FOCUS

#TotulVaFiBine

CONSILIUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI A CERUT INTERVENŢIA STATULUI ROMÂN PE LÂNGĂ COMISIA EUROPEANĂ PENTRU MAJORAREA AJUTORULUI DE MINIMIS LA 500.000 EURO/3 ANI, FAŢĂ DE 275.000 DE EURO/3 ANI CÂT PROPUNE CE, PENTRU PERIOADA 2024-2030

pentru ajutoarele de minimis la cel puţin 500.000 de euro/companie pentru fiecare perioadă de 3 ani din

intervalul 2024-2030 (plafon practicat în cadrul temporar).

Argumentele creșterii solicitate:

La data de 15 decembrie 2022, Consiliul de Export al României, în numele firmelor pe care le reprezintă, prin patronatele și structurile asociative membre, a sesizat Consiliul Concurenţei, Ministerul Economiei și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului că nu este de acord cu cuantumul ajutorului de minimis propus de Comisia Europeană – CE, în proiectul de Regulament privind noile niveluri ale ajutorului de minimis.

La cererea Consiliului de Export al României, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România a fundamentat necesitatea majorării plafonului de minimis și a formulat următoarele propuneri/ observaţii:

Dată fiind situaţia dificilă prin care trece economia în actualul context economic și geo-politic, dar și din cauza lipsei de predictibilitate a evoluţiei viitoare a pieţelor,

considerăm că o creștere a plafonului de minimis doar la 275.000 de euro/companie (propusă de Comisia Europeană) este insuficientă faţă de nevoile reale ale mediului de afaceri.

Ultimii ani au indus șocuri majore în economia naţională și europeană, iar obiectivele ambiţioase de redresare și rezilienţă ale perioadei următoare, precum și intervalele de timp relativ scurte în care acestea trebuie îndeplinite nu vor putea fi atinse dacă decizia de creștere a plafonului de minimis cu doar 75.000 euro (37,5%) se bazează numai pe un istoric dominat în cea mai mare parte de stabilitate, fără a se lua în calcul evoluţiile explozive recente și cele impredictibile de viitor.

În acest context de factori, conside-

răm ca realistă creșterea plafonului

a. Noul plafon al ajutorului de minimis ar trebui să ţină cont de evoluţia galopantă a inflaţiei în general, dar mai ales a celei industriale din ultima perioadă, de cca 200-300%, în unele sectoare și de 500%, asociată cu multitudinea finanţărilor publice (inclusiv ajutoarele temporare din pandemie și cele generate de războiul din Ucraina) care intră sub incidenţa ajutorului de minimis și a căror accesare este vitală pentru supravieţuirea companiilor în contextul economic și geo-politic actual:  creșterea eficienţei energetice  creșterea competitivităţii întreprinderilor – retehnologizare, digitalizare  repoziţionarea pe pieţele globale, prin participarea la târguri internaţionale cu Pavilion naţional sau individual, unde costurile s-au mărit de 2-3 ori, ca și la misiuni externe de promovare a ofertelor de export

b. Noul plafon trebuie corelat cu ambiţioasele obiective economice și de protecţie a mediului și combaterii schimbărilor climatice propuse de CE pentru perioada următoare, și cu

instabilitatea economică, urmare a pandemiei de Covid-19, a crizei energetice și a crizei materiilor prime la nivelul UE, dar și din

România, cărora li s-a adaugat anul acesta și războiul Rusiei în Ucraina; c. Creșterea plafonului trebuie să aibă în vedere imperativul CE, care a susţinut în permanenţă necesitatea diminuării decalajelor economico-sociale de pe teritoriul

UE. Acest lucru este realizabil numai printr-un sprijin substanţial pentru atenuarea șocurilor care ar putea reduce – până la anulare – eficienţa măsurilor de stimulare sau creștere a rezilienţei economiei și a eforturilor companiilor de a se alinia obiectivelor CE; d. Noile plafoane trebuie corelate cu efectele în lanţ, declanșate de creșterile de preţuri la carburanţi și materiile prime, generate de criza sanitară și amplificate de izbucnirea războiului în Europa de est, care au afectat și afectează profund întreaga economie europeană; Considerăm, de asemenea, că este

necesară nuanţarea definiţiei „întreprinderii unice” în contextul aplicării Regulamentului privind ajutoarele de

minimis, deoarece principala raţiune a introducerii definiţiei întreprinderii unice în corelaţie cu aplicarea Regulamentului de minimis o constituie preocuparea pentru nedistorsionarea concurenţei pe o anumită piaţă. Păstrarea actualei forme a definiţiei „întreprinderii unice” defavorizează puternic companiile aflate sub controlul unei singure entităţi, dar care activează în sectoare economice diferite: de exemplu o companie producătoare de pantofi și o companie producătoare de tricotaje, ambele aflate sub controlul unei singure/unice entităţi terţe nu pot fi suspectate de inducerea unei distorsiuni nici pe piaţa încălţămintei, nici pe cea a tricotajelor, în cazul în care ambele ar apela individual la ajutoare de minimis. Din păcate, actuala formă a definiţiei „întreprinderii unice” împiedică accesul celor două firme la finanţarea publică la care au acces concurenţii lor de pe fiecare din cele două pieţe. prevederi specifice, care să echilibreze modul în care sunt tratate companiile care au între 250 și 3000 de angajaţi, dar nu au atins încă nici cifra de afaceri de 50 milioane euro, nici totalul bilanţului anual (valoarea activelor principale) de 43 milioane euro.

Folosirea exclusivă a numărului de angajaţi pentru clasificarea companiilor ca IMM-uri defavorizează profund companiile cu capitalizare medie (și pe angajaţii acestora!), care depășind 249 de angajaţi nu au resursele financiare necesare pentru a concura cu firme cu adevărat mari. Deși din definiţia completă a IMM-urilor, trecerea în categoria „întreprinderi mari” ar impune

depășirea cumulativă a celor două praguri – număr de angajaţi și cifră

de afaceri, fie număr de angajaţi și total bilanţ anual – în practică se utilizează doar criteriul numărului de angajaţi, punând pe picior de egalitate în ceea ce privește accesul la finanţarea publică firme cu puţin peste 250 de angajaţi și firme cu mii de angajaţi (de obicei, multinaţionale).

Plafonul de minimis trebuie să ţină cont și de posibilele evoluţii ulterioare ale preţurilor în perioada 2024-2030, motiv pentru care solicităm introducerea mecanismului de ajustare anuală a plafonului cu indicele inflaţiei.

Pentru întreprinderile active în sectorul transportului rutier de mărfuri considerăm rezonabilă majorarea plafonului de minimis la 250.000€/ companie (faţă de 137.500 euro, cât a propus CE).

