Smart City - The Role in the Competitiveness of The City by Silviu Pirvu

“ION MINCU” University of Architecture and Urbanism, Bucharest

Master of Urban Management for Competitive Cities 2014-2015

DISSERTATION

Smart City The Role in the Competitiveness of the City Author: urb. Silviu-Vlad Pîrvu Advisor: dr.arh. Liviu Ianăşi

Contents SUMMARY/REZUMAT ......................................................................................................................... 5 English .......................................................................................................................................... 5 Română ...................................................................................................................................... 10 INTRODUCERE ...................................................................................................................................15 1. Argument - obiectul studiului...................................................................................................15 2. Actualitatea şi oportunitatea Smart City ..................................................................................16 3. Obiectivele studiului ................................................................................................................19 4. Metodologie .............................................................................................................................19 5. Schema cercetării ....................................................................................................................21 CERCETARE ASUPRA DOCUMENTELOR PROGRAMATICE, LEGISLAŢIEI, REGLEMENTĂRILOR RELEVANTE, LA NIVEL EUROPEAN ȘI LOCAL ....................................................................................22 1. Smart Growth în Strategia 2020 ..............................................................................................22 2. Smart City în inițiativele Uniunii Europene 2020 ......................................................................22 3. Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru ...........................................................23 4. Documente, programe și proiecte la nivel local........................................................................25 4.1. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană .................................................................................25 4.2. Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism ...........................................26 4.3. Programe și proiecte...........................................................................................................26 PARTEA I – CERCETARE TEORETICĂ & STUDII DE CAZ APLICATE.....................................................28 1. Smart City – Definirea conceptului .........................................................................................28 2. Cronologia .............................................................................................................................. 30 3. Facilitatori tehnologici principali .............................................................................................33 3.1. Internetul Obiectelor (IoT) ...................................................................................................33 3.2. Big Data ..............................................................................................................................34 1

3.3. Smart Grids .........................................................................................................................35 4. Elemente de bază și tipurile de actori......................................................................................36 5. Implementarea conceptului.....................................................................................................37 5.1. Abordarea antreprenorială ..................................................................................................37 5.2. Abordarea urbanistică ........................................................................................................38 5.3. Implementarea tehnologiilor Top-Down, Top-Bottom, Bottom-Up ......................................39 5.4. Provocările adopției și difuziei inovației ............................................................................ 40 6. Oportunitățile și provocările în contextul european si global ...................................................42 6.1. Macroeconomia și geopolitica ............................................................................................42 6.2. Tehnologia & Inovația – catalizatori ai dezvoltării socio-economice ..................................44 6.3. Amenințările pentru piața muncii și creșterea disparităților la nivelul UE ...........................45 7. Provocări multidimensionale și riscuri de securitate ...............................................................46 8. Modele de evaluare ale unui smart city ....................................................................................47 8.1. Nivelurile de maturitate Ctecno și DESA .............................................................................47 8.2. Standardul ISO 37120 .........................................................................................................48 8.3. Modelul Boyd Cohen ...........................................................................................................48 9. Studii de caz ............................................................................................................................49 9.0. Metodologia alegerii studiilor de caz ..................................................................................49 9.1. Salzburg – Masterplanul Smart City 2025 – Implementare Top-Down .............................. 50 9.2. Amsterdam – Accelerarea implementării soluțiilor Smart City prin PPP – Bottom-Up și conectarea Top-Bottom .............................................................................................................52 9.3. Guadalajara, Mexic – Ansamblul Ciudad Creativa Digital – Top-Down și conectarea TopBottom.......................................................................................................................................54 9.4 Concluzii studii de caz .........................................................................................................56 PARTEA II – CERCETARE APLICATĂ & MODELARE ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV ....................................57 2

1. Context & Evoluție ...................................................................................................................57 1.1. Încadrarea în teritoriu .........................................................................................................57 1.2. Evoluția istorică ..................................................................................................................57 1.3. Evoluția demografică ..........................................................................................................58 1.4. Evoluția socio-economică ...................................................................................................59 1.5. Evoluția țesutului urban ..................................................................................................... 60 2. Evaluarea Brașovului ...............................................................................................................61 2.1. Economia ............................................................................................................................61 2.2. Mediul .................................................................................................................................61 2.3. Administrarea .....................................................................................................................62 2.4. Traiul ..................................................................................................................................62 2.5. Mobilitatea ..........................................................................................................................62 2.6. Populația ............................................................................................................................63 3. Diagnostic ................................................................................................................................63 4. Strategie de dezvoltare smart ..................................................................................................64 4.1. Viziune ................................................................................................................................65 4.2. Misiune ...............................................................................................................................65 4.3. Obiective .............................................................................................................................65 5. Ansambluri de practici precise.................................................................................................65 5.1. Tipologii de implementare ..................................................................................................65 5.2. Acțiuni concentrate și coerente ..........................................................................................65 CONCLUZII .........................................................................................................................................67 NOI ORIZONTURI - Inteligența Simbiotică Urbană, o viziune 2050 .....................................................69 BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................71 ANEXE ...............................................................................................................................................74 3

Lista figurilor Figura 1 – Tendința utilizării terminologiilor de Future City în discursul academic și politic în limba engleză din ultimii 30 de ani cf. Google Scholar..................................................................................... 116 Figura 2 – Tendința comparativă a articolelor și căutărilor conținând termenul ‘Smart City’ ................. 117 Figura 3 – Cronologia utilizării conceptului Smart City (IEEE, 2015) ........................................................ 30 Figura 4 – De la rețeaua cu ierarhie verticală la rețeaua orizontală și spațială sau de la vechea la noua paradigmă a rețelei (Pascariu, 2010) ....................................................................................................... 32 Figura 5 – Evoluția tipurilor de ierarhii umane (Bar-Yam, 2002) .............................................................. 32 Figura 6 - Componența Internetului Obiectelor (IoT) ................................................................................ 33 Figura 7 - Cele 4 V-uri ale Big Data........................................................................................................... 35 Figura 8 - Interoperabilitatea multidimensională a rețelelor smart (Smart Grids) .................................... 36 Figura 9 - Integrarea relațională a actorilor și a infrastructurii tehnologice ............................................. 37 Figura 10 - Implementarea tehnologiilor Smart City (Sursa: IBM) ............................................................ 39 Figura 11 - Depășirea prăpastiei inovației (Geoffrey Moore) .................................................................... 49 Figura 12 - Elemente ale puterii în principalele state globale în 2030 (st.) și Comparație între compoziția globală a PIB-ului în scenariile alternative pentru 2030 (dr.).................................................................... 48 Figura 13 – Temele schematice ale ISO 37120 ........................................................................................ 48 Figura 14 - Modelul Boyd Cohen adoptat de IEEE și UE…..………………………………………………………………………………49 Figura 15 - Sporthalle – alimentare cu panouri fotovoltaice (st.) și Sisteme de management energetic inteligent în țesut rezidențial (dr.)……………………………………………………………………...............................................50 Figura 16 - Hidrocentrala Salzburg - protecția habitatului natural și atenuarea riscurilor de inundație a orașului .................................................................................................................................................... 51 Figura 17 - Tipuri de proiecte din cadrul PPP Amsterdam Smart City ...................................................... 53 Figura 18 - Procesul PPP de accelerare a implementării soluțiilor smart city în ASC ............................... 54 Figura 17 - Simulare aeriană CCD Guadalajara......................................................................................... 54 Figura 20 - Seturile de intervenții Ciudad Creativa Digital .............................. Error! Bookmark not defined. Figura 21 - Educația la nivel județean .................................................................................................... 660 Figura 22 - Expansiunea urbană în jurul Municipiului Brașov între 1981-2005 ......................................... 60 Figura 23 - Distribuția firmelor din Brașov după codul CAEN (ListaFirme.ro, 2015) ................................. 61

SUMMARY/REZUMAT English

Introduction Cities are currently facing multidimensional phenomena and transformative processes generated by the urban expansion and concentration, technological progress and growing climate challenges. In this context, a sustainable approach with an efficient and quick impact is critical to ensure the sustainable socio-economic development. The purpose of this study is designing a coherent process that can answer the main research question: What role plays the concept of smart city in competitiveness? In order to define and find the details about the features, the forces and the processes that describe a smart city, a secondary set of questions was addressed: 1. What are the necessary physical and non-physical conditions to implement the concept? 2. How can a smart city offer competitive advantages at regional, national and continental level? 3. How can it improve the public-private-community relationship? 4. How can it contribute to long-term omnidirectional synergies? 5. Can high-tech entrepreneurship and transition from urban management to urban entrepreneurship enable the implementation of innovative ICT solutions? 6. How smart city concept responds to EU 2020 Strategy? 7. How could ICT address the challenges expected in 2035-2050: water and food security, energy crisis, climate change, ageing population? The selection of specialty literature from various fields, urban planning, life sciences and technology, as well as information filtering based on certain criteria, correlation, data interpretation and contextualization of good practices sought the understanding of how the smart cities have developed, with what, and what are the prospects, the opportunities and the risks for those cities. In order to bring context to the concept in BraČ&#x2122;ov, various evaluation models were used: the city's maturity level (Ctecno), the E-Governance level (UN-DESA) and the Boyd Cohen model, used by the European Union and IEEE, applied for a comprehensive understanding about the components of a smart city. Seeking to obtain a clear picture of the situation, urban planning documentation, official analyses and reports were explored. Using geospatial tools (Google Maps, ArcGIS, Isoscope,

ListaFirme) an in-depth analysis was developed, based on observations and aggregation of data related to the physical, social and economical dynamics. As a result of the information aggregation and accumulated discoveries, The growing model for the smart city metabolism was developed with its smart people in the gravitational center of the city. The model was serving as a tool in order to bring details to the process of the concept adoption, through a system of concentrated and correlated actions in Brașov. Researching the official documents it was found that at the EU level and at the regional and local level of Brașov, the smart city approach is part of their strategic principles and it’s reflected in the plans, objectives and ongoing projects that seek knowledge-based development, sustainability, spirit of initiative and social equity.

