DIN LUMEA COLECȚIONARILOR Nr. 9/2017

DLC LII - anul IV

La Mulți Ani, București !

DIN

info-hobby9/2017 Din cuprins:

LA MULȚI ANI BUCUREȘTI !

DESPRE JEFUIREA TEZAURULUI FILATELIC ROMÂNESC. Raportul Curții de Conturi.

ROMEO ALEXANDRESCU Reacții la articolul Marca poștală românească în metastază !

Mulțumim, MICHEL !

SEMNAL EDITORIAL LICITAȚIE FILATELICĂ la ARTMARK

BACĂU - TOAMNA COLECȚIILOR De ce-i frumoasă filatelia !

Top 2005 - 10 erori filatelice românești

București - România

Din info-hobby LII

apare ori de câte ori este necesar

LA MULȚI ANI BUCUREȘTI !

Bucureștiul este unul dintre cele mai interesante orașe ale planetei. Sigur, fiecare localitate are o anumită amprentă. Fie din punct de vedere arhitectural, fie istoric, cultural, sportiv, gastronomic etc.

Micul Paris are din toate câte ceva.

Până la 1847, anul marelui incendiu, care a făcut urbea scrum, localitatea era la fel ca mai toate cele din această parte a Europei.

Anul 1847, face pasul decisiv de la Evul Mediu la perioada modernă a României.

Un cumul de factori, culturali și politici, determină o altă gândire asupra noului București. Apropierea țărilor române de Franța și alte țări europene, face ca proiectele edilitare românești să fie tot mai laborios concepute, ajungând ca în mai puțin de jumătate de secol, Bucureștiul să devină o capitală cu adevărat europeană.

Mica Unire și programul de reforme, lansat de Al. Ioan Cuza, sunt susținute și continuate cu succes de regele Carol I și urmașii săi.

Obținerea Independenței dă un impuls puternic dezvoltării atât a țării, cât și Bucureștiului.

Astfel, Expoziția Generală din 1906 prezintă un București la standardele europene de atunci.

După reîntregirea țării, Bucureștiul cunoaște noi și noi dezvoltări urbanistice, multe datorate inteligenței arhitecților autohtoni. În timpul regelui Carol al II-lea, Bucureștiul prezintă o dezvoltare culturală fără precedent, Luna Bucureștilor (mai), fiind sărbătoarea care marca zeci de evenimente de marcă. Al Doilea Război Mondial și ocupația sovietcă (1944-1958) duc la stagnarea dezvoltării țării. Prin planul economic, lansat de Gheorghiu-Dej în 1960, se reintră într-un ritm accelerat de dezvoltare, care își pune amprenta și asupra Bucureștiului, prin ridicarea locuințelor sociale (blocuri) și a unităților industriale. Sistematizarea propusă în timpul dictaturii ceaușiste a lăsat răni adânci în Bucureștiul iubit, greu de vindecat, chiar și în zilele noastre. Imaginația arhitecților este anulată. Puține sunt edificiile de referință (Casa Scânteii, Casa Poporului ș.a.) din această perioadă. Refacerea Centrului istoric, mutarea industriei în afara orașului ș.a. sunt cele mai mari realizări postdecembriste. Bucureștiul poate arăta multe lucuri demne de reținut de către orice vizitator. Trăiască !

Citiţi

FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro ◊ Studii filatelice brașovene ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ Un pic mai bine informaţi ! Contează !

02 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017 Seniori ai cartofiliei românești

ROMEO ALEXANDRESCU Un alt senior al cartofiliei românești părăsește scena vieții.

Romeo Alexandrescu este colecționarul-cercetător, care s-a hotărât, spre finalul vieții, să lase posterității o lucrare de referință Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești.

A făcut acest gest în memoria tatălui său care „la vârsta de 20 de ani a participat la luptele la baionetă de la Pădurea Răzoare de lângă Mărășești” și care drept răsplată „în anul 1949 a fost arestat și condamnat pentru că nu a putut să predea statului cotele de grâu impuse pentru a fi date ca datorii de război Uniunii Sovietice.”, precum și în memoria foștilor săi colegi de liceu, Mihai Ștefănescu, Alexandru Bădescu, Mihai Tara, dar și a colecționarilor Dumitru Munteanu, Viorel Lipovan și Răzvan Popescu.

Cele 3 volume au fost realizate în baza colecției sale constituite de-a lungul a aproape 75 de ani.

Totul a început în 1943, când era elev în clasa I la Liceul Mihai Viteazul. „Mulți colegi îmi ofereau piese foarte frumoase, pe care le aveau în casa lor sau oferite de bunici. Apoi, cumpăram de la chioșcurile de la perifieriile Bucureștiului, care mai aveau stocuri. După război, le găseam la persoanele care dădeau anunțuri la ziarele vremii. Mergeam să cumpăr cărți vechi românești de care eram pasionat. De foarte multe ori, aceștia îmi ofereau și cărți poștale. Foarte multe persoane aveau aprobarea de plecare definitivă din țară, fiind obligați, de multe ori, să plece în câteva zile.

Aceste cărți poștale ilustrate clasice se mai găsesc astăzi greu, din cauza împrăștierii lor după moartea proprietarilor.

Să nu uităm că peste ele au trecut războaie mondiale și o lungă perioadă de demolări, oamenii fiind obligați să predea casa pentru a începe lucrările de construire a blocurilor.

Apreciind din primii ani aspectul lor artistic deosebit și conținutul important legat de istoria țării noastre, colecția mea s-a îmbogățit mereu, ajungând la un important volum de cca 5.000 de ilustrate incluse, în mare parte, în cele trei volume. După o atentă examinare a pieselor, le-am separat pe cele numerotate și am constatat că îmi lisesc, dintre acestea, cca 15%. Volumul piselor numerotate este aproximativ egal cu cele nenumerotate de editor.

Conform legii Numerelor Mari - cu cât numărul observațiilor este mai mare, cu atât rezultatele vor fi mai aproape de adevăr - ar urma ca în viitor să mai fie semnalate și restul celor 15%, adică cca 750 de piese. Dar cele așteptate, vor fi puține deoarece multe s-au distrus în timp iar altele se află prin albume aflate în casele urmașilor care, de multe ori, nu le apreciază.”

Declarația domniei sale se constituie într-un adevărat testament cartofil, lăsând urmașilor colecționari misiunea de a completa paginile de istorie cartofilă a României lipsă.

