DLC XLI - anul III
DIN
info-hobby 10/2016 Din cuprins: A fost FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016 Bilanțul Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ (2011-2016) CARE ESTE PREȚUL MĂRCILOR POȘTALE ? (V) Considerații asupra emisiunii de timbre uzuale „Carol II – călare” (II) Primim la redacție
ROMÂNIA și PAOLO MARZARI Expoziția Filatelică Timişoara 2016 ANUNȚURI - ANUNȚURI De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești 1947 (I)
București - România
Premiile expoziției FILA-CARTO 2016
info-hobby XLI
apare ori de câte ori este necesar
A fost FILA-CARTO 2016 București Manifestarea Asociației Filateliștilor din București sub cunoscutul genericul de ani de zile Salonul Carto-Filatelic București, gazduită de Sala Constantin Brâncuși a Parlamentului României a avut două componente distincte. Expoziția Fila-Carto 2016, dedicată literaturii de specialitate din domeniile filateliei și cartofiliei, organizată în colaborare cu Comisia Cercetare și Literatură a Federației Filatelice Române și cea dedicată filateliei polare aflată la a XXI-a ediție în colaborare cu Gruparea Tematică de Filatelie Polară a Federației Filatelice Române. Ineditul expoziției de literatură a constat în ilustrarea pe un panou a unor aspecte din lucrarea prezentată în competiție. Astfel, vizitatorii, au avut prilejul să vadă piese care au stat la baza studiului și cercetărilor efectuate de autori. Nu avem cunoștință ca la vreo altă expoziție de literatură filatelică sau cartofilă (națională, europeană sau mondială) cu clase de literatură să se fi realizat așa ceva. Am dorit ca prin intermediul expoziției să fie cunoscută munca cercetătorilor în domeniul filateliei și cartofiliei din ultimii zece ani. Mai ales, în domeniul cartofiliei s-au adus importante contribuții la istoria vizuală a României de la sfârșitul secolului al XIXlea până la jumătatea secolului următor. Au prezentat lucrări publicate mulți cunoscuți colecționari: Horia Blănaru, Vasile Braia, Ioan Catană, Mihai Ceucă, Constantin Ciobanu și Maria Godorozea (R. Moldova), Aureliu Ciobanu (R. Moldova), Dan Dobrescu, Mircea Dragoteanu, SergiuMarian Găbureac, Călin Marinescu, Marius Muntean, Viorel Nicolau, Ionel Novac, Iulian Panait, Constantin Pațilea, Vasile Popescu, Nicolaie Stan, Gheorghe Stănescu, Gabriel Nicolae, Corneliu Stoica, Cătălin-Sorin Tudose, Dan Zamfirache, precum și cele regretatului Corneliu Beda. Unii colecționari au participat cu articole publicate de-a lungul acestei perioade: Vladimir Babici (R. Moldova), Alexandru Bartoc, Dumitru F. Dumitru. De asemenea, presa de profil a fost prezentă cu periodice scoase în această perioadă: Filatelia, philatelica.ro, Buletin filatelic (R. Moldova), Curierul Filatelic, Filatelistul feroviar ... Menționăm participarea Poștei Moldovei cu Catalogul mărcilor poștale ale Republicii Moldova 2006-2015, oferind și un premiu special. Regret că Poșta Română și Romfiliatelia nu au avut cu ce participa nici la această expoziție, preocupările lor pentru filateliști fiind de natură speculativ-comercială. La Bienala de Filatelie Polară au fost prezentate interesante exponate ale colecționarilor Anton-Mircea Băloiu, Dan Dumitrescu (Suedia), Ion Marinescu, More Zoltan, Titus Rogojan, Nicolae Salade, Emil Stanciu, Petru Suciu și Marian Vasile. În prezența unui public select la vernisaj și simpozion au avut intervenții Leonard Pașcanu, președintele Federației Filatelice Române, Dumitru F. Dumitru, coordonatorul general al manifestării Sergiu Găbureac, președintele Comisiei Cercetare și Literatură, Mihai Costin, Călin Marinescu, prerședintele juriului și Doru Parfenie. Pentru reușita manifestării s-au implicat mulți colegi Anton-Mircea Băloiu, Adrian Bejan, Mihai Costin, Gheorghe Cotolan, Șerban Drăgușanu, Marius Dumitrescu, Dumitru F. Dumitru, Sergiu Găbureac, Leon Iancovici, Călin Marinescu, Doru Nastac, Doru Parfenie, Emil Stanciu, Victor Ștefănescu, Marian Vasile. care și-au îndeplint cu brio responsabilitățile asumate. Competitorilor și organizatorilor le-au fost oferite diplome și materialele scoase cu acest prilej. Pe lângă cele două premii speciale oferite de Asociația Filateliștilor din București au fost date și premii asigurate de Mihai Costin, Ioan Daniliuc, Dan N. Dobrescu, Șerban Drăgușanu, Sergiu Găbureac, Doru Parfenie, Poșta Moldovei, Editurile Anamarol, Meronia, Omonia și Fundația Culturală Bartoc. Felicitări Asociației Fileteliștilor din București și mulțumiri pentru momentele oferite ! Citiţi
FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ DIN LUMEA COLECȚIONARILOR ◊ philatelica.ro ◊ Studii filatelice brașovene ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ Un pic mai bine informaţi ! Contează !