Ţinând cont de contextul global și de necesitatea creșterii rezilienţei economiei europene, socotim de o importanţă capitală reconsiderarea clasificării fir-

melor în „întreprinderi mici și mijlo-

cii” și „întreprinderi mari”, respectiv condiţiile de trecere a unei firme din categoria IMM-urilor în categoria firmelor mari, sau, cel puţin, introducerea în legislaţia relevantă, inclusiv în viitorul Regulament de minimis a categoriei de „întreprinderi cu capitalizare medie” și de Suntem convinși că în lipsa unei soluţionări favorabile a solicitărilor noastre de mai sus (care credem că sunt în concordanţă și cu alte state membre UE), nici economia românească și nici cea europeană nu vor putea implementa programe de sprijin pentru companii, în timp util, pentru a răspunde obiectivelor strategice ale CE, independent de factorii conjuncturali, fără legătură cu competenţele manageriale ale resurselor umane de care acestea dispun. ■

ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE MOBILĂ DIN ROMÂNIA S-A AFILIAT CONFEDERAŢIEI PATRONALE CONCORDIA

FEDERAŢIILE ȘI ASOCIAŢIILE MEMBRE ALE CONFEDERAŢIEI PATRONALE CONCORDIA

ACUE ANIS BR FIHR

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie

Federaţia elaborează, implementează și susţine îmbunătăţirea corectitudinii, transparenţei și eticii mediului de afaceri și a agenţilor economici care concurează pe piaţă în domeniul energiei, petrolului și gazelor naturale.

Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii

Înfiinţată în anul 1998, ANIS este singura asociaţie patronală românească a industriei de software și servicii IT. Cei peste 130 de membri ANIS reprezintă aproximativ 47% din totalul industriei IT românești.

Berarii României

Principala misiune a organizaţiei este promovarea și dezvoltarea unei industrii a berii responsabile și puternice în România. Ne dorim să asigurăm un mediu de afaceri sănătos în sectorul nostru de activitate.

Federaţia Industriei Hoteliere din România

Este prima asociaţie înfiinţată în turismul românesc (aprilie 1990) și reprezintă o organizaţie patronală care are drept scop reprezentarea intereselor hotelierilor din România.

„O industrie esenţială pentru economia românească se alătură Concordia. Industria mobilei vine să întărească vocea confederaţiei și devine al 16-lea sector al economiei pe care îl reprezentăm. Avem același scop. Vrem un dialog social puternic, pentru o economie sănătoasă și europeană, și politici coerente care să asigure competitivitatea industriei românești pe o piaţă extrem de dinamică. Industria mobilei este unul dintre marii exportatori ai României, în anul 2018 fiind declarată de Ministerul Economiei povestea de succes a industriei românești, în ultima sută de ani! Dar lipsa unor măsuri coerente o împiedică să producă la adevărata sa valoare. România are o legislaţie greoaie, iar producătorii nu au acces la lemn de calitate, la preţurile pieţei europene”, a transmis CONCORDIA într-un comunicat de presă care anunţa afilierea APMR.

„Este nevoie de unitate, de o voce puternică, iar Concordia ne poate sprijini să depășim acest moment de cotitură, în care peste criza lemnului se suprapun criza din energie și lipsa forţei de muncă. Avem o valoare adăugată brută în producţie de 55%, dar putem mult mai mult, însă numai printr-un dialog susţinut cu statul pentru implementarea unor politici care să pună industria românească pe primul loc”, a declarat Aurica Sereny, președintele APMR.

„Mă bucur că industria mobilei ni se alătură”, a spus și președintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Șucu. „Dincolo de faptul că este un sector pe care-l cunosc foarte bine și unde unele dintre companiile mele au activitate, este important pentru economia României. Un sector care este competitiv la nivel internaţional și care poate fi și mai competitiv. E bine că ne consolidăm pentru că avem foarte multe lucruri de discutat împreună și cu autorităţile: de la criza energiei la competitivitatea economiei și cum creștem valoarea adăugată, de la politica fiscală la toate politicile europene pe care le dezbatem ca membrii BusinessEurope. Fiecare sector care ni se alătură înseamnă că noi putem sintetiza puncte de vedere și opinii cât mai reprezentative pentru economia românească Așteptăm și alte sectoare importante ale economiei să facă acest pas și dacă nu au deja organizaţii patronale să le creeze și să ni se alăture. Noi, la Concordia, știm deja că împreună avem o voce mult mai puternică decât fiecare separat.” Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 16 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale și este partenerul de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 28% în PIB-ul României și un total de peste 364.000 de angajaţi în aproape 2.300 de firme mari și mici, cu capital autohton și străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). ■

FPIA FPPG FPRC FINBAN

Federaţia Patronatelor din Industria Auto

A fost constituită ca organizaţie patronală cu scopul de a reprezenta și promova interesele industriei auto din România în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele și alţi terţi, la nivel local, naţional și internaţional.

Federaţia Patronală Petrol și Gaze

Fondată în anul 1991, reprezintă cadrul de dezvoltare, dialog și gestionare eficientă a resurselor din sectoarele energie, petrol, gaze și minerit energetic din România.

Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ

A fost înfiinţată în anul 2013 cu scopul de a deveni principala federaţie patronală reprezentativă a sectorului de comerţ din România, contribuind prin iniţiativele sale la dezvoltarea continuă și la eliminarea oricăror bariere ce afectează competitivitatea acestui sector economic.

Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare

Înfiinţată în anul 2016, prin parteneriatul a doua organizaţii: CPBR – Consiliul Patronatelor Bancare din România și PLCR – Patronatul Leasingului și Creditului din România, Federaţia FinBan a fost prima de acest gen în domeniul serviciilor financiare, având drept scop facilitarea unei bune reprezentări a membrilor și angajaţilor săi.

CONDUCEREA CONFEDERAŢIEI PATRONALE CONCORDIA

MEMBRI AI CONSILIULUI DIRECTOR CONCORDIA

DAN ȘUCU

Președinte Concordia

ERIC STAB

Vicepreședinte Concordia

FRANCK NÉE

Președintele Federaţiei Patronale Petrol și Gaze

SERGIU MANEA

Președinte FinBan

STEVEN VAN GRONINGEN

Președinte de onoare Concordia

MIHAI MATEI

Vicepreședinte Concordia

RADU CĂPRĂU

Prim- vicepreședinte Concordia

CĂLIN ILE

Vicepreședinte Concordia

TIBERIU DĂNEŢIU

Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ

DOINA CIOMAG

Director Executiv Consiliul Investitorilor Străini – FIC

FTPR PIA OPSFPR AROC

Federaţia Patronală a Transportatorilor din România

A fost înfiinţată în anul 2012 din Uniunea Naţională Transfrigoroute România și Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România. Federaţia promovează concurenţa loială în condiţiile legii, a principiilor și responsabilităţii sociale, elaborează și promovează codurile de conduită în afaceri, elaborează și implementează politici de ocupare și plasare a forţei de muncă.

Asociaţia Investitorilor Privaţi din România

Obiectivul principal al Asociaţiei Investitorilor Privaţi este promovarea creșterii economice durabile prin îmbunătăţirea cadrului investiţional al României. PIA consideră că dialogul dintre factorii de decizie și comunitatea investiţională stă la baza îmbunătăţirii climatului investiţional, stimulând în același timp dezvoltarea economiei românești.

Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare

Își propune să promoveze interesele membrilor săi, cei care asigură buna circulaţie a mărfurilor, să promoveze solidaritatea între aceștia, pentru ca împreună să dezvolte activitatea de transport, să rentabilizeze transportul feroviar și să crească competitivitatea acestui sector.

Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente

A fost fondată de 12 dintre cei mai reprezentativi actori ai scenei de profil românești, din dorinţa de a crea și dezvolta un cadru instituţional pentru promovarea intereselor cu caracter profesional, legislativ și economic, dar și dezvoltarea unor relaţii instituţionale cu ceilalţi actori sociali.

JULIA LEFERMAN

Director General Asociaţia Berarii României

AURELIA PUIU

Membru al Boardului Concordia

ALICE NICHITA

Membru al Boardului Concordia

CONSTANTIN ISAC

Președintele Federaţiei Patronale a Transportatorilor din România

RĂSVAN RADU

Președinte al Consiliului Patronatelor Bancare

VASILE ȘECLĂMAN

Președinte Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România

CĂTĂLINA DODU

Vicepreședinte ANIS

ADRIAN MANOLACHE

Fost președinte Concordia, membru de onoare

DANIELA DĂRĂBAN

Director Executiv ACUE

JUDITH KISS

Membru al Boardului Concordia

AURICA SERENY

Președinte Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

MARIUS ȘTEFANESCU

Președinte Patronatul Forţei de Muncă Străine

PIAR ANBR APMR PFMS

Patronatul Industriei Asigurărilor din România

Este înfiinţat de patru dintre cele mai mari companii de profil din România și își dorește să îi atragă pe toţi cei care vor să contribuie la promovarea dialogului social și la susţinerea domeniului asigurărilor, caracterizat de un grad ridicat de reglementare, drept unul atractiv pe piaţa muncii și capabil să reţină talente.

Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare

Este o asociaţie non-profit cu misiunea de a reprezenta și de a susţine, în mod corect și constant, interesele industriei de băuturi răcoritoare și cele ale membrilor săi. Membrii ANBR sunt cei mai importanţi producători din industria băuturilor răcoritoare care produc și importă peste 90% din totalul băuturilor răcoritoare consumate în România, precum și operatori din industrii conexe.

Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

De 30 de ani, reprezintă companiile din sectoarele de producţie de mobilier și de produse din lemn, dar și conexe. Are 388 de companii membre, dintre care 218 producători de mobilă și design (peste 60% din producţia românească de mobilă, peste 65% din exporturile românești de mobilă).

Patronatul Forţei de Muncă Străine

A fost înfiinţat ca urmare a unei necesităţi impuse de schimbările din piaţă. Piaţa muncii se transformă într-un ritm accelerat, mediul de afaceri se confruntă cu o lipsă acută de personal, iar importul forţei de muncă din state non-UE se conturează ca singura soluţie la îndemână.

#TotulVaFiBine

DESPRE PROVOCĂRILE SFÂRȘITULUI DE AN ȘI LUPTA CONFEDERAŢIEI ÎN MENŢINEREA UNUI CLIMAT ADECVAT MEDIULUI DE BUSINESS, ÎNTR-UN INTERVIU CU RADU BURNETE, DIRECTORUL EXECUTIV AL CONCORDIA

Ce schimbă noua lege a dialogului social, care a fost adoptată de Guvernul României la 24 noiembrie 2022?

„Tot ceea ce se întâmplă pe partea asta de dialog social, sindicate, vine din direcţia Uniunii Europene și a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Dacă îţi imaginezi un ac între sindicate și patronate, în clipa de faţă înclină către sindicate. O schimbare majoră pe care o aduce noua lege a dialogului social este că va fi mai ușor să faci grevă și la nivel de unitate și la nivel naţional. Și a doua mare schimbare este că ceea ce-și dorește Uniunea Europeană e să avem mai multe negocieri colective: la nivel de unitate, dar și la nivel sectorial. Media UE este ca 75-80% dintre angajaţi să fie acoperiţi de un contract colectiv de muncă. În România suntem la sub 20% și majoritatea sunt în sistemul public.”

La negocieri, Concordia s-a luptat pentru ca sindicatele să nu poată face grevă, dacă nu este încălcat contractul colectiv de muncă. Cum a rămas?

„De asta semnezi un contract colectiv, ca să ai ceea ce noi numim pace socială. Am semnat contractul, acesta este în vigoare, nu facem grevă. Sindicatele au vrut să forţeze nota și să poată declanșa grevă pe perioada unui contract. Nu au obţinut. Dar ce au obţinut este că, faţă de legea care a fost în vigoare din 2011 încoace, pașii sau condiţiile pe care trebuie să le îndeplinești ca să declanșezi o grevă sunt mai facile. De exemplu, până acum sindicatul reprezentativ la nivel de unitate trebuia să aibă jumătate plus unu dintre angajaţi. Acum trebuie să aibă doar 35%. Scade pragul până la care un sindicat este reprezentativ, și dacă nu negociezi cu el, îţi declanșează grevă. Ce se poate întâmpla e să ai două sindicate reprezentative. Noi nu am fost de acord să scadă pragul de reprezentativitate, nici la unitate, nici la sector. Mai erau niște propuneri ca liderii sindicali să fie absolviţi de vină în cazul în care greva este declarată ilegală. Dar, greva poate fi declarată nelegală și liderii de sindicat pot fi răspunzători în anumite condiţii de declanșare. Însă devine mult mai ușor să declanșezi o grevă. Și eu mă aștept să vedem din nou greve în România, după multă vreme. Vor începe în sectorul public, dar e un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere. Și mai nou sindicatele pot declanșa o grevă împotriva unor politici publice, care le afectează drepturile din contract, pe modelul din Franţa. Pe partea de negociere colectivă, scad aceste praguri de reprezentativitate, sectoarele de activitate vor deveni mai mici. Noi acum aveam 29 de sectoare de activitate, era într-adevăr destul de greu să ai parteneri reprezentativi pe ele, ca să negocieze. Dar și la presiunea Uniunii Europene și în viziunea Guvernului României, din 29 de sectoare trebuie să ajungem la 60-70 mai mici, care ar și avea probabil mai mult sens economic. Scăderea pragurilor

de reprezentativitate și sectoare de activitate mai mici creează condiţiile pentru înfiinţarea de sindicate, dar și de organizaţii patronale relevante. E bine să le avem, pentru că ar fi foarte riscant să ai sindicate care să nu aibă cu cine vorbi, respectiv patronate. În următorii 2-3 ani vom vedea efectele noii legi a dialogului social.” pentru primii 450 de lei. Noi am gândit că asta creștea și salariul net pentru acești oameni, cel puţin pentru cei care câștigă până într-o mie de euro. Ar fi primit o creștere semnificativă, fără un cost prea mare pentru angajator. Extinzând-o la toată masa salarială, le dădeai și angajatorilor un spaţiu să respire, pentru că ar fi economisit și din scutiţi de taxe și numai pentru salariul minim. Am continuat negocierile pentru a extinde această facilitate, pentru cei care au salarii între 3.000 și 5.000 de lei, dacă cresc salariul cu 450 de lei, să le scutească și lor de taxe 200 de lei. E o facilitate, dar va crea foarte multe praguri. De aceea cerusem să se aplice unitar, întregii mase salariale. Trebuie

Guvernul a aprobat la data de 8 decembrie majorarea salariului de bază minim brut la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent. Cu ce mandat ați mers la negocierile cu Guvernul în privința majorării salariului minim pe economie?

