DLC XXXIX anul III
DIN
info-hobby 8/2016 Din cuprins:
Pregătiri, pregătiri
FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016 Seniori ai filateliei românești
MIRCEA-PETRE STÂNCULESCU Gratitudine mentorului
VALERIU NEAGA Tiraj vs. raritate vs. grad de preferinţă
Numismatică Primim la redacție
philatelica.ro CURRICULUM VITAE CARTO-FILATELIC NEMȚEAN
Colecții și colecționari ANUNȚURI - ANUNȚURI De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești
București - România
Ne vedem la Bacău !
apare ori de câte ori este necesar
info-hobby XXXIX Pregătiri, pregătiri
FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016
Încet-încet ne apropiem de marele eveniment al toamnei Salonul Carto-Filatelic București 2016. Ambele componente ale salonului, expoziția FILA-CARTO București 2016 și cea de a XXI-a ediție a Bienalei de filatelie polară, sunt în grafic cu pregătirile. La data aparției info-buletinului nostru erau înscrise 63 de exponate de literatură, respectiv 10 ale colecționarilor polariști. Din țară și de peste hotare. Pentru FILA-CARTO putem face detalieri: 6 participări la Clasa Hors Concurs, 21 înscrieri la Literatură filatelică + 2 la Literatură de popularizare, 23 de lucrări la clasa Literatură cartofilă. Mai sunt 4 înscrieri la clasa Reviste, 3 la Culegeri de articole și 4 la clasa Cataloage. Cele 5 ștampilele au fost trimise, spre aprobare, la Compania Națională Poșta Română, fiind avizate și cele 5 plicuri speciale pregătite pentru acest eveniment. Și despre Catalogul manifestării sunt vești bune, el fiind full color și aproape finalizat. S-a primit și aprobarea oficială de găzduire a expoziției la Palatul Palamentului. Se fac eforturi pentru găsirea mobilierului și aparaturii necesare, se gândește modul de aranjare a exponatelor, cum va fi festivitatea de deschidere, protocolul, târgul colecționarilor ș.a.m.d. Vor fi acordate și ceva premii. Aici lucrurile sunt în faza tatonărilor, sponsorii grei lăsându-se încă așteptați. Intenția organizatorilor este de decerna două premii mari și o serie de premii speciale cu dedicație, asigurate de colegi de-ai noștri din țară și din capitală. Oricine e binevenit în asigurarea acestor semne de recunoaștere a eforturilor autorilor și expozanților înscriși la ambele expoziții ! Am primit semnale și din partea competitorilor la FILACARTO București 2016. Mai ales legate de panoul ilustrativ. Cum acesta nu este un exponat clasic, fiind o prezentare in micro a lucrării înscrise, el va demonstra capacitatea de ilustrarea a cuprinsului publicației, aflate în competiție, pe cele 16 file ale panoului. Prima filă va fi dedicată titlului și unei scurte introduceri, a două va reproduce coperta I a lucrării înscrise, iar celelate 14 file vor cuprinde diverse piese / pagini din lucrarea respectivă. Nu avem nicioîndoială că toți competitorii se vor prezenta la cele mai înalte cote. Este timp suficient pentru definitivarea panourilor, care vor fi, cu siguranță, mult apreciate de vizitatori. Citiţi
FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro ◊ Studii filatelice brașovene ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ Un pic mai bine informaţi ! Contează !