Ne vom strădui să-i îndeplinim acestă ultimă dorință.

Dumnezeu să-l odihnească !

ALEXANDRESCU, Romeo. Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești (Vederi 1894-1905). Catalogare.

Album. Vol. 1. București, 2013. A4

color, 598 p.

ALEXANDRESCU, Romeo. Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești (Vederi 1894-1905). Catalogare. Album. Vol. 2.

București, 2014. A4

color, 528 p.

ALEXANDRESCU, Romeo. Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești (Vederi 1894-1905). Catalogare. Album. Vol. 3. color, 144 p.

București, 2017. A4

Info-Hobby 9/2017

Din lumea colecționarilor 03

DESPRE JEFUIREA TEZAURULUI FILATELIC ROMÂNESC După cum am promis în numărul trecut publicăm partea din Raportul de Audit din 2016 al Performanței al Departamentului XI al Curții de Conturi a României privind utilizarea fondurilor destinate emiterii, tipăririi, punerii și retragerii în / din circulație, conservării și comercializării timbrelor și efectelor poștale în perioada 2004 – 2014, ce se referă la constatările Curții de Conturi a României privind starea Colecției Filatelice a României. „3.6. ACTIVITATEA DE CONSERVARE A TIMBRELOR ȘI EFECTELOR POȘTALE ȘI / SAU A COLECȚIEI FILATELICE A ROMÂNIEI Colecţia Filatelică a României este compusă din mărci poştale şi fiscale, româneşti şi străine, întreguri poştale, proiecte şi machete de mărci poştale şi de întreguri poştale, matriţe pentru imprimarea mărcilor poştale, plăci litografice, eseuri, probe de tipar, specimene, modelare şi orice alte obiecte şi înscrisuri având legătură cu aceasta.

Statul român a luat în decursul timpului o serie de măsuri pentru constituirea și conservarea unei Colecții Filatelice Naționale, în care să fie păstrate valorile filatelice ca parte a avuției naționale și mărturie a valorilor istorice și culturale naționale și universale.

Administrarea acestor bunuri de importanță națională a fost atribuită în decursul timpului mai multor entități.

Astfel, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 42/1985 privind emisiunea, gestionarea, conservarea şi valorificarea timbrelor şi efectelor poştale cu timbru imprimat a fost înființat, în cadrul Băncii Naționale a României, „Tezaurul național de timbre”, care avea ca obiect de activitate conservarea, În anul 1990, unul dintre primele acte normative emise în perioada postcomunistă a fost Decretul Consiliului Frontului Salvării Naționale nr. 106/08.02.1990 privind regimul timbrelor în România, care prevedea la art. 3 că „Tezaurul naţional de timbre al României din cadrul Băncii Naţionale se desfiinţează, iar activitatea acestuia se preia de Conservatorul de timbre care trece de la Banca Națională a României la Oficiul special pentru editarea timbrelor şi controlul mandatelor din subordinea Ministerului Poștelor şi Telecomunicațiilor.”

Ulterior, prin HG nr. 287/2004 privind acordarea titulaturii de muzeu de importanţă naţională Muzeului Naţional Filatelic a fost înființat Muzeul Național Filatelic ca sucursală fără personalitate juridică în cadrul CN Poșta Română SA, care a avut ca principale atribuții administrarea bunurilor din componența Conservatorului de Timbre, conservarea obiectelor de patrimoniu, inventarierea și evidența colecțiilor.

Operațiunile de predare – primire a Colecției Filatelice Naționale în baza actelor normative prezentate mai sus, respectiv de la Banca Națională la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor în anul 1990, precum și către Muzeul Național Filatelic în anul 2004, s-au realizat scriptic și faptic fără o inventariere a timbrelor și efectelor poștale.

De asemenea, chiar dacă operațiunea de inventariere a fost demarată începând cu anul 2004, aceasta a constat doar în numărarea timbrelor, identificarea acestora pe baza cataloagelor de specialitate și compararea situației faptice cu situația scriptică din registrele de evidență, dar nu s-a realizat și expertizarea acestora în scopul stabilirii dacă acestea sunt autentice sau nu.

Acest fapt grav reprezintă una dintre cauzele care au afectat posibilitatea unei evidențe și protecții reale asupra acestor categorii de bunuri de importanță națională și au creat suspiciuni asupra autenticității unor piese filatelice și asupra integrității și integralității colecției. În acest sens, controalele efectuate de Curtea de Conturi au semnalat constant necesitatea realizării și finalizării operațiunii de inventariere, precum și a evaluării și expertizării pieselor componente ale Colecției Filatelice Naționale aflată în administrarea Muzeului Național Filatelic, mai ales în condițiile în care au fost constatate o serie de nereguli şi abateri grave de la legalitate, în legătură cu evidenţierea, înregistrarea, gestionarea şi păstrarea acestor bunuri de o valoare excepţională, semnificative în plan naţional pentru filatelie, cum ar fi: a) Nesemnalarea în cadrul predărilor-primirilor de timbre, ocazionate de înfiinţarea Conservatorului de Timbre în anul 1990 sau a Muzeului Naţional Filatelic în anul 2004, a unor aspecte legate de suspiciuni privind autenticitatea unor mărci poştale din patrimoniul cultural naţional mobil cu semnificaţie istorică, vechime şi unicitate excepţională, cum este cazul: - 215 mărci poştale din emisiunea I Cap de bour 1858 considerate falsuri evidente de către comisia de inventariere și cele 660 mărci poştale din emisiunea a II-a, Cap de bour 1858 şi Principatele Unite 1852 şi 1865, asupra cărora planează semne de întrebare în legătură cu autenticitatea; - 6.373 mărci poştale româneşti, în cazul cărora figurează înscris în registrele de evidență numai o simplă menţiune „plecat la expoziţia ....” şi semnătură indescifrabilă, fără a se preciza dacă s-au mai întors şi la ce dată. b) Deţinerea, în mod nelegal, fără a fi înregistrate nici cantitativ şi nici ca denumire a seriei în registrele de evidenţă operativă, a unor cantităţi mari de mărci poştale româneşti, respectiv a unui număr de 882.380 timbre;

04 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017

c) Identificarea unor minusuri în gestiune pentru un număr de 31 poziţii din inventar, cuprinzând 315 timbre care lipsesc în totalitate, fără posibilitatea de identificare, neexistând denumirea seriei, valoarea nominală sau anul emisiunii. În urma acțiunilor derulate, Curtea de Conturi a transmis CN Poșta Română SA o serie de măsuri pentru remedierea abaterilor constatate, dar a procedat și la sesizarea organelor de urmărire penală.

