DLC XLVIII - anul IV
DIN
info-hobby 5/2017 Din cuprins: SMARANDA BRĂESCU REGINA ÎNĂLȚIMILOR Seniori ai filateliei românești
DIMITRIE C. BUTCULESCU BOTOȘANI - ORAȘUL GRĂDINILOR ATAC LA FEDERAȚIE ! (II) Primim de la F.F.R. Care este prețul mărcilor poștale (XIV) Am stat la taclale ...
TIMIȘOARA CÂNTĂ ȘTIRI - ANUNȚURI - ȘTIRI LIBRĂRIA DLC De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești
București - România
Evenimente ale lunii iunie
info-hobby XLVI
apare ori de câte ori este necesar
SMARANDA BRĂESCU - REGINA ÎNĂLȚIMILOR Manifestările dedicate recordmenei mondiale la sărituri cu parașuta au început sâmbătă, 13 mai 2017, cu Simpozionul de la Bârlad, sub egida Primăriei, unde Smarandei Brăescu i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare post-mortem, iar pe școala unde a învățat s-a pus o placă comemorativă. Vineri, 19 mai, la Bacău a fost vernisată Expoziția Națională AEROMFILA, ediția fiind dedicată memoriei Smarandei Brăescu. În aceeași zi, Primăria şi Consiliul Local din Tecuci au conferit post-mortem Smarandei Brăescu titlul de Cetăţean de Onoare și s-a dezvelit o placă comemorativă. Pe Aerodromul Tecuci a avut loc prima ediție a Festivalului Smaranda Brăescu. Evenimentul, organizat de Asociaţia Română pentru Propaganda Istoriei Aeronauticii, Filiala Tecuci, a marcat împlinirea a 85 de ani de când Smaranda Brăescu a devenit recordmenă mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, record ce avea să fie depăşit abia peste 20 de ani. In prezența unui numeros public pe aerodrom au evoluat avioane de la Baza 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu Bacău (MIG 21, L39, IAC 52) şi elicoptere de luptă (IAR 316 Alouette, IAR 330 Puma), avioane de mici dimensiuni de la Zagna-Vădeni, 3 motoparapante pilotate de tineri localnici. Batalionul 630 Paraşutişti Smaranda Brăescu a participat cu 50 de paraşutişti militari, lansați dintr-un avion Spartan, iar 3 parașutisti civili au fost lansați dintr-un avion Wilga executând salturi demonstrative. Alături de ei, au evoluat aeronave din cadrul Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, ale Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Aurel Vlaicu şi ale Aeroclubului Vlădeni. Totodată a fost inaugurat Muzeul Aeronauticii Moldova care, din toamna, va deveni secție a Muzeului Național Militar. Pe 20 mai, la Muzeul Aviației Române din București a fost dezvelită o altă placă dedicată memoriei Smarandei Brăescu, acoperită, simbolic, cu o parașută. Pe 21 mai 2017. a avut loc un miting aviatic la Clinceni dedicat aniversării a 110 ani de la nașterea aviatoarei Smaranda Brăescu (2007) și Zilei internaționale a copiilor. De asemenea, Brigada 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul prin Unitatea de parașutiști din Crâng (Buzău), precum și Muzeul din Galați au marcat evenimentul. La Cluj-Napoca, locul unde a fost înmormântată, Smarandei i s-a adus un omagiu printr-un moldovean. Este notată pe planul cu personalități înmormântate în Cimitirul Central la poziția 144 (Secțiunea 2, locul de veci 1555). Să nu uităm, (S)Maranda e moldoveancă ! Omagiu !