Theoretical research In a continuous transformation, the vague concept of ‘smart city’ does not refer to a certain final purpose. In fact, it’s an ongoing process developed mainly on horizontal, with a high degree of specialization and clustering. The smart city process is referring to the growing of the social, economical, administrative, cultural and technological maturity levels through the use of ICT. The evolution of a smart city is visible through a sustainable city development supported by the urban community, with active people as drivers of change - where technology is the main enabler. Specifically, the smart city represents a concept that seeks to continuously correlate its active population with the physical and digital environment, technology, Big Data, and economy, to ensure a sustainable prosperity, mainly enabled by ICT. The technological enablers included in the Internet of things (IoT), Big Data and Smart Grids are the operational resources and instruments that once unified they catalyze information flows and engage human, cross-organizational and institutional interactions to achieve a sustainable growth for the smart city. The adoption of the concept encompasses a variety of approaches (including the entrepreneurial and urban) and three widely-used types of processes: • Top-Down – the implementation of ICT infrastructure to streamline flows of goods and people through the initiative of planners and corporations; • Connecting Top and Bottom – local authorities and companies provide open data for the citizens and in exchange the users share and generate data in order to be used by the authorities to improve services; 6

• Bottom-Up – consists in generating and transmitting data through citizens' collective initiatives in order to share the city resources, acting independently of the authorities. The adoption and diffusion of smart city’s innovations and services require a complete coverage of the communication infrastructure in the city, the mitigation of the social digital division, the openness and knowledge of citizens to use the technology within the city. Economical globalization, outsourcing and freelancing are catalyzed by the rapid communication and connectivity of data and people. The fast-growing processing and storage power and the wide-spreading of ICT are an opportunity to improve urban services and the quality of life. Considering the critical need to find synergies and clear solutions by using Big Data, the infusion of ICT becomes essential to sustainable development and to reduction of disparities. In the same time, the introduction of timeand labour-saving machines are becoming a threat to the workforce, except for the creative, entrepreneurial, management and social sectors, where a higher level of skills and interpersonal abilities are required. The challenges of a smart city are multidimensional. They’re mostly related to the nature of the technological and information security against cyberattacks, primarily, but they’re also referring to the adequate control, usage and the impact of critical errors that can multiply throughout the system infrastructure and city services.

Applied case studies In order to choose the case studies, a methodology was applied, based on a set of criteria related to the diversity of implementation processes, the context, the common features and the key ingredients that would be plausible to work in Brașov: •

Salzburg focused on a Top-Down approach, seeking sustainable development through a city masterplan that includes major energy infrastructures (smart grids), eco-friendly mobility, green buildings, education and training.

•

Amsterdam accelerated community’s Bottom-Up smart solutions and Bottom-Up initiatives through a collective Top-Bottom platform developed by public-privateacademic partnerships, offering financial tools, networking, knowledge and implementation through the support of the Amsterdam City and various companies.

•

Ciudad Creativa Digital in Guadalajara is an urban initiative in the historical district of the Mexican city, based on an international academic-private partnership. The aim is to support young specialists from the creative and technological field to develop 7

innovations in an attractive environment and to support the competitive growth of the city at local, regional and national level. Through the comparative analysis of the case studies, it was found that each studied smart city implemented its own specific sets of actions and processes (pertaining to existing facilities and resources, social profile, local and international relational capital). Support and attitude of the local authorities towards the community and technology are also an essential ingredient in the sustainable growth of the cities.

Applied research and modelling in Brașov City The changes in recent years have created mutations caused by economic and demographic decline in the construction industry and production, migration of the specialists and ageing. Brașov City includes a set of multidimensional advantages that can enhance its competitive growth as a smart city: 

reduced pollution of the environment and ecological services of purifying air and water;



attractive touristic potential for Bucharesters and foreigners;



Transylvania University with its human capital, facilities and R&D&I institutes;



existing smart projects supporting the city services, used by the citizens;



multicultural and intercultural environment;



being part of the Bucharest – Ploiești - Brașov gravitational model for economic growth;



terrestrial connectivity through the Pan-European IV corridor and aerial connectivity, after the International Airport Brașov-Ghimbav will be completed;



well-connected empty plots of the previous industrial and production areas, in the center and at periphery of the city;



good absorption of European and Romanian funds for projects started by the City Hall, facilitated by the Central Regional Development Agency. As a result of an in-depth analysis, several challenges were found:

•

political struggle leads to inconsistencies at the inter-institutional and county level causing the delay of essential development projects (e.g. the international airport and motorway);

•

accelerated aging and the migration of young specialists and skilled workers;

•

chronically underfinanced health system; 8

•

social segregation, lacking of hygiene and order in some neighborhoods;

•

educational curriculum is not responding to market demand, focusing on theory at the expense of practice. Leveraging the city competitive advantages and addressing the need for risk

mitigation in Brașov, the basic elements for smart city strategy were developed. The focus was set on the personal development of the citizen, as part of a smart population that supports sustainable prosperity, which cooperate for mutual benefits with public actors, the private sector, the academic field and the community through innovation, creativity and leadership. The overarching goal of the strategy is achieving a high level of competitiveness through a sustainable approach, facilitated by technology, and led by community initiatives. To implement the strategy, a set of concentrated, corelated and prioritized actions had been proposed. Following similar objectives and assisting each other, the actions engage mutual benefits, enable an efficient and efective flow of information and resources and connect stakeholders and users in the community: 1. eBrașov – online and physical platform (spread in key areas of the city) for information sharing and community participation, enabled by public-privateacademical-community partnerships and evolving by connecting Top-Bottom; 2. eHealth - Top-Down program that seeks to implement tehnology and increase the efficiency of health services through an ICT platform and sensors; 3. Creative Nest – central hub implemented Top-Down and connecting Top-Bottom for creative innovations, having access to the tehnological facilities and the relational capital of the city and Transylvania University; 4. Smart Buildings.

Conclusions and recommendations To ensure the sustainable development of a city in order to achieve a high smart maturity level, it’s essential to focus on personal development of the smart citizens by creating an engaging environment that enables a participative, innovative and creative community. With the increasing volume of data, the spread of IoT and of ICT networks, there is a fundamental need for a central intelligent and ubiquitous entity that is able to process the flows and to consult the stakeholders in order to identify optimal solutions and scenarios and also the most favourable win-win partnerships between cities. 9

Română

Introducere Orașele se confruntă în prezent cu fenomene multidimensionale și procese transformative generate de expansiunea și concentrarea urbană, progresul tehnologic accelerat și provocările climatice. În acest context, o abordare sustenabilă cu impact eficient și rapid este critică pentru a asigura o dezvoltare socio-economică durabilă. Prin lucrarea de față, scopul urmărit este conturarea unui proces coerent care să răspundă la întrebarea principală de cercetare: Ce rol joacă în competitivitate conceptul de smart city? Pentru a concretiza și detalia caracteristicile, forțele, procesele ce descriu un smart city, a fost adresat un set de întrebări secundare: 1. Care sunt condițiile materiale și imateriale necesare implementării conceptului? 2. Cum smart city poate oferi avantaje competitive la nivel regional, național, continental? 3. Cum poate îmbunătăți relația administrație-sectorul privat-comunitate? 4. Cum poate contribui la sinergii omnidirecționate pe termen lung? 5. Poate antreprenoriatul high-tech și tranziția de la management urban la antreprenoriat urban să faciliteze implementarea soluțiilor inovative ICT? 6. Cum conceptul Smart City răspunde la Strategia UE 2020? 7. Cum ICT poate răspunde provocărilor din 2035-2050: criza apei, alimentelor, resurselor energetice, schimbări climatice, îmbătrânirea populației? Selecția literaturii de specialitate din domenii variate din urbanism, științe ale naturii și tehnologie, precum și filtrarea pe baza criteriilor, corelarea, interpretarea datelor și contextualizarea informațiilor și a bunelor practici au urmărit înțelegerea vizavi de cum au evoluat, cu ce și care sunt perspectivele, oportunitățile și riscurile în orașele care au clamat conceptul de smart city.

În vederea contextualizării conceptului în Brașov, s-a recurs la evaluarea maturității orașului (Ctecno), a E-Guvernanței (UN-DESA) și a componentelor sectoriale referitoare la smart city folosind modelul Boyd Cohen, utilizat de Uniunea Europeană și IEEE. Pentru a obține o imagine clară a situației existente, s-au explorat în detaliu documentațiile de urbanism de la nivel regional, metropolitan și municipal, analizele și rapoartele oficiale, precum și observația și agregarea datelor legate de dinamica fizică, socială, economică prin folosirea instrumentelor geospațiale (ArcGIS, Google Maps, Isoscope, ListaFirme). În urma agregării informațiilor și a descoperirilor acumulate, a fost generat Modelul de maturizare a metabolismului unui smart city, cu cetățeanul smart în centrul 10

gravitațional al orașului, modelul servind drept instrument pentru detalierea procesului de clamare a conceptului de smart city printr-un sistem de acțiuni concentrate și corelate în Brașov. În urma cercetării documentelor oficiale s-a constatat că atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Regiunii Centru și Municipiului Brașov, abordarea smart city se înscrie în abordarea strategică și se reflectă în planurile, obiectivele și proiectele în derulare pentru o dezvoltare bazată pe cunoaștere, sustenabilitate, spirit de inițiativă și echitate socială.

Cercetarea teoretică În continuă transformare, vag și încăpător, a fi smart city nu se referă la o finalitate concretă, reprezentând de fapt un proces continuu desfășurat în principal pe orizontală, cu un grad ridicat de specializare și clusterizare. Procesul urmărește maturizarea socială, economică, administrativă, culturală și tehnologică proprie fiecărui oraș, prin intermediul ICT. Evoluția unui smart city este reflectată într-o dezvoltare urbană sustenabilă, prin intermediul comunității urbane, cu oameni activi, lideri ai schimbării unde tehnologia este instrumentul principal al procesului de maturizare. Concret, smart city reprezintă un concept care urmărește să coreleze continuu oamenii, mediul fizic și digital, tehnologia, datele și economia pentru asigurarea unei prosperități sustenabile, facilitată în principal de tehnologia informației și a comunicațiilor (ICT). Facilitatorii tehnologici cuprinși în Internetul Obiectelor (IoT), Big Data și Smart Grids reprezintă resursele și instrumentele operaționale care odată unificate vascularizează

fluxurile

informații

și

angrenează

interacțiunile

umane,

organizaționale și inter-instituționale pentru maturizarea sustenabilă smart city. Clamarea conceptului cuprinde o varietate de abordări (printre care cea antreprenorială și urbanistică) și trei tipuri generale de procese: • Top-Down - implementarea infrastructurii ICT pentru eficientizarea fluxurilor de bunuri și persoane prin inițiativa planificatorilor și a corporațiilor; • Conectarea Top & Bottom - autoritățile locale și companiile tranzacționează date cu populația, punând la dispoziție date deschise, iar în schimb utilizatorii oferă și generează date cu scopul de a fi folosite de autorități pentru îmbunătățirea serviciilor; 11

•

Bottom-Up – constă în conectarea, distribuția și generarea datelor prin inițiativele colective ale cetățenilor în vederea folosirii la comun a resurselor, acționând independent de autorități. Provocările adopției și difuziei inovațiilor și serviciilor smart city se referă în special

la acoperirea completă a infrastructurii de comunicație, ameliorarea diviziunii digitale sociale și cunoașterea și deschiderea întregii populații în vederea utilizării tehnologiei în cadrul orașului. Globalizarea economică, outsourcing-ul și freelancing-ul sunt catalizate de o comunicare și conectivitate rapidă a datelor și persoanelor. Cu o putere de procesare, stocare și răspândire în continuă evoluție, tehnologia informației și a comunicațiilor reprezintă o oportunitate pentru îmbunătățirea serviciilor urbane și a calității vieții. În contextul creșterii volumului de date și necesității de a identifica soluții și sinergii concrete, infuzia de ICT devine esențială pentru dezvoltarea durabilă și reducerea disparităților. Pe de altă parte, automatizarea serviciilor reprezintă o amenințare pentru forța de muncă nespecializată în special în domeniile care nu necesită creativitate, spirit antreprenorial, management și abilități de socializare. Provocările unui smart city sunt multidimensionale, atât legate de natura securității tehnologice și informaționale, cât și de controlul adecvat, utilizare și erori cu impact critic multiplicabil în întregul sistem de infrastructură și servicii ale orașului.