„Noi am fost de acord cu majorarea salariului minim la 3.000 de lei. Am înţeles că oamenii au aceleași presiuni ca și companiile, din cauza creșterii preţului la energie. Dar am cerut ca toată creșterea, respectiv suma de 450 de lei, să fie scutită de la plata asigurărilor sociale și de sănătate, dar nu doar pentru angajaţii cu salariul minim, ci pentru toţi salariaţii din România, să nu plătească contribuţiile Noi am fost de acord cu majorarea salariului minim la 3.000 de lei. Am înţeles salariului minim la 3.000 de lei. Am înţeles că oamenii au aceleași presiuni ca și că oamenii au aceleași presiuni ca și companiile, din cauza creșterii preţului la energie.

alte părţi, nici statul nu pierdea foarte mulţi bani. Noi am făcut și o analiză, era vorba de câteva miliarde de lei, dar se puteau acoperi ușor. Sunt încă destul de mulţi oameni care nu plătesc contribuţii sociale în România și ar trebui să o facă. Deci, dacă ne uitam un pic mai atent acolo, am reuși. Dar, după câteva runde de negocieri, a rămas salariul minim la 3.000 de lei, dar cu doar 200 de lei să ne așteptăm la creșteri continue ale salariului minim, în următorii ani. Noi le-am tot spus guvernanţilor că putem accepta că salariile trebuie să crească mai repede, dar, în schimb, industria trebuie să primească susţinere. Cresc costurile pe toate părţile. Energia să aibă un cost mai mic și predictibil. Să terminăm odată autostrăzile, să ne scadă costurile cu transportul.”

Guvernul a plafonat prețul la energie prin ordonanța din noiembrie 2022, instituind un mecanism de achiziție centralizată, iar prețul de vânzare a fost stabilit la 450 lei/MWh în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025. Ceea ce s-ar putea traduce într-un preț maxim de 1.300 lei/MWh pentru marii consumatori. Cum se va re ecta asta în industrie, începând din 2023?

2023. Speranţa mea, ca și a Guvernului, este că totuși piaţa va rămâne cumva în marjele astea și energia va veni maxim la 1.300 de lei. Dacă reușim să depășim hopul acesta de iarnă sau de frig, așa va fi. Marea temere este acum peste iarnă, când e frig în toată Europa și crește mult consumul de energie. Vedem că rușii distrug infrastructura energetică a Ucrainei. Și noi înţelegem partea în care ei o fac ca să le slăbească moralul. Dar ce se întâmplă de fapt, Ucraina fiind conectată la Uniunea Europeană, este că sistemul trebuie să fie în echilibru

Noi am trăit cu un mit, acel mit că producem mai multă energie decât producem mai multă energie decât avem nevoie, ceea ce este fals. România avem nevoie, ceea ce este fals. România este un importator de energie, mai ales în momentele de vârf de cerere.

„1/3 din energia anului viitor va fi distribuită la 450 lei/MWh, speranţa fiind că dacă ai o treime din energie la 450, restul pe care l-ai cumpărat sau urmează să-l cumperi ca furnizor de energie nu va fi atât de scump încât media să treacă de 1.300 lei/MWh. Asta este speranţa. Sincer, uitând-mă cum arată preţul în Europa, în ultimele zile, există riscul să nu ne încadrăm. Eu am avut câteva discuţii pe tema asta, deocamdată este un pericol teoretic. Nu vreau să panichez pe nimeni, trebuie să așteptăm, pentru că totul intră în vigoare de la 1 ianuarie complet. Și asta pune presiune suplimentară pe sistem.

Bruxelles-ul și Bucureștiu nu înţeleg cât de acută este criza aceasta a energiei și cât de tare distruge industria. Nu e așa o chestie peste care poţi trece ușor. Producţia se mută. Dacă tu îţi închizi fabrica, cineva îţi acaparează piaţa. Degeaba dai drumul, că nu mai ai cui să-i vinzi. Este o diferenţă foarte mare între ceea ce se întâmplă acum și pandemie. Atunci toată planeta a fost afectată. Toată lumea era închisă. La nivel global nu existau disparităţi din astea de competitivitate între marile economii. Europa are preţuri enorme la energie. Și SUA și China au preţuri mai mari la energie, dar în niciun caz ceva similar cu ce vedem la noi. Chiar ne uitam, în America este 40 de euro/MWh, la noi e 400, de 10 ori mai mult. Și mai suntem îngrijoraţi de politica comercială. În războiul comercial dintre America și China, SUA își subvenţionează foarte puternic companiile, producţia, cu 400 de miliarde de dolari. Cumva Europa devine o victimă colaterală pentru că și noi concurăm cu ei.

Foarte multă lume s-a întrebat de ce sunt preţurile atât de mari, mai ales că România produce destul de multă energie. Și foarte puţină lume înţelege interconectarea asta a preţurilor europene de energie. Noi am trăit cu un mit, acel mit că producem mai multă energie decât avem nevoie, ceea ce este fals. România este un importator de energie, mai ales în momentele de vârf de cerere: de exemplu, seara între 19,00-21,00. Nu importăm foarte mult, 10%, dar dacă acest 10% e foarte scump, schimbă tot. O particularitate a pieţei de energie este că dacă-ţi lipsesc 5%, și toată lumea licitează acel 5%, preţul se duce foarte sus. Iar interconectarea aceasta europeană înseamnă că primim energie când avem nevoie, dar și noi trebuie să le dăm altora când au nevoie. Este știut că producţia de energie a Hidroelectrica a scăzut cu 30% anul acesta, din cauza secetei. Au concurat mulţi factori, războiul din Ucraina, seceta, dar eu nu cred că se va mai repeta situaţia asta. După iarna asta, Franţa, care este cel mai mare exportator de energie al Europei, își va repune reactoarele în funcţiune (are o treime în reviziile generale, care se fac odată la 30 de ani).”

De ce e important pentru membrii APMR să facă parte dintr-o confederație reprezentativă?

