C? L? TOR ÃŽ N N EGURA TI M PULUI
Sch itu l Nifon Revista "M u ?atin ii" Nr. 29
septem br ie 2015
CON?INUT 03
Echipa "Mu?atinii"
09
M?n?stirea Secu Neam?
10
? antierul de la Nifon
12
Impresii din tab?r?
24
Muzeul etnografic "Lada cu Zestre"
32
Scrisoare de mul?umire
ECHIPA "MICII ARHELOGI" Cei 11 voluntari ai Asocia?iei "Mu?atinii", Roman au avut deosebita pl?cere s? participe la activit??ile taberei arheologice de la Nifon, astfel prezentându-se fiecare în câteva cuvinte. Numele meu este Teac? Georgiana, am 17 ani ?i sunt elev? în clasa XII-a la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?? din Roman. Iubesc s? ajut ?i s? interac?ionez cu oamenii, de aceea sunt hot?rât? s? cl?desc o carier? în medicin?. De?i sunt o person? hot?rât?, ador s? aduc zâmbetul pe buzele celor care m? înconjoar?.
03
M? numesc Lehonschi Iustin Mesesmith, am 17 ani ?i sunt din satul Miron Costin, comuna Trife?ti. În prezent sunt elev la Liceul Teologic ?Episcop Melchisedec'', Roman în clasa a XI-a, profil Pastoral?. Sunt pasionat de multe lucruri ?i sunt foarte încântat s? particip în multe proiecte. Pot spune c? îmi place foarte mult s? colec?ionez obiecte vechi, de unde a luat fiin?? muzeu etnografic ?LADA CU ZESTRE''. O alt? pasiune a mea, de care via?a mea nu prea ar avea culoare, este muzica. Ador s? o pun în practic?, de aceea în prezent sunt cânt?re? bisericesc la Parohia În?l?area Domnului din comuna Secuieni. Pe viitor, cu ajutorul bunului Dumnezeu, n?d?jduiesc s? ajung un slujitor al Domnului în func?ia de preot sau diacon. Daca nu voi fi vrednic de aceast? chemare, cu siguran?? m? voi axa pe istorie, în special studiul etnografiei.
04
Numele meu este Tutulea Dumitrela, am 17 ani ?i sunt elev? în clasa a XII-a C la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?" Roman, Matematic?-Informatic?. De cum am p??it în prima tab?r? arheologic? mi-am dat seama c? m? încânt? ideea de a descoperi lucruri noi. Pe lâng? aceasta, îmi place s? cânt, s? citesc ?i s? socializez. Îmi doresc s? urmez facultatea de medicin? ?i s?-mi continui activitatea de voluntar ?i dup? încheierea celor patru ani petrecu?i într-o asocia?ie cu oameni minuna?i.
03 05
Cine sunt? Pentru început sunt un simplu om ?i el cu un nume, Marian Diaconu. Am 16 ani ?i înv?? la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?". În timpul liber prefer s? alerg, s? m? plimb cu bicicleta. De asemenea sunt pasionat ?i de anatomie si fizic?. "Ce vrei s? te faci când vei fi mare?" O întrebare deja clasic? cu un r?spuns tot clasic, inginer.
M? numesc Petrea Diana, sunt în clasa a Xll-a la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?? din Roman ?i am 17 ani. Sunt o persoan? deschis? ?i comunicativ?, îmi place s? îmi petrec timpul cu prietenii. A? dori s? îmbra?i?ez cariera de medic deoarece vreau s? ajut oamenii, s? îi vindec sau m?car s? le fiu al?turi în momentele grele. Este ceea ce vreau s? fac o via?? întreag?.
03
Numele meu este Apetrei George-Valentin am 16 ani ?i sunt elev la Colegiul Na?ional ?Roman-Voda?, clasa a X-a, profil ?tiin?e sociale. Îmi place s?-i ajut pe cei din jur ?i s? le ascult pove?tile de via?? ?i de aici provine dorin?a de a deveni psiholog. Iubesc natura, muzica, libertatea, misterul. În timpul liber m? uit la filme, seriale iar atunci când am inspira?ie total? scriu pe blog. Carpe diem!