Studii de caz aplicate În alegerea studiilor de caz, s-a aplicat o metodologie cu criterii de selecție în legătură cu diversitatea proceselor de implementare, contextul, punctele comune și plauzabilitatea aplicării în Brașov a ingredientelor cheie: • Salzburg – s-a concentrat pe o abordare Top-Down în vederea dezvoltării durabile printr-un masterplan al orașului ce cuprinde infrastructuri majore de energie (smart grids), mobilitate prietenoasă cu mediul, clădiri eco-eficiente, educație și instruirea populației. • Amsterdam – a accelerat soluțiile și inițiativele smart city Bottom-Up ale comunității printr-o platformă comună publică-privată-academică cu abordare TopBottom ce oferă instrumente financiare, networking, cunoaștere și implementare prin sprijinul primăriei și al companiilor. • Ansamblul Ciudad Creativa Digital din Guadalajara – reprezintă o inițiativă urbanistică în centrul istoric al orașului mexican, bazată pe un parteneriat 12

internațional academic-privat. Scopul este sprijinirea tinerilor specialiști din domeniul

creativ

și

tehnologic

în

dezvoltarea

inovațiilor

și

catalizarea

competitivității locale, regionale și naționale, într-un mediu atractiv. Prin analiza comparativă a studiilor de caz, s-a constatat că fiecare smart city studiat și-a implementat seturile de acțiuni prin tipuri de procese specifice locului (ce țin de resursele și facilitățile existente, profilului populației, capitalului relațional local și internațional). Sprijinul și atitudinea autorităților locale față de comunitate și tehnologie a reprezentat un ingredient esențial în maturizarea durabilă a smart city.

Cercetare aplicată și modelare în Municipiul Brașov Evoluția din ultimii ani a determinat mutații economice și demografice cauzate de declinul industriei construcțiilor de mașini și al producției, migrația specialiștilor și îmbătrânirea populației. Din pespectiva creșterii competitivității prin maturizare ca smart city, Brașovul cuprinde o serie de avantaje multisectoriale:  poluarea redusă a mediului și servicii ecologice de purificare a aerului și a apei;  potențialul turistic atractiv pentru bucureșteni și străini;  Universitatea Transilvania cu capitalul uman, facilitățile, legăturile internaționale și institutele de cercetare-dezvoltare-inovare;  proiectele smart existente ce susțin serviciile publice și sunt utilizate de populație;  mediul multicultural și intercultural;  includerea in modelul gravitational economic București-Ploiești-Brașov;  conectivitatea terestră prin coridorul Pan-European IV și cea aeriană, după finalizarea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav;  terenurile libere bine conectate, centrale și periferice ale fostelor zone industriale și de producție;  buna absorbție a fondurilor românești și europene prin proiectele primăriei și prin facilitarea Agenției de Dezvoltare Regională Centru. Provocările constatate din analiza multisectorială sunt reprezentate de: •

lupta politică ce conduce la incoerența inter-instituțională la nivelul județului și întârzierea proiectelor esențiale dezvoltării (aeroportul și autostrada, spre exemplu);

•

îmbătrânirea accelerată și migrația tinerilor specialiști și a muncitorilor calificați;

•

sistemul de sănătate cronic subfinanțat;

•

segregarea socială, lipsa de igienă și ordine în unele cartiere; 13

•

curicula educațională neadaptată la cererea pieței și concentrarea pe teorie în detrimentul practicii. Urmărind valorificarea avantajelor competitive și atenuarea riscurilor, au fost

întocmite elementele de bază pentru o strategie de dezvoltare smart în cadrul Municipiului Brașov. Concentrarea s-a stabilit pe dezvoltarea personală a cetățeanului ca parte a unei populații smart favorabile prosperității durabile, ce conlucrează pentru beneficii reciproce cu actorii publici, mediul privat, comunitatea și mediul academic prin inovare, creativitate și spirit de inițiativă. Scopul general al strategiei îl reprezintă un nivel crescut al competitivității orașului, atins printr-o abordare sustenabilă, facilitată de tehnologie și catalizată de inițiativele comunității smart. Pentru implementarea strategiei s-au propus un set de acțiuni concentrate și corelate ce se sprijină reciproc și sunt prioritizate. Având obiective compatibile, acestea angrenează împreună beneficii mutuale, vascularizează eficient și eficace fluxul de resurse și informații și conectează actorii implicați și utilizatorii în comunitate: 1. eBrașov – platformă online și fizică de informare și participare comunitară, dezvoltată prin conectare Top-Bottom, facilitată de parteneriate publice-privateacademice-comunitare (PPP-AC); 2. eHealth - program dezvoltat Top-Down pentru tehnologizarea și eficientizarea serviciilor de sănătate printr-o platformă informatică și senzori; 3. Creative Nest - hub central implementat Top-Down și Top-Bottom pentru inovații creative, ce dispune de facilitățile tehnologice și capitalul relațional al orașului și al Universității Transilvania; 4. Clădiri smart.

Concluzii și recomandări Asigurarea maturizării și dezvoltării durabile a unui smart city gravitează în jurul dezvoltării personale a cetățeanului, integrat într-un mediu favorabil creșterii unei comunități smart active, participative, inovative și creative. Odată cu creșterea volumului de date, răspândirii IoT și a rețelelor ICT, reprezintă o necesitate fundamentală existența unei entități centrale, inteligente și omniprezente care să proceseze fluxurile și să consulte factorii de decizie pentru a identifica scenariile și soluțiile optime, precum și cele mai favorabile parteneriate win-win între orașe.

INTRODUCERE 1. Argument - obiectul studiului Studiul de față a pornit în urmă cu doi ani, odată cu conștientizarea proceselor accelerate, transformative și evolutive economic și tehnologic, dimensiunii și dinamicii globale la care trebuie să ne raportăm în calitate de specialiști, consultanți și factori de decizie, indiferent de scara la care ne referim. Ritmul expansiunii urbane va determina în 2050 o concentrare în orașe a 70% din populație la nivel global și peste 85% la nivelul statelor dezvoltate (cf. prognozelor ONU). În acestă perspectivă, soluțiile sustenabile cu rol regenerabil și abordările radicale sunt necesare în vederea atenuării schimbărilor climatice și a riscurilor la care sunt supuși locuitorii. Adoptând o abordare cuprinzătoare, am considerat un prilej edificator valorificarea experiențelor acumulate în ultimii zece ani din numeroase domenii: creativ, informatic, matematic, antreprenorial, urbanistic și caritabil pentru a găsi soluții și oportunități pentru un oraș cu potențial competitiv european, Brașovul. Motivația profesională de a ințelege provocările multidimensionale: urbane, climatice, tehnologice, economice și sociale s-a materializat în obiectivul personal de a imagina și propune sub forma unui studiu cuprinzător aplicat, un model general de validare, implementare și maturizare a unui oraș în paradigma smart city pentru a-i crește competitivitatea și pentru a-i valorifica identitatea și oportunitățile existente și posibile. Mai departe, printr-o abordare frontier research 1 în domeniul biologiei, ecologiei și tehnologiei (ICT, greentech, nanotehnologie, biologie sintetică, inteligență artificială) am dorit să găsesc soluții pentru integrarea și valorificarea cantității vaste de informații și date (Big Data) utile în planificarea și proiectarea urbană, utilizând rețele inteligente, inteligența artificială, teoria grafurilor aplicată și teorii și modele informatice pentru optimizare și integrare (“divide et impera”, „backtracking”). Nu în ultimul rând, studiul are ca scop autocunoașterea. Am explorat cum mă pot plasa în contextul complex urban și global, pentru o înțelegere extinsă a realității actuale și viitoare. Simultan, am urmărit dezvoltarea capacității de a aduce un aport pozitiv comunităților și de a ști prin ce și cum să încurajez spiritul de inițiativă, inovația și 1

Frontier research (eng.) - cercetare fără scopul de a descoperi ceva precis.

creativitatea din toate domeniile, căutând modalități de multiplicare a valorii prin integrare, colaborare și facilitare de la nivelul organizațiilor reduse, până la așezări umane și rețele de localități.

2. Actualitatea şi oportunitatea Smart City Evoluția și răspândirea tehnologiei informației și a comunicațiilor (ICT), precum și oportunitățile inovative, socio-economice și financiare pe care le facilitează au avut drept consecință creșterea interesului online și a numărului de publicații ce abordează conceptul de “oraș digital” (eng. digital city) începând cu anii ’90, când internetul a cunoscut un grad accelerat de adopție și difuzie la nivel global. Simultan, s-au mediatizat provocările climatice viitoare și necesitatea implementării paradigmei dezvoltării durabile a expansiunii urbane în era actuală, Antropocene. “Orașul sustenabil” (eng. sustainable city) s-a popularizat rapid, în special în rândul publicațiilor academice și a discursului politic (Figura 1). Încă vag, conceptul de “smart city” a reunit elemente și ingrediente ale “orașului digital”, “orașului inteligent”, “orașului sustenabil”, “orașului cunoașterii” (eng. knowledge city), devenind astfel un termen hibrid care exprimă un oraș “isteț” (“iscusit”, “ingenios”), facilitând prin intermediul tehnologiei realizarea unui mediu sustenabil, sănătos și fericit, unde se acordă importanță rolului cețenilor într-o societate inclusivă cu conducere transparentă și participativă, iar economia inovativă, capitalul relațional și cunoașterea sunt încurajate prin facilități specifice și cadrul instituțional favorabil. La momentul actual, smart city este singurul concept urbanistic de interes major cu o creștere ridicată a trendului, la nivel mondial (cf. Google Trends, Figura 2).