„În mod ideal, mediul de afaceri din România trebuie să aibă o organizaţie reprezentativă care să se opună Executivului, dacă se iau decizii pripite, care afectează bunul mers al economiei. Să punem presiune pe Guvern, să fim ascultaţi. Asta vrem să construim împreună, o voce puternică!” ■

CONSILIUL DE EXPORT ȘI EXECUTIVUL ROMÂNIEI CAUTĂ SOLUŢII PENTRU REDUCEREA DEFICITULUI BALANŢEI COMERCIALE

O delegaţie a mediului de afaceri, din care au făcut parte reprezentanţi ai structurilor asociative membre ale Consiliului de Export al României, respectiv 7 conducători de patronate din sectoarele cu cea mai mare pondere în exportul României, dar și reprezentanţi ai unor companii membre ANEIR, s-a întâlnit la data de 31 octombrie 2022, la Palatul Victoria, cu premierul Nicolae Ionel-Ciucă, șeful Cancelariei Prim–Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin Cadariu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, precum și cu secretarul de stat Dan Drăgan, din cadrul Ministerului Energiei.

Problemele semnalate de către antreprenorii români au fost nevoia de sprijin pentru promovarea exportatorilor, derularea unor mecanisme care să le permită păstrarea și creșterea competitivităţii pe pieţele europene, precum și rezilienţa economică, prin asigurarea lanţurilor locale de aprovizionare cu materie primă.

În timpul discuţiilor, Aurica Sereny, președintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România a explicat importanţa industriei mobilei în bugetul naţional, dar și problemele pe care le întâmpină în acest moment.

„Ne pierdem competitivitatea, din cauza preţului lemnului, care în România este cu 30-50% mai mare ca în Uniunea Europeană. De aceea, cerem interzicerea exportului de lemn brut sub toate formele: lemn fasonat, lemn de foc, lemn ecarisat. De asemenea, este imperios să se recolteze un volum mai mare de lemn, din pădurile proprietate publică a statului, până la posibilitatea anuală de recoltare rezultată din Inventarul Forestier Naţional, în care se menţionează că avem o creștere anuală brută a pădurilor care permite acest lucru. Cerem urgentarea aprobării modificărilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, proiect care, de 9 luni, se află la avizare între ministere”, a explicat președintele APMR. La finalul întrevederii, Aurica Sereny a înaintat un memoriu către Cancelaria Primului Ministru, în care a

detaliat toate solicitările producătorilor de mobilă și de produse din lemn. Imediat după această întâlnire, consilierul de stat la Cancelaria Primului Ministru, Alexandru Laurenţiu Blaga a venit la sediul Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România și a cerut toate informaţiile despre industria mobilei și despre problemele cu care ne confruntăm. de valoare face parte din politicile pe care Ministerul Economiei le promovează prin intermediul programelor de finanţare pe care le dedică operatorilor industriali din România, precum schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, în valoare de 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru. categoriile vulnerabile de cetăţeni și a amintit că România va fi a șasea beneficiară din Uniunea Europeană a fondurilor alocate prin REPowerEU, planul Comisiei Europene menit să asigure independenţa Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziţia verde.

#TotulVaFiBine

„Pledez pentru procesarea materiilor prime în România! Integrarea lanţului În cadrul discuţiilor, premierul României a subliniat preocuparea Executivului de a susţine producătorii români și „Prioritatea Guvernului în toată această perioadă a fost protejarea cetăţenilor și economiei de efectele crizelor pe care le traversăm. Pachetele guvernamentale „Sprijin pentru România” vor continua să fie implementate, dar și îmbunătăţite, în urma întâlnirilor pe care le avem cu mediul de afaceri. Sunt convins că noua Agenţie Română pentru Investiţii și Comerţ Exterior va reuși să ofere suportul necesar companiilor românești exportatoare pentru a-și dezvolta afacerile pe pieţele europene și internaţionale. Totodată, perspectivele oferite de aderarea noastră la Schengen și OCDE vor deschide noi oportunităţi pentru întreprinzătorii noștri, pe care suntem pregătiţi să-i susţinem în continuare”, a declarat premierul NicolaeIonel Ciucă. ■

FOCUS DESPRE INCERTITUDINILE ECONOMICE ALE ANULUI 2023

MIHAI BONCA, MARKETING & BRAND TRANSFORMATION PROFESSIONAL @ BRAND ARCHITECTS

Nadina Nedelea Rus, Revista MOBILA: În Raportul privind Stabilitatea, FMI vorbește despre 2023 ca despre cel mai negru an pentru economia mondială, an în care populația și rmele vor avea de înfruntat „ape învolburate”. Poți exempli ca de ce această criză va una serioasă, asemănătoare cu cea din 2008?

Mihai Bonca, marketing & brand transformation professional @ Brand Architects: „Toate recesiunile seamănă între ele, sunt asimilate ciclurilor economice. Au trăsături comune și câteva elemente care le fac distinctive. În primul rând, au origini monetare. Și acum, și în 2008, creditarea ieftină a pregătit terenul pentru alocări speculative. În 2008 a fost zona de real-estate, acum avem „bubble of everything”, respectiv real estate, tech, meme stocks, meme money (shitcoins).

La un moment dat apare un declanșator, tot monetar și el. În cazul de faţă, și acum și în 2008, dobânda de referinţă a fost cea care a pornit lanţul dominoului. Și acum băncile centrale sunt forţate să intervină, altfel inflaţia va scăpa de sub control. La scurt timp, cele mai slabe organizaţii vor ceda. În orice criză, nu recesiunea sparge balonul de săpun, ci panica. Încă nu am ajuns acolo, mai avem câteva luni în faţă. În 2008 a plecat din colapsul instituţiilor financiare. Ultimul element este contagiunea în alte categorii. Acesta este ciclul economic, perioadele de boom durează 8 – 12 ani, iar recesiunile 12 – 18 luni.

Ce este diferit la această recesiune față de cea din 2008, dar similar cu cea din anii 70?

Inflaţia și creșterea costului energiei pun presiune pe clienţi (au mai puţini bani în buzunar), și pe costurile organizaţiilor. Practic companiile sunt prinse într-o menghină. Cresc costurile, dar doar cele cu brand bun pot crește preţurile mai departe către client.”

Industriile care produc neesențiale vor primele afectate, din cauză că, obligat de in ație, consumatorul va investi în nevoile de bază. Și aici mi-aș dori să detaliem un pic pe piramida lui Maslow, să le reamintim companiilor că clienții se schimbă odată cu vremurile.

„În primul rând este un factor economic. Oamenii au mai puţini bani în buzunar. Efectul inflaţiei este să scadă „disposable income”, adică venitul discreţionar. Care sunt primele costuri pe care le acoperă din salarii? Ratele la banca (crescute, întrucât a crescut dobânda de referinţă), facturile la utilităţi (crescute) si bunurile de bază cum ar fi mâncarea (ale cărei costuri au crescut, de asemenea).

Al doilea este factorul psihologic, poate mai important decât cel economic. Și aici intervine Maslow. Daca zona de siguranţă este afectată, atunci întregul efort se va îndrepta aici, ignorând alte categorii.