02 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 3/2017 Seniori ai filateliei românești
DIMITRIE C. BUTCULESCU Comemorăm 101 ani de la trecerea în eternitate a lui Dimitrie C. Butculescu, mare filantrop, om politic, de cultură, filolog şi poliglot, organizator excelent, filatelist, ziarist, economist, arheolog, fiind apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popularapostolul patriotismului”. Activitatea sa s-a desfăşurat pe mai multe planuri: a organizat acţiuni de cinstire a înaintaşilor, acţiuni de caritate, a creat obşti săteşti, a editat trei publicaţii: (Cooperatorul Român, Expozantul şi Monitorul Filatelic) cu banii proprii, a făcut studii filologice, studiind limbile: getă, dacă, sanscrită, scită, celtă, parthă, khmeră, runică, greaca veche, a întocmit un dicţionar de cuvinte: arabe, persane, turce, slavone, mongole, a efectuat studii privind geografia Daciei, a început un dicţionar mitologic-religios mistic, a efectuat studii de paleografie românească şi sigilografie, a întocmit un repertoar istoric al României, desena cu talent obiectele descoperite în săpăturile arheologice, a compus lucrări pentru pian, a compus muzica pentru câteva foiletoane pe texte scrise de vărul său Ion Bujoreanu, a compus un Marş al Cooperatorilor, a vorbit fluent limbile franceză, italiană, germană, engleză şi greacă, avea o colecţie filatelică deosebită cu mărci poştale din majoritatea ţărilor lumii şi făcea schimburi filatelice cu pasionați din multe ţări, etc. A fost membru fondator, membru onorific, preşedinte, preşedinte de onoare, etc. la: - 39 societăţi profesionale, printre care amintim: Societatea Geografică Română, Societatea Telegrafo-Poştală, Societatea Gutemberg a tipografilor, Societatea Ortodoxă a femeilor române, Societatea studenţilor în medicină, Liga aeriană, Liga Unităţii Naţionale, Societatea funcţionarilor comerciali, Societatea de economii Floreasca, Societatea institutorilor şi institutoarelor, Societatea Unirea a meseriaşilor constructori, Societatea Acoperământul Maicii Domnului, Societatea pentru Protecţia animalelor ș.a. - 13 societăţi culturale, printre care amintim: Societatea Filatelică, Societatea numismatică română, Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Societatea Olympică română, Societatea Enciclopedică, Societatea pentru învăţătura poporului român, Societatea Filarmonica, etc. - 9 societăţi cu particare internaţională, printre care amintim: Uniunea românilor de peste hotare, Scutul panromânismului, Societe d Etnographie, Alianţa ştiinţifică universală, Asociaţia româno-franceză, Societatea Dritta a albanezilor, etc. Încă din anul 1881 a pregătit înfiinţarea Societăţilor Cooperative care are loc în 1883, cu scopul de a organiza mutualitatea între meseriaşi şi a dezvolta simţul de asociere. A organizat expoziţiile cooperatorilor din Bucureşti 1883, Iaşi 1884, Craiova 1887, Bucureşti 1894 şi 1895. Scopul declarat al lui Butculescu era dezvoltarea şi înălţarea meseriilor din ţară, prin răspândirea spiritului de asociere. Idealul său era crearea unei industrii naţionale prin îndrumarea românilor către meserii, în speranţa creării unei clase de mijloc puternică. Este inițiatorul editării primelor cărți poștale ilustrate românești, lansate cu prilejul Expoziției Cooperatorilor din 1894 la București. Ca filantrop a organizat şi parţial sponsorizat o serie de acţiuni de binefacere, dintre care amintim: - Serbarea copiilor organizată pentru strângerea de fonduri necesare ajutorării incendiaţiilor din Moldova, din 1 şi 2 mai 1884 - Serbarea Soc.Caritatea pentru incendiaţii din Fălciu, Neamţ, Târguşor, Lespezile, Buimăceşti şi Bâra, din 29 şi 30 mar.1882 - Serbarea pentru Ajutorarea incendiaţilor din Botoşani şi Piatra din 14 şi 15 iunie 1887 - Serbarea pentru strângerea fondurilor necesare înfiinţării Spitalului pentru tinerii izraeliţi din Iaşi din 18-19 iunie 1888 - Serbarea pentru seminariştii din Oradea din 1 aprilie 1912 - Serbarea presei pentru strângerea de fonduri pentru ajutorarea Circului Kremser, care arsese, din 20 ianuarie 1882 - Balul presei din 8 februarie 1891 şi altele câteva. Ca om politic a început ca subprefect de Glavacioc din 1871. Apoi din 1884 a fost deputat de Buzău, fiind reales şi în anul 1888. În calitate de deputat a ţinut mai multe discursuri. Pentru serviciile deosebite aduse ţării prin activitatea sa în atâtea domenii Dimitrie Butculescu a fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii: - Steaua României în grad de cavaler în iulie 1881, Bene Merenti clasa I în ianuarie 1888, Steaua României în grad de ofiţer în ianuarie 1893 şi Coroana României în grad de comandor în mai 1900. Totuşi aceste ordine şi medalii sunt prea puţine faţă de bogata sa activitate şi meritele sale în atâtea domenii. Numele său ar trebui să fie aşezat în cartea de onoare a naţiunii române. După 100 de ani ideile lui Dimitrie C. Butculescu sunt la fel de actuale şi astăzi, cele mai multe nerealizate. (Ing. Călin MARINESCU) N.R. Vandalism la Cimitirul Bellu ! Fără comentarii !