06
Sunt Leonte Loredana, am 17 ani ?i sunt elev? la Colegiul Na?ional ?RomanVod?" în clasa a XI-a G. Îmi place s? îmi l?rgesc orizonturile citind, s? m? relaxez petrecând timp cu persoanele dragi, s? fac sport ?i s? descop?r frumuse?ile ??rii c?l?torind. Pe viitor vreau s? îmi perfec?ionez abilit??ile lingvistice ?i s? urmez Facultatea de Limbi Str?ine.
03 07
M? numesc Papar? Marius ?i am vârsta de 16 ani. Înv?? la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?" din Roman, în clasa a X-a I . Compusul poeziilor este o activitate pe care o practic cu pl?cere în timpul liber, de altfel ?i basket-ul, dar îmi plac mult ?i ie?irile cu prietenii. Deocamdat? nu ?tiu ce a? dori s? devin dup? terminarea liceului .
M? numesc Ema Vrînceanu, am 15 ani ?i sunt elev? în clasa a IX-a la Colegiul Na?ional ?Roman-Vod?? Roman, la profilul matematic?-informatic?. Îmi place s? descop?r lucruri noi, s? citesc ?i s? înv?? limbi str?ine. Înc? nu m-am hot?rât ce carier? vreau s? urmez, dar presupun c? va fi legat? de ?tiin?ele exacte. Totodat?, îmi doresc s? fiu un voluntar bun ?i s? nu îi dezam?gesc pe cei care au încredere în mine.
03
M? numesc Ungureanu V. Iulian, am 17 ani ?i în prezent înv?? în institu?ia Liceului Teologic ?Ep. Melchisedec ?tef?nescu"- Roman în clasa a XI-a A. În viitor voi merge tot pe calea teologiei. Nu sunt sigur în ce mod, dar voi termina Facultatea de Teologie urmat? de cea de Istorie. Îmi place mult s? cânt, în special psaltic?, iubesc s? cercetez sau s? descop?r lucruri ?i momente din antichitate. Acestea sunt hobby-urile principale, urmate de celelalte precum aventurier ?i sportiv.
08
Nume: B?c?oanu Camelia. Vârsta: 17 ani. ?coala: ?Colegiul Na?ional Roman- Voda?. Ce îmi place: -s? citesc; -s? m? plimb cu bicicleta; -s? m? uit la filme; -s? g?tesc ; -s? râd; -s? cânt; -s? vorbesc; -s? m? joc cu copiii; -s? fac lumea fericit?; Ce nu îmi place: -s? spun ce vreu s? ajung ?când o sa fiu mare" ?i anume un adult în?elept.
03 09
M? N? STIREA SECU M?n?st irea Secu din Judetul Neam? se afl? la 22 km de ora?ul Târgu Neam?, a?ezat? în vecin?tatea Pârâului Secu ?i la poalele Muntelui Vâ?an. Acest asez?mânt monarhal se înf??i?eaz? ochilor no?tri sub forma unei cet??i medievale, construit? cu ziduri groase, turnuri de ap?rare ?i turle ce se înal?? asemenea unor suli?e uria?e.
cunoscut? sub denumirea de Icoana Cipriot? de la M?n?stirea Secu. M?n?stirea Secu este o capodoper? arhitectural?, un loc cu o mare înc?rc?tur? spiritual? ?i un loc al reculegerii.
