Fisierul a fost lucrat in Microsoft Power Point 2007 si salvat pentru variante mai vechi pentru a putea fi folosite de toti, lucru care ia din calitatea prezentării, in special la efecte, contraste si culori. - Cateheza este inspirata in marea ei majoritate din cartea “Efectele televiziunii asupra minţii umane”, de Virgiliu Gheorghe, Editura Prodromos, 2006. Prezentările statistice prezente în document ţin strict de comunitatea din Săbăoani. Pentru statistici generale, se poate vedea: http://www.culturapersoanei.ro/index.php?action=sondaje sau http://www.gallup.ro/download/BOP_mai2006.pdf -
Pr. Blaj Mihai, Sabaoani
Câteva statistici Informaţii extrase din studiul “Expunerea copiilor la programe radio şi TV“, realizat de Gallup România şi Metro Media Transilvania în 2004, pe un grup de copii între 6 – 14 ani: - 86% din gospodării au în dotare un televizor color şi aproape 70% recepţionează programe de televiziune prin cablu sau satelit - În timpul săptămânii copiii se uită la televizor în medie 151 de minute zilnic (2-3 ore). În week-end durata medie de vizionare creşte la 214 minute (3-4 ore). - Care dintre următoarele lucruri ţi-ar lipsi cel mai mult dacă nu ar mai exista? Televizorul - 53%; Calculatorul - 18%; Cărţile - 14%; Combina muzicală - 5% - La ce vârstă ai văzut prima oară un film porno/erotic? Sub 9 ani - 17%; 9-11 ani - 42%; 12-14 ani - 40% - La ce vârstă ai văzut prima oară un film de groază? Sub 9 ani - 29%; 9-11 ani - 49%; 12-14 ani - 19%
Sondaj Liceul “V. Alecsandri” martie 2007
16. Câte ore îţi petreci zilnic cu:
Mai puţin Între 1-2 Între 2-4 Deloc Ocazional de 1 oră ore ore zilnic zilnic zilnic
Mai mult decât 4 ore zilnic
1. Televizorul 2. Internetul 3. Jocuri (play station / calculator / internet) 4. Prietenii / prietenele
0,9 %
11 %
7,1 %
28.8 %
34,4 %
17,8 %
36,4 %
38,2 %
7,3 %
12,5 %
4,0 %
1,5 %
Influenţa televizorului asupra creierului uman 1. Creează o stare de pasivitate Există 4 tipuri de unde care se pot înregistra în creierul uman: • undele β (beta), care au frecvenţa cea mai mare (între 14 şi 30 Hz) – apar în creier pe parcursul proceselor de gândire, de analiză şi de decizie, atunci când mintea este concentrată asupra unei activităţi; • undele α (alfa), care au o frecvenţă medie (între 7,6 şi 13,9 Hz) – apar în momentul în care persoana se află într-o stare de relaxare; • undele θ (teta), care au o frecvenţă şi mai joasă (între 5,6 şi 7,6 Hz) – definesc starea de somn uşor şi anumite stări meditative • undele δ (delta), cele mai lente (4-5,6 Hz) care apar în creier în perioada somnului profund
Influenţa televizorului asupra creierului uman 1. Creează o stare de pasivitate
Descoperirea lui Krugman: O persoană citea o carte când a fost deschis televizorul. Imediat ce a devenit atentă la ecran, frecvenţa undelor s-a modificat considerabil. În mai puţin de două minute subiectul se afla predominant în stare alfa, cu tendinţe spre teta – relaxat, pasiv, neconcentrat. S-a repetat experimentul pe 3 persoane. Reacţia lor a fost identică, deşi unul a mărturisit că-i place, altul că-i displace, altul că-l plictiseşte emisiunea. Concluzia: Indiferent de materialul urmarit, simpla vizionare a programelor tv predispune creierul la o stare de neconcentrare, pasivitate.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 2. Creează anomalii neurologice Tot cercetările lui Krugman dovedesc că privitul la televizor -amorţeşte emisfera stângă a creierului şi lasă emisfera dreaptă să îndeplinească toate activităţile cognitive - emisfera stângă e regiunea “responsabilă” cu organizarea, analiza şi judecata datelor primite. Partea dreaptă a creierului tratează datele primite în mod necritic. Ea determină răspunsuri mai degrabă emoţionale decât raţionale. - împiedică dezvoltarea cortexului sau chiar îl vătămează. Creierul are, în mare, două părţi: - paleocortexul: centrul fiziologic al emoţiilor. Primeşte informaţiile şi le trimite către cortex spre analiză. - cortexul: sediul gândirii abstracte, al reflecţiei, al limbajului şi tuturor proceselor mentale superioare. Prin el omul se deosebeşte de animal.