Info-Hobby 5/2017
Din lumea colecționarilor 03
BOTOȘANI - ORAȘUL GRĂDINILOR România își revendică tot mai mult trecutul vizual. Cuvinte s-au tot scris, mai mult amare și denigratoare depre o perioadă puțin cunoscută de generațiile de după ultima conflagrație mondială. A fost perioada în care străbunicii și bunicii noștri au făcut România Mare și au modernizat-o în pas cu ceilalți europeni. Chiar dacă arhitecții noului regim „democrat popular” au pornit furibund să demoleze, cu kirovurile colonialiștilor sovietici, tot ce au făcut înaintașii, sunt locuri, în țară, unde a mai scăpat câte ceva, în urma plantării betoanelor cenușii ale „epocii de aur”. Un asemenea loc este Botoșaniul, unde te minunezi văzând câte clădiri vechi au rămas. E drept, după Revoluție, arătau jalnic ! Am spus, în jurul unei megasarmale sub acoperire, în urmă cu ceva ani, că centrul istoric renovat va constitui o atracție turistică deosebită. Iată, că timpul ne-a dat dreptate și astăzi urbea arată din ce în ce mai bine, în ciuda timpurilor nu tocmai favorabile. De fapt, puternica amprentă a triunghiului cultural de aur al României, nu putea să nu ducă la recuperarea a centrului orașului de altădată. Proiectul cartofil Prin Țara Moldovei, demarat cu ani în urmă, are ca obiectiv principal acoperirea cu albume, cataloage, compendii cartofile, a tuturor județelor. Acum, cunoaștem o nouă realizare de excepție, datorită unui vrednic colecționar de pe aceste plaiuri. Astfel, gen. dr. Gică Marițanu intră în galeria marilor colecționaricercetători care restituie imaginea antebelică a orașului său prin această lucrare de referință. Răsfoind paginele vom revedea imagini ce ne vor încălzi inimile, ce demonstrează că strămoșii noștrii au lăsat urmașilor edificii și realizări de talie europeană. De la frumosele lăcașuri religioase, ridicate de voievozi ai Moldovei, la școli, instituții ale autorităților locale sau de utilitate publică, fiecare cu personalitatea proiectantului și a constructorului. Puse în valoare prin restaurările și renovările postdecembriste toate acestea sunt dovezi vii ale creativității oamenilor locului. Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este dată de pisania bisericii armene la 1350, dar localitatea este cu mult mai veche, existând dovezi ale existenței umane încă din paleolitic. Chiar dacă multe construcții au dispărut din varii motive, ilustratele și fotografiile amintesc de rolul avut în viața orașului. Un oraș românesc în proporție de 91,3%, unde întâlnim multe etnii (țigani, lipoveni, evrei, ucrainieni, germani, armeni, italieni, turci, greci, maghiari ...), ceea ce face dovada toleranței și ospitalității pâmântenilor. Ne aflăm într-un spațiu fabulos. Parcul amenajat în 1869, păstrează arbori la umbra cărora pășea enciclopedicul nației române, Mihai Eminescu, amintit, an de an, prin ample manifestări culturale. Nu sunt uitate nici celelalte personalități ale plaiurilor botoșănene: muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga, biologul Grigore Antipa, pictorul Ștefan Luchian, scriitorul Mihail Sorbul, patriarhul Teoctist, domnitorul Grigore Alexandru Ghica ... Perioada pe care o tratează Gică Marițanu, este cea cuprinsă între 1899 și 1945, timpuri în care pasiunea colecționării cărților poștale ilustrate a atins cel mai înalte cote. La începutul secolului al XX-lea existau în lume peste 80 de milioane de colecționari. Numărul mare de ilustrate editate în această perioadă demonstrează că Botoșaniul era o localitate vizitată, librarii oferind zeci și zeci de tipuri de ilustrate. Bineînțeles, principalele obiective ale orașului erau cel mai des întâlnite pe vederile expediate din Botoșani. Însă, editorii, locali sau de anvergură națională, au avut grijă să imortalizeze tot ce considerau de interes, lăsând, astfel, moștenire adevărate documente de epocă privind viața orașului. Albumul reproduce piese, unele fiind astăzi unicate, putând fi folosite de cercetători din multe domenii. Cu acest eveniment editorial, dispare încă o pată albă pe harta țării, cartofilii aducându-și din plin contribuția la recuperarea vizuală a României moderne. Să fim mândri de înaintașii noștri, care au demonstrat că nu erau cu nimic mai prejos de europenii timpului. Cu noi, contemporanii, e o problemă ! Autorul, Gică Marițanu, deschide pentru locuitorii de azi ai Botoșaniului o pagină plină de amintiri și de realizări de care trebuie să avem grijă, ele fiind dovada inteligenței și priceperii înaintașilor de odinioară. Multe felicitări autorului (maritanugica@yahoo.com) pentru această lucrare de referință !