Acest l ?ca? de cul t dat eaz? de mai bine de 500 de ani, primul schit f iind ridicat în 1530. Construc?iile care se afl? ast?zi în cadrul complexului m?n?stiresc de la Secu au fost construite, începând cu anul 1602, de c?tre vornicul Nestor Ureche. Cea mai de pre? icoan? a M?nastirii Secu este Icoana Maicii Domnului din biserica mare, icoan? care a fost oferit? în anul 1647 de c?tre domnitorul Vasile Lupu ca semn de pre?uire deosebit? fa?? de Mitropolitul Varlaam. Icoana a fost adus? din Insula Cipru ?i este
10
VECHIUL SCHIT NIFON Pu?in mai sus de Schitul Nifon, undeva ascuns în p?dure, protejat cu îndârjire de c?tre copaci contra civiliza?iei, se afl? Vechiul Schit Nifon, un loc cu o istorie aparte. De acest loc nu s-a ?tiut mai nimic, pân? ce domnul comisar Vitalie Josanu a observat ni?te ruine în timp ce se uita pe câteva poze cu locul. Acesta a luat leg?tura cu domnul Costic? As?voaie, un arheolog expert, specializat în evul mediu, care a raspuns invita?iei de a vedea locurile. În curând s-au început s?p?turile, cu mari dificult??i, atât materiale cât ?i opozi?ia naturii, care pusese st?pânire peste vechile ziduri. În timpul celor 4 ani, de când se sap? la Vechiul Schit Nifon, s-a dedus c? Schitul dateaz? din 1667, având hramul Buna Vestire ?i Sf. Ierarh Modest. În altarul bisericii au fost g?site dou? cruci din lemn, una având un coco? din tabl? în cap?t, simbol al hramului Buna Vestire. Dedesubt este ?Ochiul lui Dumnezeu?, pictat cu vopsea alb?, iar apoi un text, care se poate citi cu u?urin??, dac? lemnul crucii este ud: ?Pacea mea o las vou?, 1840?. Urmeaz? dou? rânduri ilizibile, dup? care textul: ?Pe cruce a fost r?stignit Hristos/ Crucea este slav? Bisericii/ Crucea este slav? pusnicilor/ Crucea este slav? cre?tinilor/ Cu noi este Dumnezeu/ Aceast? temelie este zidit? din anii 1921 de eromonah Nifon cu ucenicii lui?. Au mai fost descoperite ?i dou? cuptoare în care se fabrica c?r?mid?, o fântân?, un depozit de nisip cu provenien?? diferit? (nu este specific zonei, astfel putem deduce c? a fost transportat din afar?), dar ?i construc?ii, care, probabil, erau locuin?e. În prezent, s?p?turile la Vechiul Schit Nifon avanseaz? foarte greu datorit? deficitului de fonduri, mân? de lucru ?i interes din partea autorit??ilor. Cu toate acestea, datorit? dorin?ei de a l?sa urma?ilor o istorie limpede, domnul Costic? As?voaie împreun? cu fratele Petru p?zesc ?i a?teapt? cu sufletul deschis grupuri de voluntari care doresc s? ajute la descoperirea unei pagini dintr-o istorie uitat?.
11
Fiind fascina?i de toate Întâmpl?rile petrecute În tab?r?, cei 11 voluntari arheologi ?i-au exprimat p?rerile ?i, totodat?, regretele fa?? de cele cinci zile petrecute pe ?antier.
12
Marian Diaconu: ?Când am citit anun?ul domnului profesor în leg?tur? cu o tab?r? la un schit nu am dat prea mult? importan??. Credeam c? va fi ceva simplu, chiar plictisitor, dar în cele din urm? ?de ce s? nu merg?? Dup? acest? experien?? voi ramâne mereu recunosc?tor acestei tabere arheolegice la ?Vechiul Schit Nifon?. În primul rând, am înv??at c? aproapele este important ?i c? tot ceea ce faci î?i reprezint? echipa. Pentru a avea parte de o tab?r? de succes, premiza ?to?i pentru unu ?i unul pentru to?i? este de neuitat. În mod deosebit s-a creionat Flavius, un tip care mi-a demonstrat c? echipa este mai important? decât propria persoan?. În alt? ordine de idei, tind s? mul?umesc acestei experien?e deoarece mi-a ar?tat c? exist? via?? ?i f?r? semnal la internet, f?r? ?Sfântul? Facebook ?i stând ore în fa?a monitoarelor. În urma acestei tabere sunt mândru s? spun c? sunt mai bogat ?i anume c? am descoperit o latur? a realit??ii care pentru mul?i poate fi considerat? obi?nuit? îns? pentru cei ce vor veni se va transforma într-una ireal?.? 0313
Teac? Georgiana: ?Am pornit în aceast? tab?r? al?turi de înc? 7 ?bravi camarazi? spre a fi martorii unei mici p?r?i dintr-o istorie uitat? ?i îngropat? sub p?mânt. Am avut parte de o primire rece, ceea ce ne-a f?cut s? nu sim?im lipsa vreunui lucru din exterior. Pentru acest lucru îi mul?umim domnului Costic? As?voaie, dar ?i pentru c? ne-a prezentat locurile ?i ne-a înv??at lucrurile de baz? ale
03
arheologiei. A fost o s?pt?mân? plin?, în care am tr?it intens spiritul de echip?. Acum a?tept?m o revedere în misticul loc al Vechiului Schit Nifon.?