02 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2016
Expo FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016 - lucrările prezentate în expoziție
Info-Hobby 10/2016
Din lumea colecționarilor 03
04 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2016 La VERNISAJ (fotocronică)
Info-Hobby 10/2016
Din lumea colecționarilor 05
Bilanțul Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ (2011-2016) Comisia LITERATURĂ și CERCETARE, componentă a Federației Filatelice Române, are ca obiective: - promovarea filateliei și cartofiliei românești în țară și peste hotare (expoziții, simpozioane, întâlniri tematice, știri, informații, articole ...) - derularea de proiecte culturale vizând dezvoltarea cercetării filatelice și cartofile în România și sprijinirea și încurajarea celor pasionați în: - realizarea unor lucrări de filatelie: cataloage, monografii, studii, articole, știri ... - realizarea unor lucrări de cartofilie - în special realizarea compendiilor / cataloagelor locale a emisiunilor / edițiilor de cărți poștale ilustrate și a unor albume / monografii cu conținut majoritar cartofil, realizarea de replici după ilustrate vechi ș.a. - tehnoredactarea de materiale specifice: Anuarul Colecționarilor, Bibliografia Națională - Filatelie (carte), Bibliografia Națională Cartofilie (carte), diverse bănci de date, realizarea buletinului infohobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR ș.a. Membrii comisiei sunt personalități ale filateliei și catofiliei românești, care s-au implicat voluntar la îndeplinirea obiectivelor propuse: Sergiu Găbureac - filatelie, cartofilie, coordonatorul comisiei, Romeo Alexandrescu - cartofilie, Francisc Ambruș - filatelie, Valeriu Avramescu - cartofilie, Alexandru Bartoc - aerofilatelie, +Corneliu Beda - cartofilie, - Horia Blănaru - filatelie, Mihai Ceucă - maximafilie, cartofilie, Șerban Drăgușanu - cartofilie, Marius Jianu - filatelie, Cornelius Ionescu - filatelie, László Kállai - filatelie, Helmut Kulhanek - cartofilie, Călin Marinescu filatelie, Gabriel-Octavian Nicolae - cartofilie, Viorel Nicolau - cartofilie, Constantin Pațilea - cartofilie, Nicolae Salade - filatelie, cartofilie. Lucrețiu Tudoroiu - cartofilie. Înscrierea în cadrul comisiei este voluntară, pe baza unui CV filatelic / cartofil, lista fiind permanent deschisă. Activitatea membrilor comisiei s-a desfășurat în mod individual și colectiv, comunicarea fiind realizată, în principal, prin e-mail, rețele de socializare, fiind reflectată, periodic, în presa carto-filatelică, mass media, la diverse manifestări filatelice, precum și pe site-urile și blogurile de profil de pe internet. În această perioadă au fost publicate peste 20 lucrări de filatelie și paste 60 volume de cartofilie sau cu o puternică componentă cartofilă, membrii comisiei, prin exemplul personal, fiind un factor mobilizator. Au fost participări la toate expozițiile naționale filatelice și cartofile, care au avut clasa LITERATURĂ, menționând în special expozițiile de literatură organizate de colegii de la Cluj-Napoca. S-au organizat simpozioane tematice, lansări de carte la Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Botoșani, Bistrița, București, Cluj-Napoca, Constanța, Piatra-Neamț, Reșița, Timișoara, Zimnicea ... Vești bune s-au primit și de la celebra firmă MICHEL, în urma demersurilor făcute pentru competări ale catalogului destinat României privind erorile filatelice. Permanent s-a avut în vedere promovarea filateliei și cartofiliei prin editarea buletinului info-hobby Din lumea colecționarilor Nr. 1/2014-2016 (editor-coordonator Sergiu Găbureac); studii, articole, știri în presa de specialitate: Filatelia, Magazin de Filatelie, Cartofilie și Numismatică, Curierul Filatelic, philatelica.ro; participare la emisiuni tv pe teme carto-filatelice, posturi locale de televiziune, știri, articole în presa scrisă ș.a. De asemenea, promovarea filateliei și cartofiliei s-a făcut pe site-uri și bloguri: http://www.federatia-filatelica.ro/, http://www.kolector.ro/, http://romanianstampnews.blogspot.ro, http://colectii.toateblogurile.ro/, http://srmdvn.blogspot.com/, http://www.stampland.net/, http://www.ubm.ro/sites/al/index.php/catalog-filatelic/, http://www.alecbartos.com, http://www.lucretiutudoroiu.ro/, http://blogulluigabu.blogspot.ro/ (eticheta Fila-Carto), http://tcvfilia.blogspot.com/ ș.a. și pe rețele
sociale de pe facebook: Federația Colecționarilor din România (1.590 de membri), Filatelia Românească, Romanian Philatelic Studies, Create Stamps ... cât și prin întâlnirile Gălcevei carto-filatelice bucureștene moderate de Dumitru F. Dumitru, ajunsă la 34-a ediție. Mulțumiri tuturor colecționarilor pentru contribuția la cercetarea și promovarea celor două pasiuni. Considerăm că mandatul acordat la ultimul Congres al Federației Filatelice Române a fost dus la bun sfârșit. Sergiu Găbureac președintele Comisiei Cercetare și literatură
Studiul mărcilor poștale oferă mari satisfacții ! Atenție pe magazinul e-Bay sunt acceptate tot mai multe falsuri filatelice ! E mai bine este să consultați un filatelist specializat.
