FOCUS

ASOCIAŢIILE DIN INDUSTRIA MOBILEI ȘI A LEMNULUI, LA MASA DISCUŢIILOR CU ROMSILVA

ultimii 4 ani am recoltat în jur de 9,5 milioane de mc pe an.”

Încă de la începutul anului, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România – APMR și Asociaţia Industriei Lemnului – PROLEMN au insistat pe lângă ROMSILVA pentru găsirea de soluţii pentru rezolvarea crizei de materie primă, cu care se confruntă industria lemnului. Prima întâlnire cu echipa aflată la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA a avut loc la data de 14 ianuarie 2022. Președinţii APMR și PROLEMN le-au explicat celor prezenţi, respectiv noului director general ROMSILVA, George Mierliţă, și echipei sale că respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică și a Codului Silvic reprezintă soluţia tuturor problemelor.

Cătălin Tobescu, președinte AIL –

PROLEMN: „Potrivit informaţiilor disponibile public, cifra de recoltă de lemn pe picior stabilită de Consiliul de Administraţie al ROMSILVA este de 55% din cota anuală de recoltă, adică sub prevederile legale.”

Pe de altă parte, conducerea ROMSILVA susţine că anul acesta ponderea de lemn fasonat va fi de 45%, iar restul se va vinde ca lemn pe picior. Anul trecut au fost exploatate, în regie proprie sau prin prestări de servicii, 2,7 milioane de mc de lemn fasonat, din care doar 1 milion de mc a fost vândut la licitaţiile de lemn fasonat organizate de direcţiile silvice, restul fiind livrat ca lemn de foc.

Aurica Sereny, președinte APMR:

„Anul trecut, producătorii români de mobilă au reclamat cea mai mare criză de masă lemnoasă din istoria recentă. Am primit continuu plângeri la asociaţie, prin care membrii anunţau că se scoate foarte puţin lemn la licitaţii, ceea ce a produs o creștere exagerată a preţului la materia primă lemnoasă. Insistăm ca anul acesta să se organizeze cât mai repede licitaţiile pentru lemnul fasonat din pădurile publice ale statului, astfel încât să existe lemn în piaţă, iar firmele să-și poată derula activitatea de producţie, în condiţii normale.”

publice de servicii de prestaţii de exploatare erau lansate pentru 23 de direcţii silvice, urmând a începe și pentru celelalte direcţii.

George Mierliţă, director general

ROMSILVA: „Suntem o unitate ce administrează 48% din suprafaţa pădurilor ţării și valorificăm întreaga cantitate de masă lemnoasă disponibilă, potrivit prevederilor amen a j a mentelor silvice. În

Reprezentanţii regiei au asigurat că ROMSILVA va face eforturi pentru a pune în piaţă volumul maximal, conform prevederilor amenajamentelor silvice. Ei au explicat că, în cazul depășirii capacităţii de exploatare cu forţe proprii și a neadjudecării serviciilor de prestaţii de exploatare, după parcurgerea procedurilor legale, volumele vor putea fi scoase la licitaţie ca lemn pe picior, regia urmând a face toate diligenţele pentru punerea integrală a lemnului pe piaţă. ■

APMR A CONTINUAT DISCUŢIILE LA MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

La întâlnirea din data de 7 februarie 2022, reprezentanţii industriei mobilei și cei ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și ai ROMSILVA au reluat tematica legată de criza lemnului. Întâlnirea a fost de bun augur, pentru că au fost acceptate câteva dintre propunerile concrete ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România pentru facilitarea accesului la resursa de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului.

„buștean mobilă”, operaţiune care a putut fi realizată în aceeași zi.

Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului:

„Vom modifica Regulamentul de valorificare a masei lemnoase pentru ca și firmele producătoare de mobilă care încep ciclul de fabricaţie de la cherestea sau semifabricate să aibă acces la licitaţiile organizate de ROMSILVA. Acestea vor putea participa printr-un parteneriat cu un producător de cherestea.”

„Specialiștii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să urgenteze modificarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, pentru ca toţi producătorii de mobilă atestaţi să-și poată exercita dreptul de preempţiune la licitaţiile de lemn fasonat organizate de ROMSILVA, în conformitate cu Codul Silvic”, a solicitat din nou Aurica SERENY, președinte 10

Asociaţia Producătorilor de Mobilă

din România – APMR.