Figura 1 – Tendința utilizării terminologiilor specifice orașului viitorului în discursul academic și politic în limba engleză din ultimii 30 de ani cf. Google Scholar (Emily Moir, Tim Moonen, Greg Clark, 2014)

Figura 2 – Tendința comparativă a articolelor și căutărilor conținând termenul ‘Smart City’ (Google, 2015)

Dezvoltarea accelerată spațial, cantitativ și calitativ a sectorului ICT este cauzată de competitivitatea economică într-o piața transformativă globală unde inovațiile disruptive, ideile creative, datele cu volum foarte mare (eng. Big Data) și informațiile agregate reprezintă noi resurse ce odată rafinate și valorificate pot oferi avantaje strategice consistente tuturor tipurilor de așezări umane și entități organizaționale (companii, instituții, ONG-uri etc.). Pentru orașe, datele provenite din senzori, statistici agregate dinamic din mediul online și din “internetul obiectelor” (eng. Internet of Things (IoT)), sateliți, LIDAR 2 și alte tipuri de surse – reprezintă resurse ce pot facilita eficiența energetică, optimizarea infrastructurilor, interoperabilitatea, generarea prognozelor, scenariilor alternative, scenariilor procesate și chiar recomandări care să conducă la sustenabilitate (în cazul smart cities cu nivel de maturitate mediu) și la sustenabilitate regenerativă, unde orașul LIDAR - tehnologie cu laser la mare distanță, cu aplicații în numeroase domenii: agricultură, protecția mediului, vehicule autonome, scanare 3D, geologie, armată, robotică, fizică, transport, arheologie etc. 2

contribuie cu servicii ecologice și produce mai mult capital natural decât consumă (în cazul smart cities cu nivel de maturitate ridicat) (University of British Columbia, 2015). Tranziția de la management urban la antreprenoriat urban în marile centre financiare - Londra, de pildă - cauzează o mutație în modul în care infrastructurile și soluțiile pentru oraș sunt implementate: de la top-down către o sinergie top-bottom (administrația oferă date deschise și suportul public, spre exemplu) și uneori chiar bottom-up (în principal pentru soluții antreprenoriale și social-antreprenoriale). Smart city reprezintă un aspect major și în creșterea inteligentă și inclusivă în Orizontul 2020 al Uniunii Europene, în special din perspectiva reducerii disparităților, o abordare de tip smart city permițând tehnology brokering 3 și leap-frogging tehnologic mai rapid și mai puțin costisitor a soluțiilor în orașele în curs de dezvoltare. Un alt aspect de actualitate îl reprezintă democratizarea extinsă (emergentă în nordul Africii și în Asia) și inițiativele comunitare (în dezvoltare accentuată îndeosebi în Europa Centrală și de Vest). E-guvernanța (eng. E-governance) reprezintă astfel o oportunitate smart city pentru sporirea transparenței decizionale, punând la dispoziție date publice deschise, optimizând managementul urban, consolidând partneriate cu avantaje reciproce, încurajând dezvoltarea capitalului relațional și participarea cetățenilor în consultare și luarea deciziilor, valorificând de asemenea și crowdsourcingul 4 și crowdfunding-ul 5. În contextul creșterii exponențiale a tehnologiei și a volumului de date pentru procesare, precum și nevoia critică de a găsi soluții sustenabile și reparative în contextul expansiunii urbane, creșterii populației, a inechității sociale, a consumului și riscului foametei 6, este vitală o abordare smart city care să faciliteze inovații, acțiuni concentrate și oportunități, consolidând sinergii multidimensionale de la nivel de parteneriate locale până la nivel regional și internațional.

Technology brokering (eng.) – termen ce se referă la deschiderea oportunității de a crea inovații viitoare, pe baza existenței celor prezente, prin răspândire în cât mai multe domenii/piețe. Exemplu: tehnologia de stabilizare a navelor spațiale este adaptată și modificată pentru stabilizarea și protecția clădirilor înalte supuse la mișcări seismice majore (aplicată în Tokyo). 4 Crowdsourcing (eng.) - strângerea colectivă de soluții, idei, informații, de regulă prin platforme online. 5 Crowdfunding (eng.) - colectarea comună și voită a fondurilor prin platforme specifice: Kickstarter, Indiegogo etc. 6 cf. ONU, se prognozează o posibilă o catastrofă malthusiană în 2050 pe fondul suprapopulării (United Nations, 2014) 3

3. Obiectivele studiului Ambiguitatea conceptului de smart city, în special în domeniul urbanismului, reprezintă o provocare ce necesită o abordare multidimensională și transdisciplinară pentru a oferi capacitatea descrierii concrete a procesului de implementare și management urban. Scopul studiului de cercetare este conturarea unui proces coerent prin care un oraș poate deveni competitiv prin clamarea conceptului de smart city. Se urmărește astfel identificarea și adaptarea la context a bunelor practici, actorilor, modalităților, elementelor componente, premiselor și instrumentelor care facilitează, potențează și conectează, precum și a acțiunilor concentrate și coerente. În contextul oportunităților tehnologice și a provocărilor urbane, climatice și de înțelegere, lucrarea de față își propune să răspundă la întrebarea principală de cercetare:

Ce rol joacă în competitivitate conceptul de smart city? Întrebările secundare ce urmează a fi abordate în studiu au scopul concretizării și detalierii caracteristicilor, forțelor și proceselor care descriu conceptul de smart city: 1. Care sunt condițiile materiale și imateriale necesare implementării conceptului? 2. Cum smart city poate oferi avantaje competitive la nivel regional, național, continental? 3. Cum poate îmbunătăți relația administrație-sectorul privat-comunitate? 4. Cum poate contribui la sinergii omnidirecționate pe termen lung? 5. Poate antreprenoriatul high-tech și tranziția de la management urban la antreprenoriat urban să faciliteze implementarea soluțiilor inovative ICT? 6. Cum conceptul Smart City răspunde la Strategia UE 2020? 7. Cum ICT poate răspunde provocărilor din 2035-2050: criza apei, alimentelor, resurselor energetice, schimbări climatice, îmbătrânirea populației?

4. Metodologie Consultarea literaturii internaționale de specialitate din domeniul ingineriei, inovației, urbanismului (smart city, dezvoltare durabilă, management urban, dezvoltare regională), ICT-ului, informaticii, gestionării fluxurilor de date, antreprenoriatului, 19

macroeconomiei, geopoliticii și problemelor climatice, a constituit o provocare în selecția și găsirea legăturilor aparente sau posibile. S-a urmărit valorificarea și contextualizarea seturilor majore de informații cu scopul de a înțelege cu ce, cum au evoluat și care sunt perspectivele, oportunitățile și riscurile în orașele care au clamat conceptul de smart city. Începutul studiului s-a axat în principal pe concepte aplicate, proiecte finalizate și demarate, inclusiv în Brașov, punând accent pe materializarea concretă a angajamentelor instituționale existente. Ulterior, s-au explorat posibile acțiuni pentru unificarea, valorificarea și materializarea viziunilor, proiectelor și oportuniților existente de la nivel local, național, european și global. Alegerea studiilor de caz a ținut cont de criterii și elemente precise care să permită înțelegerea proceselor și mecanismelor din experiențele unor orașe cu caracteristici similare Brașovului sau care pot reprezenta o sursă de inspirație pentru acțiuni (sau principii) concrete. Studiul multidimensional din PARTEA I a permis astfel identificarea bunelor practici și explorarea elementelor și ingredientelor cheie smart city ce pot fi integrate în Brașov, cu scopul creșterii competitivități. Pe baza acestui studiu inițial am putut realiza descrieri explicative integrate ale proceselor și mecanismelor de maturizare a unui smart city. În PARTEA a II-a, am recurs la evaluarea și selecția datelor relevante din rapoarte oficiale, analize, documentații de urbanism (strategii, reglementări urbanistice în cadrul PUG, regulamentul local de urbanism, programe și proiecte propuse finanțării prin Regio și alte surse), hărți istorice și hărți vectoriale (ArcGIS, 2015) în vederea explorării evoluției istorice, fizice și tendințelor socio-economice ale Brașovului în context local, regional, național și european. Pentru evaluarea segmentată multisectorial pe baza modelului Boyd Cohen pentru Smart City (standard adoptat de Comisia Uniunii Europene și de IEEE), am recurs la metode cantitative și calitative de analiză a datelor spațiale, a informațiilor culese din vizitarea sitului și din interpretări ale sondajelor și interogărilor personale și preluate (Primăria Brașov, 2010), documentații de urbanism și de dezvoltare regională, precum și din platforme interactive de evaluare și calcul online din domeniul afacerilor (ListaFirme.ro, 2015), evaluări socio-economice (Numbeo, 2015), imagini satelitare și generare de date geospațiale legate de trafic (Google Maps, 2015) mobilitate, accesibilitate (FlavioGordana, 2015), transport, mediu, relief (ArcGIS, 2015) și activitate economică (ListaFirme.ro, 2015). Sintetizând descoperirile, rezultatele și informațiile acumulate până la finalul studiului, am recurs la interpretări calitative și vizual explicative. Utilizând abordarea sistemică și cea biomimetică metabolică, principii iterative din informatică și modele de 20

proces din antreprenoriat și economie, am creat în cadrul proiectului final Modelul de maturizare a metabolismului unui smart city, cu cetățeanul smart ca nucleu activ pentru asigurarea continuității. Mai departe, modelul a servit drept instrument pentru detalierea procesului de clamare a conceptului de smart city printr-un sistem de acțiuni concentrate și corelate pentru creșterea competitivității în Brașov, dintr-o perspectivă prospectivă.