14
Marius Papar?: ?Dup? p?rerea mea, tab?ra arheologic? de la schitul Nifon m-a lansat spre lumea arheologiei ?i pot spune c?, timp de 2 s?pt?mâni, chiar m-am sim?it un mic arheolog. Am avut de-a face cu oameni extraordinari ?i frumo?i. Consider c? aceast? experien?? este unic? ?i, dac? mi se va oferi repetarea acestei ac?iuni, voi reveni cu mare drag ?i spor de muca la Nifon.?
0315
Pet rea Diana: ?A fost o tab?r? foarte bogat? atât din punct de vedere spiritual cât ?i a activit??ilor colective. În prima zi, totul era nou pentru noi, nu aveam experien?? în arheologie. Domnul Costic? As?voaie s-a dovedit a fi un om cu un suflet foarte mare, calm ?i r?bd?tor, explicându-ne fiecare detaliu al lucr?rii sale. Am fost foarte încântat? când am aflat povestea schitului, sentimentul persistând pân? în ultima zi, ajutându-m? s? particip la activit??i cu mult? motiva?ie. Activit??ile au fost interesante, fiecare dintre noi a muncit cu spor, gândind c? vom ajunge cât mai aproape de rezultatul final. S-au legat prietenii strânse între membrii echipei "Mu?atinii? datorit? acestei tabere, dar ?i cu ?gardienii? schitului: Laika ?i Bobi??. A? vrea s? îi mul?umesc domnului profesor Ovidiu Albert decoarece datorit? dumnealui am avut parte de aceast? experien?? minunat?.?
03
16
George Apet rei: ?Tab?ra a fost un eveniment ?milenar?, prima tab?r? din liceu, prima tab?r? arheologic?, prima experien?? frumoas? tr?it? cu oameni noi. M? bucur extrem de mult c? am avut ocazia s? particip. Am cunoscut persoane minunate din lumi diferite cu care, în prim? faz?, credeai c? nu ai nimic în comun, dar s-a descorit a fi persoane cu care aveai lucruri multe în comun. Unii ar condamna alegerea mea de a participa în tab?r? pentru c? eram caza?i la o m?n?stire, lucru care pe mine m-a facut mai curios ?i mai dornic s? merg, s? m? ?izbesc? de via?a monahal? din timpul postului. Pe lâng? toate acestea, nimic nu se ridic? la nivelul domnului profesor Costic?, arhelogul, un adev?rat ?c?l?tor? în timp, cel ce în s?pt?mâna în care am stat în ?casa? lui, ne-a înv??at ca pe copiii lui. Dumnezeu s? le de-a s?n?tate noilor prieteni f?cuti, domnului profesor Costic? ?i fratelui Petru de la m?n?stire!?
0317
Tut ul ea Dumit rel a: ?Din momentul în care am aflat de tab?ra arheologic? de la ?Vechiul Schit Nifon? am dorit s? particip. Posibilitatea de a g?si obiecte vechi ?i de a intra în contact cu persoane deosebite a contribuit la luarea acestei decizii. Odat? ajuns? în acel loc minunat, am cunoscut oameni cu bogate cuno?tin?e în diverse domenii, mai ales în arheologie. Interac?ionând cu ei, munca a devenit mai u?oar? iar efortul depus a coexistat cu pauzele scurte. Am r?mas pl?cut surprins? de fiecare dat? când, folosind unealta principal? a unui arheolog, ?paclul, g?seam câte un lucru care p?rea a conduce la o nou? descoperire. Aceast? experien?? a contribuit la dezvoltarea abilit??ilor ?i la extinderea cercului meu de prieteni.?
03
18
Lehonschi Iust in: ? Si iat?-m? dup? o lun? în lini?tea deplin? a poeni?ei schitului Nifon, înconjurat de câini ?i veveri?e, visând descoperiri arheologice de excep?ie. Împreun? cu Iulian, visele s-au transformat în co?mar prin faptul c? noi am fost primii care am spart ghea?a la c?ratul lemnelor! Am c?rat ?i am carat ?i iar am c?rat, dar totul bineîn?eles c? a facut parte dintr-un amplu proces de igienizare a locului dup? nop?i petrecute mai mult trezi decât dormind (ba din cauza veveri?elor, ba din cauza clopotelor ?i slujbelor). Iat?-ne ?i în a doua s?pt?mân? când visul nostru a fost salvat de echipa Mu?atinilor. Am început ?i noi s? efectuam s?p?turi, bineîn?eles dup? ce am mai c?rat câteva lemne. Dup? multe pauze ?i mese am f?cut ?i primele descoperiri: c?r?mid?, c?rbune ?i pietre. În principiu a fost o s?pt?mân? grozav? al?turi de un grup de prieteni minuna?i ?i de oameni deosebi?i precum domnul Petru si domnul profesor Costic?. Ceea ce ar fi de repro?at este faptul c? timpul s-a scurs repede ?i ca a? fi vrut s? mai petrec mult timp în acea lini?te pe care am descoperit-o la început .?