Ministrul Mediului i-a asigurat pe reprezentanţii industriei, prezenţi la întâlnire, că producătorii autohtoni de mobilă vor avea acces la lemnul recoltat legal în România. Una dintre soluţiile imediate a fost introducerea în SUMAL a sub-sortimentului În timpul întâlnirii, conducerea ministerului a promis că noile modificări ale Regulamentului de valorificare a masei lemnoase vor fi publicate, în cel mai scurt timp, ceea ce s-a și întâmplat. De la data de 14 februarie, proiectul este în dezbatere publică până la jumătatea lunii martie 2022.

responsabilii din minister au garantat că în proiectul privind modificările care vor fi aduse H.G. nr. 497 din 2020, aflat încă în proceduri de avizare între ministere, este stipulat că lemnul vechi, recuperat din demolări, va fi scos din SUMAL și nu va mai fi supus acelorași rigori ca lemnul nou recoltat.

Vicepreședintele APMR, Viorel Creţu, CEO Nord Arin,

a readus în discuţie faptul că la licitaţiile principale de masă lemnoasă, organizate de direcţiile silvice, anul trecut, preţurile au atins niveluri foarte mari, lemnul românesc fiind cumpărat la supra-preţ și exportat neprelucrat în China. ”Activăm într-o piaţă concurenţială, trebuie să găsim soluţii, astfel încât să salvăm producţia românească. Industria mobilierului valorifică superior lemnul și este un contributor important la bugetul statului”, a argumentat Viorel Creţu.

Reprezentanţii ministerului au explicat că există aceleași probleme și în alte ţări europene, precum Belgia, Franţa. Conducerea ROMSILVA i-a asigurat pe cei prezenţi că face eforturi ca anul acesta să fie mai mult lemn pe piaţă. ”În luna ianuarie am reușit să scoatem la licitaţie 1 milion de mc de masă lemnoasă, din care 780.000 de mc pe picior și 220.000 mc de lemn fasonat (88.000 mc numai buștean). Facem eforturi să menţinem acest ritm și să continuăm să punem pe piaţă cât mai mult lemn fasonat pentru mobilă”, a explicat George Mierliţă, director general ROMSILVA.

Elena Birtoc, membru în Consiliul Director APMR, general manager CAREL WOODWORKS,

a cerut ca Guvernul României să devină un partener al companiilor românești, să susţină producţia internă, pentru a se putea adapta cerinţelor Uniunii Europene privind eficienţa energetică, reducerea emisiilor de carbon în industrie, digitalizarea și economia circulară. „Ne trebuie fonduri europene pentru retehnologizare, chiar Programul Rabla pentru utilaje, dacă este posibil. Altfel, nu doar că nu vom fi competitivi și nu vom ţine pasul cu concurenţii noștri, dar în curând nu vom putea respecta toate cerinţele impuse de UE”, a spus Elena Birtoc.

Ministrul Barna TÁNCZOS și-a exprimat intenţia ca împreună cu Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România să organizeze o întâlnire, în luna martie, cu ministerele Energiei, Economiei și Antreprenoriatului, pentru a discuta soluţii de finanţare, din fonduri europene, pentru susţinerea industriei mobilei. ■

INTERES TOT MAI MARE PENTRU ATESTATUL DE PRODUCĂTOR DE MOBILĂ

Comisia de atestare, întrunită la data de 15 februarie 2022, a analizat 7 dosare.

Vă reamintim că persoanele juridice care obţin Certificatul de atestare au dreptul să participe la licitaţiile de masă lemnoasă fasonată provenită din fondul forestier proprietate publică a statului în condiţiile art.60 alin.(5) lit. g. din Legea 46/2008-Codul Silvic și beneficiază de dreptul de preempţiune la achiziţie, în conformi-

Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România – APMR, respectiv OLTEAN PRODLEMN din Jabeniţa (Mureș), NORDARIN PROD COM din Pângăraţi (Neamţ) și VASCONY PROD din Ulmi (Dâmboviţa) au fost reatestate ca producător de mobilă, iar SIMEX FURNITURE din Nușfalău (Sălaj) a primit primul certificat de acest fel. La fel și firmele FAGMORES IMPEX din Bistriţa (BistriţaNăsăud) și UNILEMN D&G din Culciu Mare (Satu Mare) au fost atestate, în premieră, ca producător de mobilă, iar compania RELVAM FOREST din Vadu Negrilesei (Suceava) a fost reatestată. Facem precizarea că 3 dintre cele 7 companii atestate în această ședinţă, respectiv FAGMORES IMPEX, UNILEMN D&G și RELVAM FOREST nu sunt membre ale APMR. În ultimii 4 ani și 4 luni, de când a luat fiinţă Comisia de atestare formată din specialiști ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, reprezentanţi din industrie și din APMR, au fost acordate 192 de certificate care atestă calitatea de producător de mobilă. 116 dintre acestea au termenul de valabilitate expirat, iar 76 de certificate sunt la termen. Dintre cele 76 la termen, 24 de producători de mobilă sunt la prima atestare, iar 52 de firme au fost reatestate. tate cu Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Dosarele pentru atestare se trimit la sediul Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România – APMR și se analizează lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea președintelui Comisiei de atestare a producătorilor de mobilă.

Pentru ca procesul să se poată desfășura în cele mai bune condiţii, dosarele de atestare sau de reatestare trebuie să conţină toată documentaţia necesară! Facem precizarea că este utilă contactarea unui membru din echipa operaţională a APMR, care face parte din Secretariatul Comisiei de atestare, înainte de trimiterea documentelor, pentru verificarea acestora în prealabil.

Lista actualizată a societăţilor atestate ca producător de mobilă https://s9.ro/1d50

CONTACT Gheorghe Chişe, 0729166227, gh.chise@industriamobilei.ro

CUM SE RESIMTE CRIZA LEMNULUI ÎN ROMÂNIA

Suntem afectaţi de deficitul de resursă lemnoasă și de preţurile mari de pe piaţă? Acesta a fost subiectul sondajului realizat de Asociaţia Industriei Lemnului – PROLEMN printre profesioniștii din domeniul pădurilor și industriei lemnului, în perioada 11-15 februarie 2022, sondaj susţinut și de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România – APMR.

La chestionar au răspuns 189 de reprezentanţi ai unor companii de pe întregul lanţ valoric al lemnului, ceea ce face ca rezultatele să aibă un grad ridicat de reprezentativitate, pentru întreaga ramură a economiei bazate pe lemn.

#TotulVaFiBine

Aproximativ jumătate din răspunsuri au venit dinspre industria de prelucrare a lemnului din alte activităţi decât producţia de mobilă, 19,6%, din cadrul sectorului de exploatare a lemnului, 15,3%, din industria mobilei și 9%, din silvicultură. Au fost reprezentate și companii mari și foarte mari, dar 60% dintre respondenţi reprezintă companii cu o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de Euro anual.

9 din 10 respondenţi susţin că în România există un deficit artificial de masă lemnoasă.

La întrebarea „Cu ce procent a scăzut cantitatea de lemn achiziţionată/ exploatată de pe piaţa internă, faţă

Domeniul de activitate

189 răspunsuri

altele

silvicultură

industria mobilei 6,4%

9,0%

15,3% 49,7%

19,6%

prelucrarea lemnului

exploatarea lemnului În acest moment, consideraţi că există un deficit artificial de masă lemnoasă?

189 răspunsuri

da 89,4%

10,6%

nu

Cifra de afaceri a companiei

189 răspunsuri

sub 1 mil. Euro pe an 60,3% 31,7%

8%

1–10 mil. de Euro pe an

peste 10 mil. de Euro pe an Cu ce procent a scăzut cantitatea de lemn achiziţionată/ exploatată de compania dvs. de pe piaţa internă faţă de perioada corespondentă de anul trecut?

189 răspunsuri

peste 30%

36%

16,9%

nu a scăzut

38,6% 8,5%

a scăzut cu mai puţin de 10%

de aceeași perioadă a anului trecut”, 38,6% dintre persoanele care au răspuns chestionarului susţin că între 10% și 30%, o treime dintre respondenţi afirmă că scăderea este de peste 30%, doar 17% susţin că nu le-a scăzut cantitatea de lemn achiziţionată, iar 8,5% spun că scăderea este de sub 10%.

55% dintre companiile care au răspuns sondajului se plâng că nu au rezerve de lemn, iar lipsa stocurilor creează incertitudine în privinţa capacităţii de onorare a contractelor.

84,1% dintre respondenţi cred că situaţia din piaţa lemnului va afecta activitatea companiilor pe care le reprezintă, în timp ce doar 15,9% dintre persoanele intervievate nu se tem de acest lucru.