prof. Sergiu-Marian Găbureac
04 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 5/2017 Drept la replică
May 3 at 11:55 AM
Stimate domnule Gabureac, Observand ca in publicatia dumneavoastra Din lumea colectionarilor se regasesc materiale editate de dl George Morarel, care are brusc revelatii legate de activitatea mea in calitate de presedinte al Federatiei Filatelice Romane, va informez ca mizeriile dumnealui sunt urmare a refuzului meu de a-i publica in revista Filatelia un drept la replica privitor la articolul aparut in revista Studii brasovene, in care il critica neelegant pe dl Calin Marinescu. I-am explicat dlui Morarel ca acest drept la replica, conform legii, trebuie sa apara tot in revista Studii brasovene. Deoarece publicatia dumneavoastra se face colportoarea ideilor dlui Morarel, cum ca eu in calitate de presedinte nu am facut nimic pentru filatelia romaneasca, pe care am dus-o in paragina, va trimit un material editat de Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor, Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa. Prin activitatea mea, in nenumarate intalniri la Ministerul Culturii si la Comisia pentru Cultura a Camerei Deputatilor, am contribuit la aparitia Raportului Suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, eliminand din text abuzurile politiei si a salariatilor din Ministerul Culturii. Evident ca acest Raport nu se ridica la valoarea si importanta studiilor despre M.V.i.R ale domnului George Morarel, care isi au un remarcabil ecou in publicatia dumneavoastra, dar pentru informarea filatelistilor si a domnului Morarel ar fi bine sa il publicati pentru ca membrii F.F.R. sa fie informati cu ce se ocupa tiranul lor presedinte. Cu consideratie, Leonard Pascanu - Presedinte al F.F.R. P.S. In privinta postului de presedinte al F.F.R., din punct de vedere personal, este in orice secunda vacant daca o alta persoana se cere sa ocupe acest post. May 3 at 3:58 PM
Domnule redactor Sergiu Gabureac, Doresc sa va fac unele precizari. Ceea ce v-am comunicat dumneavoastra a fost ca urmare a dezamagirii pe care mi-ati produs-o prin publicarea fara discernamant a mizeriilor dlui Morarel. Cand am facut pe plac unora eram domnul presedinte, boss, draga Leonard, sefu' etc. Cand atitudinea mea nu a mai convenit acelorasi persoane m-au etichetat ca dictator, nereformist, tiran etc. Eu nu voi face in viitor treaba altor filatelisti cu functii de raspundere. De exemplu: Bartoc, care avea functia de secretar general - nici macar nu a trimis Convocarea pentru acest Congres, desi l-am rugat prieteneste in doua randuri (noiembrie anul trecut si februarie anul acesta). Nici gand sa se preocupe de lucrarile care trebuiau prezentate la Congres, in schimb ca un "mare caracter" si-a imprastiat la sedinta Congresului fituica cu un material reprezentand frustrarile lui. As putea sa dau si alte exemple, dar nu am de gand sa imi fac niciun fel de nervi cu neimplinirile unora. Daca vrei sa fii presedinte - esti invitatul meu! Eu am venit in filatelie sa fac filatelie, nu dari de seama si rapoarte, pe care nu le citeste nimeni decat cand vor sa te atace. Daca aveai vreo intentie de a sprijini miscarea filatelica nu ramaneai deoparte, cum a facut-o si Bartoc, marele critic. Nu am de gand sa intru intr-o polemica cu tine, decat pe teme filatelice. In rest nu ma intereseaza parerea nimanui. O zi placuta, Leonard Pascanu Domnule președinte Leonard Pașcanu, Conform cutumelor, dau publicității mesajele trimise ca drept la replică la cele scrise de dl G. Morărel. Din păcate, toate aceste lucruri neplăcute sunt urmarea lipsei de transparență a activității FFR. Mulți își închipuie tot felul de lucruri necurate. Constat o mare doză de subiectivism în acest mesaj. Am publicat materialul dlui Morărel, tocmai pentru a pune capăt unui întreg șir de „informații” care circulă prin mediile filatelice. Nu pot fi acuzat de rea credință, orice jurnalist ar fi procedat la fel. Dacă aveam intenții rele, aș fi pus kerosen, pe ici-colo. Nu am făcut-o. Nota de la sfârșitul materialului primit de la G. Morărel, publicat în nr. 4/2017, arată clar că nu sunt deloc de acord cu o astfel de atacuri post festum. Cât am fost ales în Comitetul Director (1996-2012), cu diversele funcții deținute, am căutat să rezolv problemele în interiorul FFR, nu pe la colțuri. De fiecare dată, mi-am exprimat convingerile în mod deschis. Nu cred că puteți să-mi reproșezi ceva în acest sens. Când am considerat că nu mai pot contribui cu ceva la bunul mers al activității FFR, m-am retras fără niciun comentariu. Nu port niciun resentiment nimănui. Fiecare membru al CD și-a apărat propriile convingeri cum a crezut de cuviință. Asta nu înseamnă că pot fi indiferent la ce se întâmplă cu marca poștală românească și cu fenomenul filatelic românesc, pe care le voi promova atâta timp cât mintea mă va sluji lucid. Ne bucură veștile trimise privind activitățile în calitate de președinte al FFR. Așteptăm, în continuare, rapoartele de activitate ale FFR și membrilor Consiliului Director, care date publicității pe site-ul FFR ar elimina multe din „adevărurile” emise de G. Morărel. De asemenea, constatăm că nici până la această dată nu s-a dat un comunicat al FFR privind desfășurarea Congresului de la Brașov. Sunt de acord că polemica e bună atâta timp cât se poartă în termeni civilizați și cu dovezile pe masă. Vă dorim activitate rodnică, Sergiu Gãbureac
Info-Hobby 5/2017
Din lumea colecționarilor 05
Primim de la F.F.R. În urma dezbaterii proiectului de modificare a Legii Nr. 182/2000 privind Patrimoniul Cultural Mobil, care a stârnit multe comentarii îngrijorătoare în rândul colecționarilor din țara noastră, am primit un material, via FFR (căreia îi mulțumim) în care sunt exprimate punctele de vedere a doi valoroși specialiști în domeniu. Îl dăm publicității în ideea de a contribui la clarificarea nebuloaselor și zvonurilor stârnite de intențiile parlalmentarilor români. Din câte știm, există numeroase reglementări în țările membre ale Uniunii Europene în acest domeniu și nu înțeleg de ce nu se încearcă preluarea unor modele deja existente.
06 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 5/2017
oooOOOooo
Am stat la taclale cu câţiva colecţionari (XIV) * Max Peter În lunile care au precedat publicarea cărții, am purtat o corespondenţă abundentă pe mail cu mulţi cititori. Pentru că mi s-au pus o serie de întrebări în repetate rânduri, m-am gândit că poate n-ar strica să fac cunoscute cele mai frecvente probleme care îi frământă pe colecţionarii noştri. De ce nu se publică pe internet o listă de preţuri? În principiu, o listă de preţuri este realizată de un comerciant. În Occident şi peste Ocean se obişnuieşte ca lista de preţuri să cuprindă pe de o parte preţurile pentru mărfurile pe care le are negustorul în stoc la data ofertei, iar pe de altă parte lista de achiziţii, cu alte preţuri. Negustorii îşi modifică periodic atât preţurile de vânzare, cât şi preţurile de achi- ziţie, în funcţie de propriile nevoi şi interese. Fiind o piaţă liberă, fiecare se orientează conform propriei politici, dar şi în funcţie de „moda“ momentului. În România, din păcate nu prea există negustori (cel puţin oficial). Singura firmă care are o listă oficială este Romfilatelia. De ce nu o publică pe internet ? Pentru că nu ar mai vinde varianta tipărită. Cum pot să aflu cât mai exact preţurile mărcilor poştale? Aşa ceva este o utopie! Nu există preţuri fixe. Preţurile sunt realizate pe piaţa liberă, nu mai este ca la piaţa de legume, pe vremuri, când exista un mercurial oficial. Chiar şi preţurile din cataloagele internaţionale sunt doar orientative. Preţul real al fiecărei piese depinde în măsură aproape egală de calitatea ei, dar şi de existenţa unei persoane interesate să achiziţioneze aşa ceva. De ce nu se publică un catalog românesc ? Pentru că nu plăteşte nimeni editarea şi imprimarea lui. Un catalog color cam cu o mie de pagini, tipărit color în circa 1.500-2.000 de exemplare costă (numai tiparul) câteva zeci de mii de euro (mă rog, echivalentul în lei). Trebuie să fie cineva care să dispună de acei bani şi să mai şi fie interesat de acest domeniu. Chestia cu datul banilor prin subscriere nu ţine pentru o lucrare de o asemenea anvergură. Preţul final poate ajunge la 200-300 RON, poate chiar mai mult. Din experienţă pot spune că atunci când este vorba de lieratură, colecţionarii sunt printre cei mai zgârciţi oameni. În mod normal, o lucrare specializată de acest gen ar trebui să intereseze şi să fie considerat un obiectiv de cel puţin două instituţii ale statului: Academia Română (nu am înţeles niciodată desproporţia dintre interesul acordat numismaticii şi cel acordat filateliei care în fapt este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire) şi Ministerul Culturii. ALO !!! Aude cineva ? De unde se pot cumpăra cataloagele străine? De la editurile care le şi comercializează. Căutaţi pe internet, se pot face comenzi online dacă aveţi o carte de credit/debit valabilă şi sumele necesare. De ce nu vin în România negustori serioşi din străinătate? La întrebarea asta m-a pufnit râsul, trebuie să recunosc. De venit, mai vin unii, dar cu seriozitatea stau mai prost. Dar dacă e vorba de casele renumite, ei bine - există mai multe motive: - nu prea au ce cumpăra de aici; cât de vândut, românii sunt destul de săraci încât nu-şi pot permite să-şi cumpere un catalog Michel, nu mai vorbesc de achiziţii cu preţuri mai răsărite; - există o teribilă instabilitate fiscală, de care străinii fug rupând pământul; dacă nu reuşesc să-şi facă un plan de afaceri pentru minimum trei ani, ei consideră că pird timpul de pomană; - legislaţia românească privind comerţul cu mărci poştale nu este armonizată cu cea existentă în UE, este foarte restrictivă, trebui luate mult prea multe aprobări şi autorizaţii şi mai trebuie plătite şi taxe (fondul monumentelor) care nu există decât aici, nu şi în altă parte (în afara taxelor şi impozitelor pe care le datorează orice firmă).