Pentru asigurarea integrității Colecției Filatelice a României (Tezaurul Filatelic), Curtea de Conturi a semnalat, începând cu anul 2009, faptul că exercitarea de către CN Poșta Română, prin Muzeul Național Filatelic, a dreptului de administrare a acestora, însoțit de obligația de asigurare a integrității și a conservării acestora, nu este echivalent cu apartenența acestora la domeniul privat al statului sau al Companiei Naționale, ci trebuie ca aceste bunuri, care aparțin de drept patrimoniului cultural național, să fie evidențiate ca proprietate publică a statului, ceea ce presupune un regim de protecție specială de natură să asigure conservarea lor și transmiterea către generațiile viitoare.

Apartenența Colecției Filatelice Naționale la proprietatea publică a statului a fost consfințită prin Decizia definitivă și irevocabilă nr. 4021/09.10.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 10837/2/2009, prin care a admis recursul Curții de Conturi și a respins acțiunea de contestare a CN Poșta Română SA. În contextul pronunțării acestei hotărâri judecătorești, CN Poșta Română SA a procedat, la 31.12.2012, la înregistrarea în patrimoniul public al statului a contravalorii timbrelor și efectelor poștale aflate în administrarea Muzeului Național Filatelic.

Astfel, valoarea contabilă a Colecției Filatelice a României anterioară anului 1990 (în care s-a realizat predarea-primirea între Banca Națională a României și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor, în baza protocolului nr. 82/1868/09.03.1990) a fost evidențiată în contul 1016 Patrimoniul public.

Se remarcă faptul că această valoare contabilă (de intrare) a Colecției Filatelice anterioare anului 1990 este foarte mică, de 22.415,66 lei, în condițiile în care nu a fost reevaluată niciodată, dar care conține bunuri de o valoare excepţională, semnificative în plan naţional pentru filatelie. În fapt, suma de 22.415,66 lei a rezultat din denominarea sumei de 224.156.592,38 lei vechi, care reprezenta valoarea contabilă totală a Conservatorului de timbre (timbrele și bunurile filatelice din emisiunile românești și străine existente în conservator) prevăzută în Protocolul de predare-primire din anul 1990.

Modalitatea de înființare a Muzeului Național Filatelic, de organizare și funcționare a acestuia, ca Sucursală fără personalitate juridică a CN Poșta Română SA, a înregistrat o serie de neconformități față de regulile generale de funcționare a muzeelor, dovadă fiind și faptul că acesta nu a obținut acreditarea. Se constată astfel că doar începând cu anul 2012 au fost realizate de conducerea Muzeului Național Filatelic măsuri concrete pentru obținerea acreditării.

Astfel, în perioada anterioară anului 2012 nu a existat o suficientă preocupare din partea CN Poșta Română SA pentru desfășurarea unei activități corespunzătoare specifice unui muzeu (cultural - științifică), cu consecința lipsei de performanță înregistrată în domeniul muzeistic (conservare, cercetare, inventariere, expunere) de către Muzeul Național Filatelic. În contextul perspectivei privatizării unei părți din patrimoniul CN Poșta Română SA era imperativ ca în activele cedate în cadrul acestui proces să nu fie incluse și valorile aflate în administrarea Muzeului Național Filatelic. În consecință, Curtea de Conturi a semnalat necesitatea implicării instituțiilor statului român pentru asigurarea integrității și integralității colecțiilor filatelice existente în Conservatorul de timbre, ca parte a avuției naționale și mărturie a valorilor istorice și culturale naționale și universale.

Având în vedere cele expuse mai sus, în anul 2013 s-a reanalizat statutul juridic al Muzeului Național Filatelic, fiind adoptată Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic.

Prin acest act normativ, Muzeul Național Filatelic s-a reorganizat ca secţie fără personalitate juridică a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), iar Colecția Filatelică a României a fost transferată în administrarea acestei instituții și în custodia Băncii Naționale a României.

Prin acest act normativ s-a stabilit că inventarierea şi expertizarea, în vederea clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, precum şi evaluarea, după caz, a bunurilor care fac parte din Colecţia filatelică a României sunt continuate de către Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României, în sediile Băncii Naţionale a României, iar finanţarea activităţii de expertizare şi evaluare se asigură de către Muzeul Naţional de Istorie a României, cu încadrarea în sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul propriu, potrivit legii. În baza Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic și a Protocolului de predare–preluare încheiat, în perioada 15–17.07.2014 s-a procedat la predarea – primirea bunurilor din Colecția Filatelică a României, de la sediile CN Poșta Română SA din str. Calea Griviței nr. 64-66 și str. Calea Victoriei nr. 12 la sediul Băncii Naționale a României din str. Lipscani nr. 25, acestea fiind depozitate în 1.274 cutii sigilate. În cadrul proceselor verbale de predare-primire s-a precizat că: „Preluarea bunurilor în administrare, respectiv în custodie, se realizează scriptic, sub rezerva verificării și inventarierii ulterioare, gestionării bunurilor răspunzând în exclusivitate de existența faptică a acestora”.

Din lumea colecționarilor 05

Info-Hobby 9/2017

De la predarea-primirea cutiilor sigilate conținând bunurile componente ale Colecției Filatelice, adică din 17.07.2014 până în prezent, nu s-a realizat deschiderea vreunei cutii de către comisiile comune, deoarece Muzeul Național de Istorie a României și Banca Națională a României nu au soluționat încă o serie de divergențe privind modalitatea de realizare a inventarierii, nefiind astfel agreată până în prezent o Procedură operațională comună privind organizarea și desfășurarea inventarierii Colecției filatelice a României, arhivei și bibliotecii aferente acesteia la sediul Băncii Naționale a României.

Se constată astfel că bunurile componente ale Colecției Filatelice a României sunt menținute în condiții improprii (în cutiile de carton în care s-a realizat transportul acestora din spațiile CN ”Poșta Română” SA în cele ale Băncii Naționale ale României) de o lungă perioadă de timp, aproximativ 26 luni, existând un risc foarte mare ca timbrele și efectele poștale să se degradeze.