02 Din lumea colecționarilor
MIRCEA-PETRE STĂNCULESCU
Info-Hobby 8/2016 Seniori ai filateliei românești
Seniorul Mircea-Petre Stănculescu (n. 18 iulie 1934) rămâne în filatelia românească ca unul dintre deținătorii unei valoroase colecții de mărci clasice CAP de BOUR și post-clasice PRINCIPATELE UNITE. Convins că filatelia face parte din cultura națională, cu exponatul ROMÂNIA - STUDY OF CLASSICAL ISSUES, 1858-1872 a cucerit cele mai înalte distincții posibile la expoziții mondiale de filatelie (GRANADA'92, POZNAN'93, TORONTO'96, INSTANBUL'96, TEL AVIV'98, MELBOURNE'99), a participat la clasa Onoare la LONDRA 2000, a fost comisar la expozițiile mondiale de la Istambul - 1996, Tel Aviv – 1998, Melbourne – 1999, Londra – 2000 și Viena – 2000, numele României fiind rostit cu respect la toate întâlnirile internaționale. A publicat, totodată, mai multe studii și articole, cel privind Reimpresiunile primelor mărci poștale românești (Filatelia nr.1 și 2/1996) fiind unul de referință. Între anii 1992 și 2000, Mircea-Petre Stănculescu a condus destinele filateliei românești în calitate de președinte al Federației Filatelice Române. „Este important să reținem că în perioada 1992-1996 mișcarea filatelică - atât în formele ei organizate, cât și în realitățile ei concrete și individuale - s-a întărit calitativ / ... / Dragostea față de marca poștală și frumusețea ei, pe care o presupune pasiunea fiecărui filatelist, ar trebui să fie determinant <<cântărită>> de posibilitățile pe care economia de piață și costurile ei le-a permis.”, scria domnia sa într-un editorial publicat la încheierea primului mandat. (Filatelia, 10/1996) În 1996, a sprijinit înființarea Comsiiei de Cartofilie, acest hooby intrând oficial în circuitul expozițional cu rezultate din ce în ce mai spectaculoase și în domeniul cercetării cartofile. Deși aflat într-o permanentă criză de timp, fiind avocat, predând, totodată, cursuri de drept penal special la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti și examinator de drept penal şi procesual penal la examenele de intrare în avocatură şi de definitivare în profesia de avocat în cadrul Baroului București (din 1990), Mircea-Petre Stănculescu s-a preocupat ca Federația să nu aibă probleme de ordin financiar, dând un nou impuls activității filatelice românești. În acele timpuri Federația Filatelică Română avea 45 de membri ! „Nu latura financiară trebuie să constituie aspectul principal al raporturilor dintre Federație și membrii săi, ci sprijinul organizatoric, de informare și de reprezentare pe plan intern și internațional a membrilor Federației de către aceasta.” (Filatelia, 10/1996) Ca urmare, în acea perioadă, au avut loc importante manifestări filatelice interne, culminând cu ROMFILEX'96 și Bilaterala ROMÂNIA-ISRAEL, găzduite la Palatul Parlamentului, bilanțul premiilor și medaliilor obținute de filateliștii români rămânând cel mai ridicat din toate timpurile. (GSM)
GRATITUDINE MENTORULUI În memorabila zi de 1 iulie 2016 s-au împlinit nouăzeci de ani de când, în satul Pereni al comunei Hâncești din Basarabia, s-a născut patronul spiritual al Societății Române de Maximafilie dr. Valeriu Neaga (SRMDVN). Pentru a transmite generațiilor viitoare de maximafiliști profunda recunoștință datorată de membrii asociației noastre mentorului lor, la inițiativa SRMDVN și cu remarcabila contribuție a Poștei Moldovei, a fost realizată și lansată în beneficiul maximafiliștilor, o carte poștală ilustrată maximă. Portretul doctorului Valeriu Neaga reprezentat pe ilustrata-suport (în două variante grafice) realizează concordanța de imagine cu timbrul personalizat realizat de Poșta Moldovei, concordanțele fiind completate cu cele de timp și de loc marcate de ștampila poștală de zi aplicată la data de 1 iulie la Oficiul poștal al satului natal Pereni. Datorăm realizarea maximafilă, amabilității și profesionalismului Victoriei Tănase, șefa serviciului filatelic al Poștei Moldovei - Chișinău, generozității Gabrielei Mircea-Neaga și tenacității președintelui SRMDVN, Vasile Doroș. Tuturor, sincere mulțumiri ! (Mihai Ceucă)
Info-Hobby 8/2016
Din lumea colecționarilor 03