06 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2016
CARE ESTE PREȚUL MĂRCILOR POȘTALE ? * (V) DESPRE CALITATE Max Peter Încet-încet ne-am apropiat de o problemă care a generat multe dureri de cap colecţionarilor, este vorba despre calitatea pieselor şi preţurile corespunzătoare nivelului de calitate al acestora. În capitolul anterior am arătat că fiecare catalog din cele consacrate face unele menţiuni în prefaţă sau în manualul de utilizare, referitoare la nivelul de calitate pentru care editorii respectivi consideră că sunt atribuite cotele acordate mărcilor poştale. Aici apar însă unele particularităţi care trebuie menţionate: - nivelul mediu de calitate pentru care cataloagele internaţionale acordă cotele este stabilit pe baza celor mai bune practici din ţara/zona de utilizare a catalogului respectiv; - nivelul mediu de calitate al unei piese căreia i s-a atribuit o anumită cotă întrun catalog poată să nu corespundă sau să nu aibă un echivalent pentru aceeaşi piesă cotată de către un alt catalog. Cu alte cuvinte, chiar dacă ne apucăm să comparăm cotele aceleiaşi mărci în două sau mai multe cataloage, s-ar putea să comparăm mere cu pere şi cu prune, deoarece standardele pot fi diferite. Acest lucru nu îl puteţi găsi nicăieri menţionat sub formă scrisă, ci se bazează pe observaţii personale, făcute timp de zeci de ani. Această situaţie este cauzată de faptul că nu există un standard universal privind calitatea mărcilor poştale, ci numai standarde regionale sau naţionale, care şi ele (de cele mai multe ori) nu sunt clar exprimate în reglementări ale organizaţiilor/asociaţiilor colecţionarilor, tocmai pentru că de multe ori un număr limitat de experţi şi negustori urmăresc menţinerea unui oarecare monopol pe piaţa expertizelor şi evaluărilor. Referitor la standardele de calitate, nu am întâlnit decât două de luat în seamă până în prezent. Unul este standardul american, care acordă un punctaj de la 1 la 100 fiecărei piese examinate. Mărcile care au fost expertizate de către o comisie de experţi sunt deja, de câţiva ani, tranzacţionate la preţuri uneori fabuloase în raport cu cota mărcii „normale“, iar editorul catalogului SCOTT a şi scos pe piaţă un volumaş (numai pentru mărcile americane mai vechi) destinat acestor piese, denumite de către ei „graded stamps“. În paralel, există chiar o listă cuprinzând statistica pieselor atestate, pe punctaje, pentru fiecare număr de catalog din SCOTT. Un al doilea sistem de clasificare (sau standard) este cel agreat de Societatea Regală de Filatelie din Suedia, el fiind detaliat pe larg în catalogul naţional specializat, publicat de această asociaţie. Acest al doilea sistem de clasificare pare mult mai deschis, în sensul că poate fi mult mai uşor de înţeles şi de adaptat pentru mărcile oricărei ţări, cu unele limitări cauzate de specificul naţional. În România nu a existat niciodată un standard de calitate sau vreun sistem de clasificare cât de cât adecvat, acest lucru ducând ori la supraevaluarea unor piese ori, din contră, la subevaluarea altora. Din păcate, nici nu am avut vreun colecţionar sau expert care să stăpânească aspectele metodice de bază, cu toate că au existat unele încercări în anii '90 ai secolului trecut. Unele orgolii personale ale câtorva colecţionari au dus, până la urmă, la abandonarea proiectului. Există însă şansa ca un eventual standard realizat prin consens să poată fi adoptat de către federaţia noastră naţională. Probabil că şi prezenta broşură ar putea să trezească resentimente din partea unora. Pornind metodic, când vorbim de nivelul de calitate al unei mărci, ne referim în principal la următoarele: 1. Existenţa unor defecte fizice. 2. Guma mărcilor neuzate (neobliterate). 3. Lăţimea marginilor, la mărcile nedantelate (fie ele neuzate sau circulate/obliterate). 4. Centrarea, la mărcile dantelate (fie ele neuzate sau circulate / obliterate). 5. Calitatea ştampilelor, obliterărilor şi anulărilor mărcilor circulate (fie ele nedantelate sau dantelate). 6. Situaţii speciale: calitatea mărcilor aflate pe fragmente sau pe corespondenţa poştală. Tot despre calitate De mai multe ori am purtat discuţii cu colecţionari care mi-au făcut capul mare cu ideile lor, unele absurde, altele neaplicabile. În general este evident pentru mine că mulţi dintre colegii noştri duc lipsă de cultură filatelică, dar (ce-i mai rău) şi de practică. Cred că reiau ceea ce am spus mai demult (şi nu o singură dată): filatelia se face pe mărci, pe piese şi nu pe vorbe şi poveşti. Aceasta este una din cauzele care generează confuzii, interpretări eronate şi evaluări la ochiometru, lipsite de orice logică şi fără nicio bază reală. În ultimul capitol am enumerat şase caracteristici prin care se poate determina nivelul de calitate, dintre care cinci sunt importante pentru mărcile izolate (care nu se află pe fragmente sau pe scrisori). Mai bine zis numai trei pentru fiecare piesă (deoarece caracteristicile 3 şi 4, respectiv 2 şi 5 nu pot apărea concomitent la aceeaşi piesă).
Info-Hobby 10/2016
Din lumea colecționarilor 07
De ce piesele perfecte sunt rare În ecuaţia problemei intră o simplă situaţie statistică, care rezultă din următoarele: - dintr-un număr dat de mărci identice (să spunem că luăm un eşantion de 5.000 de exemplare obliterate dintr-o marcă dantelată provenind din anii ’20 ai secolului trecut), dacă le vom verifica cu mare atenţie, vom constata că un procent destul de însemnat dintre ele pot avea diverse defecte (pliuri, colţi sau dinţi lipsă, subţieri, hârtie pătată, adnotări făcute pe verso cu cerneală sau creion chimic, tipar decolorat etc.); aşa că din cele 5.000 de exemplare, este posibil ca până la 800-1.000 să aibă unul din defectele enumerate mai sus; luăm cifra mai mică, deci rezultă că 4.200 exemplare rămase nu au niciun defect; - din cele 4.200 exemplare rămase, verificăm cu mare atenţie centrarea; vom constata că numărul exemplarelor perfect centrate nu trece de 500 de exemplare; - luăm cele 500 de exemplare fără niciun defect şi centrate perfect şi le verificăm claritatea şi poziţia ştampilelor; din toate cele 500 de piese, reuşim să identificăm până la urmă numai 20 de exemplare care au ştampilele perfect lizibile şi aplicate centrat şi în poziţie verticală pe marcă. OK, după acest exerciţiu (la care cantităţile sunt date doar pentru exemplificare) constatăm că din 5.000 de exemplare, numai un număr foarte mic dintre ele, adică numai 20 îndeplinesc condiţiile de maximă exigenţă privind calitatea. Oricine poate apela la un astfel de exerciţiu în mod practic, dacă dispune de o cantitate suficientă de piese dintro marcă anumită. În urma exerciţiului, va fi evident că numărul pieselor aşa-zis perfecte reprezintă doar un mic procent din numărul total de exemplare care au supravieţuit. Care sunt factorii care influenţează apariţia defectelor ? Ei bine, sunt câteva probleme de bun simţ, asupra cărora nu voi insista prea mult, ci le voi enumera doar: - vechimea emisiunii; - tirajul emisiunii/valorii respective; - distanţa între clişee, la mărcile/emisiunile nedantelate; - sistemul de dantelare, la mărcile dantelate (de regulă, dantelura în linie predispune la mai multe exemplare prost centrate în coală decât sistemul de dantelare în pieptene); - tehnologia utilizată la gumare, pentru mărcile neuzate; Ilustrarea făcută de către Federaţia Filateliştilor din Suedia în propriul catalog specializat, prin care sunt stabilite nivelurile de calitate specifice centrării, pentru mărcile dantelate.
- distribuţia mărcilor la oficii (cu cât dintr-o marcă au ajuns exemplare la mai multe oficii, cu atât cresc şansele identificării unor ştampile clare şi centrate pe marcă, deoarece unii oficanţi au fost mai leneşi sau mai delăsători decât alţii, şi-au format în timp unele obiceiuri sau nu şi-au curăţat şi întreţinut optim ştampilele de zi/obliterante). Mai pe scurt, cine nu vrea să aibă probleme cu calitatea mărcilor, să se profileze pe mărcile noi. Cu cât colecţia merge spre perioada mai veche, cu atât cresc şansele să se găsească mărci cu diverse defecte. Cum ar trebui să fie un standard de calitate ?
Ilustrare făcută de catalogul american SCOTT categoriilor de calitate corespunzătoare integrităţii gumei mărcilor poştale şi indicaţiile corespunzătoate categoriilor şi perioadelor pentru care se aplică, specifice mărcilor americane.
Filatelia românească nu are aşa ceva şi, din păcate, nu prea există nici metodologi dispuşi să realizeze un standard naţional. Probabil că iniţiativa va aparţine unei persoane sau unui grup de persoane, autori ai unui catalog modern. Referinţele legate de calitate făcute în cataloagele româneşti aproape că lipsesc cu desăvârşire. Îmi aduc aminte parcă de unele note din CMPR 1984 (Spineanu) la câteva serii, potrivit cărora exemplarele cu centrare perfectă primesc o primă. Dar este insuficient. Plecând de la primele mărci Cap de bour şi ajungând la emisiunile contemporane, tehnologia de realizare a mărcilor a evoluat constant. Datorită acestui lucru, este imposibil de stabilit un standard unitar şi universal valabil pentru toate emisiunile, de la prima şi până la ultima. Se poate face altceva însă. Pentru fiecare din criteriile numerotate de la 1 la 6 din finalul capitolului precedent se poate stabili câte un nivel cu - să zicem - cinci trepte. Apoi urmează treaba de sisif: stabilirea reducerilor/primelor, pe perioade şi pe emisiuni, pentru fiecare din cele cinci trepte de calitate, ţinându-se cont de condiţiile tehnice de realizare a emisiunilor. Aşa ceva nu cred că poate fi realizat decât de un colectiv format din colecţionari care dispun de cunoştinţe filatelice solide. O astfel de iniţiativă ar trebui sprijinită şi de un organism profesional al negustorilor de mărci, dacă ar exista aşa ceva. * Preluare, cu acordul autorului, din lucrarea Care este preţul mărcilor poştale ? Scurt ghid destinat colecţionarilor.
08 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2016
Considerații asupra emisiunii de timbre uzuale „Carol II – călare” (II) 3. Erori, curiozități, varietăți, rebuturi, falsuri, semnalări
Alexandru Leonard Pop
O caracteristică generală a tirajelor de masă o reprezintă abaterile de la marca standard. Aceste abateri pot fi simple, uzuale, de la diferențe ale hârtiei sau a intensității culorii timbrelor, datorate procesului de tipărire (tranșe succesive și tiraj ridicat), fără valoare filatelică, și unele bine definite, de genul erorilor, care reprezintă un interes ridicat în rândul filateliștilor. Sergiu-Marian Găbureac, binecunoscut cercetător în domeniul abaterilor de la standard al mărcilor poștale românești, a catalogat aceste mărci poștale în patru mari clase: erori, curiozități, varietăți și rebuturi. Iată definițiile oferite de către filatelistul român acestor abateri, fără a intra prea mult în detalii (7): „Eroarea filatelică este abaterea de la marca poștală standard, ce se întâlnește la o singură piesă din coala de tipar, fiind identică cu suratele ei, din colile anterioare sau cele care urmează, de la aceeași poziție. Eroarea filatelică are o bună permanență în cadrul tirajului, nu poate fi unicat, uneori apare de la începutul imprimării până la sfârșit. Curiozități filatelice, care se întâlnesc la nivelul întregii coli de tipar, nu au repetabilitate și identitate decât la nivelul colii de tipar. Varietăți filatelice – abateri de la marca poștală tip întâlnite tot la nivelul întregii coli de tipar, însă au o mare repetabilitate și identitate. Rebuturi / deșeuri – imprimări parțiale prin îndoirea colii sau interpunerea unor hârtiuțe între coala de imprimat și clișeu; defecte de fabricație a hârtiei; întinderi ale cernelurilor; mătuiri; danteluri rezultate prin îndoirea accidentală a colii de tipar, danteluri înecate etc.” Ca o mică completare la definițiile enumerate mai sus, o parte dintre filateliști sunt de părere că eroarea poate să apară nu numai la o piesă singulară ci și la o coală întreagă sau chiar la o parte din tiraj. Eroarea este o abatere de la un standard și nu poate fi definită prin cantitate. În acest sens amintesc mărcile cu centru ranversat sau cele la care lipsește o culoare, care sunt erori clasice. Ele sunt erori de imprimare (pot exista și erori de machetare, erori de dantelare etc). Indiferent din ce categorie ar face parte, trebuie să admitem că astfel de piese există și trebuie luate ca atare. Dacă am încadrat corect piesele studiate și prezentate în continuare, rămâne de văzut. Depinde cât de cârcotași suntem fiecare. Eu sper să o fi făcut bine. O controversă ridicată pe forumurile de discuții o reprezintă existența pe piața filatelică a variantei nedantelate a acestei emisiuni. În Figura 7 am reprodus o asemenea marcă, circulată, purtând data expedierii 3-AUG-1933. Chiar dacă marca nedantelată este recunoscută de marile cataloage filatelice (LP 97a, Mi 436B) există voci care afirmă că această variantă ar fi de fapt o „făcătură” și că mărcile nedantelate sunt obținute în urma tunderii dantelurii. La o analiză comparativă între piesele prezentate în Fig. 1 și Fig. 7. Se poate observa și cu ochiul liber că distanța de la cadrul mărcii și până la marginea timbrului este suficient de mare încât să combată această supoziție. Printre cei care susțin ideea existenței pe piața filatelică a pieselor nedantelate se numără și Mihai Lucian Valea, coordonatorul Clubului Filatelic Bisnumphila al Cercului Militar Bistrița care în 2011 publica în ziarul Răsunetul un articol despre mărcile poştale dantelate și cele nedantelate. Citându-l și pe Sergiu-Marian Găbureac din revista Filatelia nr. 12/2007, Valea ne dezvăluie că: „«Ne povestesc cunoscătorii că, prin propria politică filatelică, regele dictator Carol al II-lea, păstra pentru colecția regală câte două coli nedantelate din emisiunile poștale ale timpului neînregistrate oficial în evidențele administrației poștale…» Cert este că în întreaga perioadă carlistă din filatelie cvasitotalitatea Fig. 7 Nedantelată emisiunilor de mărci poștale, pe lângă tirajele de dantelate mai cuprind și câte un tiraj minor (de regulă 200 de buc.) de nedantelate evidențiate poștal, înscrise în cataloagele filatelice. Avem ferma convingere că emisiunile de mărci poștale despre care se știe că au avut numai tiraje dantelate, au conținut măcar colile de nedantelate destinate colecției regelui filatelist, neînregistrate în evidențele poștei. Asta dacă nu luăm în considerare ipoteza existenței a încă cel puțin 1-2 coli de nedantelate confecționate clandestin și ulterior sustrase de către lucrători «inițiați» din Fabrica de Timbre (8). Și iată că ideea existenței acestei variante ale mărcii începe să capete credibilitate. Tot Mihai Valea continuă în săptămâna următoare (15.07.2011) al aceluiași ziar, în rubrica Colțul filatelistului, cu o analiză minuțioasă a lățimii marginilor timbrelor nedantelate. Concluzia articolului este „că lățimea medie a intervalelor dintre mărci este de 3 mm”. Prin urmare, dacă mărcile ar fi decupate „cu precizie”, la mijlocul intervalului, ar trebui să avem o margine lată de 1,5 mm. Practica demonstrează că nimic nu este perfect, alinierile nu sunt conforme, iar influența umană în procesul de producție își spune cuvântul. Iar dacă vorbim de margini, chiar și dantelate, o reinspectare asupra pieselor din Fig. 6 vorbește de la sine. Personal, tind să dau crezare filatelistului bistrițean și, din analiza informațiilor obținute din mai multe surse, am estimat existența pe piața filatelică a 800 de piese nedantelate. „Oficial” am avea cele două coli din colecția regală neînregistrate în evidențe despre care se știe că „a fost parțial dezmembrată, iar după moartea Regelui, furată în condiții
Din lumea colecționarilor 09
Info-Hobby 10/2016
încă neelucidate” (9), cele aproximativ 200 de timbre evidențiate poștal3 (puteau fi și mai multe, lucru necunoscut cu exactitate, ca și tirajul mărcii standard) la care se adaugă colile confecționate clandestin. Pe lângă cele enumerate îmi permit să lansez încă o ipoteză a existenței a încă unei surse de proveniență a unui număr de astfel de piese: rebuturile. Teoretic, procesul tehnologic decurgea după următorul principiu: desenul și gravura, multiplicarea clișeelor și executarea autotipiilor4 și a tricromiilor5, confecționarea clișeelor de cupru pentru imprimarea în heliogravură, gumarea hârtiei în bobine, imprimarea colilor de timbre, perforarea lor, numărarea colilor finite și depozitarea lor în tezaur. Rebuturile puteau să apară în procesul de tipărire, fie când cilindrii deveneau uzați, fie când imprimarea cu cerneală tipografică se realiza imperfect, obținându-se coli incomplete, sau în timpul procesului de perforare când, accidental, perforarea se făcea deplasat pe coala tipărită. În mod normal aceste rebuturi trebuiau distruse. Din păcate, se cunosc destule cazuri în care, înainte de distrugerea efectivă a pieselor, fragmente de coală erau decupate și însușite de către lucrătorii din fabrică, acestea ajungând ulterior în colecții personale. Acest lucru ar fi perfect plauzibil dacă ne gândim că în 1932 Fabrica de timbre se afla în plin proces de retehnologizare (se adoptau treptat procedee noi de imprimare neutilizate până atunci, se puneau la punct băile galvanice, se utilizau noi procedee în multiplicarea și confecționarea clișeelor galvanice) iar mare parte din personalul redus existent (cei 6 funcționari și 114 lucrători, precum și personalul tehnic de exploatare) se afla angrenat și în alte activități decât cele obișnuite (4). O varietate frumoasă și spectaculoasă în același timp este marginea de coală nedantelată pe care o reproducem în Figura 8. Existența ei este recunoscută de cataloagele de specialitate și cotată ca atare. Cauza apariției ei se datorează deplasării colii finite sau a încadrării greșite a acesteia în mașina de perforat, rezultând astfel neprelucrarea primul rând vertical. Teoretic, aceste coli ar fi trebuit reținute în tipografie și distruse. Fig. 8 - Margine de coală nedantelată
Tot din categoria pieselor care n-ar fi trebuit să ajungă pe piață, ci reținute de controlul tehnic de calitate (CTC) al fabricii, o reprezintă și piesa din Fig. 9. Ea prezintă un defect de imprimare interesant pe marginea de coală (cadrul vertical stâng este imprimat parțial). Această varietate a fost prezentată pe site-ul RSN3 și este posibil să fie singura piesă cunoscută. Nu este exclus ca varietatea să se repete la toate piesele de pe prima coloană a colii finite. Fig. 9 - Imprimare defectuoasă a mărcii
Piesa următoare prezintă o caracteristică aparte pe care cercetătorii au numit-o „varietate fără alb” (Fig. 10). Cercetătorul Max Peter descria în urmă cu ceva timp, într-o discuție avută pe una dintre rețelele de socializare (Facebook), cauzele apariției acestor piese: „La gravarea cilindrilor utilizați la heliogravură există o operațiune (denumită de muncitorii poligrafi «iețuire») care implică un timp de expunere variabil pentru formarea autotipiilor (punctelor gravurii). Cu cât timpul de expunere crește, se adâncește și autotipia, iar tiparul final va fi mai «fără alb». Această situație este întâlnită la toate mărcile cu regim de uzuale (imprimate în tranșe succesive) și la mărcile cu tiraje mari (peste un milion), la care are loc regravarea cilindrilor (o gravură optimă a cilindrului nu suportă imprimarea la nesfârșit, ea se uzează Fig. 10 - Varietate fără alb prin aplatizare). Varietățile «cu» și «fără» alb sunt comune și nu prezintă interes nici măcar pentru cei mai cârcotași (e părerea mea, fiecare poate să colecționeze ce dorește). Varietatea poate apărea și în cazul alimentării defectuoase a cilindrilor cu cerneală, concomitent cu funcționarea defectuoasă a raclelor (cuțitelor de îndepărtare a surplusului de cerneală).” Din categoria falsurilor face parte piesa semnalată de către Max Peter la începutul anului 2011 și reprodusă în Fig. 11. După cum se observă, caracteristicile acestei mărci sunt: procesul de imprimare „prin tipar înalt, cu ajutorul unui clișeu de zinc”, o hârtie „ceva mai groasă și fără filigranul CC, iar dantelura - grosolană, neregulată, diferită de 13½” (10). Iată că nici măcar uzualele în serii nelimitate (să fie cât de multe că nu se știe niciodată) n-au scăpat de făcături. Fig. 11 - Fals (tipar înalt) 3
Pe pagina de internet http://www.romaniastamps.com/sc/1927.htm există o mențiune în acest sens Conform Dexonline, autotipia reprezintă un „procedeu de executare a unui clișeu zincografic într-o singură culoare, care redă nuanțele de umbră și de lumină prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii”. 5 „Procedeu de imprimare sau de fotografiere policromă prin suprapunerea a trei culori fundamentale” (dexonline). 4
Alexandru Leonard Pop este inginer la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare Contact: alexandru.pop@staff.utcluj.ro
11 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2016
Primim la redacție
De la F.F.R către membrii din teritoriu In vederea întocmirii planului expozițional pe anul 2017, vă rog să transmiteți propunerile Dumneavoastră pentru expozițiile și manifestările de profil pe care doriti sa le organizati. Alex Bartoc, secretar general FFR