Din lumea colecționarilor 07
Info-Hobby 5/2017
De ce nu vrea nimeni mărci poştale româneşti din anii ’70 - ’80 ? Pentru că s-au tipărit în tiraje mari care nu au fost utilizate în circuitul poştal şi astăzi se găsesc aproape la discreţie (cu câteva excepţii), la orice oră. Poşta a avut o politică păguboasă de emisiune în acei ani, care astăzi se răsfrânge asupra celor care le-au cumpărat atunci produsele. Cum pot face bani din timbre ? Simplu. Trebuie să ai bani pentru asta! Nu se pot face colecţii valoroase peste noapte şi fără investiţii serioase. Banii se pot genera din efectuarea cu cap a investiţiilor. Sau să primeşti o moştenire (dar nu de acum 50 de ani, ci de acum o sută!). Devin din ce în ce mai dese situaţiile în care administraţiile poştale emitente încetează să mai ţină cont de recomandă- rile FIP şi de cutumele care au asigurat succesul mărcilor poştale.
Nu acesta este sfârşitul, sau nu pentru profesionişti cel puţin ! În articolul asupra căruia ne-a atras atenţia Rod Tilyard *) în cadrul comunităţii «I Love Philately» **) face referire la una din tendinţele care se pare că afectează o parte a filateliştilor (linkurile pot fi accesate de către posesorii de conturi Google+). Articolul intitulat „Last post for stamp collectors“ a fost publicat în 13 aprilie 2013 în ediţia online a The Guardian ***). Începând să citesc articolul, prima dată mi-a venit să râd văzând că autorul a descoperit roata (sau focul, mă rog, depinde cum vreţi să o luaţi), deoarece a văzut (sau a fost informat, n-am înţeles prea bine) că o marcă britanică înscrisă în catalogul Stanley Gibbons cu o cotă de 175 lire sterline s-a vândut într-o licitaţie online cu doar 6 lire sterline. El se întreabă apoi (după ce mai dă vreo două astfel de exemple) dacă nu cumva se petrece şi în filatelie ceva ce s-a întâmplat şi în alte domenii. Pentru un colecţionar cu experienţă, întrebările pe care şi le pune autorul materialului sunt puerile, bineînţeles. Dar asta nu o înţelege oricine, şi am să explic de ce şi cam care este fenomenul. Am citit articolul cu pricina odată, apoi peste vreo două ore am sinţit nevoia să-l mai citesc odată. Apoi a doua zi l-am mai citit odată. Se întâmplă un fenomen, într-adevăr, dar nu cel invocat de autorul articolului, ci cu unul cu totul diferit. Timp de ani de zile, colecţionarii cu experienţă au ezitat, dacă nu chiar au evitat să ţină o legătură neîntreruptă cu colecţionarii mai începători sau cu cei novici. Nevoia de cunoaştere a acestora a fost relativ facil servită de o serie de persoane cu un nivel aproximativ de cunoştinţe. Neavând însă un termen de comparaţie, cei mai mulţi astfel de aşa-zişi specialişti au căpătat un credit pe care nu l-au meritat şi nu-l merită nici acum. Tot felul de sfătuitori apăruţi peste noapte, unii doar proaspăt posesori de cataloage „luate“ de pe internet şi fără experienţă în identificarea / sortarea / manipularea / studiul / evaluarea mărcilor s-au trezit că pot furniza opinii şi păreri, judecăţi şi opinii privind investiţiile în timbre. Să nu care cumva să aveţi impresia că filatelia a fost sau că este ferită de tot felul de „oracole“ de doi bani. Şi aici se întâmplă ce se întâmplă şi pe alte pieţe (dacă e să ne referim la partea comercială): piaţa investiţiilor în valori mobiliare este plină de tot felul de consultanţi care mint cu neruşinare şi cu bună ştiinţă clienţii pentru a-şi încasa comisioanele. Acelaşi lucru se întâmplă pe aşa-zisa piaţă Forex, unde numai norocul te poate ajuta să nu-ţi pierzi banii, sau cine ştie ce schemă de protecţie bazată pe vreun coş. Şi totul are la bază lăcomia unor indivizi. Ce s-a întâmplat şi se mai întâmplă încă în filatelie? Există destule şanse ca un colecţionar nu prea experimentat să dea peste „specialişti“ care s-au apucat să facă recomandări de investiţii fără să cunoască nici măcar principiile de bază ale rarităţii şi ale formării cotelor mărcilor. Unii nici măcar nu ştiu în ce monedă sunt exprimate cotele din cataloage, nicidecum faptul că acele cote sunt brute sau nete. Alţii se apucă să emită judecăţi de valoare pe forumuri sau pe reţelele de socializare, dându-şi importanţă şi căutând publicitate. O parte din ei fac şi pe evaluatorii, şi pe comercianţii (ceea ce, în mod etic, nu ar trebui să se întâmple). Toţi aceşti papagali de duminică (altfel nu-mi vine să le spun) au fost puternic susţinuţi şi direct, şi indirect de către administraţiile poştale emitente, din dorinţa de a-şi desface rapid noile producţii care tind să se reverse aproape inflaţionist pe piaţă, sufocând colecţionarii. Tuturor cumpărătorilor li se promit investiţii „sigure“ cu câştiguri peste aşteptări, numai că acest lucru nu se întâmplă. Iar cumpărătorii de bună credinţă devin decepţionaţi şi declară convinşi că şi în filatelie „s-a spart buba“ şi că piaţa se prăbuşeşte. O fi aşa, dar numai pentru nepricepuţi şi pentru creduli! Ghinion ! ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------*) https://plus.google.com/u/0/105581414836904053775 **) https://plus.google.com/u/0/communities/117874668868241546580 ***) http://www.guardian.co.uk/money/2013/apr/13/stamp-collectors-catalogues-philately-clubs * Preluare din lucrarea Care este preţul mărcilor poştale ? Scurt ghid destinat colecţionarilor, cu acordul autorului.
