂ Din fericire, în zona de nord­est a Moldovei, în toamna și iarna anului trecut au căzut minim 40 litri/mp, pre­ cipitațiile oferind încredere că noul an de producție va fi mai bun. „În privința precipitațiilor, sperăm că vor spori în această iarnă. Dacă nu se va acumu­ la un volum mai mare de precipitații, există riscul ca vânturile puternice de primăvară să usuce vegetația și pământul. Chiar dacă apar anumite floricele, acelea sunt sterile și nu ajută la culesul albinelor”, spunea apicultorul.


Apicultură 105

STUPINĂ ÎMPĂRȚITĂ ÎN TREI Cu ani în urmă, pentru a prote­ ja albinele, Doru Sănduleanu și­a împărțit familiile de albine în gru­ puri, pe care le-a amplasat în trei localități din trei comune ale județului Iași. Două locații sunt în preajma unei păduri de tei, cu un potențial melifer extraordinar.

TÂRGURILE MULT DORITE În 2021, crescătorii de albine nutresc aceleași bune speranțe și în privința posibilităților de a valorifica produsele în mod direct, prin participarea fizică la târgurile de profil. „Dintotdeauna și în mod constant, vindem produsele în Piața Nicolina din Iași. De când a fost organizat târgul de weekend din Cen­ trul Iașiului, am intrat și noi în această lume ceva mai selectă, vorbesc atât despre consumatori, cât și despre producători. Perioada de pandemie ne­a pus și, încă, ne pune la încercare, deoarece cumpărătorii nu mai vin atât de des în piețe și, cu greu, apar clienți noi. Avem o plajă consacrată de clienți, pe care i­am fidelizat printr­un singur argument: calitatea produselor”, arăta Doru Sănduleanu. MIERE LIVRATĂ LA UȘĂ, ÎN LOCUL TÂRGUIELII În acest timp delicat, au dus produse și la ușa beneficiarilor. Dar a apelat și la

formele online, fiind prezenți inclusiv pe site­ul www.gustdeiasi.ro, chiar de la începutul proiectului cercetăto­ rilor de la Institutul de Cercetări Eco­ nomice și Sociale „Gh. Zane” din Iași, coordonați de către Sebastian Brumă. „Credem cu tărie că prezența în piață și la târgurile de profil sunt cele mai eficiente căi de valorificare și inclusiv de schimb de idei, de cu­ noaștere a așteptărilor clienților, mul­ tora plăcându­le să vină la târg, pen­ tru a se... târgui, aici fiind și originea cuvântului târg, nu?”, explica Doru Sănduleanu. INTERNETUL E BUN LA PROMOVARE, DAR SCUMP LA LIVRARE În pandemie, segmentul de in­ ternet a fost utilizat, în mod special, pentru a arăta că Stupina Sănduleanu își continuă activitatea și lucrează permanent la diversificarea gamei de

La târguri am văzut că mulți producători își prezintă frumos și ținuturile de unde vin; am învățat și noi să fim mai curajoși și am ales să spunem că tot ceea ce le oferim românilor este „produs cu mândrie în satul Rusenii Vechi din comuna Holboca” DORU SĂNDULEANU Apicultor din jud. Iași

produse. La dimensiunea activității stupinei, comenzile online nu sunt chiar atât de rentabile, căci volumul de marfă este mic, iar cheltuielile cu trimisul produselor cresc, ceea ce ar mări costul produselor. „CALITATEA NE REPREZINTĂ” În cadrul Stupinei Sănduleanu se obțin șase tipuri de miere: de rapiță, salcâm, tei, floarea­soarelui, polifloră și de mană de podiș. „Avem și un fel de logo, pornit de la principiul după care muncim: «calitatea ne reprezintă». Scriem și ne asumăm această idee, deoarece este reperul sfânt la care ne raportăm de 30 de ani încoace și pe care abia în contact cu piața modernă am învățat să îl numim public, cu exac­ titate și cu fidelitate față de realitatea din ferma noastră de familie”, adaugă ieșeanul. PRODUSE APICOLE, ȚUICĂ, LICHIOR Doru și Liliana Sănduleanu mai produc propolis, tinctură de propolis, polen (uscat și crud), păstură, des­ căpăceală, familii de albine, ceară de albine și faguri cu miere și, ca niște moldoveni cu adevărat gospodari, din merele necomerciale din livada care nu se stropește niciodată deoarece acolo sălășluiesc albinele, obțin o țuică naturală învechită în lemn de dud, un produs ce are o căutare din ce în ce mai mare, între prieteni. De asemenea, în ferma din Rusenii Vechi se regăsește și o mică plantație de coacăze, zmeur și mur, din care se produc diverse lichioruri. Accesează codul QR și vezi ce intervenții apitehnice recomandă apicultorii cu experiență pentru luna ianuarie!


zate

u 65

mc,

ă şi

ă pe

ătit

106 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat). Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

TRACTOARE ŞI COMBINE

TM. Vând tractoare Solis 4x4, de 20, 26, 50, 75 şi 90 CP. Tel. 0744537405

ale,

1-31 ianuarie 2021

TM. Vând tractor Solis 50, 50 CP, tracţiune 4x4 Carraro Italia, hidraulică Bosch, ridicare 1.600 kg în tiranţi, servodirecţie, mentenanţă redusă, garanţie 1.500 ore sau 3 ani. Tel. 0744537405 SB. Vând combină Case IH 1660E, an 1992, motor Cummins, anvelope ca noi, echipament cereale +cărucior transport, stare perfectă de funcţionare, preţ 24.000 euro. Tel. 0748066789

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE DE SCHIMB

• Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 SB. Vindem piese tractoare, combine, utilaje, din dezmembrări: Deutz, Same, NH, JD, Renault, International IH, Claas, Fiatagri, Massey Ferguson etc., calitate, preţ negociabil. Tel. 0735883191

CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE, LEGUME ŞI FRUCTE

TM. Vând rezervoare irigaţii de la 1 mc la 2.000 mc, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018 BV. Vând cartofi de consum, 100 de tone, producţie proprie. Tel. 0745104707

ANIMALE ŞI PĂSĂRI, HRANĂ PENTRU ANIMALE

TM. Vând plasă antivânt pentru zootehnie - 260 gr/mp, import Germania, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018 TM. Vând poartă acces din benzi de cristal pentru zootehnie, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE

TM. Vând rezervoare fertilizanţi de la 1 mc la 370 mc, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018

DIVERSE

TM. Vând rezervoare dejecţii zootehnice de la 1 mc la 2.000 mc, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018 B. Vând linie automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 11.950 euro fără TVA. Tel. 0724040441 TM. Vând plasă antipăsări pentru depozite cereale, livezi, iazuri, livrare în toată ţara. Tel. 0744797018

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328




Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.