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 2. Creează anomalii neurologice Televiziunea intensifică procesele desfăşurate în paleocortex şi inhibă activitatea cortexului. Explicaţie: -Programele TV au un conţinut în principal emoţional, operează chiar cu emoţii foarte puternice, fapt care face ca ele să se imprime fără să mai fie analizate de cortex - pentru a putea analiza o informaţie, cortexul are nevoie de cel puţin 5-6 secunde. Viteza cu care se schimbă imaginile/cadrele pe ecran e mai mare: în medie 12/min în emisiunile obişnuite, ajungând până la 30/min în videoclipuri. - consecinţa: cortexul e scos din ecuaţie de privitul îndelungat la TV şi se “obişnuieşte” (atrofiază) să fie pasiv.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 2. Creează anomalii neurologice Lucruri care nu se spun: -Starea aceasta de pasivitate se prelungeşte şi în afara orelor de vizionare. Consecinţe la copii: -Nedezvoltarea normală a proceselor gândirii Consecinţe la adulţi: - Pe termen lung, vizionarea TV diminuează capacitatea de implicare în propria existenţă, determină pasivitate în planificarea activităţilor viitoare, în organizarea programului zilnic. - Oamenii găsesc tot mai greu energia, dispoziţia şi puterea de a lupta pentru a-şi schimba viaţa. În principiu televiziunea cultivă plictiseala, dezinteresul şi apatia.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Slogan: “televiziunea şi calculatorul uşurează învăţarea, dezvoltă abilităţile mentale, oferă informaţie. Ele formează o generaţie mult mai bine înzestrată, capabilă să întâmpine lumea de mâine cu toate provocările ei”
Lucruri care nu se spun: Rezultatele Institutului Naţional de Evaluare a Progresului Educaţional din America: - doar 20% dintre tinerii de 20 de ani pot scrie corect o cerere de angajare; - doar 4% înţeleg o mostră de program de autobuze; - doar 12% pot aranja 6 fracţii comune în ordinea mărimii; - doar 25% dintre elevii actuali pot învăţa efectiv prin metodele tradiţionale de predare Cum se poate explica scăderea capacităţii de a asculta, de a vorbi, de a citi, de a scrie, de a raţiona în mod logic, de a rezolva probleme, de a gândi, în general? E de neconceput să credem că majoritatea profesorilor au devenit brusc extrem de slabi.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Lucruri care nu se spun: Experimentul Sesame Street – În anii ’70, în America, s-a constituit o comisie de specialişti în domeniul educaţiei şi mass-media pentru a crea un program de televiziune care sa-i ajute pe copii să înveţe mai bine. - a fost destinat în special preşcolarilor, dar a fost urmărit cu interes de copiii americani de toate vârstele; - proiectul, la care a lucrat o armată de specialişti, a fost unul dintre cele mai scumpe programe de educaţie: fiecare oră produsă a costat între 100.000 şi un milion de dolari; - emisiunea era programată de 3 ori pe zi, fiecare episod având durata de o oră. Sesame street a fost urmărită de peste 5,8 milioane de copii din America, având vârste între 2 şi 5 ani. Emisiunea continuă şi azi, dar entuziasmul pentru ea a mai scăzut. - concluziile actuale ale specialiştilor: copiii, cu cât au vizionat mai mult acest program, cu atât au avut rezultate mai slabe la învăţătură!
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Constatare: şcolile încep să fie pline de elevi care nu pot să asculte sau să urmărească o prezentare simplă, care au probleme cu memoria, care nu pot urmări o succesiune de date, nu pot citi nimic din ceea ce consideră ei plictisitor, care sunt incapabili să rezolve o problemă elementară.