Pentru dezbateri carto-filatelice&numismatice și informații recomandăm grupul (1.536 de membri)
FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts
Pentru licitații
PHILATELIC AUCTIONS ROMANIA http://www.facebook.com/groups/philatelicauction/?fref=ts AFIȘE, RECLAME, CĂRȚI POȘTALE https://www.facebook.com/groups/980649841987238/?fref=ts NUMISMATIC AUCTIONS (1053) https://www.facebook.com/profile.php?id=405150686271074&ref=ts&fref=ts Studiul mărcilor poștale vă oferă mari satisfacții ! Atenție pe magazinul e-Bay sunt acceptate tot mai multe falsuri filatelice ! E mai bine este să consultați un filatelist specializat.
08 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 5/2017 TIMIȘOARA CÂNTĂ - regulament -
SCOP, ORGANIZARE, PARTICIPARE 1. Expoziția Filatelică Naţională Timişoara Cântă, marchează 70 de ani de la spectacolul inaugural al Operei Naționale Române Timişoara şi 70 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii Banatul din Timișoara. 2. Expozitia este organizată de: Federaţia Filatelică Română prin Asociatia Filatelică Timişoara în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, şi Consiliul Judeţean Timiş, şi se desfăşoară în perioada 03 - 08 noiembrie 2017, la Universitatea de Vest din Timişoara. 3. Expoziția este deschisă participării expozanţilor români şi străini şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Regulamentului de Organizare a Expoziţiilor Filatelice din România şi în conformitate cu prezentul Regulament. 4. Participarea este deschisă tuturor filateliştilor români şi străini cu exponate care corespund din punct de vedere al claselor admise prin prezentul Regulament. 5. Expoziţia va fi organizatã pe următoarele clase: 5.1.Clasa de onoare, în afara concursului - exponate ale membrilor juriului şi exponate invitate 5.2.Clase de competiţie - maturi şi tineret cuprinzând exponate tematice: 5.2.1.Tema muzică 5.2.2.Cultura si etnografie 5.3.Alte clase de competiţie (adulţi şi tineret): 5.3.1. Istorie poştală şi filatelică 5.3.2. Filatelie tradiţională 5.3.3. Maximafilie 5.3.4. Marcofilie 5.3.5. Fiscalotelie 5.3.6. Open Class 5.3.7. Clasa 1 panou 5.3.8. Cartofilie 5.3.9. Literatură 6. Participarea la expoziţie este gratuitã. Cheltuielile poştale vor fi suportate de participant la trimitere şi de organizatori la returnare. 7. Numărul minim de feţe de panou admise în competiţie este de 5 la maturi şi 3 la tineret (15 foi A4 pe panou), cu excepţia clasei 1 panou. 8. Cererile de participare, vor fi trimise pânã în data de 01 septembrie 2017 pe adresa: Asociaţia Filatelicã Timişoara, CP 204, OP 1 Timişoara sau mariusvasilem@yahoo.com. Organizatorii vor confirma acceptul participării cel târziu până în data de 15 septembrie 2017. 9. Exponatele admise vor fi trimise pe aceeaşi adresă pânã în data de 15 octombrie 2017. 11. Foile de expunere, introduse în plicuri grupate pe panouri, vor fi protejate în folii de plastic. Fiecare foaie va avea înscris pe verso numele colecţionarului. Exponatele vor fi însoţite de un inventar. Important: Pentru exponate de peste hotare se accepta copii tip xerox color având pe verso certificarea organizaţiei filatelice locale. 12.Organizatorii vor returna exponatele până la data de 01 decembrie 2017 (data poștei). 13. Cu ocazia Expoziţiei se vor realiza: Catalog, Diplomã, întreguri poştale şi SONETUL IUBITEI FILATELISTULUI ştampile omologate. Toate materialele vor fi distribuite gratuit expozanţilor. 14. Juriul expoziţiei va fi alcătuit din 5 membri. Juriul va acorda distincţii în Mi te-ai lipit de suflet precum marca, Iubito, coliță nedantelată, rang maxim de medalie de Aur la maturi şi Vermeil la Tineret. Între erori, cea mai frumoasă fată, 15. Cu ocazia expoziţiei se va desfășura un Târg Filatelic şi al Colecţionarilor la Eu te ador ca, pe Laura, Petrarca. o dată şi o locaţie ce vor fi anunţate în timp util. Icoana ta cea aureolată 16. Datele de contact ale Comitetului de Organizare sunt: Asociaţia Filatelică Timişoara CP 204, OP1 Timişoara sau Marius Muntean Str.Romulus 41A, ap.2 300203 Timişoara Tel.0722- 594608 (Marius Muntean); Mail – mariusvasilem@yahoo.com