La întrebarea „Dacă se menţine actualul curs al politicilor pentru sectorul forestier, estimaţi o reducere a forţei

de muncă?” doar 16,9% susţin că nu se tem de acest lucru, în timp ce restul, de 83,1%, cred că vor pierde angajaţi, iar peste un sfert dintre ei cred că vor fi nevoiţi să închidă secţii sau puncte de lucru.

În concluzie, 95,8% dintre intervievaţi consideră că direcţia politicilor publice din sectorul forestier nu este una bună.

PROLEMN: POLITICI PUBLICE GREȘITE, ÎN PLINĂ CRIZĂ ARTIFICIALĂ A LEMNULUI

Chestionarul a sondat percepţia asupra situaţiei din piaţă, confruntată cu preţuri foarte mari la materialul lemnos, pe întregul lanţ. Preţul mediu al lemnului la licitaţiile organizate de ROMSILVA pentru produse principale (producţia anului 2022) a crescut de peste 2,5 ori. Aceste creșteri se transmit deja pe lanţul valoric, până la consumatorul final: preţuri dublate la cheresteaua de rășinoase, creșteri de 60-70% la peleţi, preţuri dublate la OSB, creșteri de preţ de 40-50% la PAL, și de 30-60% la mobilă. Sondajul AIL – PROLEMN a încercat să determine dacă lipsa de materie primă și preţurile enorme sunt cauzate de mecanisme economice normale, de raportul dintre cerere și ofertă și de tendinţele pieţelor internaţionale sau sunt un rezultat artificial, efectul politicilor publice și deciziilor administrative care au afectat sectorul în ultima perioadă. Răspunsurile au fost grăitoare. Aproape 90% dintre respondenţi consideră că avem o criză artificială a lemnului, în acest moment, iar 95,8% cred că direcţia politicilor publice pentru sector este greșită.

Care este situaţia stocurilor/contractării de masă lemnoasă faţă de perioada corespondentă de anul trecut?

189 răspunsuri

stocurile/contractările sunt mici; creează incertitudine privind capacitatea de onorare a contractelor 55,0% 24,9%

sunt scăzute (pănâ la 30%)

20,1%

sunt normale, permit desfășurarea normală a activităţii Situaţia din piaţa lemnului va afecta activitatea companiei dvs.?

189 răspunsuri

da. o reducere a producţiei între 10% şi 50% 41,8% 22,8%

da. o reducere a producţiei de până la 10%

nu 15,9% 19,6%

da. o reducere a producţiei cu peste 50%

Dacă se menţine actualul curs al politicilor pentru sectorul forestier, estimaţi o reducere a forţei de muncă?

189 răspunsuri

da, o reducere de până la 30%

40,2% 25,9%

da, cu consecinţa închiderii unor secţii sau puncte de lucru

16,9% 16,9% Consideraţi că direcţia politicilor publice în sectorul forestier este una bună?

189 răspunsuri

nu

95,8%

da 4,2%

Cătălin Tobescu, președinte Asociaţia Industriei Lemnului –

PROLEMN: „În industria lemnului asistăm la o criză artificială de resursă de lemn, indusă de politicile publice pentru sectorul forestier greșit direcţionate, o criză care a început în primăvara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat în toamnă sub efectul deciziei de care se impun pentru depășirea crizei. În ordinea răspunsurilor exprimate, cele mai importante măsuri pe care factorii de decizie le pot lua sunt următoarele:

• Ministerul Mediului trebuie să modifice O.M. nr. 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să se aplice pentru viitor și să nu afecteze volumul de masă lemnoasă disponibil în piaţă (64,6%)

Industria mobilei este afectată de creșterea foarte mare a preţurilor la materialele foarte mare a preţurilor la materialele lemnoase, pe întregul lanţ, dar și de lemnoase, pe întregul lanţ, dar și de majorările exagerate ale costurilor la utilităţi și la produsele și materialele conexe care intră în fabricarea acestui produs finit, complex, care este mobila…

Strategic, de minimum 5%, la nivelul median al alocării din statele europene (50,8%)

Aurica Sereny, președinte Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România –