Achiziţiile pe termen lung sunt primele amânate. Nu e un moment bun sa îmi cumpăr o casă. Atât din cauză că au crescut dobânzile (factorul economic), cât și pentru că nu știu ce se va întâmpla (factorul de nesiguranţă, cel psihologic). Pe lângă zona de real-estate, vor fi afectate și alte categorii pro-ciclice: bunurile de consum îndelungat, piaţa auto, banking-ul, retail-ul.

Piaţa mobilei este strâns legată de piaţa de real-estate și de cea de banking. Ce se întâmplă în USA, unde există date? Dobânda pe perioada de 30 de ani a crescut de la 3% la 6,8%. Preţurile medii au crescut sub inflaţie. Cu toate acestea, în luna noiembrie, s-au vândut cu 37.4% mai puţine case faţă de anul precedent. Și recesiunea încă nu și-a vârât colţii, iar șomajul este extrem de redus.”

Cum supraviețuim pe timp de criză? De ce ar ajuta să stăm în observare, să acceptăm ceea ce se întâmplă, să căutăm soluții de ieșire, dar să nu luăm decizii pripite?

„Criza reprezintă o selecţie naturala, un filtru economic. Ajută mărcile și companiile care au avantaje competitive, să câștige distanţă relativă faţă de cele care sunt fragile.

În criză se vede cine a construit cu cap în perioada de boom. În primul rând, clienţii se vor polariza în jurul mărcilor bune, cunoscute, sau în jurul mărcilor ieftine (cum ar fi Private Label-ul retailerilor). Dacă ești competitor, ori trebuie să te baţi cu mărcile solide, ori cu cele ieftine, care au economie de scală. Dacă ai fost obișnuit să vinzi promoţional, sa fii a-5-a marcă din piaţă, acum vei avea probleme.

În al doilea rând, criza ajuta companiile profitabile și cu cash-flow pozitiv. Desigur că profitabilitatea va scădea, însă vor câștiga în comparaţie cu competiţia. Care sunt companiile care au avantaje semnificative într-o piaţă consolidată? Ei bine locul 1, un loc 2 solid și 2-3 specialiști nișaţi.

Ce e de făcut? Conform SWOT, avem puncte forte, puncte slabe, oportunităţi și ameninţări. În general oamenii se gândesc că avantajele competitive (S – Strengths) îi vor ajuta sa răzbată. De acord, când e perioadă de boom. Acum însă există o recesiune. Așadar sfatul meu este să vă acoperiţi rapid dezavantajele competitive (W – Weaknesses). Acestea sunt cele care scufundă bărcuţa când e furtună. Nu le-aţi văzut atât de evidente când a fost vreme frumoasă.

Deși este atât de simplu, puţine organizaţii au o privire corectă și raţională asupra avantajelor/dezavantajelor competitive. Pentru că este un subiect politic, și fix același management nu poate să își recunoască punctele slabe.”

Ce înseamnă să faci investiții în marketing și nu doar în creșterea vânzărilor?

„Într-o lume ideală, funcţia comercială face echilibrul dintre marketing (construcţia pe termen lung) și vânzările (extragerea de revenue și oportunităţile pe termen scurt). Însă rar există acest echilibru. În practică, ori sunt companii cu centrul de greutate în marketing, ori companii cu centrul de greutate în vânzări.

Marketing-ul cere un orizont de timp mai mare. O marcă bună o construiești în ani de zile, cu multă răbdare, știinţă și efort. Cere capacitate de a gândi strategic, de a înţelege piaţa și clienţii și de a crea cea mai bună „poveste comună” între brand și audienţa sa.

Totodată, marketing-ul are un proces complicat, creativ, care nu produce rezultate garantate, ci doar crește șansele de succes. Este un exemplu de „delayed gratification” în condiţii de incertitudine. O companie alocă bani ani de zile și dacă nu are o echipă care să aibă libertate și care să știe ce face, nu va obţine aproape nimic. Nu în ultimul rând, marketing-ul nu poate face minuni și va fi la fel de bun precum nivelul cultural al organizaţiei.

În general companiile bune în marketing sunt cele multinaţionale. Au școală, au procese, au sistem. Foarte puţini antreprenori fac marketing în mod profesionist, nu după propria lor ureche. Însă la final, o marcă puternică oferă avantaje mari competitive.

Vânzările au avantajul că sunt imediate. Procesul e clar, organizaţiile de vânzări funcţionează ca o structură militară. Obiectivele sunt trimestrul acesta sau – și mai bine – luna aceasta. Este un exemplu de „instant gratification”, în condiţii mai mari de certitudine. În plus, cei de la vânzări ori conduc compania, ori sunt pe locul doi, așadar înţeleg în mod intim funcţia. Mulţi antreprenori sunt oameni de vânzări extrem de experimentaţi, așa au început firma.

Sunt multe confuzii și la alocările bugetare. Există cost of brand și cost of sales. Spre exemplu, „performance media” (Google, Facebook), este în marketing. Dar e de fapt „cost of sales”, și ar trebui alocată efortului de vânzare.

Pe termen scurt, companiile de vânzări vor câștiga rapid cotă de piaţă. Pe termen lung, companiile cu mărci solide vor cuceri și menţine piaţa. Acestea sunt mult mai puţine, însă dominante.

Rolul marketing-ului este să creeze mărci solide. Ce înseamnă o marcă solidă? Ei bine, una care are nivel de notorietate ridicat (Awareness) și asocieri pozitive (Equity). Pentru a atinge aceste două obiective, cuvântul cheie în comunicare este „adecvat”.

Dacă vreţi să simplificăm puţin lucrurile, marketing-ul creează o relaţie pe termen lung între marcă și audienţă. Comunicarea are rolul să creeze această relaţie, în condiţii de competitivitate. Competiţia poate fi directă (companii care vând aceleași lucruri), dar mai cu seamă indirecta (pe timpul și atenţia oamenilor).

Cât este nivelul decent? În fiecare categorie este diferit. Însă puteţi compara câţiva indicatori între ei:

a. Cota de piaţă b. „Share of Voice” (cota procentuală

din investiţiile media, faţă de competiţie – le puteţi cere la agenţia de media); c. Efectele comunicării: Awareness (notorietate), să zicem Top of Mind și Sponan; și Equity (ce părere au clienţii despre marcă).

Câteva cazuri și reguli simple:

• Dacă „Share of Voice” (cota procentuală în investiţiile media, faţă de competiţie) este mult mai mic decât Cota de Piaţă, înseamnă că vă pregătiţi să vindeţi mai puţin în viitor (ex. 15% Cota de Piaţă, însă doar 10% Share of Voice). • Dacă nivelul de notorietate este mult mai mic decât Share of Voice, înseamnă că nu aveţi o comunicare interesantă, respectiv distinctivă sau diferenţiată (ex. 15% Share of Voice însă doar 5% Top of Mind Awareness). • Dacă Equity-ul este slab, deși

Awareness-ul este ridicat, înseamnă că aruncaţi banii pe geam (ex. 10 % Top of

Mind Awareness, însă nu există asocieri de calitate pozitive cu marca). ” ■

Despre activitatea Brand Architects și soluţiile pe care le oferă pe addictive-strategy.com

Makor Group—Italia Makor oferă soluții complete pentru finisaj, indiferent că vorbim de panouri din lemn, sticla sau plastic,

EMC Italia reprezintă garanția calității în ceea ce privește calibrarea și șlefuirea panourilor.