Lucruri care nu se spun: -Learning disabilities – Sindromul incapacităţii de învăţare: descoperit pe la mijlocul anilor 70 (momentul maturizării primei generaţii crescute cu televizorul) şi care e o boală ce prezintă simptomele descrise mai sus. Azi se estimează că în America 80% dintre copii sunt mai mult sau mai puţin afectaţi de el. - dificultăţi întâmpinate în ceea ce priveşte: ascultarea, memoria, cititul, coordonarea ochilor şi a mâinilor, rapida înţelegere a noilor situaţii, abilitatea de a-şi concentra atenţia rapid şi la obiect. - chiar şi elevii “normali” întâmpină dificultăţi de concentrare a minţii atunci când îşi propun să înveţe o perioadă mai lungă de timp
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Lucruri care nu se spun: - Incapacitatea de a asculta – cercetările arată că în urmă cu 25 de ani, o presoană obişnuită distingea aproximativ 300.000 de sunete. Azi poate distinge doar 180.000, deşi sistemul auditiv e identic. Atrofierea nu aparţine acestuia, ci sensibilităţii creierului. -explicaţia: o ocupaţie principală din viaţa copiilor – televizorul – presupune o experienţă mai mult vizuală decât auditivă, lucru care face ca ariile corticale ce ţin de auz să nu se mai dezvolte normal. - consecinţe: gândirea se bazează mai mult pe imagini decât pe sunete sau cuvinte. Ex.: când citesc, caută imaginile din text, dificultăţi în a asculta un discurs, în a reaminti ceea ce tocmai s-a spus, în a înţelege sensul general al unui discurs; când cineva vorbeşte pierd legătura sau se gândesc în altă parte; pot urmări ore întregi o succesiune de imagini de la televizor, dar nu pot asculta cu atenţie un discurs mai lung de 10 minute.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Lucruri care nu se spun: -Incapacitatea de a citi – într-un studiu făcut pe un grup de 500 de copii între 9 şi 10 ani, toţi au declarat că preferă să se uite la televizor decât să citească
Sondaj Liceul “V. Alecsandri” Săbăoani martie 2007 26. Citeşti cărţi pe temele următoare: literatură, artă, istorie, religie, filozofie şi altele asemănătoare (nu intră aici manualele şcolare)? 1. Da, citesc în mod curent asemenea cărţi
2. Citesc uneori, dar cu regularitate
3. Citesc rar
3. Nu citesc niciodată
Sondaj Liceul “V. Alecsandri” Săbăoani martie 2007
9,8 %
26,2 %
51,4 %
12,6 %
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Lucruri care nu se spun: -problema principală: copiii/tinerii nu doar că citesc mai puţin decât cei din alte generaţii dar întâmpină dificultăţi majore atunci când citesc.
- comparaţie: - televizorul anulează satisfacţia pe care o produce lectura, înlocuind-o cu plăcerea facilă a micului ecran, inhibând astfel dezvoltarea abilităţilor necesare lecturii; - vizionarea solicită un efort mintal inferior celui cerut de lectură, ceea ce te face să găseşti cititul ca fiind prea dificil; - obişnuiţi cu televizorul, copiii/tinerii aşteaptă ca lectura să le pună la dispoziţie şi imaginile, aşteaptă ca înţelesurile să fie primite de-a gata, ca cititul să fie comod, relaxant şi pasiv, ca ritmul în care se primesc informaţiile să fie rapid. Dacă aşteptările le sunt înşelate, se plictisesc, încep să se gândească la altceva sau citesc alunecând peste cuvinte, fără să
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării Lucruri care nu se spun: -Probleme de atenţie – se poate observa cu uşurinţă în rândul copiilor/tinerilor următorul fenomen: nu pot să urmărească şi să se concentreze cu atenţie asupra unui subiect oarecare. Indiferent cine le vorbeşte – părinţii, profesorii, preotul – mintea le este furată de altceva sau, pur şi simplu, pentru câteva secunde, încetează să se mai gândească la ceva anume (space aut) - ADHD (Attention Deficit with or without Hyperactivity Disorder – deficit de atenţie însoţit sau nu de hiperactivitate): - boală de care suferă mai mult de o treime dintre copiii americani şi care e monitorizată şi la noi - simptome: deficit de atenţie – neputinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută; - incapacitatea de a asculta şi urmări, - dificultatea de a sta concentrat la o activitate; - a acţiona înainte de a gândi; - dificultatea de a-şi aştepta rândul
Influenţa televizorului asupra creierului uman 3. Afectează procesul învăţării - simptome: hiperactivitate - o continuă agitaţie sau “zbânţuială” - uşoară stare de tensiune sau nervozitate - mişcarea cvasi-continuă a mâinilor sau picioarelor. De ex., copiii care suferă de hiperactivitate nu-şi găsesc locul, la şcoală nu pot sta liniştiţi în bancă, etc. - determină o impulsivitate excesivă, lipsa controlului interior şi devine cauza principală a comportmentului impulsiv la adulţi Explicaţii: - Copiii/tinerii nu mai ascultă, nu mai pot urmări ceva anume întrucât sunt puternic stimulaţi prin vizionarea TV, prin ascultarea la căşti, încât s-au obişnuit să fie stimulaţi numai din afară; - Sunt agitaţi şi se plictisesc repede deoarece s-au deprins să fie mereu amuzaţi, distraţi, provocaţi de cineva.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 4. Informaţia este furnizată direct subconştientului -Televiziunea are capacitatea de a-şi trimite mesajele direct în subconştient, fără ca telespectatorul să apuce să controleze acea informaţie. - mecanism: - în experienţa obişnuită, gândirea conştientă are răgazul şi dispoziţia de a analiza aproape tot ce primeşte. Astfel, înainte de a ajunge în subconştient suferă o anumită descifrare: mintea ia o anumită poziţie faţă de ele şi, în funcţie de asta, le organizează în memorie. - în cazul televizorului, imaginile se succed cu o viteză foarte mare şi reuşesc să se “furişeze” aşa de repede în minte, încât omul nu reuşeşte să le cenzureze sau să le organizeze în mod conştient.