0319
Ema Vrînceanu: ?A fost o experien?? unic? în care am descoperit multe lucruri noi ?i am cunoscut mul?i oameni minuna?i. Am înv??at c? nu ceea ce gase?ti conteaz?, toate lucrurile prin care trebuie s? treci ca s? î?i duci la cap?t misiunea. Am avut ocazia de a fi ini?iat? în tainele arheologiei, care este un domeniu mult mai complex decât pare ?i implic? extrem de multe cuno?tin?e ?i din alte ramuri ale ?tiin?ei. Ceea ce Vechiul Schit Nifon are aparte e s?lb?ticia lui: zgomotul, aglomera?ia ?i stresul din ora? lipsesc, dar chiar asta îl face s? fie locul perfect pentru un tân?r care dore?te s? afle mai multe despre arheologie.?
03
20
Iul ian Ungureanu: ?Timpul, trecând printr-o clepsidr? pe un termen de cinci secole, eu voi îndr?zni s? r?storn respectiva clepsidr? pentru a tr?i ?i a convie?ui, câteva clipe din via?a unui muritor, cu preacuvio?ii ?i pustnicii acelor vremuri. Dat fiind faptul c? studiez la un Liceu Teologic în?eleg mai bine ce voiau s? ne transmit? acei c?lug?ri. O amprent?, care este ?i cea mai important?, este chiar Biserica urmat? de tot ansamblul c?lug?resc. Iat?, timpul s-a scurs din nou ?i voi medita mult mai mult la toate lucrurile întâmplate deoarece orice întamplare are o oarecare importan??. Plecat cu o triste?e în suflet, pe care nu o pot stinge doar cu ni?te amintiri. Pe de alta parte, am plecat cu o impresie foarte bun? de acolo, dar ?i impresionat de oamenii care str?juiesc ?Vechiul Schit Nifon? .?
0321
Camel ia B?c?oanu: ? Fiind prima mea tab?r? arheologic?, am avut ocazia s? înv?? diverse lucruri. Unul dintre ele se leag? de lucrul în echip?. Este imprtant s? fim uni?i ?i fiecare s? î?i fac? partea lui de munc?. De asemenea, fiecare trebuie s? fie con?tient c?, neasumându-?i responsabilit??ile, toat? echipa are de suferit. Un alt lucru pe care l-am înv??at se refer? la munc?. Nu conteaz? cât de grea sau plictisitoare este munca ta, important e s? o faci distractiv? ?i s? încerci s? râzi cât mai mult. Nu în ultimul rând, în aceast? tab?r? am înv??at despre prieteni. Am înv??at cât de repede se pot lega prieteniile, indiferent de diferen?ele dintre oameni ( sau animale).?
03
22
Leont e Loredana: ?Vara aceasta am avut voin?a ?i pl?cerea s? fac voluntariat la ?Vechiul Schit Nifon? al?turi de ni?te oameni în adev?ratul sens al cuvântului. La început nu am fost prea încântat? pân? am descoperit frumuse?ea acelui loc. Pe lâng? faptul c? am descoperit un pic din farmecul meseriei de arheolog, ne-am ?delectat? ?i cu voie bun?, glume bune, foc de tab?r? ?i o mancare delicioas?. Bineîn?eles, nu am fi excelat f?r? 2 oameni de baz?: liderul nostru principal, domnul Ovidiu Albert ?i domnul Costic? As?voaie care, împreun? timp de 5 zile, s-au coborât la mintea noastr? de ?copii?, dar ne-au determinat în acela?i timp s? ne ducem munca la bun sfâr?it. Tot timp de 5 zile ne-am deconectat de la haosul cotidian ?i ne-am refugiat în natur? unde am aflat cu to?ii c? tehnologia ne degradeaz? vie?ile sociale. M-a? întoarce acolo oricând cu cea mai mare pl?cere chiar ?i la albinele care ne-au deranjat mai tot timpul dar f?r? de care peisajul ar fi incomplet. Asta numesc eu experien?? unic?. Nifon=un cuvânt simplu, dar un peisaj de poveste.? 0323
"Un loc ce vrea s? reaminteasc? de vremurile trecute, de portul popular specific zonei noastre, dar ?i de unele obiceiuri."