Astfel, pe fondul unor neînțelegeri procedurale între Muzeul Național de Istorie a României și Banca Națională a României asupra operațiunii de inventariere a timbrelor depozitate în cutiile de carton în care s-a realizat transportul de la CN Poșta Română SA, aceste bunuri de importanță excepțională pentru patrimoniul cultural național și pentru identitatea națională sunt supuse unui risc de degradare iremediabilă prin modul în care sunt păstrate deja de 26 luni, mai ales în condițiile în care se estimează că operațiunea de inventariere, după ce va fi demarată, va dura o perioadă de mai mulți ani.

Situația înregistrată în prezent contravine grav scopului pentru care a fost adoptată Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, respectiv acela de protejare/asigurare a integrității Colecției Filatelice a României și de asigurare a condițiilor optime pentru conservare și expertizare, în vederea clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, precum şi evaluarea, după caz, a bunurilor respective. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, cu valoarea contabilă a Colecției acumulată după anul 1998 de CN Poșta Română SA au fost stinse obligații fiscale ale acesteia, considerându-se de legiuitor că timbrele și efectele poștale acumulate în această perioadă reprezintă proprietatea privată a Companiei.

Componența sumei de 49.855.504,05 lei solicitată la compensare de CN Poșta Română SA a fost fundamentată, în baza datelor înscrise în evidența contabilă a Muzeului Național Filatelic la data de 30.04.2014, astfel: 30.04.2014, Denumire

Situația cont 214.10 Tezaur Filatelic, din care: 1 = 2+3+4 21.023.441,24

Intrări înainte de 1998

Intrări în perioada 1998-2004

Intrări în perioada 2004-2014

Compensare

0 2 3 4 5 = 1-2 46.709,63 600.250,13 20.376.481,48 20.976.731,61 Timbre românești 75.161,15 15.927,91 35.860,99 23.372,25 59.233,24 Timbre străine 7.696.552,73 1.600,48 4.548.316,33 3.146.635,92 7.694.952,25 Efecte poștale 21.124.587,28 0,33 0,00 21.124.586,95 21.124.586,95 Matrițe TOTAL 49.919.742,40 64.238,35 5.184.427,45 44.671.076,60 49.855.504,05 Suma de 49.855.504,05 lei solicitată de CN Poșta Română SA pentru stingerea obligațiilor fiscale, calculată de aceasta pe baza datelor din evidența contabilă a Muzeului Național Filatelic, nu reflectă doar valoarea contabilă a colecţiei filatelice constituite după anul 1998 prin achiziţii ale Companiei Naţionale Poşta Română S.A., aflată în proprietatea privată a acesteia. Această sumă reflectă și valoarea unor mărci poștale/alte bunuri filatelice din perioada anterioară anului 1998.

Concret, suma de 49.855.504,05 lei cuprinde și valoarea de 38.693.285,15 lei, stabilită în anul 2011 de o comisie de evaluare a Muzeului Național Filatelic, pentru acele timbre, matrițe și alte bunuri filatelice emise/produse înainte de anul 1990, dar constatate drept „plusuri de inventar” de comisia de inventariere a timbrelor românești, după cum urmează: - valoarea de 21.119.889,75 lei, stabilită în urma evaluării a 1.725 bucăți matrițe și alte obiecte filatelice, considerate „plus de inventar”, așa cum rezultă din Raportul de evaluare nr. 129/1073 din 21.11.2011; - valoarea de 17.484.201,78 lei, stabilită prin Raportul de evaluare nr. 129/996 din 01.11.2011 pentru un număr total de 957.755 bucăți mărci poștale constatate plusuri de inventar „neînregistrate” de comisia de inventariere.

Din analiza prevederilor Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, rezultă că acestea nu sunt îndeajuns de clare și complete, deoarece nu este reglementat statutul unor bunuri cu valoare filatelică de importanță deosebită, cum sunt: machete de mărci poştale şi de întreguri poştale, matriţe pentru imprimarea mărcilor poştale, plăci litografice, eseuri, probe de tipar, specimene, modelare şi orice alte obiecte şi înscrisuri având legătură cu aceasta.

Aceste bunuri filatelice sunt indicate ca părți componente ale Colecției Filatelice a României la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, fiind

06 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017

predate ca atare în cadrul procesului de transfer al patrimoniului fostului Muzeu Național Filatelic – sucursală a CN Poșta Română SA în administrarea Muzeului Național de Istorie a României și în custodia Băncii Naționale a României, însă prin acest act normativ sau prin altă normă legală nu este reglementat faptul că bunurile filatelice de această natură, rezultate în cadrul procesului de emitere și tipărire a timbrelor și efectelor poștale, vor reveni Colecției Filatelice a României și după apariția Legii.

Astfel, prin art. 12 din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic se instituie doar obligația SC Romfilatelia SA de a furniza în mod gratuit „un exemplar al timbrelor şi/sau efectelor poştale introduse în circulaţie, în vederea completării colecţiei filatelice aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea acestuia/acesteia”, fără a fi indicate în mod clar și valorile filatelice de natura bunurilor de tipar, specimenelor, modelarelor etc.

De altfel, nici conținutul art. 12 mai sus menționat nu reglementează în mod clar și fără echivoc bunurile filatelice care urmează a fi furnizate în mod gratuit de SC Romfilatelia SA, deoarece indică „un exemplar al timbrelor și/sau efectelor poștale introduse în circulație” fără a preciza că mărcile poștale vor fi furnizate în serii filatelice complete (incluzând toate formele de machetare a timbrelor: blocuri, minicoli, colițe etc.). În contextul descris mai sus, rezultă astfel riscul ca valorile filatelice menționate să nu fie transmise de CN Poșta Română SA (prin filiala SC Romfilatelia SA și sucursala Fabrica de Timbre) către Muzeul Național de Istorie a României, respectiv Banca Națională a României, în vederea completării Colecției Filatelice a României – proprietate publică a statului. În lipsa unei obligații legale de a preda respectivele bunuri către Colecția Filatelică Națională, CN Poșta Română SA a păstrat în gestiunea sa valorile filatelice rezultate în urma procesului de tipărire, cum sunt: specimenele, bunurile de tipar, modelarele, seriile comparative.

De asemenea, după anul 2014 CN Poșta Română SA a păstrat în gestiunea sa, constituită la Tezaurul de timbre din cadrul Sucursalei Fabrica de Timbre, timbrele străine primite de statul român de la Biroul internațional al Uniunii Poștale Universale, dar și ștampilele „prima zi” utilizate la punerea în circulație a emisiunilor filatelice după transferarea Muzeului Național Filatelic din structura sa.