Influenţa televizorului asupra creierului uman 4. Informaţia este furnizată direct subconştientului Mesajele subliminale: -Isteria subliminala a fost declansata in anul 1957, cand un anume Vicary a anuntat public ca tocmai a infiintat o agentie de publicitate „Subliminal Projection Company“, care urma sa exploateze stimulii subliminali. El a spus ca, in timpul unui film care se derula intr-un cinematograf din New Jersey, ar fi proiectat flash-uri de 1/3.000 de secunde, continand indemnurile „drink Coke“ and „eat popcorn“. In urma acestui experiment, vanzarile la aceste produse ar fi crescut spectaculos. Atunci, niste senatori americani au hotarat ca aceasta practica trebuie interzisa. -câţiva ani mai târziu însă, intr-un interviu acordat revistei Advertising Age, Vicary a recunoscut ca experimentul nu a fost real si ca ar fi facut aceste declaratii pentru a-si salva compania de faliment. - Stimularea subliminala se poate face auditiv sau vizual. Stimulul auditiv se reduce pana cand subiectul poate declara ca nu se aude nimic sau se poate reduce vizibilitatea stimulului printr-o expunere extrem de rapida, pana la un prag la care nu apuci sa constientizezi ceea ce ai vazut.
EXEMPLIFICARE
Influenţa televizorului asupra creierului uman 4. Informaţia este furnizată direct subconştientului Mesajele subliminale: Incidentul “Rats”
Staff-ul lui Bush a pregătit un spot publicitar împotriva propunerii Campania electorală americană 2002 Confruntare: Bush - Al Gore Al Gore a propus legiferarea drogurilor pe bază de prescripţie medicală.
Mesajul era: “The Gore Pescription Plan: Bureaucrats decide”. Fox News a descoperit că, înainte să apară mesajul, apăreau pentru o fracţiune de secundă doar literele din mijloc. A confirmat şi CNN.
Mesajele subliminale: Matrix
Notă: scena nu e filmată într-o staţie de metrou, ci e “fabricată” pe calculator
Mesajele subliminale: World Trade Center, 11 septembrie
Influenţa televizorului asupra creierului uman 5. Creează dependenţă -Un articol din Eastern Province Herald din oct 1975 descrie un experiment: -182 de germani au fost de acord să-şi întrerupă obiceiul de a se uita la televizor timp de un an (contra cost, bineînţeles). Niciunul nu a rezistat mai mult de 6 luni şi de-a lungul experimentului, toţi participanţii au manifestat simptomele “de retragere a narcoticului”: anxietate crescută, frustrare şi depresie. - există în psihiatrie un ghid care prezintă 7 criterii pentru diagnosticarea dependenţei de o anumită substanţă, cu menţiunea că sunt suficiente doar trei pentru a fi vorba de o dependenţă. - în cazul televizorului, 2 criterii au o aplicabilitate restrânsă, 5 sunt perfect aplicabile.
Concluzie -Vizionarea TV şi calculatorul (jocuri/filme) dăunează dezvoltării funcţionării creierului uman întrucât activitatea corticală atunci când suntem în faţa ecranului e complet diferită decât cea întâlnită în viaţa reală a oamenilor Privitul îndelung şi regulat: La copii - va influenţa modul în care creierul răspunde la provocările lumii reale; - inhibă emisfera stângă, ducând la deficienţe în ceea ce priveşte gândirea logică, vorbirea, construirea frazei, scrisul şi cititul - inhibă funcţionarea cortexului, afectând capacitatea de concentrare, atenţia, motivaţia. La adulţi – intensifică starea de nervozitate, scăderea memoriei şi a capacităţii de concentrare, apariţia stării de pasivitate, a plictiselii, a depresiilor.