APMR: ”Industria mobilei este afectată de creșterea foarte mare a preţurilor la materialele lemnoase, pe întregul lanţ, dar și de majorările exagerate ale costurilor la utilităţi și la produsele și materialele conexe care intră în fabricarea acestui produs finit, complex, care este mobila: lacuri, vopsele, accesorii, etc, precum și de creșterea cheltuielilor de transport. Firmele care nu reușesc să renegocieze preţurile cu partenerii externi și interni, să obţină cel puţin o majorare de 20-30% la produsele de mobilier realizate, sunt în pericol să renunţe la fabricarea lor, să-și reducă producţia sau să intre în faliment.” ■

revizuire retroactivă a avizelor de mediu pentru amenajamentele silvice, reglementată prin O.M. nr. 1947/2021 și a devenit dramatică în condiţiile unei oferte de masă lemnoasă la licitaţiile principale ale RNP – ROMSILVA reduse cu 40% faţă de anii anteriori. Industria lemnului nu poate face faţă unei creșteri artificiale a preţurilor, de 2,5 ori pentru resursa de lemn, și, mai ales, lipsei de resursă. Capacităţile de producţie se redimensionează la resursa fizic existentă. Am asistat și asistăm la închideri de capacităţi de producţie mari, dar decidenţii nu au perceput anvergura crizei. Acest sondaj arată, fără echivoc, anvergura crizei și măsurile simple care trebuie luate.”

SOLICITĂRILE SECTORULUI, ÎN ORDINEA PRIORITĂŢILOR

• RNP – Romsilva să ofere masă lemnoasă în piaţă la nivelul posibilităţii de recoltă stabilită de amenajamentele silvice (56,1%)

• O finanţare corectă a domeniului pădurilor în Planul Naţional

ROMSILVA:

PIAŢA DETERMINĂ PREŢUL LEMNULUI

La ultima întâlnire cu reprezentanţii APMR, care a avut loc în 23 februarie 2022, conducerea ROMSILVA a insistat că preţurile la lemnul recoltat din pădurile publice ale statului sunt date chiar de cumpărători.

Conducerea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România a prezentat date la zi privind necesarul de resursă de lemn pentru industria mobilei și nemulţumirile producătorilor legate de creșterea preţurilor de pornire la licitaţiile de lemn organizate de direcţiile silvice din ţară. De asemenea, președintele APMR, Aurica Sereny, a întrebat de ce posibilitatea de exploatare aprobată în Consiliul de Administraţie ROMSILVA pentru anul 2022 este de doar 9,5 de milioane de mc, în scădere faţă de anii anteriori. Echipa ROMSILVA a explicat că la această cantitate se adaugă lemnul care nu a fost exploatat anul trecut, respectiv 1,5 milioane de mc. Legat de preţuri, a replicat că regia ar putea fi sancţionată de Curtea de Conturi, dacă ar scoate lemn la vânzare, la preţuri mai mici decât cele cu care a 16

fost comercializat anterior. De asemenea, a arătat că, dacă lemnul nu s-ar achiziţiona la preţul la care a fost scos la licitaţie, ROMSILVA ar fi obligată să organizeze alte licitaţii, să scoată lemnul la un preţ mai mic, până când se vinde.

ESTE LEMN SUFICIENT, INSISTĂ CONDUCEREA REGIEI

George Mierliţă, director general ROMSILVA:

„Materie primă este suficientă. Producătorii români de mobilă nu prelucrează atât lemn cât este pe piaţă. Unde putem duce lemnul în depozite, îl ducem. Dar toată lumea se supără că e preţul mare. Dacă ai trimis o mașină să-ţi adune câte 3 mc, câte 7 mc, și apoi îl duci într-un loc, nu e bine că automat crește preţul. Dacă lași lemnul în noroi, în platforma primară, nu e bine că e lemnul murdar, că nu poate intra din cauza drumului. Tot timpul avem nemulţumiri, dar trebuie să mergem înainte.”

LEMNUL ESTE SCUMP, IAR PRODUCĂTORII NU-ȘI PERMIT ACESTE MAJORĂRI, SUSŢINE APMR

„Noi ne luptăm cu morile de vânt. Regia are interesul de a avea cât mai mult profit, de a crește cât mai mult preţurile. Pentru dumneavoastră nu contează cât se recoltează și cât se vinde, într-o anumită formă. Doriţi să vindeţi cât mai mult lemn sortat, asta am înţeles, dar preţurile sunt date de cei care pot să ofere. Și, din păcate, cei care pot să ofere sunt cei care exploatează sau cei care vând lemnul sub formă de buștean, cel mult cherestea”, a concluzionat Aurica Sereny,

președintele APMR.