Îmi pare un clasor cu timbre rare, Cu ilustrații care mai de care, Cu maxime și vederi din lumea toată. Ochii tăi, parale pe roz-albastru, Tu, înțelepciune de Zoroastru, Pliant cu coală mică și F.D.C. Nu știu încotro mă duci și nici de ce. Ești nestatornică precum un nour Și prețioasă ca un cap de bour.
Comitetul de Organizare Mihai MERTICARU
Din lumea colecționarilor 09
Info-Hobby 5/2017 Primim de la cititori
Ceea ce îmi comunicați, domnule Vasile Bocean, este foarte trist. C.N. Poșta Română S.A. s-a deprofesionalizat, în mare parte, de mult timp, fiind de râsul Europei. Hoții, furturi de valori din scrisori, întârzieri nepermise în ajungerea corespondențelor sau care nu mai ajung la destinatar ... Profitorii și analfabeții au pătruns masiv și în acest serviciu public, cu care ne mândream altădată, prin imaginea creată României. Acum, ne-ați prezentat un nou exemplu de maltratare a unei corespondențe filatelice care promovează imaginea României. Sunt sigur că Federația Filatelică Română va interveni pentru a le reaminti că există reglementări clare privind ștampilarea unei astfel de corespondențe.
REVUE DE L'ESPACE - ESPACE LOLLINI
ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2016. Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile anterioare, este binevenită. Sergiu Găbureac
Colecționarii mărcilor poștale cu subiect COSMOS au * Schimb / cumpăr / vând erori, varietăți primit deja cel de-al și curiozități filatelice românești cincilea număr al perioada modernă și contemporană (1903-2016). revistei de profil pe Sergiu Găbureac acest an. O revistă * Schimb / cumpăr / ilustrate ROMÂNIA cu un conținut variat editate de Ad. Kruger cu multe informații la zi privind noutățile Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com apărute, cote, licitații de interes pentru fani ... Mulțumim redacției pentru trimiterea în format electronic, orice colecționar având posibilitatea să o acceseze gratuit pentru a se informa.
PROMOVĂRI prin FILATELIE Filatelia a avut întotdeauna printre obiective și promovarea valorilor naționale. Iată că Ion Marin, colegul și prietenul nostru din Caracal, președintele Societății Filatelice Romanați, a avut ideea de a strânge, în paginile unei volum, materialele filatelice prin care au fost promovate o serie de personalități născute pe plaiurile Romanațului. De la Matei Basarab, C-tin Brâncoveanu, Iancu Jianu până la Sabin Bălașa. În total 15 personalități. Sunt multe informații de ordin biografic și profesional. În prima parte, autorul face o interesantă prezentare a județului Romanați în arealul filateliei românești. La Caracal apare în 1922, revista Roumanie Exchange Organ oficiel de la Réunion Philatélique Internationale. Mulțumim, Ion Marin ! Marin, Ion. Personalități romanațenene în filatelia românească. Caracal, Haffman, 2016.
10 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 5/2017 LIBRÄ‚RIA DLC
gsm_as@yahoo.com
nicolaiestan@ymail.com
ralex1209@gmail.com
marianjianu@yahoo.com
dragoteanu@yahoo.co.uk
maritanugica@yahoo.com
De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești - Anul 1957
Contestațiile vor fi
Ca de obicei, depistarea erorilor o las în seama Dumneavoastră. Citirea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.
analizate în regim de urgență ! Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.
Nu uitați ! BRAȘOVUL vă așteaptă ! Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com
INFORMAȚIE = PUTERE !
Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite ! Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.
O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare ! NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ ! Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. XLVIII pdf Nr. 5/31.05.2017
Probabil cea mai citită publicație de profil din România !