Păstrarea acestor bunuri filatelice (care sunt indicate de reglementările legale ca părți componente ale Colecției Filatelice - proprietate publică a statului) în patrimoniul CN Poșta Română SA, implică riscul de a nu se asigura completarea Colecției Filatelice a României cu aceste valori, mai ales în perspectiva unui proces de privatizare a acestei companii naționale. ...........................................................................................................................................................................

IV. CONCLUZIILE GENERALE ALE AUDITULUI ..........................................................................................................................................................................

Pe parcursul anilor, operațiunile de predare – primire între diferite entităţi a Colecției Filatelice Naționale, respectiv de la Banca Națională la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor în anul 1990, precum și către Muzeul Național Filatelic în anul 2004, s-au realizat scriptic și faptic fără o inventariere a timbrelor și efectelor poștale. În același fel s-a procedat și prin aplicarea Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic de către entitățile implicate.

Astfel, transferul Colecției Naționale Filatelice de la locația CN Poșta Română SA la locația Băncii Naționale a României nu s-a făcut în concordanță cu specificul domeniului, procedându-se la predareaprimirea scriptică și faptică a timbrelor depozitate în 1.274 cutii sigilate și nedesfăcute până în prezent, în loc să se procedeze mai întâi la inventarierea și expertizarea acestora concomitent cu predarea-primirea treptată.

Având în vedere specificul domeniului și durata mare a procesului de inventariere, indiferent care ar fi fost durata procesului de inventariere și expertizare, timbrele trebuiau păstrate în condiții optime care să le asigure integritatea și implicit, cel puțin păstrarea valorii acestora sau chiar creșterea acesteia.

Situația contravine grav scopului pentru care a fost adoptată Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, respectiv acela de protejare/asigurare a integrității Colecției Filatelice a României și de asigurare a condițiilor optime pentru conservarea și expertizarea, în vederea clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, precum şi pentru evaluarea, după caz, a bunurilor respective.

Operațiunea de inventariere efectuată în cadrul CN Poșta Română SA a constat doar în numărarea timbrelor, identificarea acestora pe baza cataloagelor de specialitate și compararea fapticului cu situația scriptică din registrele de evidență, dar nu s-a realizat și expertizarea acestora în scopul stabilirii dacă acestea sunt autentice sau nu.

Aceasta reprezintă una dintre cauzele care au afectat posibilitatea unei evidențe și protecții reale asupra acestor categorii de bunuri de importanță națională și au creat suspiciuni asupra autenticității unor piese filatelice și asupra integrității și integralității Colecției Filatelice Naționale.

Apartenența Colecției Filatelice Naționale la proprietatea publică a statului a fost consfințită prin Decizia definitivă și irevocabilă nr. 4021/09.10.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.

10837/2/2009, prin care a admis recursul Curții de Conturi și a respins acțiunea de contestare a CN Poșta Română SA.

Info-Hobby 9/2017

Din lumea colecționarilor 07

În contextul pronunțării acestei hotărâri judecătorești, CN Poșta Română SA a procedat la 31.12.2012 la înregistrarea în patrimoniul public al statului a contravalorii timbrelor și efectelor poștale aflate în administrarea Muzeului Național Filatelic - sucursală fără personalitate juridică în cadrul CN Poșta Română SA. În perioada anterioară anului 2012 nu a existat o suficientă preocupare din partea CN Poșta Română SA pentru desfășurarea unei activități corespunzătoare specifice unui muzeu (cultural - științifică), cu consecința lipsei de performanță înregistrată în domeniul muzeal (conservare, cercetare, inventariere, expunere) de către Muzeul Național Filatelic. În baza Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic și a Protocolului de predare – preluare încheiat, în perioada 15 – 17.07.2014 s-a procedat la predarea – primirea bunurilor din Colecția Filatelică a României, de la sediile CN Poșta Română SA din str. Calea Griviței nr. 64-66 sau str. Calea Victoriei nr. 12 la sediul Băncii Naționale a României din str. Lipscani nr. 25, acestea fiind depozitate în 1.274 cutii sigilate.

De la predarea-primirea cutiilor sigilate conținând bunurile componente ale Colecției Filatelice Naționale, adică din 17.07.2014 până în prezent nu s-a realizat deschiderea vreunei cutii de către comisiile comune.

Se constată astfel că bunurile componente ale Colecției Filatelice a României sunt menținute în condiții improprii (în cutiile de carton în care s-a realizat transportul acestora din spațiile CN Poșta Română SA în cele ale Băncii Naționale ale României) de o lungă perioadă de timp – aproximativ 26 luni, înregistrându-se astfel un risc crescut ca timbrele și efectele poștale să se degradeze.

Astfel, pe fondul unor neînțelegeri procedurale între Muzeul Național de Istorie a României și Banca Națională a României asupra operațiunii de inventariere a timbrelor depozitate în cutiile de carton în care s-a realizat transportul de la CN Poșta Română SA, aceste bunuri de importanță excepțională pentru patrimoniul cultural național și pentru identitatea națională sunt supuse unui risc de degradare iremediabilă prin modul în care sunt păstrate deja de 26 luni, mai ales în condițiile în care se estimează că operațiunea de inventariere, după ce va fi demarată, va dura o perioadă de mai mulți ani.

Situația contravine grav scopului pentru care a fost adoptată Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, respectiv acela de protejare/asigurare a integrității a Colecției Filatelice a României și de asigurare a condițiilor optime pentru conservarea și expertizarea, în vederea clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, precum şi pentru evaluarea, după caz, a bunurilor respective.

Cu valoarea contabilă a Colecției Filatelice Naționale constituită după anul 1998 prin achiziţii ale CN Poșta Română SA au fost stinse obligații fiscale ale acesteia, considerându-se de legiuitor că timbrele și efectele poștale acumulate în această perioadă reprezintă proprietatea privată a Companiei.