Șos. Erou Iancu Nicolae 1A, Voluntari, Ilfov | tel: 021.230.88.90 rolem@rolem.eu www.rolem.eu

FOCUS CAMPANIA NAŢIONALĂ DE ÎMPĂDURIRE, PRIN PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENŢĂ – PNRR

Măsura de investiţii din PNRR – Investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri – are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56.000 de ha de noi păduri și suprafeţe cu vegetaţie forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, vor fi finanţate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantaţiilor și creștere a suprafeţei cu vegetaţie forestieră în lungul căilor de comunicaţie, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităţilor și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecţie.

„Avem nevoie de păduri, ele sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice și cel mai STABIL element în INSTABILITATEA provocată de schimbările climatice. Pădurea este, fără doar și poate, organismul care poate lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii și contribuie la reglarea climei. În această toamnă am adoptat Strategia Forestieră Naţională care stabilește norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, păduri și suprafeţe cu vegetaţie forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, proprietarii de păduri și terenuri sunt încurajaţi și stimulaţi acum pentru ca suprafeţele pe care le deţin să fie conservate și valorificate la adevăratul lor potential, iar până acum nu aveam o legislaţie care să impulsioneze creșterea suprafeţei pădurilor din ţara noastră. Aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Schema de ajutor de stat „Sprijin pen-

tru Investiţii în noi suprafeţe ocupate

de păduri” are o valoare totală estimată de 500 de milioane de euro și vizează înfiinţarea de trupuri de pădure, cu suprafaţa minimă de 0,5 ha și perdele forestiere de protecţie, cu suprafaţa minimă de 0,1 ha. Beneficiarii acestei scheme pot fi deţinătorii publici sau privaţi de teren pretabil pentru împădurire, precum și formele asociative ale acestora.

În funcţie de tipul de plantaţie, proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înfiinţarea noilor plantaţii. De exemplu, pentru plantaţia de stejar, suma totală este 19.647 euro pe hectar fără TVA, din care 6.379 euro fără TVA pentru înfiinţare, iar pentru întreţinere se acordă anual (până la 6 ani) câte o sumă. În ceea ce privește plantaţia de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, fără TVA, din care vor primi 5.060 euro fără TVA pentru înfiinţare, iar întreţinerea este de 3 ani. La deal se poate planta stejar, iar proprietarii pot primi 14.900 euro pe hectar, iar pentru înfiinţarea acestui tip de plantaţie, se acordă 3.831 euro fără TVA. Proprietarii de terenuri din zonele de munte primesc, pentru plantaţii de molid, fag, brad, o sumă totală de 9.658 euro pe hectar fără TVA. Pentru înfiinţare se acordă 3.987 fără TVA pe hectar.

Pentru înfiinţarea de perdele forestiere, suprafaţa minimă admisă este de 0,1 ha. Dacă terenul pretabil pentru crearea acestor perdele se află în zona de câmpie proprietarii pot înfiinţa plantaţie de stejar și primesc 17.434 euro fără TVA, pe hectar. În cazul salcâmului, suma oferită este de 10.552 fără TVA pe hectar. În cazul perdelelor forestiere înfiinţate cu puieţi de stejar în zonele de deal, suma încasată de proprietarii de terenuri este de 16.542 fără TVA pe hectar.

Terenul pretabil pentru împădurire reprezintă suprafaţa de teren agricol din categoriile de folosinţă teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente, care poate fi împădurită conform proiectului tehnic întocmit special în acest

scop. Întreg procesul se va desfășura printr-un program informatic gestionat de MMAP și gărzile forestiere din teritoriu, asemănător programului informatic APIA. Sesiunea de finanţare a început la data de 28 noiembrie 2022.

În ceea ce privește investiţiile în noi suprafeţe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel: • 500 de milioane de euro – „Sprijin pentru Investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”

• 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potenţialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale” • 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat

• 95 de milioane de euro – Înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010

• 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane

Bugetul total alocat Componentei C2 din PNRR – Păduri și biodiversitate – este de 1,173 de miliarde de euro. ■

Ghidul de utilizare a aplicaţiei PNRR poate fi descărcat de aici

impaduriripnrr. mmap.ro/#/login

FOCUS CONTINUĂ ATESTAREA CA PRODUCĂTOR DE MOBILĂ

2 companii noi au fost atestate ca producător de mobilă, iar alte 3 fabrici au fost reatestate. La prima atestare se află WOODMANIA din Reșiţa, Caraș Severin și AND SILVA IMPEX din Armeniș, Caraș Severin. Au fost reatestate ca producător de mobilă ILROM LEGNO, din Sânnicolau Mare, Timiș, TANEX WOOD INDUSTRY din București și TONNELLERIE MARGO din Șicula, Arad. Doar două companii, respectiv TANEX WOOD INDUSTRY și TONNELLERIE MARGO sunt membre ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România – APMR. Ședinţa Comisiei de atestare a avut loc la data de 24 noiembrie 2022.

Denumirea companiei atestat ca produc tor de mobil Unde î i desf oar activitatea

WOODMANIA

AND SILVA IMPEX

ILROM LEGNO

Reșiţa, Caraș Severin

Armeniș, Caraș Severin

Sânnicolau Mare, Timiș

TANEX WOOD INDUSTRY București

TONNELLERIE MARGO

Șicula, Arad

Cantitatea de lemn acordat (mc)

400

6.800

5.000

1.170

9.500

26 PRODUCĂTORI DE MOBILĂ SUNT LA PRIMA ATESTARE, IAR 60 DE COMPANII AU FOST REATESTATE

217 certificate care atestă calitatea de producător de mobilă au fost acordate de la înfiinţarea Comisiei de atestare formată din specialiști ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, reprezentanţi din industrie și din APMR. 86 de companii sunt cu atestatele la termen, iar 131 au termenul de valabilitate expirat.