De asemenea, președinta APMR a atras atenţia că, deși sub-sortimentul „buștean pentru mobilă” a fost introdus în SUMAL în urmă cu 3 săptămâni – chiar în timpul întâlnirii din 7 februarie cu ministrul Mediului, Barna TÁNCZOS, cu directorul regiei, George Mierliţă și cu directorul Dănuţ Iacob din MMAP, nici acum direcţiile silvice nu scot la licitaţie acest sub-sortiment. Conducerea ROMSILVA a recunoscut că există această problemă, spunând că deocamdată nu a realizat caracteristicile tehnice, respectiv lungime, diametru, noduri. Deși acestea au fost trimise de către APMR către ROMSILVA încă de la jumătatea anului trecut, când a avut loc prima discuţie pe acest subiect cu Ministerul Mediului și fosta conducere ROMSILVA, actuala echipă de la conducerea regiei nu

Analizând lista direcţiilor silvice care scot la vânzare lemn fasonat, președintele APMR a întrebat de ce există direcţii care oferă încă lemn fasonat în cantităţi mici sau foarte mici. Și a dat ca exemplu Direcţia Silvică Vâlcea. Răspunsul conducerii ROMSILVA a fost prompt: „La Vâlcea, nu au tradiţie, abia încep și ei.” I-am cerut un punct de vedere și actualului director al Direcţiei Silvice Vâlcea, fost director general al RNP ROMSILVA, trebuie să ai infrastructură de recoltare. Așa cum știţi, ROMSILVA nu a fost un exploatator de masă lemnoasă, ci un crescător de pădure, de când există această instituţie. Pe de altă parte, ca să tai lemnul după condiţii, trebuie să cunoști standardele de piaţă. Noi avem încă standardele de dinainte de '89. De asemenea, trebuie să ai platforme unde să transporţi lemnul, să îl sortezi dimensional și calitativ. Industria mobilei cumpără lemn pentru cherestea sau pentru furnir și pentru alte elemente care merg în mobilă. Această industrie

Noi avem încă standardele de dinainte de '89. De asemenea, trebuie să ai platforme '89. De asemenea, trebuie să ai platforme unde să transporţi lemnul, să îl sortezi unde să transporţi lemnul, să îl sortezi dimensional și calitativ. Industria mobilei cumpără lemn pentru cherestea sau pentru furnir și pentru alte elemente care merg în mobilă. … Atâta vreme cât România deţine păduri valoroase și lemn pentru furnir și cherestea de calitate, trebuie să ai acest lanţ gândit coerent de la început până la sfârșit.

este esenţa valorificării superioare a lemnului. Atâta vreme cât România deţine păduri valoroase și lemn pentru furnir și cherestea de calitate, trebuie să ai acest lanţ gândit coerent de la început până la sfârșit. Orice fracţiune pe acest traseu produce fie costuri mai mari, fie pierdere de lemn, care înseamnă tot cheltuială. Avem puţine drumuri de acces, prin comparaţie cu ţările occidentale, nu avem utilaje ca să exploatăm eficient această masă lemnoasă: avem nevoie de funiculare, de utilaje performante, care să nu distrugă solul. Cum să faci producţie performantă fără investiţii? Cum să pui lemn de calitate în piaţă, când tu nu ai mașini, echipamente, utilaje, depozite performante și, mai ales, oameni?”

50% LEMN FASONAT ÎNCEPÂND DE ANUL VIITOR

„Per total ne încadrăm, dar nu pe direcţii silvice. Nu avem condiţii de exploatare la anumite direcţii, nu dispunem de oameni sau de firme de exploatare. De exemplu, la munte, lemnul recoltat trebuie dus direct în depozite, iar RNP ROMSILVA nu are aceste depozite”, a declarat George Mierliţă, actualul director general al RNP ROMSILVA. ■

Gheorghe Mihăilescu, care ne-a explicat că, după dotarea de care dispune, direcţia pe care o conduce poate scoate în piaţă doar 30.000 mc de lemn fasonat, anul acesta, adică 15% din cantitatea de lemn pe care o recoltează.

Gheorghe Mihăilescu, director Direcţia Silvică Vâlcea, ex-director general RNP

ROMSILVA: „Legat de lemnul fasonat, legea spune ceva și are termene de aplicare. Dar, apar câteva dificultăţi: