DIN LUMEA COLECȚIONARILOR Nr.11/2016

DLC XLII - anul III

135 de ani de la naștere

DIN

info-hobby 11/2016 Din cuprins: LITERATURA FILATELICĂ ÎN 2016

FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016 RAPORTUL JURIULUI CARE ESTE PREȚUL MĂRCILOR POȘTALE ? (VI)

COLECȚII și COLECȚIONARI Considerații asupra emisiunii de timbre uzuale „Carol II – călare” (III) Expo FILA-CARTO 2016 (materiale editate)

Din lumea licitațiilor ANUNȚURI - ANUNȚURI De ce-i frumoasă filatelia !

Top 10 erori filatelice românești 1947 (II)

București - România

Omagiu unui mare fotograf !

info-hobby XLII

apare ori de câte ori este necesar

LITERATURA FILATELICĂ ÎN ANUL 2016 Am considerat întotdeauna că apariția unei cărți de filatelie este un eveniment. Literatura noastră filatelică era foarte săracă și se cerea urgenta ei îmbogățire. O îmbogățire de calitate, cu informații noi, cu un conținut care să fie un ajutor prețios în pasiunea nostră comună. Mai ales după anul 1989 am crezut că lucrurile se vor îmbunătăți, că numai cenzura a împiedicat pe cei care vroiau să scrie și care aveau acest har, să inunde piața filatelică cu o literatură necesară și serioasă de care aveam nevoie.

Au trecut peste 25 de ani. Ar trebui să ne bucurăm că toată lumea vrea să scrie cărți de filatelie, dar nimeni să nu mai colecționează nimic. Fiecare vrea să publice măcar o carte, să-i rămână numele în istoria filateliei, dar fără a se gândi că am ajuns în anul 2016.

A scrie o carte nu este un lucru ușor. În afară de banii investiți în pregătire și tipărire, bani care de cele mai multe ori nu se recuperează, mai trebuie o muncă cu atât mai uriașă, cu cât se dorește o carte de succes. Deplasările la biblioteci, arhive, la simpozioane etc. pentru documentare necesită o mulțime de timp. Tehnoredactarea, chiar făcută de autor, cere, de asemenea, mult timp.

Pentru ca o carte să fie competițională la expozițiile filatelice și să aibă succes în anul 2016 și în cei care vin, trebuie să îndeplinească câteva criterii. În primul rând trebuie să fie bilingvă, adică să fie scrisă și într-o limbă internațională (engleză, franceză, germană). Doar așa va putea fi înțeleasă și jurizată corespunzător de juriile expoziționale. În al doilea rând trebuie să aibă o tehnoredactare exemplară, cu ilustrații color foarte clare, care să redea foarte bine detaliile și pe o hârtie de bună calitate.

O problemă importantă o reprezintă titlul lucrării. Acesta trebuie să fie scurt, concis, să reprezinte exact conținutul lucrării. Cineva interesat de un anumit subiect să găsească informații despre acel subiect și numai după titlul lucrării, nu numai după o descriere a lucrării, care nu este întotdeauna obiectivă. Îndeplinirea criteriilor de mai sus nu este o garanție de succes, dacă lucrarea nu are un conținut deosebit. Autorul trebuie să aducă noutăți din cercetările și experiența sa cel puțin 60-80% din conținut. Din nefericire, în România, autorii când scriu o carte / articol nu se duc la sursele primare, ci preferă să reproducă ce au scris alții, fără a verifica dacă e corect sau nu. Aportul lor fiind astfel foarte scăzut.

Desigur, nu poți scrie o carte fără a ține cont de ce au scris cei dinaintea ta, dar nu se poate să copiezi tot ce au scris ei pe un anumit subiect. Nu trebuie să se cadă nici în extrema cealaltă, că tot ce s-a scris nu e bun și ești primul care scrie despre subiect și ceilalți n-au nici un merit. Trebuie amintiți toți care au încercat să abordeze subiectul, chiar dacă nu l-au aprofundat, altfel poate nici n-ar fi venit ideea scrierii lucrării în cauză.

Autorul trebuie să pună propria amprentă, să echilibreze capitolele, să dea dovadă de cunoștințe filatelice și să nu uite că gradul de specializare, originalitate, valoare științifică și aportul personal sunt criteriile care determină în final punctajul acordat de juriu pentru lucrarea sa.

Călin Marinescu N.B. Călin Marinescu a fost președintele juriului Expoziției de Literatură Filatelică și Cartofilă 2016, București.

O veste tristă ! S-a stins din viață Mircea-Petre Stănculescu (18.07.1934-19.11.2016), președinte al Federației Filatelice Române (1992-2000), eminent avocat, fost vicepreședinte al al Uniunii Naționale a Barourilor din România, membru al Consiliului Institutului Național pentru Pregătirea Avocaților și prodecan al Baroului București.

Dumnezeu să-l odihnească !

02 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 11/2016

Expoziția FILA-CARTO BUCUREȘTI 2016 RAPORTUL JURIULUI Încheiat astăzi 27 octombrie 2016 la finalizarea activității de apreciere a exponatelor prezentate în competiție la Expoziția de LITERATURĂ FILATELICĂ și CARTOFILĂ în cadrul Salonului carto-filatelic București 2016, manifestare realizată la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuși.

Juriul a avut următoarea componență: Călin Marinescu președinte Leon Iancovici membru Doru Parfenie membru Șerban Drăgușanu membru Victor Ștefănescu membru Emil Stanciu secretar În urma analizării exponatelor, Juriul aduce la cunoștiință, prin prezentul raport, următoarele: - în competiție s-au înscris 63 de exponate provenind din România (48), Republica Moldova (11) și Ucraina (4), dintre care 5 nu s-au prezentat; - în afara concursului au participat 7 titluri, toate din România.

Juriului i-au fost prezentate 58 de cereri de înscriere, astfel: - Studii, monografii filatelice 24 titluri - Studii, monografii cartofilie 20 titluri - Popularizare 1 titlu - Reviste 4 titluri - Articole 6 titluri - Cataloage, buletine 3 titluri Majoritatea exponatelor au fost însoțite de un panou ilustrativ cu subiectul exponatului, solicitare menționată în Regulamentul expoziției, comunicat anterior tuturor expozanților.

Aprecierea exponatelor s-a făcut în baza criteriilor stabilite în Regulamentul expoziției: încadrarea în tematicile și subclasele menționate, calitatea materialului expus, aprofundarea studiului temei, originalitatea, prezentarea și tratarea subiectului, fapte pentru care a propus Comitetului de Organizare, acesta fiind de accord, modificarea punctajului grilei și introducerea suplimentar față de Regulament a încă trei clase de distincții.

Juriul întrunit în zilele de 25 și 26 octombrie 2016 propune Comitetului de Organizare acordarea următoarelor distincții în rang de medalii și a premiilor potrivit palmaresului alăturat.

Concluzionând, la acestă expoziție s-a propus acordarea următoarelor distincții: 18 aur, 12 vermeil mare, 11 vermeil, 6 argint mare, 5 argint, 1 bronz argintat, 3 bronz, 2 diplome de participare.

Juriul și Comitetul de organizare au convenit acordarea a 13 premii speciale.

Juriul mulțumește Comitetului de Organizare, persoanelor care acordat premii, colaboratorilor, nu în ultimul rând gazdelor acestei manifestări.

Președintele Juriului Membrii Juriului Secretarul Juriului N.B. Cum spațiul nu ne permite să publicăm întreg palmaresul menționăm, deocamdată, lucrările medaliate cu aur. STUDII, MONOGRAFII FILATELICE ȘI CARTOFILIE Subclasa: FILATELIE

- Mircea DRAGOTEANU (Cluj-Napoca) - Reimpresiuni și falsuri ale emisiunilor locale din Transilvaniei de Nord 95 pct. Premiul special: Ed OMONIA - Mircea DRAGOTEANU (Cluj-Napoca) - A fost odată Hohe Rinne – Istoria Păltinișului 95 pct.

Premiul special: Doru Pafenie

- Mircea DRAGOTEANU (Cluj-Napoca) - Istoria poștelor locale transilvane 95 pct.

- Constantin Gh. CIOBANU, Maria GODOROZEA (Chișinău, R.Moldova) - Retrospectivă poștal-filatelică. Poșta sovietică în R.S.S. Moldovenească.

Iulie 1940 – august 1944 – 1991. Vol. 4 93 pct.

- Constantin Gh. CIOBANU, Maria GODOROZEA (Chișinău, R.Moldova) - Retrospectivă poștal-filatelică. Poșta în Trannistria. Vol. 6 93 pct.

- Dan N. DOBRESCU (București) - Obliterări Daguin în România / Cachets Daguin en Roumanie. 1890-1909 92 pct.

- Aureliu CIOBANU, Constantin Gh. CIOBANU (Chișinău, R.Moldova) - Alexander- Wilhelm Wolkenberg – primul editor cartofil din Basarabia 92 pct.

- Constantin Gh. CIOBANU, Maria GODOROZEA (Chișinău, R.Moldova) - Retrospectivă poștal-filatelică. Istoria poștelor. 1858-1917. Vol.2 91 pct.

Premiul special Ed. MERONIA

Subclasa: CARTOFILIE

- Gheorghe STĂNESCU (Năvodari) - Constanța-port, istorie în imagini de epocă.

100 pct.

Premiul special Dan N. Dobrescu - Gheorghe STĂNESCU (Năvodari), Gabriel NICOLAE (Constanța) - Petrolul românesc – istorie în imagini 96 pct.

Premiul special AFB pentru literatură cartofilă - Cornel BEDA (București) - Zimnicea în 1.000 de imagini și documente.

91 pct.

Premiul special Șerban Drăgușanu - Cătălin-Sorin TUDOSE (Focșani) - Focșanii de altădată – O istorie ilustrată (1899-1941). 90 pct.

Premiul special Sergiu Găbureac

 REVISTE

- FEDERAȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ - Filatelia. 2011-2014, 2015 - Dan N. DOBRESCU (București) - philatelica.ro 2009-2016

 CULEGERI DE ARTICOLE

95 pct.

95 pct.

- Dumitru F. DUMITRU (București) - Banderole cu mărci tipărite pentru ziare și periodice. 1870-1909. Studiu bilingv 92 pct.

- Ioan CATANĂ (Bacău) - Bacău, file de istorie poștală și filatelică (I).

- Ioan CATANĂ (Bacău) - Bacău. Poșta feroviară 1870-1910.

92 pct.

 CATALOAGE, BULETINE

93 pct.

- Întreprinderea de Stat POȘTA MOLDOVEI (Chișinău, R. Moldova) - Catalogul mărcilor poștale ale Republicii Moldova. 2007-2014.

94 pct.

Premiul special AFB pentru literatură filatelică

Info-Hobby 11/2016

Din lumea colecționarilor 03

CARE ESTE PREȚUL MĂRCILOR POȘTALE ? * (VI) Relaţia Poştă - colecţionar. Ce câştigă fiecare ?

Max Peter

Până acum am văzut care este treaba cu producerea mărcilor. Să vedem care este treaba după aceea, când o administraţie poştală îşi vinde produsele către colecţionari. Am vorbit mai înainte despre preţurile pe care le poate avea o marcă. Ce se întâmplă cu mărcile vândute colecţionarilor ? În primul rând, administraţiile poştale nu prea fac ele înşile comerţ filatelic (deşi asta ar dori ele să se creadă!). Ele fac (în majoritatea covârşitoare a cazurilor) doar o desfacere pe piaţă a „noutăţilor“, nicidecum un comerţ filatelic adevărat (care presupune muuuult mai multe!). O fac fie direct (aşa cum e mai peste tot), fie indirect, prin interpuşi (aşa cum este la noi, prin Romfilatelia, ori prin alte firme care au încheiat un contract cu această societate). Dar organizarea reţelei de distribuţie intră în alt capitol, nu în cel care ne interesează pe noi...

Două dintre preţurile amintite în episodul anterior sunt preţul de cost (de producţie), respectiv valoarea nominală. O administraţie poştală serioasă va vinde întotdeauna emisiunile noi de mărci poştale la valoarea nominală a acestora. Dar ce reprezintă diferenţa dintre cele două ? Ei bine, această diferenţă include contravaloarea serviciului poştal corespunzător tarifului în vigoare pentru nominalele mărcilor care compun emisiunea respectivă.

Unul dintre elementele care pot influenţa preţul viitor al mărcilor pe piaţa filatelică este seriozitatea administraţiei poştale emitente, deşi acest lucru nu prea vor să îl recunoască zisele administraţii. Ce înseamnă aceasta ? Păi, sunt mai multe elemente, printre care spicuim: - numărul de emisiuni şi de valori nominale puse în circulaţie în decursul unui an calendaristic; - valoarea cumulată a nominalelor pentru anul calendaristic; - existenţa unei corelaţii între nevoile de francare pentru poştă şi numărul, nivelul nominalelor şi tirajele totale cumulate; - respectarea Codului deontologic recomandat administraţiilor emitente de către Federaţia Internaţională de Filatelie.

Aici ar fi foarte multe de spus, dar nu dezvolt (deocamdată) subiectul. Dacă legat de această problemă aveţi întrebări sau observaţii, voi da răspunsurile necesare în cadrul comentariilor (eventual voi face un articol distinct, dacă voi considera că se impune).

Ce câştigă Poşta de pe urma vânzării mărcilor către colecţionari ?

Administraţiile emitente rămân, din sumele încasate de pe urma vânzării mărcilor (din care scad cheltuielile de producţie şi, eventual, unele rabaturi acordate comercianţilor) cu contravaloarea serviciului poştal inclus în valoarea nominală. Cum vine asta? Păi, odată cu vânzarea mărcilor, Poşta vinde promisiunea de a executa un serviciu, la care este obligată prin francarea corespondenţei. Adică acel serviciu este preplătit, cum ar veni, de către cumpărător. Dar colecţionarii (sau, mă rog, o parte importantă a lor), vor cumpăra mărcile pe care le vor îndesa în clasoare, plicuri, albume etc. şi le vor păstra, sau le vor utiliza ca marfă de troc (de schimb) pentru a se aproviziona cu alte mărci. Deci acel serviciu poştal nu se mai execută. Tocmai neexecutarea serviciului poştal reprezintă câştigul administraţiei poştale emitente !

Dacă veţi face câteva calcule rapide, să spunem, pentru numai un sfert din tirajul anunţat pentru emisiunile tematice, luând în calcul un preţ de cost scăzut, ca pentru orice tipăritură, veţi vedea că sumele încasate nu sunt de ici, de colea ! Ele reprezintă ceva !

Chiar acesta este motivul pentru care majoritatea administraţiilor poştale din lume (mă refer la cele serioase) sunt interesate în a sprijini mişcările filatelice din ţările respective, pe de o parte, dar urmăresc concomitent, sub multiple forme (uneori chiar mai... neortodoxe), maximizarea cifrelor de vânzări. Iar aici se utilizează o întreagă gamă de mijloace: punerea în vânzare, concomitent cu mărcile, a unor produse secundare de genul FDC-urilor, mapelor de lux, seturilor anuale, carnetelor, maximelor etc., ori recurg la alte mijloace mai puţin agreate de colecţionari: aranjamente „curioase“ în coli, coli mici şi coli mari, blocuri, tabsuri, încorporarea de viniete, variante curioase de culori pentru unele texte, mă rog..., tot ce-i poate trece prin minte unui specialist de marketing (de cele mai multe ori cam străin de filatelie).

Sau (pentru că este la îndemână să tipăreşti un timbru cu câteva zeci de bani şi să-l vinzi cu câţiva lei, nu-ţi trebuie nici carte prea multă) se emit mărci cu nominale aberant de mari, sau se recurge la punerea în circulaţie a unui adevărat „fluviu" de emisiuni, cu cât mai multe valori, variante etc.

Mai pe scurt, cam ce fac administraţiile emitente ? Ele ştiu că de când există pasiunea pentru filatelie, colecţionarii au acea dorinţă de colecţie „completă“: sunt mulţi care nu pot admite locuri libere în propriile albume şi clasoare. Iar unele administraţii poştale pur şi simplu le speculează colecţionarilor dorinţa de „a avea totul complet“ nepermis de mult, câteodată...

04 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 11/2016

Ce câştigă un colecţionar ?

Păi, nu prea multe. Filatelistul câştigă (de fapt cumpără, că nu i se dă de pomană) promisiunea executării serviciului poştal. Pe care, de cele mai multe ori nu îl foloseşte. Cel mai important lucru pe care îl câştigă cu adevărat este plăcerea. Estetică, cea de a avea colecţia completă, de a o admira când vrea şi când are timp.

Odată cu achiziţionarea mărcilor, colecţionarul mai câştigă o speranţă: că banii pe care i-a cheltuit nu sunt pierduţi, ci reprezintă o investiţie. Numai că de cele mai multe ori, „investiţia“ nu este reală. Ea se degradează, puţin câte puţin, în timp.

Pentru ca o astfel de investiţie să nu fie în van, ea ar trebui să aibă acea „primă“ de câştig, ca în cazul altor hârtii de valoare. Numai că la mărci poştale, aşa ceva nu există. Mai mult, dacă veţi face câteva calcule (cei care cumpăraţi „noutăţi“, veţi vedea că am dreptate). Socotiţi un preţ echivalent al nominalelor de acum treipatru ani în valută (sau într-un coş de valute) şi vedeţi dacă aţi mai putea încasa astăzi acei bani ! Veţi vedea că nu puteţi. Motivul ? Rata anuală a inflaţiei.

Ce se întâmplă cu „noutăţile“ în cataloagele internaţionale ?

Dacă veţi urmări, de exemplu, suplimentele lunare Michel Rundschau, pentru mărcile româneşti veţi vedea că la puţin timp după apariţie ele sunt catalogate şi primesc o cotă. Faceţi exerciţiul transformării cotei din euro în lei, la cursul valabil la data punerii în circulaţie. Poate veţi rămâne surprinşi, dar cota în euro este întotdeauna mai mare decât nominalul! Dacă faceţi acelaşi calcul pe o perioadă puţin mai întinsă, veţi vedea că de fapt „cotele“ Michel reprezintă un „schimb valutar“ practicat la un curs extrem de convenabil pentru cumpărător dar, care, în realitate nu se prea poate obţine la „exportul“ emisiunilor noi. Sau nu continuu, ci doar pentru o foarte scurtă perioadă după punerea în circulaţie a emisiunilor. Să vedem care sunt cauzele acestui fenomen.

Ce se întâmplă de fapt pe piaţa de „noutăţi“ ?

Totul este o problemă de cerere şi de ofertă. Mai concret, este vorba de balanţa care există între numărul de doritori ai emisiunilor noi şi oferta administraţiilor poştale şi a negustorilor.

Pentru fiecare ţară există un număr de „credincioşi“, care vor cumpăra emisiunile noi aproape necondiţionat. Unii sunt colecţionari adevăraţi, cei mai mulţi sunt negustori. Iniţial, cererea este mare, însumând intenţiile de cumpărare ale tuturor acestor „credincioşi“ şi negustori. Pe măsură ce intervalul de la data emisiunii creşte, un număr din ce în ce mai mare dintre aceste cereri se acoperă, prin vânzarea mărcilor.

Cererea globală tinde să descrească continuu, până ajunge la un aşa-numit punct de echilibru, sau mai bine zis la acoperirea ei integrală. În mod normal, dacă ar fi fost vorba de o altfel de marfă, preţul ar trebui să scadă, dar lucrul nu este posibil din cauza valorii nominale, sub care administraţia emitentă nu va vinde.

Cu toate acestea, pe comercianţi în special nu prea îi interesează acest lucru, ei doresc să „scape“ de marfa nevandabilă, pentru care nu mai au cerere şi o vor vinde şi sub valoarea nominală. Cel puţin în Europa Occidentală, în SUA / Canada, precum şi în Australia / Noua Zeelandă, astfel de anunţuri ale comercianţilor sunt destul de frecvente. Puteţi verifica.

Ce fac cataloagele ? De regulă, ele vor menţine cotele avute iniţial pentru emisiunile noi sau, uneori, le vor scădea uşor, doar cu câteva procente (asta depinde şi de la ţară la ţară, pentru o „linie directoare“ nu aveţi decât să analizaţi patru-cinci ediţii consecutive ale aceluiaşi catalog, pentru aceleaşi emisiuni). Şi totuşi, sunt mărci/emisiuni care „prind“ cotă la puţin timp după punerea în circulaţie. Sau care tind să aibă o cerere tot mai mare pe piaţă. Care sunt acestea şi cam cum am putea să le identificăm ? * Preluare, cu acordul autorului, din lucrarea Care este preţul mărcilor poştale ? Scurt ghid destinat colecţionarilor.

Pentru dezbateri carto-filatelice&numismatice și informații recomandăm grupul (1.617 de membri)

FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts

Pentru licitații

PHILATELIC AUCTIONS ROMANIA http://www.facebook.com/groups/philatelicauction/?fref=ts AFIȘE, RECLAME, CĂRȚI POȘTALE https://www.facebook.com/groups/980649841987238/?fref=ts NUMISMATIC AUCTIONS (1053) https://www.facebook.com/profile.php?id=405150686271074&ref=ts&fref=ts Studiul mărcilor poștale vă oferă mari satisfacții !

Atenție pe magazinul e-Bay sunt acceptate tot mai multe falsuri filatelice !

E mai bine este să consultați un filatelist specializat.

Info-Hobby 11/2016

Din lumea colecționarilor 05

COLECȚII și COLECȚIONARI Prin vară, am fost invitat la un vernisaj pe str. Vulturilor, 12-14, undeva în Bucureștiul iubit. Cu ajutorul tehnologiilor contemporane am găsit străduța. La numerele respective am dat peste două clădiri moderne ale firmei Art Group. După vernisajul AEROMFILEI, gazda, Ion Chirescu, prosper om de afaceri, ne invită să vizităm două dintre colecțiile sale. Un etaj întreg este destinat pasiunii sale pentru ... fiare. Fiare de călcat. De la exemplarul egiptean, de acum câteva mii de ani, la ultimul tip. În total sunt peste 17.000 de piese și se lucrează intens pentru a fi inclusă în Guinness Book. La alt etaj vizităm colecția de ... tirbușoane, care cuprinde peste 24.000 de piese. Cea mai mare din lume !

Custodele Victor Bota, o adevărată enciclopedie vie a fiarele de călcat și tirbușoanelor, ne prezintă istoria fiecărei piese. Să fiu primarul Bucureștilor aș include imediat cele două colecții, organizate pe principiile unui adevărat muzeu în circuituil turistic al Capitalei. Cuvintele sunt de prisos !

Să nu uit ! Ion Chirescu este și machetatorul celor două reușite emisiuni de mărci poștale din 2012, când o ediție a Congresului Colecționarilor de Fiare de Călcat a avut la Sinaia. A XIV-a ! Vivat !

06 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 11/2016

Considerații asupra emisiunii de timbre uzuale „Carol II – călare” (III) Alexandru Leonard Pop

4. Mărci perforate

A fost o perioadă destul de mare în istoria României în care „firmele își cumpărau unele stocuri de mărci poștale și timbre fiscale destinate francării corespondențelor (actelor) expediate în numele persoanelor juridice în cauză. Pentru a preveni sustragerea mărcilor (timbrelor) de către proprii salariați ori utilizarea lor în alte scopuri decât cele în folosul firmelor în cauză, mărcile (timbrele) se perforau cu diverse însemne, cele mai comune fiind inițialele” (11).

Lászlo Erös, unul dintre marii cercetători în domeniul perforațiilor comerciale românești, publica în 1996 un catalog de specialitate apărut la Transfilex în Cluj-Napoca. Aflăm de aici că, încă din 1 ianuarie 1892, publicul și casele de comerț puteau „întrebuința la francarea corespondențelor mărci ștanțate cu două sau mai multe inițiale formate din găuri mărunte, cu Fig. 12 - Perforație BNR (față-verso) condiția ca perforarea să nu ocupe un spațiu mai mare decât jumătatea inferioară sau superioară a mărcii” (Fig. 12). Este bine de știut că utilizarea acestor mărci perforate se puteau face doar pe plicurile și cărțile poștale cu antetul societăților respective. Practica ne dovedește încă o dată că și în România acelor timpuri legile erau făcute pentru a fi încălcate.

Prin urmare, în diferite colecții se vor găsi și piese care vor atesta utilizarea frauduloasă a acestor timbre.

Nici piesa luată în discuție nu a scăpat de această procedură, cele mai întâlnite perforații fiind cele aplicate de Banca Națională a României (BNR) și Banca Urbană București (BU).

Tehnic, perforațiile de firmă pe mărci (așa-numitele „perfin”-uri, cum apar în unele surse) se realizau prin aplicarea unei ștanțe cu inițialele băncii succesiv pe timbrele achiziționate.

Asemenea filatelistului Octavian Tăbăcaru, sunt împotriva termenului Fig. 13 - Perforație BNR, lateral mărcii PERFIN (cu pluralul ridicol PERFINURI - am întâlnit și mai ridicol, PERFINE) și susțin că termenul corect este MĂRCI PERFORATE. În primul rând, termenul englezesc PERFIN este o abreviere PERF. (prescurtare de la „perforated”) plus particula adverbială IN (de la verbul complex TO PERFORATE IN adică a face niște perforații pătrunzătoare într-un material).

Banca Națională a României folosea în această perioadă pentru francarea corespondenței nu mai puțin de 12 modele de perforații. Cu excepția sucursalei din Târgu Mureș, care în perioada 1931-1939 folosea o ștanță cu două inițiale (BN), pe restul mărcilor inițiala BNR era dispusă pe una sau două rânduri, cu și fără punct între inițiale (12).

Cea mai comună piesă întâlnită este cea din Fig. 12. Se cunoaște și existența unor timbre cu perforația incompletă, aplicată pe partea laterală a mărcii, precum cel din Fig. 13 (3).

Perfin-ul utilizat de către Banca Urbană (București) este exemplificat pe marca poștală reprodusă în Fig. 14, expediată la data de 9 aprilie 1936 (3), (12).

Fig. 14 - Perforație BU

Alexandru Leonard Pop este inginer la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare Contact: alexandru.pop@staff.utcluj.ro

Citiţi

FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro ◊ Studii filatelice brașovene ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ Un pic mai bine informaţi ! Contează !

Info-Hobby 11/2016 Expo FILA-CARTO 2016 (materiale editate)

Din lumea colecționarilor 07

08 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 11/2016

Din lumea licitațiilor !

O piesă licitată la numai 20.000 de euro !

Creativitate ...filatelică ! Deși e o circulație târzie, piesa a fost licitată pentru 630 de lire.

Informații culese de Max Peter →

← Ce înseamnă să cafeaua la timp ?!?

nu-ți

bei

Primim o enigmă poștală de la Ion Stancu (Bistrița). Ilustrata pleacă pe 12.07.1964 la ora 15 din Borsec și ajunge la Dej pe 14.07 .... 1965, ora 8. Citind ora sosirii apare o primă ipoteză.

Fiind prea dimineață, lucrătorul poștal nu apucase să-și bea cafeaua !?!

NU RATAȚI ! → Cum să nu colecționezi țările scandinave !

Nu, nu vă mirați ! Acestea sunt toate mărcile poștale emise de Norvegia în anul 2016. Popularizarea s-a făcut și pe o ilustrată primită de Șerban Drăgușanu. Oare câte ilustrate i-ar trebui Romfilateliei pentru a-și populariza cearșafurile...poștale ?

ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Caut materiale filatelice cu și despre Nadia Comaneci, The Beatles și Moș Crăciun.

Paul Vasile e-mail: paul.vasile1@gmail.com *

Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2016.

Orice semnalare, nouă, este binevenită.

Cumpăr / vând erori, varietăți și curiozități filatelice românești (1903-2016) Cumpăr / vând / ilustrate Bârlad, Piatra-Neamț, Vaslui (1897-1938) *

Aveți probleme cu identificare unor mărci ?

Accesați Catalogul mărcilor poștale din toată lumea https://www.stampworld.com/en/

Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com

Asociația Colecționarilor de Insigne din România https://www.facebook.com/aciro.ro/?fref=ts

De ce-i frumoasă filatelia !

Top 10 erori filatelice românești - Anul 1947 (II)

Contestațiile vor fi analizateunei în regimmărci de Citirea

Ca de obicei, depistarea erorilor o las în seama Dumneavoastră.

Citirea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.

urgență !

Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.

O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare !

NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ !

Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com

INFORMAȚIE = PUTERE !

Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !

Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.

Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.

XLII pdf Nr. 24/11.2016

Probabil cea mai citită publicație de profil din România !