Continuă dialogul pe facebook cu dl Vladimir Jianu Jianu Vladimir (JV) - Buna ziua. Va deranjez cu aceasta postare si cu acest mesaj pentru a va transmite ideea pe care incerc sa o pun in aplicare. Intr-un dialog al dvs cu d-lul Max Peter pe facebook sugerati ca ar fi o idee daca s-ar digitaliza colectia revistelor Filatelia. Se punea problema voluntariatului in aceasta directie. Eu as fi dispus sa scanez un numar de ani ai acestei reviste si apoi materialul scanat sa-l trimit persoanei care ar centraliza aceste materiale. Problema mea este ca eu nu am nici o revista Filatelia . Datorita faptului ca aceasta actiune este doar la faza de idee si nu s-a coagulat inca acel grup care sa scaneze revistele eu am inceput sa scanez articolele de aerofilatelie din revista. Dupa ce voi scana toate articolele specificate in bibliografia domnului ing Calin Marinescu am sa fac un DVD sau stick si vi-l voi trimite sa ramina in baza documentara a FFR-ului. Asta fara nici un fel de pretentie din partea mea . Problema mea este ca nu am revistele si ce am scanat e ce am gasit pe okazii.ro. Daca aveti vreo idee sau vre-un sfat cum as putea progresa pe aceasta directie as fi foarte recunoscator. Poate daca promovati aceasta idee ,pornita de fapt tot de dvs prin acel dialog pe fb ,poate vor fi mai multi voluntari care sa ajute la progresul acestei actiuni. Cu cit se va digitaliza un volum mai mare de documentatii cu atit filatelia va putea fi promovata intr-un mod mai sustinut. Daca se face o digitalizare ampla a documentatiilor de specialitate, accesul la informatiile solicitate ar putea sa se faca contra unei sume de acces, bani care sa intre in fondurile FFR-ului. Astept cu mult interes orice indrumare, directionare sau parere pe aceasta tema . Cu stima al dvs Jianu Vladimir -Deva GSM - Cred că trebuie luat un accept de la FFR, dl președinte Pașcanu. JV - Daca credeti ca este o actiune benefica pentru activitatea filatelica eu pot doar sa fac actiunea de voluntariat in munca de scanare a unei cantitati de reviste, asta fara nici un fel de pretentie. Singura recompensa ar putea fi satisfactia de a ajuta in sustinerea activitatii filatelice prin extinderea bazei de cunoastere. Daca nu este o idee buna sau daca nu are sustinere pe restul segmentului organizatoric ,situatia poate ramine ca si pina acum si asta este tot ce pot sa spun .Eu de aici nu pot actiona decit ca un soldat de la capatul tarii si care ar putea sa-si aduca o contributie de soldat sau de albina intr-o divizie sau intr-un stup .Ramine de vazut daca armate va fi organizata si pornita sau daca albinele vor iesii din stup. Doar un exemplu vreau sa mai dau ,aici la biblioteca judeteana din Deva nu exista colectia Filatelia. Daca se digitalizeaza aceasta colectie ,munca de zeci de ani a unor pasionati ar putea fi salvata de la uitare si tot odata ar putea fi redata generatiilor urmatoare. Cu stima al dvs Vladimir Jianu GSM - Am să discut cu președintele FFR. Pot și eu scana câțiva ani. Eu am discutat cu un amic pensionar care s-a oferit sa scaneze toata colectia care i se pune la dispozitie. Urmeaza sa stabilim noi daca ar fi o idee sa punem mina de la mina si sa rezolvam scanarea integrala a intregii colectii. Omul mi-a spus ca poate sa grupeze articolele pe teme subiecte si alte criterii. Dinsul stapineste informatica si tehnoredactarea si poate grupa si sistematiza aceasta informatie asa cum i se va cere. Cred ca aceasta ar fi o varianta fezabila sa punem mina de la mina si sa avem o lucrare unitara si fara atitea complicatii. O problema ar mai fi gasirea in totalitate a revistelor ce trebuie scanate. GSM - Mâine la vernisaj voi discuta cu președintele FFR această propunere. Am mai avut niste schimburi de mailuri cu amicul meu si va pun si dvs partea de dialog referitoare la indexarea articolelor si a revistelor. Parerea mea este ca daca se face de o singura persoana ,persoana care poate fi verificata dupa cum lucreaza la un prim lot de reviste, daca este o singura mina va fi o lucrare unitara: Indexul va avea urmatoarele rubrici - anul - luna (plus numarul revistei) - pagina - titlu articol (daca e continuare o sa cuprinda si ceva de genul PARTEA A DOUA) - autor - tema sau temele de referinta. Aici chestia e relativa pentru ca practic un articol se poate incadra la mai multe teme simultan. Daca e cazul, mai vad ce se poate adauga dupa aia. Fac un tabel excel pe care o sa-l transform intr-un fisier ce nu se poate modifica (atfel, din greseala se pot pierde informatii) si de obicei aici se poate intra cu cuvinte cheie de cautare. Indexul se poate face in paralel cu scanarea, dar dupa ce termin TOATE revistele, ca sa nu le tin prea mult, munca o pot face fara probleme dupa ce am imaginile scanate. Cred ca 150-200 dpi (dots per inch = puncte pe un inch adica puncte de culoare la cca 2,5 cm lungime) ar fi suficient dar o sa fac ceva probe, ca sa se citeasca comod. Imaginile scanate vor fi in format jpg (imagine prelucrabila) dupa care trebuie intrat in fiecare si intensificata luminozitatea si contrastul ca sa se poata citi usor, iar apoi se transforma in fisier PDF pe fiecare numar in parte. Un numar = un fisier. Problema va fi la imagine deoarece tiparul de tip offset (format din puncte mari) se vede destul de prost dupa scanare, deci imaginile ar trebui prelucrate total separat de paginile scanate, si nu stiu deca pot face asta in prima etapa, aici e vorba de multe luni de munca numai pentru asta. Ideal ar fi ca imaginile sa fie scoase separat din articole insa informatic asta insemana un format total diferit si munca de chinez tanar pana devine batran. Organizarea va fi in dosare, pe decade (de pilda anii 1971-1980) si apoi fiecare an intr-un dosar (folder), cu fisierele fiecarui numar. Fiecare fisier va avea un titlu care cuprinde numarul revistei, anul si luna, eventual si numarul de pagini. Astfel, daca stii ce vrei, te duci in trei pasi direct la numarul care te intereseaza si incepi sa il rasfoiesti. Dupa ce e gata treaba asta, intentionez sa fac totul inca o data ca sa grupez articolele pe teme de interes. De pilda, tot ce este depre POSTA AERIANA se poate grupa intr-un singur folder cu numele respectiv etc. Dar asta presupune destula munca si va fi in etapa a treia. As vrea sa va rog sa faceti publicitate acestei idei de a digitaliza revista Filatelia si poate vor fi mai multi interesati sa intre in acest club al pasionatilor de revista Filatelia si poate ca impreuna o vom duce la un bun sfirsit . Voiam sa va rog ca aceasta idee sa o faceti publica in revista dvs de pe net. GSM - Așa voi face ! Toate bune ! Să așteptăm răspunsul Federației Filatelice Române, precum și alte sugestii.