24
Un adolescent mai aparte: Lehonschi Iustin-b?iatul cu propriul muzeu în curtea p?rinteasc?
25
Acest b?iat ?i-a creat prin for?ele proprii un muzeu etnografic în casa p?rinteasc?. Lehonschi Iustin este elev în clasa a XI-a la Liceul ?Episcop Melchisedec?, Roman, profil Pastoral?. Este de loc din satul Miron Costin, comuna Trife?ti ?i coordonatorul muzeului ?Lada cu zestre?, la doar 17 ani. L-am întâlnit în timpul taberei arheologice de la Vechiul Schit Nifon ?i a fost o adev?rat? surpriz? pe care o vom împ?rt??i prin intermediul unui scurt interviu.
Cum ?i-ai descoperit pasiunea pentru etnografie?
Lehonschi Iustin: Dat fiind faptul c? în satul meu tradi?iile înc? se mai p?streaz?, m-am oferit s? repun pe picioare vechea band? a lui Jianu, tradi?ie de zeci de ani în satul meu. C?utând costuma?ii vechi pentru band?, am observat c? lumea nu mai ?ine cont de ele ?i le neglijeaz?, p?strându-le în condi?ii deplorabile sau chiar arzându-le! Atunci, mai mult la ambi?ie, am decis s? strâng acasa tot ce se putea salva, doar pentru a p?stra vie m?car tradi?ia de a colinda, dac? nu a? putea purta portul. De la aceast? scânteie a pornit totul deoarece am prins o dragoste aparte fa?? de tot ce înseamn? vechi, bineîn?eles referindu-m? la obiectele ce ?in de istoria locului meu natal ?i de istoria ??rii. Deci, pot spune c? pasiunea mea a început odat? cu s?rb?torile de iarn?! 26
Ce te-a determinat s?-?i deschizi propriul muzeu? Lehonschi Iustin: Ini?iativa de a-mi deschide muzeul propriu a venit mai mult din faptul c? obiectele se înmul?eau pe zi ce trece ?i spa?iul de depozitare era foarte mic. Terminând clasa a VIII-a, p?rin?ii mei mi-au promis c? daca voi intra la liceu cu medie mare, îmi vor da fostul magazin al familiei ca spa?iu al viitorului muzeu. Bineîn?eles, eu am ob?inut camera pe merit ?i a?a am ajuns s? îmi deschid propriul muzeu.
Ce surse ai avut pentru materialele expuse în muzeu? Lehonschi Iustin: A?a zisele izvoare istorice ale mele sunt b?trânii satului, care de fiecare dat? când am apelat la ei m-au ajutat cu câte ceva, fie c? acel ceva a fost o vorb? sau un obiect. În propor?ie de 70% obiectele sunt din satul meu iar restul provenite din dona?ii din alte sate, ora?e ?i jude?e 27
Ce fel de obiecte g?sim dac? ne hot?râm s? trecem pragul muzeului? Lehonschi Iustin: Con?inutul muzeului este foarte bogat. Reg?sim obiecte din toate categoriile de activit??i ??r?ne?ti. Muzeul este împ?r?it în 6 sec?iuni: costume populare reprezentative zonei, obiecte ce se reg?sesc într-o cas? ??r?neasc?, ustensile pentru tâmpl?rie, obiecte ce se folosec în gospodaria ??ranului, obiectele pentru procesul de formarea lânei ?i a cânepei ?i un col? religios unde se afl? câteva c?r?i vechi, icoane ?i c?delni?e. O alt? camer? este destinat? eroilor c?zu?i la datorie pe câmpul de lupt? din România unde reg?sim arme vechi, costuma?ii militare, monezi ?i bancnote, dar ?i brevete ?i decora?ii ob?inute de ??ranii din satul meu.
28
Care sunt cele mai valoroase obiecte?
Lehonschi Iustin: Din întreg con?inutul muzeului se remarc? mai multe piese. Un prim obiect ar fi o cheie de tun din primul razboi mondial din b?t?lia de la Turtucaia, având o istorioar? foarte frumoasa în spate. Un al doilea obiect ar fi o glug? de cioban de aproximativ 150 ani ?i opincile de pe acel costum tot din acea perioad?. Un al treilea obiect ar fi o sabie-baionet? din anul 1872, o pies? foarte deosebit? pentru muzeu. Aceste trei piese se remarc? cu deosebire în colec?ie, dar pentru mine toate sunt unice ?i au valoarea lor special?.
29
Probail nu a fost întocami u?or s? aduni toate aceste lucruri, a existat vreo situa?ie hazlie sau dificil? în care ai fost pus pentru a ob?ine un anumit obiect? Lehonschi Iustin: La aceast? întrebare mi-ar trebui o or? s? pot povesti lucrurile pe care le-am f?cut s? ob?in un obiect, dar o s? povestesc o întamplare: eram împreun? cu un coleg la el acas? ?i aflasem c? bunicul lui avea în pod o pereche de opinci foarte vechi. A?a c? am mers la acel b?trân ?i l-am rugat s? mi le dea. Fiind confuz de r?spunsul pe care mi l-a dat, la îndemnul colegului meu am mers în pod ?i am luat opincile. Le-am aruncat prin aerisirea casei, ca s? nu ne d?m jos cu ele prin gura podului ?i surpriza a fost c? mo?ul respectiv f?r? s? î?i dea seama c? suntem în pod a luat scara ?i a închis u?a la pod. De s?rit nu ne era greu, dar u?a era închis?, iar mo?ul cam surd. A?a c? a trebuit s? stau aproximativ o or? în acel pod pân? a venit tat?l colegului s? ne dea jos. Ca situa?ii dificile, un b?trân din Trife?ti avea o pereche de cizme ofi?ere?ti, iar în schimbul lor voia o pereche de pantofi din piele. A?a c? am cump?rat pantofii ?i i-am dat b?trânului, doar c? pantofii nu îi veneau ?i a trebuit s? merg înc? de dou? ori în ora? ca s? îi nimeresc o pereche bun?. 30
Cum au reac?ionat localnicii la ideea unui muzeu?
Lehonschi Iustin: Localnicii, fiind mai reticen?i la început, au în?eles rostul str?daniei mele ?i m-au ajutat. Bineîn?eles c? unii s-au împotrivit, dar trebuie s? mai fie ?i câteva piedici pentru a înf?ptui un lucru deosebit. Cei mai de folos alia?i ai mei au fost tot b?trânii, deoarece ei din vechime sunt considera?i în?elep?ii unei comunit??i ?i de aceea eu am apelat la ei pentru orice sfat.
Unde vezi muzeul peste 10-20 de ani? Lehonschi Iustin: Pe viitor, având în vedere c? muzeul tot ia amploare, a? dori s? fac ?i ni?te cursuri care s? aib? la baz? istoria pentru a-mi putea dezvolta aptitudinile ?i a-mi îmbog??i cuno?tin?ele, ca pe viitor muzeul s? poat? deveni un centru turistic sau chiar un complex muzeal având drept ghid chiar persoana care l-a înfiin?at. Peste 20 de ani muzeul v-a lua cu siguran?? amploare, poate chiar va fi cunoscut ?i la nivel na?ional.
( 07.09.2015) Reporter: Teac? Georgiana
31
SCRISOARE DE MUL?UMIRE Domnul Costic? As?voaie s-a dovedit a fi un om minunat, calm ?i deschis, primind membrii Asocia?iei "Mu?atinii" cu mult? c?ldur? ?i bun? dispozi?ie. Înc? din prima zi, ne-a fascinat cu povestea schitului ?i ne-a d?ruit tuturor câte pu?in din pl?cerea arheologiei. În colaborare cu M?n?stirea Secu, ace?tia ne-au ajutat s? ne sim?im ca acas? ?i s? nu ducem lips? de niciun lucru. Atât povestea schitului cât ?i descoperirile f?cute de domnul profesor As?voaie, ne-au impresionat înc? de la început, ajutându-ne s? muncim cu spor sub privirile îndrum?toare ale acestuia. ?inem s?-i mul?umim ?i noi la rândul nostru pentru g?zduire ?i sper?m s? revenim pe ?antier cu aceea?i pl?cere ca la început.
32
Real izat ori: Tut ul ea Dumit rel a Teac? Georgiana Vol unt ari ai Asocia?iei "Mu?at inii" Roman Prof . coord.: Ovidiu Al bert