Tiraj vs. raritate vs. grad de preferinţă * Max Peter Am ajuns la un punct delicat în istorioara noastră, referitor la factorii care influenţează preţul mărcilor poştale. Dar înainte de a intra în miezul problemei, să clarificăm câţiva termeni, absolut necesari. În limbajul uzual al filateliştilor, vorbim mai mereu de „tirajul unei emisiuni“. Din experienţă, am constatat că o bună parte dintre pasionaţi nu prea ştiu nici ce înseamnă tiraj, nici ce înseamnă emisiune. Clarificările sunt necesare, deoarece aceşti termeni ar trebui să fie, din punct de vedere metodologic, valabili nu numai pentru emisiunile puse în circulaţie, să spunem, după 1960, ci pentru toată perioada în care au existat şi s-au utilizat mărci poştale. Să vedem, prima dată, ce este aceea emisiune. În înţelesul actual uzual, termenul de emisiune este similar cu cel de serie. El se referă la mărcile poştale care au fost puse în circulaţie la aceeaşi dată, având unele similarităţi de temă şi de unitate grafică(pentru tema serialului, nu ne interesează celălalt înţeles găsit prin dicţionare: activitatea de punere în circulaţie a uneia sau mai multor mărci poştale). Cine stabileşte componenţa unei emisiuni de mărci poştale ? Păi emitentul, adică administraţia poştală a ţării / teritoriului respectiv, prin actul administrativ cu ajutorul căreia se anunţă publicul de punerea în circulaţie a noilor mărci (respectiv prin care raportează acest lucru la Biroul filatelic al Uniunii Poştale Universale). Până aici, toate-s bune şi frumoase, dar situaţia începe să se complice dacă începem să dăm anii înapoi şi ne referim la emisiuni mai vechi. Egalitatea pusă de colecţionari între noţiunile de emisiune şi serie poate face victime. Cum aşa ? Păi, depinde ce catalog utilizează respectivul colecţionar, deoarece câte bordeie, atâtea obiceiuri sunt printre editorii cataloagelor generale. Voi da numai două exemple: - catalogul francez Yvert & Tellier, din fericire pentru unii, utilizat din ce în ce mai puţin astăzi, cataloghează mărcile de poştă aeriană într-un capitol separat la ţara în cauză, iar emisiunea şi respectiv şi seria sunt sparte, dacă în emisiunea / seria respectivă există pe lângă mărcile normale şi mărci pentru poşta aeriană; - catalogul american SCOTT are altă invenţie: toate mărcile care au suprataxă sunt catalogate drept „semipostals”, iar dacă o emisiune / serie pe lângă mărcile normale şi mărci cu suprataxă, emisiunea este iarăşi spartă. Başca mărcile de poştă aeriană, care sunt catalogate la fel ca în Yvert. Care este impactul asupra colecţionarilor ? Păi, prin ţările respective (dar şi pe portalurile de licitaţii online), există serii / emisiuni din ambele categorii care se vând sparte, deoarece noţiunea vânzătorului legată de serie este diferită de cea a colecţionarilor care utilizează alte cataloage de referinţă. Mai apare o problemă legată de noţiunea de emisiune. Ce facem cu mărcile mai vechi, cu model şi alte caracteristici identice, dar care nu au fost puse în circulaţie la aceeaşi dată ? Exemplele ar putea fi chiar numeroase (de pildă mărcile româneşti din emisiunile denumite Vulturi, Cifra în patru colţuri, Spic de grâu, Ferdinand, uzualele Mihai ş.a.m.d.). Aici se pare că editorii cataloagelor au adoptat o poziţie oarecum comună: pentru uşurinţa şi simplificarea catalogării, mărcile cu similitudini ale desenului au fost grupate, chiar dacă punerea în circulaţie a avut loc efectiv la date diferite. Aici, noţiunea de emisiune (dar şi cea de serie) capătă un caracter generic. Acum să vedem şi ce înseamnă tirajul unei mărci / emisiuni. De regulă, tirajul se referă la numărul total de exemplare imprimate / puse în circulaţie de către administraţia poştală. Avem, pe de o parte, tirajele individuale ale fiecărei mărci dintr-o emisiune, iar pe de altă parte avem un tiraj al seriilor complete (care este de fapt cel mai mic tiraj dintre mărcile unei emisiuni/serii). Specialiştii mai folosesc noţiunea de tiraj şi pentru a desemna altceva decât un număr, o cantitate. De pildă, la mărcile litografiate unii autori au nominalizat la câteva piese unele caracteristici de culoare („tirajele în galben-portocaliu“ şi
04 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 8/2016