Info-Hobby 10/2016
Din lumea colecționarilor 13
ROMÂNIA și PAOLO MARZARI Nu a trecut mult timp și, iată, a fost publicată o nouă lucrare dedicată unui editor contemporan. După România în vizunea lui A. Fr. Kruger, apărută în luna iulie a.c., colecționarul-cercetător Ionel Novac, membru al Comisiei Cercetare și Literatură a Federației Filatelice Române, finalizează studiul său privind ilustratele scoase de societatea editorului italian pentru România. Paolo Marzarari (1879-1955) cu un talent deosebit pentru desen și litografie se impune în lumea tipografilor deschizându-și propria afacere în 1894, astfel încât la începutul sec. al XX-lea unitatea sa industrială devine cunoscută în toată Italia, mai ales că la Expoziția de la Perugia câștigase medalia de aur cu produsele sale. După o rodnică activitate cu creșteri semnificative ale producției și a numărului de angajați și trecerea sa în neființă, socitatea își continuă activitatea prin extinderea pe noi piețe europene și în afara continentului. În 1975, ne comunică autorul lucrării, producția societății ajunsese la peste 120 de milioane de cărți poștale ilustrate și 1,5 milioane de albume turistice. În acei ani, societatea primește o comandă din partea Oficiului Național de Turism, devenită Editura pentru Turism, și trimite o echipă de fotografi care au realizat sute de imagini din care cca 150 au fost selectate și editate în cărți poștale ilustrate. Dovada prezenței acestei echipe este un autoturism Alfa Romeo Giulia 1600, înmatriculat la Milano, pe care îl găsim în câteva din vederile realizate. Autorul Ionel Novac reușește să ne comunice date importante despre editor și împrejurările în care au fost puse în vânzare frumoasele ilustrate realizate de societatea Paolo Marzari S.R.L. Schio, în lucrare fiind cuprinse toate reproducerile cunoscute până în prezent. (MP 1004.21 Mamaia - Hotel Astoria) Felicitări autorului !
Expoziția Filatelică Timişoara 2016 În loc de concluzii: 1. Peste 80 de expozanți din 19 județe plus exponate din Germania, Austria, Serbia, Rusia, Ucraina și Polonia. 2. 290 de fețe de panou și 12 cărți la secțiunea de literatură. 3. Mai puțină maximafilie decât de obicei, tematica în suferință. 4. Literatura a fost bine reprezentă prin cărțlle domnilor Tabacaru, Dragoteanu și cataloagele Rusmarka. 5. Tineretul, mereu același și cam cu aceleași exponate - cercurile Liești și Arbore. 6. În anul 2017 vă asteptam la Timișoara Canta, probabil în luna iunie. 7. Pentru anul 2021, AFT și Uniunea Filateliştilor din Voivodina au semnat un protocol de colaborare în ideea organizării în comun a unei expoziții europene. Aude cine trebuie ? A transmis Marius Muntean, președinte AFT
ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Caut materiale filatelice cu și despre Nadia Comaneci, The Beatles și Moș Crăciun. Paul Vasile e-mail: paul.vasile1@gmail.com *
Vând vederi noi și circulate, românești și străine, 1915 -1960. Gheorghe Stoian - stoianmariaa@gmail.com *
Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2016. Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile anterioare, este binevenită. Sergiu Găbureac
Schimb / cumpăr / vând erori, varietăți și curiozități filatelice românești perioada modernă și contemporană (1903-2016). Sergiu Găbureac *
Schimb / cumpăr / ilustrate ROMÂNIA editate de Ad. Kruger Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com *
De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești - Anul 1947 (I)
Contestațiile vor fi analizate în regimmărci de Citirea unei
Ca de obicei, depistarea erorilor o las în seama Dumneavoastră. Citirea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.
urgență ! Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.
O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare ! NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ !
Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com
Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru
INFORMAȚIE = PUTERE !
Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite ! Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.
XLI pdf
Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. Nr. 10/31.10.2016
Probabil cea mai citită publicație de profil din România !