
7 minute read
Livada cu autoservire are succes şi în România!
În livada familiei Cristea, din Comloșu Mic, județul Timiș, clienții își culeg fructele, le cântăresc și plătesc singuri, la poarta livezii. Valeria și Florin Cristea nu sunt pomicultori de profesie. Se consideră încă amatori, deși admit că livada lor nu mai este un hobby, la cât au investit în ea.
Au plantat primii pomi în 2010, ca să valorifice un teren gol de lângă casă, apoi au mai plantat câte 100-200 de pomi în fiecare an și investiția a crescut: o foarfecă electrică, pe care au dat 7.400 de lei, un tractor, atomizor, oameni care să ajute la strânsul fructelor de pe jos.
POMII DIN LIVADA CU DE TOATE!
Acum, pe 70-80 de ari au aproape 800 de pomi: 350 de meri, 150 de peri, inclusiv un soi de păr japonez, ale cărui fructe arată ca merele, mici și rotunde, 150 de piersici, 60 de pruni și câțiva nectarini, cireși și vișini.
Au și 30 de caiși, dar Florin Cristea spune că ”mâncăm caise o dată la trei ani. Anul acesta, am avut 100 de caise din 25 de caiși, din cauză că îngheață. Nu poți să te lupți cu natura, am încercat sa facem foc, dar asta merge o noapte, două. Anul trecut au fost, două săptămâni, minus 5 grade în fiecare noapte.”
Florin Cristea crede că ”pentru o familie ar fi greu să trăiască doar din livadă, cu suprafața asta. Cred că ar trebui minim 2 hectare de livadă”. Ei nu se gândesc însă să renunțe la slujbele pe care le au și să se extindă, ci doar să își eficientizeze mica afacere de familie.

CLIENȚII ÎȘI CULEG FRUCTELE ȘI PLĂTESC LA POARTA FERMEI
”Ne gândeam că o să vindem totul la engros, dar nu a fost așa, pentru că cel mai productiv soi de mere, Florina, se coace mult mai repede decât celelalte, și nu puteam recolta totul odată. La început aveam pe cineva care vindea fructele în piață, mai vindeam unor magazine, dar mergea greoi. În 2018, am fost în Germania, la nașii noștri și ei ne spuneau <la noi, în Germania, oamenii vin singuri și își culeg produsele, lasă banii și pleacă>. Atunci, ne-am gândit: ce, la noi nu se poate? Plus că, de exemplu, piersicile trebuiau culese progresiv, pe cum se coceau și nu aveam oameni pentru cules. Mai veneau prieteni care ne rugau să le culegem fructe și noi nu aveam timp, așa că îi trimiteam să își culeagă singuri”, povestește Florin Cristea.
În ultimii trei ani, vând doar în sistem de autoservire: clienții vin în livadă și își culeg singuri fructele, le ... ››› 90
un articol de VIOLETA MÂŢ
mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro


››› 89 ...cântăresc la poarta livezii și lasă banii într-o cutie.
În livadă au pus indicatoare care îndrumă clienții spre pomii cu fructe coapte, scări pentru culesul pomilor înalți, un cărucior cu care pot fi transportate fructele.
CUM GÂNDESC CLIENȚII
”Am văzut și un alt lucru: la piață, dacă un măr e urât, iese în evidență și omul îl dă deoparte. Când își culege singur, își pune în plasă și un măr strâmb și unul cu vierme și nu se poate supăra pe nimeni, că și le-a pus singur în plasă. În felul ăsta, vindem și fructele calitatea a doua și avem pierderi mai mici.”
Se tem de faptul că oamenii nu vor fi corecți și îi vor fura? ”Dacă oamenii vin de la Timișoara, de la distanță de 50 de kilometri și cheltuie banii pe motorină, credeți că se justifică să fure câteva kilograme de fructe?”, spune Florin Cristea.
Au văzut chiar clienți care le-au lăsat în cutie mai mulți bani decât ar fi făcut fructele pe care le-au luat. Anul acesta au montat, preventiv, și o cameră video la poarta livezii și un sistem de alarmă pe cutia cu bani.
”VOR SĂ CUMPERE DIRECT DE LA PRODUCĂTOR”
”Prețurile sunt mai mici decât la piață, pentru că am încercat să scădem costurile pe care le-am avea dacă am plăti oameni pentru cules și am duce noi fructele la piață, dar mulți clienți vin și cu copiii în livadă și vin pentru calitate, nu neapărat pentru că prețul este mai mic. Tot mai mulți se uită și de unde vin fructele și vor să cumpere direct de la producător, nu de la intermediarii din piață”, adaugă Valeria Cristea.
Când fructele încep să se coacă, își fac promovare și pe Facebook, pe pagina ”Livada Bio Fruits”. S-a întâmplat și să aibă atât de mulți clienți încât unii nu au mai avut ce să culeagă.
NICIUN TRATAMENT CU 2 LUNI ÎNAINTE DE RECOLTARE
Livada familiei Cristea nu este sută la sută ecologică, dar încearcă să aibă fructe cât mai ”curate”. ”Să mergi doar pe bio, nu recoltezi nimic. Nouă ne cad pe jos cam 4 tone de fructe pe an, la o livadă mică. De trei ani, ne ajută doamna Otilia Cotuna, de la Universitatea din Timișoara, care ne face schemele de tratament. Așa, tratamentele sunt mai eficiente și la țintă. Facem cam 5-6 tratamente pe an, cu cupru în noiembrie, apoi în februarie, după tăieri, cu cupru și ulei horticol, și încă 2-3 tratamente pe an, doar la nevoie. Cu minimum două luni înainte de recoltare nu mai facem niciun tratament”, explică Florin Cristea.
”MUNCITORII” CARE CURĂȚĂ LIVADA DE BURUIENI
Erbicide nu aplică deloc în livadă. În schimb, au porci vietnamezi, care țin terenul curat și îl și îngrașă. Iarna mănâncă și rădăcinile buruienilor și frunzele căzute. A ”furat” ideea de la un pomicultor de lângă Jimbolia. Dezavantajul este că porcii rod și scoarța pomilor, deci a trebuit să pună plasă în jurul fiecărui pom, o muncă grea, dar care merită efortul. Acum au 15 porci vietnamezi, dar când terenul era plin de buruieni, au avut chiar şi 80 de porci.
AUTOMATIZARE PE CONT PROPRIU
Florin Cristea și-a construit singur instalația de suc și cea în care va face gemuri. A cumpărat doar cazanul și o parte din componente, pentru că este important ca toate suprafețele care vin în contact cu fructele după ce acestea au fost spălate să fie din inox. Are tot timpul în minte faptul că ei nu au suficient timp să se ocupe de toate treburile din livadă și este foarte greu să găsească forță de muncă, așa că a instalația de suc a făcut-o în așa fel încât să necesite cât mai puțină muncă și efort fizic din partea celui care lucrează: ”Cei care sunt în putere sunt azi în Spania, mâine în Italia la muncă. Singurii pe care îi găsim să ne mai ajute au spre 70 de ani.”
Tot ca să își ușureze munca, a transformat un scarificator luat de la fier vechi într-un utilaj cu care strânge crengile din livadă.

SECETA, O PROBLEMĂ ÎN LIVADĂ
Anul acesta au irigat foarte mult,

pentru că nu au avut precipitații. Abia în luna august au avut 10 litri de ploaie pe metru pătrat, după două luni de secetă. Sursa de apă este un puț forat la 40 de metri adâncime, cu pompă electrică și cu trei coloane de picurare pe care le folosesc succesiv.
De la irigațiile prin picurare însă, o parte din pomi au dezvoltat boli ale rădăcinii și 20 de meri au trebuit înlocuiți.

PROCESARE = PIERDERI MINIME
Ca să valorifice fructele care cad din pomi, de anul acesta vând și suc de mere și pere ambalat la 3 litri și suc vrac, pe care clienții îl pot cumpăra în același mod în care cumpără fructele: își iau, în sticlele proprii, cât suc vor și pun banii în cutie, la poarta livezii.
La anul, vor să facă și prestări servicii pentru cei care vor să facă suc din fructele proprii, însă, pentru aceasta, vor avea nevoie și de o instalație cu care să pasteurizeze mai rapid sucul. Tot de anul viitor, vor să proceseze o parte din fructe, să producă dulceață și compoturi.
FALCON PRO
Semănatul tuturor culturilor convenționale în toate condițiile - după arat, dezmiriștire, pe mulci şi fără preparare cu posibilitate de fertilizare