„tirajele în ocru“ la marca de 2 parale Cuza 1865), sau la anumite imprimări caracteristice unui an / perioade (de exemplu la emisiunea Spic de grâu unii specialişti vorbesc de „tirajul pe hârtia cutare, cu filigranul cutare“). Câteodată deci, noţiunea de tiraj ar putea fi echivalată cu cea de tranşă sau cu cea de livrare. Să ne întoarcem la tema noastră, cea legată de preţ. De aici încolo, când vorbim de tiraj ne referim la noţiunea de cantitate. Într-o lume ideală, tirajul unei mărci ar trebui să fie invers proporţional cu preţul său, respectiv cu raritatea mărcii respective. Numai că nu suntem într-o lume ideală. În general, mărcile cu un tiraj mai mic sunt mai rare şi mai scumpe pe piaţă decât cele care au un tiraj industrial. Dar aici intervine un alt factor, cel amintit în titlul prezentului capitol: gradul de preferinţă. Adică nivelul de cerere pentru piesa respectivă pe piaţa filatelică. Trebuie să mai facem o paranteză. La unele mărci mai vechi nu se cunoaşte tirajul, nici măcar cu aproximaţie. În acest caz, pentru evaluarea acestor mărci, specialiştii ţin cont de câţiva factori: - frecvenţa de apariţie pe piaţa filatelică; - existenţa în colecţiile cunoscute (sau absenţa ei, după caz); - raritatea relativă faţă de mărci cu tirajul cunoscut, din aceeaşi ţară şi din aceeaşi epocă (cele două condiţii sunt importante); - numărul total de exemplare cunoscute (numai pentru piesele deosebite). Mai trebuie precizat un lucru: tirajul efectiv aflat pe piaţa filatelică suferă o diminuare continuă din cauza câtorva factori: - se produc situaţii de forţă majoră (incendii, cutremure, inundaţii, furturi urmate de aruncare) în care se pierd colecţii şi / sau stocuri de mărci (în decursul a 100-130 de ani astfel de situaţii tind să devină sesizabile); - o parte a mărcilor sunt deteriorate chiar de către posesorii lor, din neatenţie, ajungând să nu mai stârnească interesul altor colecţionari / comercianţi. Menţionam ceva mai sus noţiunea de raritate relativă. Compararea rarităţii unor piese este bine să se facă între mărci din aceeaşi ţară, dar şi din aceeaşi perioadă, în caz contrar existând riscul de a trage o concluzie total eronată. Şi voi da un exemplu elocvent. Avem două piese: - o marcă românească din anii 2000, cu un tiraj de 50.000 exemplare; - o marcă germană din anii '50 ai secolului trecut, cu un tiraj de 200.000 exemplare. Dacă am trăi într-o lume ideală, marca românească ar trebui să fie de patru ori mai rară decât cea germană. Dar situaţia stă exact invers, tocmai din cauza cererii. În România, mai există vreo 5.000 de colecţionari, din care mai puţin de jumătate sunt interesaţi de epoca de după 1990. Pe când în Germania, sunt cam 300.000 colecţionari, majoritatea fiind interesaţi de piesele lor din perioada de după război. Ce marcă va avea cererea mai mare ? Normal că piesa germană, care - în cifre exacte - este mai „comună“ decât cea românească, numai că pe cea germană o găseşti mai greu decât pe cea românească. Astfel, este normal ca în cataloage cota mărcii germane să fie mai mare decât cota celei româneşti. Referitor la cote şi la raritatea relativă între piese, mai există o chichiţă necunoscută de cea mai mare parte a colecţionarilor. Raritatea unei mărci are un caracter oarecum regional. Să mă explic: O marcă are în catalogul Michel o anumită cotă. Acea cotă este de cele mai multe ori diferită de cota pe care aceeaşi marcă o primeşte în SCOTT, în Yvert sau în Stanley Gibbons, deoarece fiecare catalog dintre cele citate apreciază raritatea mărcilor din ţara unde se află editorul. În mod cert o anumită piesă din România nu a ajuns în cantităţi egale şi în Germania, şi în SUA, şi în Franţa, şi în Marea Britanie. De aici şi diferenţele. Că unele sunt cam deplasate (după cum apreciază unii colecţionari), asta este cu totul altceva. Mai este o problemă legată de caracterul teritorial al rarităţii. Am constatat-o în mod direct şi personal, cu ocazia unor târguri şi expoziţii. Unele mărci sunt mai uşor de găsit în străinătate decât în ţară, deoarece au avut, la vremea lor, un nominal folosit doar pentru tarifele corespondențelor externe. Mărcile au „fugit“ din ţară odată cu corespondenţa expediată în străinătate, rămânând în cea mai mare parte acolo. De aici şi diferenţa de raritate între zonele geografice pentru aceeaşi marcă. * Preluare din lucrarea Care este preţul mărcilor poştale ? Scurt ghid destinat colecţionarilor, cu acordul autorului.
Info-Hobby 8/2016
Din lumea colecționarilor 05
Dragii mei, Vă mulțumesc tuturor pentru cuvintele și felicitările adresate cu ocazia realizării albumului-catalog CHEVALLIER – cronicarul foto al plaiurilor nemțene, precum și pentru catalogul ilustrat România în viziunea lui Arthur Fr. Kruger. Am primit mesaje în acest sens de pe toate continentele. Mai puțin Antarctica ! Mă simt obligat să răspund public tuturor, consultanți, consilieri, referenți, cât și celor care mi-au scris pentru prima oară, deoarece meritul aparține în mai mare sau mai mică măsură și colaboratorilor. Asemenea lucrări cartofile de mari dimensiuni, cu un subiect atât de complex, nu pot fi realizate decât printr-o largă conlucrare cu deținătorii de piese. În cazul de față, fotografii de interes public realizate de marele artist-fotograf Chevallier. Mulțumirile mele se îndreaptă, totodată, spre cei care mi-au trimis scanuri ale unor fotografii neincluse în prima ediție. Iată, deja, vorbim de o a doua ediție ! Gândul meu se îndreaptă, în special, spre domnul Ilie Gânga (Piatra-Neamț), o adevărată surpriză colecționistică. Niciodată nu-i prea târziu, modul de redactarea permițând oricând completarea cu noi imagini și corectarea eventualelor și inerentelor greșeli de redactare sau informații eronate. În noiembrie se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Adolphe A. Chevallier, când dorim organizarea unei manifestări la București, ținând cont că și aici Adolphe Chevallier a avut un studio foto. Cu această ocazie, cu siguranță, vom putea oferi și alte informații inedite despre cel aniversat. Cealaltă lucrare, de dimensiuni mult mai mici, România în viziunea lui Arthur Fr. Kruger vine ca o recunoaștere a valorii unui mare editor de ilustrate, care s-a implicat în realizarea unor vederi pentru România anilor '70, ai secolului trecut. Să nu credeți că a fost simplă redactarea lucrării. Dar cu sprijinul mai multor colecționari și a sfaturilor primite a rezultat un catalog aproape complet. Lipsește, teoretic, o ilustrată (1135.15) și conținutul unui carnet. Ambele proiecte au fost derulate sub egida Comisiei Literatură și Cercetare a Federației Filatelice Române, comisie pe care am onoarea să o coordonez. Din această comisie fac parte personalități ale filateliei și catofiliei românești. Din zona cartofiliei aș aminti pe Romeo Alexandrescu, Valeriu Avramescu, Mihai Ceucă, Șerban Drăgușanu, Helmut Kulhanek, GabrielOctavian Nicolae, Viorel Nicolau, Ionel Novac, Constantin Pațilea, Nicolae Salade, Lucrețiu Tudoroiu. Știți și dumneavoastră că de-a lungul celor cinci ani de când coordonez activitatea comisiei, s-au realizat multe cărți cu subiect cartofil sau filatelic, câteva fiind adevărate lucrări de referință. Am trimis tuturor bibliografiile cartofile și filatelice realizate tot în cadrul Comisiei. Am trecut, de asemenea, la realizarea lucrărilor și exponatelor de cartofilie în format pdf pentru a putea fi ușor de postat pe internet datorită prietenului nostru Constantin Pațilea pe site-ul Clubul Colecționarilor Piatra-Neamț http://clubulcolectionarilorpiatraneamt.blogspot.ro/. După cum știți obiectivul principal în privința cartofiliei e să acoperim toate județele țării cu albume / cataloage / compendii cartofile cu piesele apărute măcar până în 1938. Ele completează, vizual, istoria trăită de părinții, bunicii și străbunicii noștri, istorie falsificată la greu, cea adevărată fiind,încă, puțin cunoscută. Astfel, imaginile suplinesc cuvintele și arată că nu am fost un popor barbar, needucat și lacom după bunuri lumești. Eram europeni ! Regatul România a avut o viață sprituală și culturală bogată, cu importante contribuții la