CN Poșta Română SA a stabilit valoarea contabilă a Colecției acumulate după anul 1998, respectiv constituite după anul 1998 prin achiziţii ale Companiei Naţionale Poşta Română - S.A., aflată în proprietatea privată a acesteia la nivelul sumei de 49.855.504,05 lei. Cu suma astfel stabilită, au fost stinse obligații fiscale ale CN Poșta Română SA. Însă această sumă cuprinde și valoarea de 38.693.285,15 lei, stabilită în anul 2011 de o comisie de evaluare a Muzeului Național Filatelic pentru acele timbre, matrițe și alte bunuri filatelice emise/produse înainte de anul 1990 dar constatate drept „plusuri de inventar” de comisia de inventariere a timbrelor românești. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, cu valoarea contabilă a Colecției acumulată după anul 1998 de CN Poșta Română SA au fost stinse obligații fiscale ale acesteia, considerându-se de legiuitor că timbrele și efectele poștale acumulate în această perioadă reprezintă proprietatea privată a Companiei.

Nu există certitudinea că suma de 49.855.504,05 lei solicitată de CN Poșta Română SA pentru stingerea obligațiilor fiscale, calculată de aceasta pe baza datelor din evidența contabilă a Muzeului Național Filatelic, reflectă doar valoarea contabilă a „colecţiei filatelice constituite după anul 1998 prin achiziţii ale Companiei Naţionale Poşta Română - S.A., aflată în proprietatea privată a acesteia”. În această sumă a fost inclusă și valoarea unor mărci poștale/alte bunuri filatelice din perioada anterioară anului 1998 și care nu puteau fi luate în calcul la stingerea obligațiilor fiscale.

Concret, suma de 49.855.504,05 lei cuprinde și valoarea de 38.693.285,15 lei, stabilită în anul 2011 de o comisie de evaluare a Muzeului Național Filatelic pentru acele timbre, matrițe și alte bunuri filatelice emise/produse înainte de anul 1990 dar constatate drept „plusuri de inventar” de comisia de inventariere a timbrelor românești, după cum urmează: - valoarea de 21.119.889,75 lei, stabilită în urma evaluării a 1.725 bucăți matrițe și alte obiecte filatelice, considerate „plus de inventar”, așa cum rezultă din Raportul de evaluare nr. 129/1073 din 21.11.2011; - valoarea de 17.484.201,78 lei, stabilită prin Raportul de evaluare nr. 129/996 din 01.11.2011 pentru un număr total de 957.755 bucăți mărci poștale constatate plusuri de inventar ”neînregistrate” de comisia de inventariere.

Din analiza prevederilor Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic, rezultă că acestea nu sunt îndeajuns de clare și complete, deoarece nu este

08 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017

reglementat statutul unor bunuri cu valoare filatelică de importanță deosebită, cum sunt: machete de mărci poştale şi de întreguri poştale, matriţe pentru imprimarea mărcilor poştale, plăci litografice, eseuri, probe de tipar, specimene, modelare şi orice alte obiecte şi înscrisuri având legătură cu aceasta, bunuri filatelice care sunt indicate ca părți componente ale Colecției Filatelice a României la art. 3 alin. (2) din această Lege.

Astfel, nu este reglementat faptul că bunurile filatelice de această natură, rezultate în cadrul procesului de emitere și tipărire a timbrelor și efectelor poștale vor reveni Colecției Filatelice a României și după apariția Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic.

Prin art. 12 din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic se instituie doar obligația SC Romfilatelia SA de a furniza în mod gratuit „un exemplar al timbrelor şi/sau efectelor poştale introduse în circulaţie în vederea completării colecţiei filatelice aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea acestuia/acesteia”, fără a fi indicate în mod clar și valorile filatelice de natura bunurilor de tipar, specimenelor, modelarelor, etc.

De altfel, nici conținutul art. 12 mai sus menționat nu reglementează în mod clar și fără echivoc bunurile filatelice care urmează a fi furnizate în mod gratuit de SC Romfilatelia SA, deoarece acesta indică „un exemplar al timbrelor și/sau efectelor poștale introduse în circulație” fără a preciza că mărcile poștale vor fi furnizate în serii filatelice complete (incluzând toate formele de machetare a timbrelor: blocuri, minicoli, colițe etc.). În contextul descris mai sus, rezultă astfel riscul ca valorile filatelice menționate să nu fie transmise de CN Poșta Română SA (prin filiala SC Romfilatelia SA și Sucursala Fabrica de Timbre) către Muzeul Național de Istorie a României, respectiv Banca Națională a României, în vederea completării Colecției Filatelice – proprietate publică a statului. În lipsa unei obligații legale de a preda respectivele bunuri către Colecția Filatelică, CN Poșta Română SA a păstrat în gestiunea sa valorile filatelice rezultate în urma procesului de tipărire, cum sunt: specimenele, Bunurile de tipar, modelarele, seriile comparative.

De asemenea, după anul 2014, CN Poșta Română SA a păstrat în gestiunea sa, constituită la Tezaurul de timbre din cadrul Sucursalei Fabrica de Timbre, timbrele străine primite de statul român de la Biroul internațional al Uniunii Poștale Universale, dar și ștampilele „prima zi” utilizate la punerea în circulație a emisiunilor filatelice după transferarea Muzeului Național Filatelic din structura sa.

Păstrarea acestor bunuri filatelice (care sunt indicate de reglementările legale ca părți componente ale Colecției Filatelice - proprietate publică a statului) în patrimoniul CN Poșta Română SA, implică riscul de a nu se asigura completarea Colecției Filatelice a României cu aceste valori, mai ales în perspectiva unui proces de privatizare a acestei companii naționale și, în consecință, înstrăinarea acestui bun al patrimoniului național.”

Nu mai este nimic de comentat. Colecția fost prăduită ! Vinovații și hoții se cam știu. oooOOOooo

SEMNAL EDITORIAL O nouă veste din nordul țării. Gică G.D. Marițanu ne trimite noua sa lucrare: Dicționar Enclopedic. Galeria filatelică a celebrităților botoșănene.

Mult regretatul Ștefan Nicolau a reușit să strângă în jurul său oameni de elită, care au organizat și organizează zeci de activități cu un larg ecou național și internațional. Îmi este greu să fac o selecție a acestor colecționari și n-aș vrea să nedreptățesc pe careva. Toți au meritat a fi menționați în această lucrare.

Era timpul unui remember general, al acelor ani frumoși, în ciuda a tot felul de vicisitudini, în care am promovat cu dragoste hobby-ul nostru și țara, România, cu tot ce a avut mai valoros și frumos.

Felicitări, dragii mei colecționari prinși în această lucrare care vă consemnează activitatea !

Era o datorie care trebuia îndeplinită de cineva de la Botoșani, locul atâtor evenimente filatelice, cartofile, numismatice, bibliofile ... Felicitări autorului ! oooOOOooo

Catalogul mărcilor poștale din toată lumea pe https://www.stampworld.com/en/ Pentru dezbateri carto-filatelice&numismatice și informații recomandăm grupul (1.713 de membri)

FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts

Pentru licitații LICITAȚII CARTOFILIE și FILATELIE (996) http://www.facebook.com/groups/15389778023092209/?fref=ts NUMISMATIC AUCTIONS (1219) https://www.facebook.com/profile.php?id=405150686271074&ref=ts&fref=ts

Info-Hobby 9/2017

Din lumea colecționarilor 09

De la FEDERAȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ Stimați colegi filateliști, Pentru informarea dumneavoastră vă trimit materialele (e-mail-urile ce urmează) privind situația Tezaurului și a Muzeului Național Filatelic primite de dl Cătălin Deacu, redactor de știri al postului TVR, din partea Băncii Naționale, a Departamentului Național Anticorupție și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Toate aceste demersuri ziaristice au fost făcute în urma Raportului Curții de Conturi a României (vezi atasament).

Cu stima, Leonard Pașcanu, președinte -------------Corespondență electronică între jurnalistul Cătălin Deacu (TVR) și Federația Filatelică Română On Wednesday, May 3, 2017 9:22 AM, Catalin Deacu <catalin.deacu@tvr.ro> wrote:

Stimate domnule Pascanu, v-am trimis informatiile primite de la BNR privind situatia tezaurului filatelic. Va trimit si raspunsurile de la parchete. Toate cele bune ! Catalin --------------Corespondență electronică între Banca Națională a României și jurnalistul Cătălin Deacu (TVR) From: Relatii Mass-media [Relatii.Mass-media@bnro.ro] Sent: Friday, March 31, 2017 4:57 PM To: Catalin Deacu Subject: Re: Solicitare informatii TVR - situatia tezaurului filatelic

Stimate domnule Cătălin Deacu, La solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele informaţii: 1. In ce an a preluat BNR tezaurul filatelic al Romaniei de la Muzeul National Filatelic, institutie care a apartinut Postei Romana ? În perioada 15 – 17 iulie 2014, Banca Națională a României, în calitate de custode, a preluat cutii sigilate care conțin Colecția filatelică a României, biblioteca și arhiva Muzeului Naţional Filatelic.

2. Daca la momentul preluarii tezaurului filatelic BNR a dispus un inventar ?

3. Care sunt rezultatele acestui inventar ? Cate timbre si colite exista in tezaur si care este valoarea estimativa a acestora ?

Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Național Filatelic, inventarierea bunurilor care fac parte din Colecția filatelică a României sunt continuate la sediul Băncii Naționale a României de către Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României, instituția publică muzeală având calitatea de administrator.

4. Ce masuri a dispus BNR in vederea pastrarii si gestionariii acestui tezaur ?

Măsurile de conservare, gestionare și protejare dispuse de Banca Națională sunt cele prevăzute de cadrul legal aplicabil.

5. Ce masuri intentionati sa luati pentru a facilita accesul publicului la vizitarea tezaurului filatelic ?

BNR va asigura accesul publicului la Colecția filatelică a României după finalizarea operațiunilor de expertizare, evaluare și clasare și, respectiv, transmiterea colecției din administrarea MNIR în administrarea BNR. Vă mulţumim pentru colaborare, Serviciul Relaţii Mass-media Direcţia Comunicare şi multimedia Corespondență electronică între jurnalistul Cătălin Deacu (TVR) și Direcția Națională Anticorupție -----Mesaj original----De la: Catalin Deacu [mailto:catalin.deacu@tvr.ro] Trimis: Thursday, March 30, 2017 10:03 AM Către: Presa; Anticoruptie Subiect: Solicitare informatii TVR - stadiu ancheta tezaurul filatelic al Romaniei

Buna ziua!

Numele meu este Catalin Deacu si sunt jurnalist la Televiziunea Romana. In prezent, documentez un material despre situatia tezaurului filatelic al Romaniei. Din informatiile mele, in anul 2013, procurorii D.N.A au

10 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017

deschis un dosar penal care are ca obiect disparitia unor marci postale din tezaur precum si inlocuirea celor mai valoroase timbre (Cap de bour) cu falsuri. Investigatia a fost initiata in urma unei sesizari a Curtii de Conturi, institutie care, in anul 2009, a realizat un audit la Posta Romana, fostul administrator al tezaurului filatelic, prin Conservatorul Postei Romane.

In vederea bunelor relatii dintre Televiziunea Romana si Directia Nationala Anticoruptie avem rugamintea sa sprijiniti demersul nostru jurnalistic si sa ne precizati care este stadiul cercetarilor in acest dosar. Va rugam sa ne trimiteti un raspuns in scris la aceasta solicitare pana cel tarziu vineri, 31 martie. Pentru orice sugestii si neclaritati nu ezitati sa ma contactati.

Va multumesc!

Cu stima, Catalin Deacu, jurnalist On Wednesday, May 3, 2017 9:23 AM, Catalin Deacu <catalin.deacu@tvr.ro> wrote: From: Catalin Deacu Sent: Monday, April 03, 2017 2:54 PM To: frincu_cristina_corina@mpublic.ro Subject: FW: raspuns solicitare ________________________________________ From: Presa [presa@pna.ro] Sent: Monday, April 03, 2017 2:19 PM To: Catalin Deacu

Subject: raspuns solicitare ----- Original Message ----From: "Catalin Deacu" <catalin.deacu@tvr.ro> To: <frincu_cristina_corina@mpublic.ro> Sent: Monday, April 03, 2017 2:54 PM Subject: Solcitare informatii TVR - situatie cercetari dosar tezaur filatelic

Buna ziua!

Numele meu este Catalin Deacu si sunt jurnalist la Televiziunea Romana.

In prezent, documentez un material despre situatia tezaurului filatelic al Romaniei. In anul 2013, procurorii D.N.A au efectuat acte premergatoare care au vizat disparitia unor marci postale din tezaur precum si inlocuirea celor mai valoroase timbre (Cap de bour) cu falsuri. Investigatia DNA a fost initiata in urma unei sesizari a Curtii de Conturi, institutie care, in anul 2009, a realizat un audit la Posta Romana, fostul administrator al tezaurului filatelic, prin Conservatorul Postei Romane.

Am solicitat DNA un raspuns cu privire la stadiul anchetei, iar doamna Laura Saplacan, purtatorul de cuvant al institutiei, mi-a comunicat ca DNA si-a declinat competentele in acest dosar in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 (va trimit raspunsul DNA prin e-mail).

In virtutea bunelor relatii dintre TVR si Ministerul Public am rugamintea sa imi precizati care este stadiul cercetarilor in acest dosar. Va rog sa imi acordati un raspuns in scris la aceasta solicitare pana cel tarziu marti, 4 aprilie.

Va multumesc!

Cu stima, Catalin Deacu, jurnalist TVR On Wednesday, May 3, 2017 9:23 AM, Catalin Deacu <catalin.deacu@tvr.ro> wrote: ________________________________________ From: Cristina Frincu [frincu_cristina_corina@mpublic.ro] Sent: Tuesday, April 04, 2017 12:45 PM To: Catalin Deacu Subject: Re: Solcitare informatii TVR - situatie cercetari dosar tezaur filatelic

Buna ziua, Urmare a solicitarii dvs. din data de 03.04.2017 va aduc la cunostinta ca în dosarul format ca urmare a disjungerii si declinarii competentei de solutionare în favoarea acestei unitati de parchet s-a dispus solutia clasarii sub aspectul savârsirii infractiunii de neglijenta în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 C.pen. din 1968, cu aplic. art. 5 C.pen. Procuror Cristina Frîncu - purtator de cuvânt al Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

Info-Hobby 9/2017

Din lumea colecționarilor 11

REACȚII ALE CITITORILOR

ANUNȚURI Va salut și vă mulțumesc ! Am citit (Raportul SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI de Audit din 2016 al Performanței al Departamentului XI al Curții de Conturi a României privind utilizarea Se lucrează la o bibliografie ilustrată de fialtelie și fondurilor destinate emiterii, tipăririi, punerii și retragerii în cartofilie. Rog autorii de asemenea lucrări să-mi trimită / din circulație, conservării și comercializării timbrelor și coperta I (jpg) și câteva date editoriale: formatul lucrării, efectelor poștale în perioada 2004 – 2014 - n.n) și am numărul de pagini, color / alb-negru. Mulțumiri ! făcut cunoștintă cu un limbaj oficial, care Sergiu Găbureac permite redarea unei situații a cărei esență s-ar * putea exprima „la concret" pe doar 10 pagini, Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat dacă nu chiar pe mai puține, și nu pe ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2016. interminabile 55 de pagini... În speranța că vor Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile avea cât de cât un efect pozitiv, închei cu stimă anterioare, este binevenită. Mulțumiri ! și considerație, Helmut Kulhanek.

Sergiu Găbureac P.S. Goana emițătorilor după profit cu orice * preț constituie un bumerang la propria adresă și Schimb / cumpăr / vând erori, varietăți este otravă pentru colecționari. Exemplu și curiozități filatelice românești concret: La un magazin cu specialitate filatelică perioada modernă și contemporană (1903-2016). din Koeln (Köln), s-a oferit pentru colițele Sergiu Găbureac nedantelate, scumpe și greu de achiziționat * oficial prin anii 1960 - 1970 (cel mult două și Vând colecții de ilustrate Bârlad, doar pe abonament), 3% din prețul de catalog, Piatra-Neamț, Vaslui (1898 - 1938) cu motivația că ar putea fi eventual vândute Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com cândva cu 8 - 10%. Pentru produse noi, din România, nici cea mai mică urmă de interes. Se pare ca ROMFILATELIA ignorează iresponsabil asemenea realități. Helmuth Kulhanek (Germania) Înseriați, băieți, înseriați !

Amicul Gheorghe Panait (Italia) ne trimite un vraf colițe cu tiraj redus (pentru anii '70'80 din secolul trecut) cu aceeași serie.

Colițele cu distribuire preferențială (1971-1989) aveau tiraje reduse pentru numărul de colecționari abonați de atunci (peste 80.000). Chiar și cele cu cel mai mic tiraj (12.500 ex.) au devenit prea multe pentru cei numai 300 de colecționari ai mărcii poștale românești contemporane.

Tov. Vulpe (ce nume predestinat) și înaintașii de la Rompresfilatelia au încheiat contracte cu un negustori germani, care au pus mai multe condiții privind distribuirea. Așa au ajuns unele colițe adevărate rarități. Și-aduc aminte colecționarii mai vechi cât ajunsese Lupoiaca (38.500 ex) sau Nadia (25.000 ex).

Un salar minim pe economie !

Unul din negustori, Gerbl, a crezut că va da lovitura. După ce a văzut că a luat-o rău de tot în barbă, le-a pus în vânzare la prețuri fără concurență (câțiva eurocenți bucata).

Iar Cristinuca-rândunica, cea care a pus bombonica pe colivă, distrugând piața mărcii poștale românești contemporane, a scos stocurile din depozitul Romfilateliei (în loc să le distrugă, cum s-a procedat în alte țări) și le-a pus, unele obliterate cu ștampile poștale inexistente (!), în plicurile filatelice.

Cum să mai aprecieze lumea filatelică mărcile poștale poștale românești ?!?

ULTIMA ORĂ ! ULTIMA ORĂ ! ULTIMA ORĂ ! ULTIMA ORĂ !

Primim o veste mare ! După ani și ani de zile de intervenții, onorabila Casă filatelică comercială MICHEL a adus îmbunătățiri la capitolul România contemporană, incluzând multe dintre semnalările noastre privind erori, varietăți și curiozități filatelice de top.

Detalii în numărul următor.

Mulțumim, MICHEL ! Mulțumim, domnule Norbert Blistyar !

12 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 9/2017

Licitația de filatelie on line cuprinde, în cele 226 de loturi, multe surprize pentru colecționari și investitori.

Ofertele pot fi vizualizate pe www.artmark.ro.

De ce-i frumoasă filatelia !

Top 10 erori filatelice românești - Anul 2005. Bonus - o curiozitate filatelică !

Anul intrării la apă a Poștei Române !

Contestațiile vor fi analizate în regimmărci de Citirea unei

Ca de obicei, depistarea erorilor o las în seama Dumneavoastră.

Citirea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.

urgență !

Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.

O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare !

NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ !

Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com

Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru

INFORMAȚIE = PUTERE !

Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !

Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.

LII pdf

Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.

Nr. 9/28.09.2017

Probabil cea mai citită publicație de profil din România !