Vă reamintim că persoanele juridice care obţin certificatul de atestare au dreptul să participe la licitaţiile de masă lemnoasă fasonată provenită din fondul forestier proprietate publică a statului în condiţiile art. 60 alin.(5) lit. g. din Legea 46/2008 – Codul Silvic și beneficiază de dreptul de preempţiune la achiziţie, în conformitate cu Regulamentul de valo-

rificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Dosarele pentru atestare se trimit la sediul Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România – APMR și se analizează lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea președintelui Comisiei de atestare a producătorilor de mobilă. ■

CONTACT Gheorghe Chișe, 0729166227 gh.chise@industriamobilei.ro

Lista actualizată a societăţilor atestate ca producător de mobilă

DELTA STUDIO, LIDER

NAŢIONAL ÎN AMENAJĂRILE INTERIOARE REZIDENŢIALE PREMIUM

Oferă soluţii complete pentru amenajarea spaţiului. Face proiectare cu echipe de arhitecţi premiaţi, are un portofoliu de branduri exclusiviste, iar execuţia este realizată la cele mai înalte standarde. Cu peste 25 de ani de experienţă, echipa Delta Studio a demonstrat că designul de interior bine făcut aduce valoare spaţiilor în care trăim. „Prin confort, bună dispoziţie, imagine-statut, designul interior îmbunătăţește calitatea vieţii, crește competitivitatea mediului de afaceri și, în ultimă instanţă, îi face pe oameni mai fericiţi.”

bine. Credem că situaţia economică a acestui an, în domeniul nostru de activitate, a fost marcată de inflaţia ridicată și mai apoi de majorările dobânzilor făcute cu scop de a tempera inflaţia, factori ce s-au concretizat cu reducerea semnificativă a cererii atât pentru achiziţia de locuinţe noi, cât și pentru renovarea celor existente.

În 2023 ne propunem să continuăm în aceeași direcţie, întrucât rezultatele de până acum au demonstrat că Delta Studio a reușit să dezvolte și să implementeze strategii de business câștigătoare, indiferent de condiţiile impuse de piaţă și alţi factori externi.

Estimăm o scădere de piaţă în sectorul real estate și considerăm că avem oportunitatea să demonstrăm că designul de interior aduce cu adevărat valoare spaţiilor, făcând diferenţa între proiectele rezidenţiale de succes, care se vor vinde, și cele care vor rămâne în așteptare. Susţinem acest „pariu” investind alături de dezvoltatorii imobiliari parteneri în cadrul programului pe care l-am numit „Delta Studio Inside”, un parteneriat bazat pe cobranding, care a bifat deja proiecte de succes în capitală și nu numai, consolidând poziţia Delta Studio în segmentul real estate.” ■

Dragoș Bonea, director general Delta

Studio: „Pentru noi, 2022 a fost un an cu rezultate bune. Estimăm că vom încheia cu o creștere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri, poziţia de brand aspiraţional și lider în segmentul amenajărilor interioare contribuind la acest rezultat de care suntem mulţumiţi.

În același timp, însă, putem spune că 2022 a fost un an care a adus multe semne de întrebare, care ne-a forţat să aplicăm cele mai rapide tactici de adaptare și flexibilitate, să rezolvăm probleme pe care nu aveam cum să le fi prevăzut acum un an, când planificam 2022. de evoluţia costurilor de producţie din fiecare ţară sau de sancţiunile la care au fost supuse importurile din Federaţia Rusă. Am fost în postura de a renegocia contractele cu clienţii noștri. Per ansamblu, însă, consider că ne-am descurcat

Detalii pe deltastudio.ro

GLOBAL DESIGN

A SĂRBĂTORIT 20 DE ANI DE ACTIVITATE

Compania Global Design a fost înfiinţată la data de 27 decembrie 2001, pentru a activa în domeniul producţiei de mobilier personalizat. Cu trecerea timpului a evoluat realizând constant investiţii în tehnologie și în pregătirea personalului. Astăzi este lider pe piaţa de profil cu o cifră de afaceri de peste 12 milioane de euro în 2021, cunoscută la nivel naţional prin divizia de fronturi MDF. Reprezentanţii companiei estimeaza pentru 2022 o creștere a cifrei de afaceri la peste 16 milioane de euro.

+ 10.000 mp de Producţie Marinela și Florin Croitoriu, fon-

datorii Global Design: „Povestea Global Design a început în anul 2001 cu investiţii modeste, dar cu o pasiune imensă și dorinţa de oferi soluţii și produse noi în industria mobilei. La acea vreme mobilierul din comerţ era standardizat, iar variantele disponibile foarte limitate. Încă de la început am considerat că o casă nu se rezumă doar la spaţiul de locuit, ci trebuie să reflecte personalitatea celui care locuiește în ea. Casa este emoţia care te cuprinde după ce deschizi ușa. Este locul în care te întorci după o zi obositoare și care te încarcă cu energie. Astfel a luat naștere Global Design și visul nostru Nici o casă fără Global Design.”

+ 350 angajaţi

POVESTEA GLOBAL DESIGN A ÎNCEPUT, ÎN ANUL 2002, ÎNTR-UN SPAŢIU ÎNCHIRIAT DE 70 DE MP, CU 2 ANGAJAŢI, UN CIRCULAR ȘI O DACIA PAPUC

„În acel mic atelier, proiectam, debitam, căntuiam și asamblam mobilierul. Dorinţa noastră era să înţelegem cât mai bine nevoia clientului și să-i oferim o soluţie de mobilier personalizată care să-l reprezinte”, explică fondatorii companiei.

Anul 2006 a reprezentat pentru Global Design un an al investiţiilor majore în tehnologie. A construit o unitate de producţie în Șcheia, având o suprafaţă de 2.000 de mp.

„Am achiziţionat prima linie complet automatizată cu comandă numerică pentru producţia de mobilier: mașina de croit în pachet, centru de prelucrare CNC și mașina de căntuit. Astfel, calitatea produselor noastre a crescut foarte mult. Atunci a fost un mare moment de satisfacţie în viaţa noastră! Tot atunci am înţeles că succesul se datorează oamenilor care se dedică în totalitate muncii

2002 Primul mijloc de transport mobilier Dacia 1310 „Papuc”

2006 Prima unitate de producţie de 800 mp, urmată de a doua de 1.000 mp.

2011 Prima celulă de prelucrare de tip Nesting pentru formatizare și profilare panouri MDF

lor, rezultând produse de excelenţă. Ne-am confruntat cu multe momente dificile și incertitudine, dar am reușit să depășim împreună provocările, să nu ne pierdem din vedere visurile și ideea de progres”, au povestit Marinela și Florin Croitoriu.

Pulverizare

Termoformare

În 2007 a fost înfiinţată divizia de Fronturi MDF pentru că membrii fondatori ai companiei și-au dorit să împărtășească experienţa lor și altor producători de mobilier. „Prin această divizie am reușit să ne facem cunoscuţi la nivel naţional și să ridicăm standardele în producţia de mobilier. Suntem foarte bucuroși de această decizie pe care am luat-o la vremea respectivă. Global Design este despre calitate, despre tehnologii revoluţionare. Global Design este un partener care oferă soluţii infinite și produse realizate la cele mai înalte standarde.”

„Am investit constant în dezvoltarea tehnologiei de producţie, iar astăzi suntem lideri în producţia de fronturi de mobilier la nivel naţional. Acest lucru a fost posibil datorită celor peste 350 de angajaţi și clienţilor care ne-au acordat încredere”, susţin Florin și Marinela Croitoriu. ■

Detalii despre companie și despre produsele pe care le realizează pe www.global-design.ro, www.frontmdf.ro

Din 2020 Global Design este unic importator și distribuitor exclusiv în România al accesoriilor de mobilier marca Samet. www.shop.global-design.ro