viața Europei și a planetei. Dacă întâmpinați greutăți în realizarea unor proiecte personale filatelice și cartofile, e vorba de informații, sfaturi și piese, nu ezitați să cereți sprijinul membrilor comisiei. Sunt oameni extrem de deschiși care, cu siguranță, pot oferi informațiile de care aveți nevoie și sfaturile necesare în realizarea proiectelor dumneavoastră. De asemenea, paginile buletinului info-hobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR, ajuns la numărul 39, vă stau la dispoziție pentru a face cunoscute și populariza intențiile dumneavoastră de studiu și cercetare. Cu toată considerația, Sergiu Găbureac
Studiul mărcilor poștale vă oferă mari satisfacții ! Atenție pe magazinul e-Bay sunt acceptate tot mai multe falsuri filatelice ! E mai bine este să consultați un filatelist specializat.
06 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 8/2016
Numismatică A trecut ceva vreme de când nu am mai prezentat emisiuni numismatice ale Băncii Naționale a României. Reamintim că au fost emise și monedele curente pentru anul 2016, la care doar anul emiterii este schimbat.
Denumirea emisiunii monetare sau medalistice 130 de ani de la nașterea lui Mateiu I. Caragiale 02.11.2015 10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000; Dimensiune: diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 250 ex.
140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din București 07.12.2015 200 lei; Greutate: 15,551 grame aur 999/1000; Diametru 27 mm; Margine netedă; Tiraj: 150 ex.
Istoria aurului – Coroana reginei Maria 21.12.2015 10 lei; Greutate: 1,224 grame aur 999/1000; Diametru 13.92 mm; Margine zimțată; Tiraj: 500 ex.
150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista Familia 08.02.2016 10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000; Diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 200 ex.
175 de ani de la nașterea lui Petru Poni 22.02.2016 10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000; Diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 200 ex.
150 de ani de la înființarea Academiei Române 14.03.2016 Set de 3 monede: a) 100 lei; Greutate: 6,452 grame aur 900/1000; Diametrul 21 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex. b) 10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000; Diametrul 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex. c) Valoare nominală: 1leu; Greutate: 23,5 grame tombac-cuprat -/1000; Diametrul 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex.
Sursa: http://www.bnr.ro/Numismatica-726.aspx
Avers
Revers
Din lumea colecționarilor 07
Info-Hobby 8/2016 Denumirea emisiunii monetare sau medalistice
Avers
Revers
575 de ani de când Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei 04.04.2016 100 lei; Greutate: 6,452 grame aur 900/1000; Diametru 21 mm; Margine zimțată; Tiraj: 250 ex.
Guvernatori ai Băncii Naționale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu și Ion I. Lapedatu 15.04.2016 Set de 3 monede a) 100 lei; Greutate: 6,452 grame aur 900/1000; Diametru 21 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex. b) 10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000 Diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex. c) 1 leu; Greutate: 23,5 grame tombac -/1000; Diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 150 ex;
200 de ani de la nașterea lui Constantin A. Rosetti 16.05.2016 100 lei; Greutate: 6,452 grame aur 900/1000; Diametru 21 mm; Margine zimțată; Tiraj: 250 ex.
210 ani de exploatare industrială a apelor minerale naturale Borsec
30.05.2016
10 lei; Greutate: 31,103 grame argint 999/1000; Diametru 37 mm; Margine zimțată; Tiraj: 200 ex.
Pentru dezbateri carto-filatelice&numismatice și informații recomandăm grupul (1.536 de membri)
FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts
Pentru licitații
PHILATELIC AUCTIONS ROMANIA http://www.facebook.com/groups/philatelicauction/?fref=ts AFIȘE, RECLAME, CĂRȚI POȘTALE https://www.facebook.com/groups/980649841987238/?fref=ts NUMISMATIC AUCTIONS (1053 membri) https://www.facebook.com/profile.php?id=405150686271074&ref=ts&fref=ts
08 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 8/2016
Primim la redacție
philatelica.ro nr.1 (40) ianuarie-martie 2016 Prin bună voința dlor Dan Dobrescu și Coriolan Chiricheș primim un nou număr al cunoscutei reviste bilingve (româno-engleză) de studii și informații filatelice ajunsă la numărul 40. La mai multe ! Aflăm, în acest număr, datorită cercetătorului Dan Simion Grecu noi date despre Poșta militară greacă pe teritoriul României (1919). Dumitru F. Dumitru, senior al filateliei românești, moderatorul Gâlcevei carto-filatelice de la AFB, este onorat cu un material aniversar. Despre Cărțile poștale militare ale verteranilor de război 1974-1989 ne dă noutăți alt cunoscut cercetător Călin Marinescu, cu un bogat material iconografic. Emanoil Săvoiu semnalează o ștampilă necunoscută a Oficiului telegrafic - poștal militar Rahova, înființat la 9/21 noiembrie 1977. Povestea timpului la Slănic-Moldova este relatată de băcăoanul Mihai Ceucă, cel care a reușit să acopere din punct de vedere cartofil cam tot județul Bacău punând la treabă colecționarii din zonă. Victor Manta ne vorbește despre Zborul spre libertate, iar Gheorghe Tudor face câteva precizări asupra unor Acte de procedură juridică. Tot aici sunt prezentate emisiuni ale Romfilateliei, după care dr. Cristian-Andrei Scăiceanu redă Documente referitoare la începerea activității poștale în România în timpul ocupației din Primul Război Mondial. Spre final, Mihai Ceucă revine cu o pledoarie pro prezentarea exponatelor pe pagini format A3. Sunt reproduse noi realizări ale cunoscutului maximafilist dr. Ioan Daniliuc. Aflăm că prietenul nostru, prof. Nicolae Salade a fost declarat maximafilistul anului 2015. Felicitări !
CURRICULUM VITAE CARTO-FILATELIC NEMȚEAN O radiografie a fenomenului colecționistic pe plaiuri nemțene a fost realizată de prietenul nostru, ing. Constantin Pațilea. În paginele monografiei sunt cuprinși 58 de ani de activitate a filateliștilor și cartofililor nemțeni în plan local și național. Un bogat material iconografic ilustrează evenimentele organizate de-a lungul timpului, multe de importanță națională, cum ar fi prima Expoziție Națională de Cartofilie cu prilejul Centenarului cărții poștale ilustrate românești sau simpozioanele cartofile și nu numai, ce însumează 22 de ediții. Să nu uităm, la Neamț au existat 1.002 membri ai AFR. De ce nu mai sunt ? Răspunsul nu e la Neamț !
Colecții și colecționari
ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Caut materiale filatelice cu și despre Nadia Comaneci, The Beatles și Moș Crăciun. Paul Vasile e-mail: paul.vasile1@gmail.com *
Vând vederi noi și circulate, românești și străine, 1915 -1960. Gheorghe Stoian - stoianmariaa@gmail.com *
Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2016. Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile anterioare, este binevenită. Sergiu Găbureac
Schimb / cumpăr / vând erori, varietăți și curiozități filatelice românești perioada modernă și contemporană (1903-2016). Sergiu Găbureac *
Schimb / cumpăr / ilustrate ROMÂNIA editate de Ad. Kruger Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com *
De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești - Anul 1935
Piese din colecțiile Victor Iordache și Sergiu-Marian Găbureac Ca de obicei, depistarea unor erori o lăsăm în seama Dumneavoastră. Citirea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.
Târgul Colecționarilor de la Brașov locul marilor surpize colecționistice !
Contestațiile vor fi analizate în regim de urgență ! Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.
O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare ! NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ !
Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com
INFORMAȚIE = PUTERE !
Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite ! Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.
Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. XXXIX pdf gratuit Nr. 9/09.09.2016
Probabil cea mai citită publicație de profil din România !