5. Schema cercetării

CERCETARE ASUPRA DOCUMENTELOR PROGRAMATICE, LEGISLAŢIEI, REGLEMENTĂRILOR RELEVANTE, LA NIVEL EUROPEAN ȘI LOCAL 1. Smart Growth în Strategia 2020 Creșterea inteligentă (eng. Smart Growth) la nivel european reprezintă creșterea perfomanței economice în educație (prin învățare, studiu și dezvoltarea abilităților), cercetare și inovare (prin crearea unor noi produse și servicii care să genereze creștere economică, locuri de muncă și să ajute în rezolvarea provocărilor sociale) și societatea digitală (prin utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor). (Comisia Europeană, 2010) Obiectivele europene ale creșterii inteligente se împart pe trei priorități: 1. Investițiile publice și private să atingă 3% din PIB-ul UE și să faciliteze condiții mai bune pentru cercetare și dezvoltare. 2. Ocupare de 75% a forței de muncă pentru toate persoanele între 20-64 de ani – încurajând mai mulți oameni să muncească – în special femeile, tinerii, persoanele în vârstă cu competențe scăzute și emigranții legali. 3. Realizări îmbunătățite în învățământ, în special reducerea abandonului școlar sub 10% și absolvenți de învățământ universitar pentru cel puțin 40% dintre cei între 30-34 ani. (Comisia Europeană, 2012) În context internațional, inițiativele și obiectivele europene din Strategia 2020 se înscriu în paradigma obiectivelor dezvoltării sustenabile 7 ale ONU prin abordări comune, cu integrarea ramurii dezvoltării durabile.

2. Smart City în inițiativele Uniunii Europene 2020 Strategia Europa 2020 se bazează pe trei inițiative-fanion compatibile cu demersurile globale ce țin de creștere inteligentă și sustenabilă: 1. Agenda Digitală - acces răspândit și rapid la internet; 2. Uniunea Inovației - concentrarea inovației pentru rezolvarea provocărilor multidimensionale actuale – climă, demografie, energie, resurse, sănătate – prin inovare comercială și ‘frontier research – tip blue sky’ 8;

7 eng. Sustainable Development Goals (SDGs) – rezultatul Conferinței RIO+20 ce stabilea un proces interguvernamental inclusiv și transparent deschis către toți factorii de decizie, cu perspectiva comună a dezvoltării SDGs aprobate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. 8 Tipologie de cercetare care nu are un obiectiv sau un produs final concret, activând în vederea unor descoperiri noi.

3. Tineri în mișcare - mobilitatea și performanța educației, acordarea șanselor egale, adaptarea învățământului la cererile actuale și viitoare de pe piața muncii (Comisia Europeană, 2012). În acest context, Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea smart cities prin parteneriatul European Innovation Partnership on Smart Cities and Communities (EIPSCC) (înființat în 2012) – parte a inițiativei Agendei Digitale - care aduce împreună orașele, industria și cetățenii pentru a îmbunătăți viața urbană prin soluții sustenabile integrate. Până în august 2015 s-au luat peste 370 de angajamente pentru a finanța și dezvolta soluții smart pentru transport, energie și ICT. Prin implicarea a peste 3000 parteneri europeni se urmărește crearea unui potențial semnificativ pentru a face orașele mai atractive și pentru a crea oportunități de afaceri (Comisia Europeană, 2015). Prin parteneriate și inovații dezvoltate și aplicate în cadrul uniunii, se urmărește de fapt și o restabilire a echilibrului macroeconomic, ținând cont că marii jucători de pe piața inovațiilor sunt stabiliți în Statele Unite ale Americii și în Asia, statele membre UE riscând să piardă capital financiar, uman și tehnologic, inclusiv în domeniul smart city și al economiei digitale. Programul de Accelerare FIWARE, demarat în septembrie 2014 ca parteneriat public-privat la nivelul UE și co-finanțat prin fondurile Orizont 2020 (Anexa 1), vine astfel ca un răspuns al mediului competitiv din piața care țintește soluțiile smart city. Oferind antreprenorilor și firmelor finanțare, instruire, networking, infrastructura exclusivă hardware și faciltatori software, se urmărește concentrarea și unificarea în spațiul UE a inițiativelor, infrastructurilor fizice și ideilor profitabile orașelor, cetățenilor și mediului de afaceri. Ambiția programului FIWARE se extinde la nivel global, pe de o parte permițând exportul beneficiilor către celelalte regiuni, iar pe de altă parte, încercând să intre pe piețe emergente din America Latină, Africa și Asia prin programul FIWARE Mundus, implicând jucătorii locali din domeniul ICT și factorii de decizie într-o colaborare strânsă cu administrațiile locale (FIWARE, 2014).

3. Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru Viziunea strategiei regionale de specializare inteligentă a urmărit integrarea principiilor asumate de către partenerii regionali și concordanța cu cele trei priorități statuate la nivel european prin Strategia Europa 2020: ,,Regiunea Centru construiește 23

inovativ o economie bazată pe cunoaștere și grijă față de mediul înconjurător, prin participarea

activă

locuitorilor

săi,

respectând

principiile

cooperării

și

parteneriatului și valorificând atuurile economice și sociale și specificul său regional”. (Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, 2014) Strategia de Specializare a fost structurată pe 5 direcții strategice ce cuprind 19 priorități și 63 măsuri (Anexa 2). Cele 5 direcții ale Strategiei sunt: 

Construirea unei culturi economice a inovării (I)



Cercetarea în sprijinul afacerilor regionale (II)



Domenii de excelență pentru o dezvoltare inteligentă (III)



Competențe profesionale pentru o economie bazată pe cunoaștere (IV)



Cooperare interregională la nivel european (V) (Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, 2014)

Corelarea orizontală a direcțiilor strategice I, II și V a vizat întreg spectrul economic, III și IV referindu-se strict la domeniile de excelență regională. Pentru a asigura coerența seturilor de principii și inter-instituționalitatea, în procesul de elaborare a Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2014‐2020 s‐a urmărit corelarea acesteia cu principalele documente strategice la nivel național

relevante pentru perioada 2014‐2020: Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014‐2020, adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 929/2014, cu Strategia

guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020 aprobată prin H.G.

859/2014 și cu proiectul Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014‐2020 (Agenția

pentru Dezvoltare Regională Centru, 2014).

Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru poate servi drept suport pentru asigurarea unui cadru instituțional, legal și strategic comun și colaborativ la nivelul întregii Regiuni Centru din care fac parte polii de dezvoltare Sibiu și Târgu Mureș și polul de creștere Brașov, pentru o dezvoltare pe principiile smart city care se regăsesc în prioritățile și măsurile strategiei, în special din perspectiva inovației, cooperării, tehnologizării, educației, antreprenoriatului și incluziunii sociale.

4. Documente, programe și proiecte la nivel local 4.1. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru Polul de Creștere (PC) Brașov face parte din Planul Operaţional Regional 2007-2013 (Regio): Axa Prioritară 1 Domeniul major de intervenţie 1.1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere. Pentru elaborarea PIDU s-a constituit un colectiv format din Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Primăria Municipiului Braşov și reprezentanţii administraţiilor publice locale din Zona Metropolitană Braşov. În cadrul PIDU sunt cuprinse informații de interes pentru stabilirea unor acțiuni precise pentru implementarea conceptului de smart city în Brașov (Agenţia Metropolitană Braşov & Primăria Municipiului Braşov, 2009): 

Caracterizarea generală a PC Brașov, incluzând: o contextul istoric și geografic, o resursele umane, infrastructura și serviicile publice, mediul natural, mediul economic, cercetarea-inovarea, o auditul

administrativ

–

(incluzând

structura

organizatorică

administraţiilor publice și managementul public, precum și programe și proiecte în derulare); 

Strategia dezvoltării polului de creștere; o Politici și programe, o Programe prioritare și corelarea Politici – Programe – Proiecte - Surse de finanţare;



Profilul spațial și arii de intervenție – cuprinzând și ariile problemă și tendințele de evoluție spațială și arii de intervenție prioritară;



Planul de acțiune pentru 2009 - 2015;



Managementul implementării planului integrat – incluzând structura de implementare a PIDU la nivel de proiecte (Anexa 9).

În cadrul PIDU, viziunea de dezvoltare a polului de creştere Braşov este: “Braşovul va deveni modelul dezvoltării durabile din Regiunea Centru, dezvoltare bazată pe solidaritate interteritorială, interconectivitate, competitivitate economică şi coeziune socială.” (Agenţia Metropolitană Braşov & Primăria Municipiului Braşov, 2009) 25

4.2. Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism Studiind PUG, s-au identificat subzone pentru implementarea acțiunilor concentrate ce pot potența maturizarea smart city: 

CA2 – Subzone centrale destructurate sau în curs de constituire (inclusiv reconversiile) – în special în zona adiacentă nord-estică și sudică centrului nou există spații libere de construcții ce pot permite amplasarea unor poli de inovare și de afaceri cu caracter puternic competitiv economic la nivel național, cu acces facil în centrul vechi al orașului (în sud-vest) și Gara Brașov (în nord).



T2 – Subzona transporturilor feroviare – cuprinde spații extinse ce pot permite introducerea trenurilor de mare viteză prin căi duble electrificate existente cu acces național și internațional către: vest (Sibiu-Arad-Ungaria la Curtici), sud (Ploiești-București-Constanța cu port la Marea Neagră) și nord-est (Ploiești-Bacău-Suceava-Ucraina la Vicșani).



Trasee telecabină și telegondolă – potențează accesibilitatea nepoluantă către zonele naturale cu potențial turistic din sud-vest: Muntele Tâmpa, Poiana Brașov;



V3a – Subzona spațiilor verzi pentru agrement (inclusiv reconversiile) – baze de agrement, parcuri de distracție, poli de agrement, case de vacanță individuale în regim izolat. – permite valorificarea adiacenței spațiilor verzi publice protejate (Va1) prin intervenții ce pot potența activitățile economice turistice și activitățile de agrement adiacente pădurilor din V6

4.3. Programe și proiecte În cadrul PIDU Există 4 proiecte ce pot aduce un aport la maturizarea smart în cadrul PIDU: 

Dezvoltarea serviciului integrat de intervenţie în situaţiile de urgenţă.



Dezvoltarea unui sistem pachetizat de utilităţi pentru zona de NE a arealului Metropolitan (coordonator – comuna Prejmer, UAT implicate – Prejmer, Tărlungeni, Budila, Teliu).



Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav - investiţie în parteneriat public – privat, autorităţile publice implicate în mod direct în realizarea acestui proiect fiind: Municipiul Brasov, Consiliul Judeţean Braşov şi Oraşul Ghimbav. (Agenţia Metropolitană Braşov & Primăria Municipiului Braşov, 2009)

City Pulse City Pulse reprezintă un parteneriat internațional coordonat de Universitatea Surrey din Marea Britanie între municipalități (incluzând Agenția Metropolitană Brașov) și un consorțium privat-academic din domenii variate din IT, cercetare și dezvoltare (Payam Barnaghi and the CityPulse consortium, 2014). Finanțat de Programul Cadru 7 al UE, proiectul urmărește îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin intermediul unei platforme informatice care să preia, să integreze și să valorifice prin proiecte software fluxuri de date furnizate de surse multiple, analizate și procesate în timp real la scară largă. (Ghika, 2015) 

Proiectele existente: E-administrație, platformă GIS proprie, rețea de iluminat public, aplicația eTurist, platformă tehnică integrată de comunicare (ce unifică aplicațiile de mai devreme).



Proiecte în derulare (integrate în platforma existentă): sistem telematic pentru managementul iluminatului public și monitorizare video, creșterea siguranței în școlile publice din Brașov, transport public (gestionarea unificată a mijloacelor de transport, monitorizare GPS, sistem de e-ticketing).



Proiecte viitoare: trafic adaptabil (bazat pe senzori de numărare și camere video), semaforizare sincronizată și adaptată fluxurilor autovehiculelor, sistem de informare LCD în timp real în trafic. Proiectele propuse și dezvoltate atât în cadrul PIDU cât și în proiectul City Pulse

reprezintă elemente ce întregesc o viziune și pot vasculariza o strategie smart city pentru Brașov. La momentul actual, premisele de bază pentru o maturizare smart pe termen lung sunt îndeplinite prin: •

angajamentul administrației,

•

parteneriatele publice-private-academice,

•

integrarea online a serviciilor și informarea cetățenilor.

Obstacolele plauzibile se referă includerea comunității în procesul decizional și consultativ, precum și accesibilitatea și interacțiunea cu sistemele software a tuturor locuitorilor.

PARTEA I – CERCETARE TEORETICĂ & STUDII DE CAZ APLICATE 1. Smart City – Definirea conceptului Conceptul de smart city a fost definit în multiple moduri de-a lungul timpului. În general se referă la oraș cu servicii îmbunătățite prin utilizarea datelor și a tehnologiei pentru a obține un management integrat și inter-operaționalitate 9, cu implicarea cetățenilor în dezvoltatea sa sustenabilă. Înțelesul se extinde și către forme sociale și politice care valorifică inovația și colaborarea 10. În consecință, orașele smart sunt ferestre de oportunitate pentru investiții, creând soluții sistemice high-tech pentru probleme urbane. Considerând nuanțele sale multidimensionale, evoluția continuă și varietatea aplicării smart city prin tehnologiile specifice, o definire precisă se înfruntă cu dificultăți în a îngloba cuprinzător conceptul. De regulă, sunt înșiruite componentele și caracteristicile care îl compun și care au implementate tehnologii digitale și fizice: 

IEEE 11 (2015) - “Un smart city aduce împreună tehnologia, administrația și societatea pentru a facilita următoare caracteristici: economie smart, mobilitate smart, populație smart, mediu smart, locuire smart, administrare smart.”



Frost & Sullivan (2014) au identificat “8 aspecte principale care definesc un smart city: administrare smart, energie smart, clădiri smart, mobilitate smart, infrastructură smart, tehnologie smart, sănătate smart și cetățean smart.”



Deakin & Al Waer (2011) identifică 4 factori care contribuie la definiția de smart city: •

Aplicarea unei game largi de tehnologii electronice și digitale comunităților și orașelor;

•

Folosirea ICT 12 pentru a transforma mediul de trai și de lucru în cadrul regiunii;

•

Implementarea ICT în sistemele de administrare;

•

Teritorializarea practicilor care aduc împreună cetățenii și ICT cu scopul de a spori inovația și cunoașterea pe care o oferă.

(Emily Moir, Tim Moonen, Greg Clark June 2014) (W.M. de Jong, 2014) 11 IEEE – Institute of Electrical and Electronics Engineers 12 ICT – Technologia Informației și a Comunicației (Information and Communications Technologies) 10



Caragliu & Nijkamp (2009) - "Un oraș poate fi definit ca ‘smart’ când investițiile în capitalul uman și social și în infrastructura de comunicație tradițională (transport) și modernă (ICT) alimentează dezvoltarea economică sustenabilă și o calitate ridicată a vieții, cu o gestionare înțeleaptă a resurselor naturale, prin acțiuni participative și implicare.”



Department for Business, Innovation and Skills, Marea Britanie (2013) – "Conceptul nu este static, nu există nici o definiție absolută a unui smart city, nici un punct final, fiind mai degrabă un proces, o serie de pași prin care orașele devin mai ‘trăibile’ și rezistente la șoc și, în consecință, mai capabile să răspundă rapid la noi provocări.”



Smart Cities Council – “Un smart city are tehnologia digitală implementată în cadrul tuturor funcțiilor urbane.”

Sintetizând și simplificând multitudinea de definiții și nuanțe, o definire actualizată s-ar referi la smart city - un concept care urmărește să coreleze continuu mediul fizic și digital, tehnologia, datele, economia și oamenii ca lideri ai schimbării, pentru asigurarea unei prosperități sustenabile, facilitată în principal de tehnologia informației și a comunicațiilor.

2. Cronologia

Figura 3 – Cronologia utilizării conceptului Smart City (IEEE, 2015)

1999: Cities Alliance 13; o “alianță a învățării.” – Nelson Mandela Scopul era ca “până în 2020, să fie realizate îmbunătățiri semnificative în viața a cel puțin 100 de milioane de locuitori din cartierele sărace ca parte a inițiativei ‘Cities Without Slums’.” 13

www.citiesalliance.org/cws-action-plan

Acest scop este prezent în Ținta 11 14 din Millennium Development Goals 15, monitorizat prin doi indicatori: (1) proporția oamenilor cu acces la salubritate și (2) proporția oamenilor cu acces la proprietate personală. (Cities Alliance, 1999) 2005: UN HABITAT fondează C40 C2C Cooperation Seville. 16 C40 Large Cities Climate Leadership Group cupinde o rețea de 40 din cele mai mari orașe care conlucrează în scopul reducerii gazelor cu efect de seră. 2005: The Second World Summit of Cities and Local Authorities on the Information Society in Bilbao urmărește trei obiective: 1. Definirea poziției autorităților locale în cadrul unui plan de acțiune. 2. Să devine un loc de întâlnire care să faciliteze împărtășirea experiențelor și cunoștiințelor autorităților locale, în acest fel să se favorizeze activități de cooperare. 3. Determinarea cererii pentru rolul central jucat de autoritățile locale, în scopul de a obține o societate informațională pentru toate persoanele. 2010: World Urban Forum din Rio de Janeiro 17. S-a pus accentul pe trei mesaje și oportunități cheie pentru noi parteneriate: 1. Construirea mai sustenabilă a comunităților. 2. Restabilirea siguranței în piața locuințelor. 3. Încorporarea abordărilor inovative și sustenabile în vederea provocărilor date de dezastre și schimbări climatice. 2014: The World Urban Forum 7 (WUF 7) din Medellin, Columbia 18. "Urban Equity in Development - Cities for Life". WUF 7 s-a ocupat în principal de procesul de pregătire a Agendei de Dezvoltare Post 2015 și revizuirea agendei urbane din Habitat III din 2016 19. Forumul și-a propus încurajarea unui effort global care să pledeze pentru dezvoltare urbană sustenabilă și echitabilă reflectată în agenda publică și de media. În prezent, conceptul se înscrie în tendința sistemelor de așezări umane de a se corela pe orizontală cu un grad crescător de conectivitate și specializare (Figura 4 și 5). 14

http://unstats.un.org/unsd/mdg/Resources/Attach/Indicators/OfficialList.pdf http://www.un.org/millenniumgoals 16 http://40cities.org/whycities 17 http://preventionweb.net/english/professional/trainings-events/events/v.php?id=10385 18 http://wuf7.unhabitat.org/wuf7medellin 19 http://wuf7.unhabitat.org/post-2015-and-habitat-iii 15

Figura 4 – De la rețeaua cu ierarhie verticală la rețeaua orizontală și spațială sau de la vechea la noua paradigmă a rețelei (Pascariu, 2010)

Figura 5 – Evoluția tipurilor de ierarhii umane (Bar-Yam, 2002)

3. Facilitatori tehnologici principali Pentru a obține un management cuprinzător al unui Smart City, facilitatorii tehnologici principali (IoT, Big Data și Rețelele Smart) sunt nevoiți să conlucreze într-o sinergie de fluxuri multidirecționate către și dinspre un sistem centralizat (de pildă, un IOC – Intelligence Operations Center (IBM, 2015)), adaptat contextului multi- și transdimensional al orașului, cu un input uman echilibrat, fluxuri monitorizate și protocoale de securitate. 3.1. Internetul Obiectelor (IoT) Internetul Obiectelor (IoT) reprezintă o rețea cu protocol propriu conectată în cloud, formată din obiecte fizice mobile și statice – vehicule, senzori, beacon-uri, aparaturi, locuințe, dispozitive mobile (Figura 6).

Figura 6 - Componența Internetului Obiectelor (IoT) (Sursa: Beecham Technology Partners)

Oportunitatea oferită este generarea masivă 20 și gestionabilă de date și date geolocalizate ce pot facilita informații pentru afaceri, populație, instituții și specialiști. Din punctul de vedere al managementului urban, IoT este o sursă esențială în stabilirea informațiilor pentru situația existentă, evoluția orașului (fizică, socio-economică, financiară, digitală), dinamica fenomenelor și forțelor ce generează scenarii alternative, 20

factor compus de creștere de peste 40% anual, aplicând Legea lui Moore și estimările Kurzweil.

dar și la nivel operațional prin vascularizarea proceselor colaborative și folosirii optimizate a resurselor și dotărilor orașului. 3.2. Big Data Big Data cuprinde cantități masive de date ce pot fi nestructurate sau structurate (prin platforme individuale sau de largă utilizare – exemplu Hadoop), interne (acces public limitat) sau externe (de regulă publice – exemplu Open Data). Conform lui Bernard Marr, Big Data poate fi clasificată în: 1. Capturată – colectată pasiv, utilizând un serviciu GPS, IoT etc. (nestructurată, internă/externă). 2. Provocată – evaluare personală asupra unui lucru/idee (structurată/semistructurată, internă/externă). 3. Tranzacții – oferă informații despre când, cât și unde s-a plătit (structurată, internă). 4. Compilată – unită din mai multe surse pe baza unui identificator (structurată, externă). 5. Creată – completare voită printr-o platforma specifică (structurată/semistructurată, internă/externă). 6. Generată – de utilizatori prin conținut agregat text/foto/video cu/fără atribut personal: Facebook, Twitter, YouTube etc. (de regulă nestructurată, internă/externă) 7. Experimentală – hibrid între cea creată și tranzacții (structurată/semi-structurată, internă/externă) (Marr, 2015) 21 Big Data este caracterizată de cele 4 V-uri: Volumul, Viteza, Varietatea, Veridicitatea (Figura 7). În contextul corelării tehnologiei, infrastructurii și a activității umane, Big Data reprezintă o resursă esențială în economia orașului și în asigurarea unui funcționări optime a serviciilor publice, încurajarea inovației, sporirea competitivitatății și a prosperității durabile. Prin transformarea în inteligență a datelor colectate, agregate și procesate, se permite generarea de scenarii prospective alternative prin calcule combinativcomutative și prognoze la toate tipurile de scară urbană și sectoare de activitate.

Traducerea Vlad Pîrvu

Figura 7 - Cele 4 V-uri ale Big Data (Sursa: IBM, McKinsey Global Institute, Twitter, Cisco, Gartner, EMC, SAS, MEPTEC ,QAS)

3.3. Smart Grids Smart Grids (rețele smart) reprezintă infrastructuri interoperabile din multiple domenii, gestionate prin ICT – transport, energie, apă, telecomunicații, informații, gestiunea deșeurilor (Figura 8). Provocarea majoră a rețelelor smart o reprezintă colapsul în lanț generat de o defecțiune tehnică critică (de exemplu: căderea de curent din New York în timpul uraganului Sandy). Din acest motiv, descentralizarea, implementarea sistemelor auxiliare și împărțirea rețelei în micro-rețele (microgrids) sunt necesități fundamentale pentru asigurarea alimentării serviciilor publice și actorilor privați de importanță ridicată. Aceste micro-rețele electrice, separate de infrastructura majoră pot cuprinde un generator de electricitate pe gaz, un sistem hibrid termic-electric și sisteme cu energie regenerabilă, solară și eoliană. În acest fel, în cazul defectării rețelei majore, este creat efectul de “insularizare” – un grup de clădiri care funcționează prin propriile linii și surse de alimentare. (Magill, 2013)

Figura 8 - Interoperabilitatea multidimensională a rețelelor smart (Smart Grids) (W.M. de Jong, 2014)

4. Elemente de bază și tipurile de actori Condiția implementării și a maturizării unui smart city este integrarea elementelor de bază, permițând stabilirea unor relații de sinergie între acestea: 

Infrastructurile corelate (rețele smart și IoT),



Societatea inclusivă,



Afacerile,



Tehnologiile avansate,



Capitalul relațional,



Sustenabilitatea. Actori interesați și implicați într-un smart city necesită relații de colaborare și

coordonare și provin din domeniile de activitate ce influențează funcționarea orașului (IEEE, 2015): 

Organizare și managementul activităților și infrastructurilor,



Tehnologie,



Administrație,



Politică,



Locuitori și comunități,



Economie,



Infrastructura fizică,



Mediul natural.

Dezvoltarea

smart

city

este

favorizată de integrarea politicienilor și

cetățeniilor

într-un

cadru

relațional facilitat de infrastructura tehnologică și dialog direct și deschis. Figura 9 - Integrarea relațională a actorilor și a infrastructurii tehnologice (Sursa: IBM)

Dinamica

interacțiunii

actorilor

este esențială în dezvoltarea cu succes a acțiunilor unui smart city. Pentru a obține echilibrul relațional este important să fie satisfăcute necesitățile următoarelor grupuri (IEEE, 2015): 1. Consumatorii – grupul de oameni compus din locuitori, cercetători, manageri, artiști și vizitatori ai unui smart city, care urmăresc o mai bună calitate a vieții (Anexa 4). 2. Managerii Urbani – administrația locală, dezvoltatorii imobiliari, operatorii infrastructurilor,

având

grijă

mediul

urban

să

sprijine

activitatea

Consumatorilor. 3. Ecologiștii – un colectiv de grupuri interesate cu protejarea resurselor naturale și a mediului natural. “Provocarea constă în asigurarea unui dialog deschis și a unei viziuni comune clare pentru diferiți parteneri” (IEEE, 2015).

5. Implementarea conceptului 5.1. Abordarea antreprenorială Printr-o analogie cu domeniul antreprenoriatului, conceptul de Smart City poate fi implementat pe principiile dezvoltării afacerilor de tip start-up printr-o suită de pași: 1. Stabilirea unei ipoteze bazate pe o acțiune concretă și consecințele acesteia. 2. Determinarea unor seturi de unități de măsură pentru a evalua ipoteza. 3. Dezvoltarea unui Produs Minim Viabil (Minimum Viable Product - MVP) – un proiect de testare cu cost și impact redus, care poate rezolva provocări ale orașului, validând ipoteza.

4. Măsurarea rezultatelor – prin utilizarea unor observatori, aplicații mobile sau senzori cu costuri reduse, se aplică seturile de la pasul 2. 5. Repetarea procesului – ținând cont de analiza de la pasul 4, se va experimenta cu modele similare. 6. Măsurarea rezultatelor și crearea unui Produs Minim Viabil nou. (Cohen, Smart Cities should be more like Lean Start-ups, 2012) Integrând suita de pași propuși de Boyd Cohen într-un model iterativ, se poate obține un mecanism general pentru implementarea și dezvoltarea acțiunilor concentrate într-un smart city, care să producă beneficii multiple atât pentru cei implicați, cât și pentru cei afectați pe termen lung, simultan contribuind pozitiv la gradul de maturizare smart city. 5.2. Abordarea urbanistică Pasul 1: Crearea unei viziuni pentru implicarea cetățenilor. Pasul 2: Stabilirea scopurilor principale, țintelor și alegerea indicatorilor. Pasul 3: Conceperea unor acțiuni de început (pe principii antreprenoriale). (Cohen, What exactly is a Smart City, 2012) Pentru extinderea abordării urbanistice s-a luat în vedere și includerea a unor pași suplimentari pe lângă cei propuși de Cohen B. care să poată materializa viziunea în realitate: Pasul 4: Backtracking-ul acțiunilor, optimizarea și fine-tuning-ul (reglajul) parametrilor și compoziției acestora în relație cu dinamica indicatorilor, actorilor sau condițiilor intervenite pe parcurs într-un sistem de simulare, backcasting sau de analiză prospectivă (digital sau uman prin sesiuni multidisciplinare). Scopurile principale sunt fie adaptarea acțiunilor la comportamentele existente, fie modelarea stimulativă a comportamentelor (mai mult pull decât push) pentru a oferi experiențe îmbunătățite în interacțiunea cu serviciile și facilitățile orașului. Pasul 4.1 (optional): Testarea și monitorizarea în plan fizic în relație cu “utilizatorii” țintă ai orașului. Pasul 5: Înțelegerea fenomenelor, disfuncțiilor, provocărilor și beneficiilor generate pe parcurs și întoarcerea la Pasul 4 (dacă este cazul și acțiunile permit).

5.3. Implementarea tehnologiilor Top-Down, Top-Bottom, Bottom-Up

Figura 10 - Implementarea tehnologiilor Smart City (Sursa: IBM)

IBM descrie implementarea tehnologiilor Smart City sub forma a trei tipologii de procese (IBM, 2015): 1. Top Down – “Planificatorii urbani și corporațiile implementează infrastructura IT pentru a optimiza fluxurile de persoane și bunuri pentru a oferi eficient serviciile publice.” De regulă reprezintă soluții larg răspândite și infrastructuri majore cu consecințe semnificative, ce necesită trecerea prin filtre instituționale și condiții legale cu complexitate ridicată. 2. Conectarea Top & Bottom – “Oamenii utilizează datele deschise puse la dispoziție de autoritățile locale și de companii pentru a crea servicii, în schimb autoritățile locale colectând datele de la cetățeni pentru a le îmbunătăți serviciile.” Este cel mai des folosită pentru implementarea inițiativelor comunitare și antreprenoriale, în special la scară medie și mare prin acceleratoare de proiecte și platforme constituite de regulă prin parteneriate publice-private(-academice). 3. Bottom Up - “Cetățenii generează și distribuie datele pentru a îmbunătăți modul prin care funcționează orașul, acționând colectiv și conectându-se între ei pentru a folosi la comun resursele.” 39

Categoria bottom up nu necesită suportul, acceptul. condiții legale sau un cadru instituțional pentru implementare, acționând independent de administrație și de companii, la inițiativa cetățenilor. Necesită însă accesul la internet și comunicație, o populație care știe să folosească tehnologia și o comunitate inclusivă, deschisă și cu spirit de inițiativă. 5.4. Provocările adopției și difuziei inovației

Figura 11 – Depășirea prăpastiei inovației (Geoffrey Moore)

Pentru

integrarea

soluțiilor

smart

city,

este

esențial

infrastructura

comunicațiilor să acopere întreg orașul. Din punct de vedere social, educația, informarea, condițiile sociale și psihologice sunt elemente ce pot crea obstacole în adopția și difuzia utilizării (mai mult în cazul inovațiilor tehnology push, decât în cazul celor de market pull), riscând diviziunea digitală socială 22 . Conform lui Geoffrey Moore, procesul devine problematic în etapa de adopție și difuzie de la “vizionari” (“utilizatorii inițiali”) la “pragmatici” (“majoritatea inițială”)(Figura 11). Drept consecință, depășirea prăpastiei adopției inovației necesită fie mutații morfologice sau funcționale ale soluției pentru a fi adaptată utilizării majoritare, fie mutații ale condițiilor pieței sau creșterea popularizării și percepției pozitive asupra inovației ca produs pentru toate segmentele de populație (propuse în modelul lui Everett Rogers: “inovatorii”, “vizionarii”, “majoritatea inițială”, “conservatorii” și “scepticii”).

fenomen cultural bazat pe diferențele date de percepția socială și psihologică asupra tehnologiei informației. (Harper, 2003)

Prin analogie cu managementul urban, această prăpastie a adopției și difuziei poate fi cauzată de lipsa de continuitate, comunicare, înțelegere și coordonare a proiectelor drept urmare a unui set cumulativ de factori: •

cadru instituțional inconsistent, cu întreruperi și restructurări cauzate de ciclurile electorale,

•

cadru legislativ ambiguu,

•

dialogul deficitar între actorii publici – privați - operatorii de infrastructură – cetățeni,

•

parteneriate instabile și/sau nepotrivite situației actuale și etapelor inițiale din procesul de implementare.

Soluțiile evitării acestei situații se pot referi la: •

planificare urbană prin: o reglementări urbanistice consistente și flexibile la schimbare și șocuri, o strategii cu scenarii alternative care să cuprindă tactici urbane și metode pentru contracararea și reducerea riscurilor din multiple aspecte și surse;

•

angajamente legale solide între toți actorii implicați care să responsabilizeze și să cuprindă o serie de măsuri precise în vederea atenuării unor posibile urmări negative pentru oraș și pentru populație. Din prisma dezvoltării economiei urbane, adopția și difuzia inovației în mediul

fizic necesită țintirea extensibilă și relevantă a pieței și a industriilor, precum și a segmentelor de utilizatori și actorilor interesați și implicați. Concentrarea infrastructurii și a utilizatorilor este necesară pentru structurarea relevantă a datelor generate, în sens contrar provocând dispersia și diminuarea relevanței după agregare. Pentru zonele urbane în curs de dezvoltare adopția reprezintă un proces de regenerare urbană (în special prin leap-frogging, pentru a arde etape și grăbi creșterea prosperității), în schimb ce pentru zonele urbane dezvoltate economic, adopția va conduce la maturizarea parametrilor smart city și la difuzia progresivă în teritoriul fizic, conectat informațional, economic și relațional cu alte teritorii, poli din regiune sau la nivel internațional fără a ține cont de scara fizică și barierele administrative. Un rol important în asigurarea vascularizării fluxurilor economice și de Big Data îl reprezintă infrastructura de comunicație și difuzia IoT pentru unificarea datelor din surse individuale cu date din seturi agregate din smart grids puse la dispoziție de operatorii infrastructurilor energetice și de apă. 41

În cazul inițiativelor de tip Bottom Up (ale comunității, antreprenorilor) și tip conectare Top Bottom (ale comunității, antreprenorilor, mediului privat și administrației) într-un oraș, am identificat și propus cinci condiții esențiale pentru adopție și difuzie, evitând prăpastia inovației: 1. Transparența și veridicitatea datelor deschise oferite de administrație și de companii; 2. Posibilitatea implementării soluțiilor, independent de cadrul instituțional și evitând întârzierea cauzată de birocrație și de un cadrul legal nemodernizat, cu complexitate și etape obligatorii nejustificate în prezent; 3. Capacitatea și deschiderea pentru atragerea și stabilirea parteneriatelor și/sau integrarea economică și/sau organizațională; 4. Validarea inovației prin suportul, acceptul sau popularitatea soluției sau a tipului de inovație (indiferent daca este de tip market pull sau technology push) – ce se poate constata prin statistici din social media, rata utilizării sau aportul populației în campanii de crowdfunding și procese de crowdsourcing, raportat la categoria relevantă și actorii implicați direct sau indirect; 5. Valorificarea cunoștiințelor centralizate (eng. collective knowledge) din segmentul de populație, aria fizică și sectorul din piață de aplicare.

6. Oportunitățile și provocările în contextul european si global 6.1. Macroeconomia și geopolitica

Figura 12 - Elemente ale puterii în principalele state globale în 2030 (stânga) și Comparație între compoziția globală a PIB-ului în scenariile alternative pentru 2030 (dreapta)

În piața globală competitivă economic și politic, tehnologia informației și a comunicației, capitalul uman, cercetarea și dezvoltarea reprezintă elemente ale puterii pe care mizează în special SUA, Japonia, India și China (cele două din urmă, concentrându-se pe capitalul uman) (Figura 12, stânga). 42

Răspândirea internetului, viteza mobilității de persoane și a logisticii de transport au avut drept consecință dezvoltarea out-sourcing-ul și offshoring-ul în țările în curs de dezvoltare, reducând costurile operaționale de procesare, servicii suport (contabilitate, asistență tehnică etc.), de fabricație, costurile serviciilor software (dezvoltare, depanare, întreținere) și creative - prin facilitatori publici și privați (de regulă corporații multinaționale) sau freelancing (muncă depusă de o persoană fizică fără un statut legal constituit) prin platforme online globale. Drept consecință, gradul de complexitate și coordonare verticală și orizontală a economiei globale a crescut odată și cu sporirea competitivității în țările în curs de dezvoltare. De pildă, în prezent țările est-europene sunt amenințate de țările asiatice și africane în curs de dezvoltare în domeniul software odată cu răspândirea internetului și accesului la informație, fenomen ce a permis instruirea și reducerea costurilor de dezvoltare. Prin urmare, țările est-europene sunt nevoite să își optimizeze costurile și să implementeze politici, infrastructuri și proiecte care să le ofere avantaje competitive, dificil de duplicat sau egalat – poli și parcuri de activități în cercetare-dezvoltare și inovare pentru hardware, produse fizice cu cerere continuă (medicamente, mașinării etc.), soluții eco-eficiente și tehnologii ce necesită o infrastructură tehnică avansată, cadru instituțional modernizat, personal calificat, parteneriate extinse și un mediu cu identitate proprie care să încurajeze creativitatea, spiritul de inițiativă și conducere (leadership). În întâmpinarea problemelor sociale determinate de consumul resurselor (energetice, naturale, apa) și de schimbări climatice, inovația socială este inclusă progresiv în modelul de afaceri ale companiilor – schimbare de paradigma de la “profitprofit-profit” la “oameni-oameni-oameni” – cu scopul asigurării prosperității comunității împreună cu cea a companiei. De regulă pentru această paradigmă se integrează principii ale panarhiei și economiei circulare a resurselor umane, naturale și economice (pentru a obține numeroase produse pentru technology brokering), precum și implicarea activă a comunității locale, atât ca muncitori cât și ca factori de decizie, consultare și participare prin inițiative. Mergând pe paradigma incluziunii și colaborării, principiul fuziunii pentru integrarea economică globală (în special o competitivitate inclusivă economic între SUA și China) reprezintă momentan cea mai profitabilă abordare pentru toate statele, în special pentru China și țările Europei, depășindu-l pe cel al globalizării și pe cel axat 43

pe competitivitate non-inclusivă ce provoacă inechitate socio-economică (Figura 12, dreapta). În acest context, adoptarea abordării de fuziune (sinergii omnidirecționate între elemente și actori) la nivelul orașului reprezintă o variantă înțeleaptă de funcționare smart și în perspectiva scalării viitoare de la local la regional-național-continentalinternațional (pe principiul “sâmburelui care crește”). Conform teoriei rețelelor și pe baza mecanismului virusologic de propagare a caracteristicilor nucleelor dominante, nu este nevoie ca proporția de orașe smart dintr-o anumită regiune să fie de peste 50% (peste 10% este suficientă), importantă fiind stimularea și forța de propagare a modelelor, practicilor și caracteristicilor funcționale prin canale specifice: informație, mobilitate umană și materială, idei. 6.2. Tehnologia & Inovația – catalizatori ai dezvoltării socio-economice Sectorul ICT și revoluția în domeniul procesării datelor vor avea un impact major pe piața muncii, estimându-se ca în 2020 viteza de procesare va fi aproape de viteza luminii, cu dimensiuni din ce în ce mai reduse a componentelor și dispozitivelor computerizate și cu un consum energetic apropiat de zero. Dezvoltarea internetului obiectelor, printării 3D, realității virtuale și augmentate, comunicării și analizei satelitare vor aduce noi provocări și oportunități inovative în domeniul dezvoltării și cercetării (David, 2015). Un avantaj major pentru inovația tehnologică, strângerea de date, monitorizarea și relațiile științifice internaționale îl reprezintă existența misiunilor de colaborare a ESA 23 cu NASA (proiectele SUZAKU și HINODE), Roscosmos (proiectele ExoMars și PhobosGrunt), JAXA 24 (SUZAKU, AKARI și HINODE), AEB 25 (proiectul COROT), China Lunar Exploration Program (CHANG’E-1) și cu Indian Space Research Organization (CHANDRAYAAN-1) (ESA, 2013). Adăugându-se și progresul crescut al inteligenței artificiale și roboticii, se preconizează că până în 2024, peste jumătate din slujbele actuale ce țin de muncă repetitivă, de mentenanță, producție și ce nu implică procese de gândire, creative, inovative, management, de socializare sau de leadership, vor putea fi înlocuite de soluții software, mașinării și roboți (Harrel, 2014).

European Space Agency – Agenția Spațială Europeană JAXA – Agenția Spațială din Japonia 25 AEB - Agenția Spațială din Brazilia 23 24

Se asistă astfel la apariția și dezvoltarea unor noi domenii de activitate interdisciplinare ce vor încuraja incluziunea multiplelor specializări, dar simultan vor cere și un grad mai mare de educație 26 și capacitatea de a dezvolta și implementa inițiativele antreprenoriale. Smart cities ale viitorului, cu capacitate de organizare (Boulos, 2014), planificare asistată și procesată de instrumente ICT și inteligență artificială, reprezintă o abordare corelată cu dezvoltarea procesării de Big Data, GEOINT, simulare urbanistică și parametrie (Koenig, 2014). Tehnologiile emergente vor crea noi cereri de dezvoltare urbană de tip ”technology push” la scara orașelor pentru dezvoltarea mobilității, rezidențialului, afacerilor și comerțului în parametri sustenabili și proprii orașelor. 6.3. Amenințările pentru piața muncii și creșterea disparităților la nivelul UE Dispariția cererii muncii umane pe anumite sectoare, concomitent cu îmbătrânirea populației (scăderea natalității și creșterea speranței la viață) reprezintă o provocare economică și socială în special în țările în curs de dezvoltare din Uniunea Europeană. Educația inclusivă și mobilitatea locului de muncă vor fi vitale pentru asigurarea viitorului tinerilor europeni, însă polarizând activitățile specializate, domeniile și tehnologiile emergente, apar riscurile accentuării îmbătrânirii și depopularea în regiunile unde nu se pot dezvolta sectoarele terțiare și cuaternare. Mai mult, competiția muncii, afacerilor și inovației a căpătat dimensiuni globale, fiind așteptate valuri progresive de migrare a populației specializate din regiunile subdezvoltate către regiunile competitive și dezvoltate economic. Gradul de dependență de tehnologie pentru procesul dezvoltării dar și pentru asigurarea calității vieții este monopolizat de energia electrică și limitat de resursele planetei. Astfel, o criză multisectorială este posibilă din cauza scăderii/epuizării: •

resurselor energetice 27;

•

hranei (din cauza exploziei demografice și a cererii crescute de proteină animală, se estimează apariția unei catastrofe Malthusiene în următorii 30-40 de ani, conform ONU);

•

apei (intensificarea industriei, agriculturii și creșterii animalelor - măresc consumul). (United Nations, 2014)

26 necesitatea absolvirii minime de master pentru anumite meserii – spre deosebire de anii precedenți când diploma de licență era suficientă pentru a lucra unele domeniile de specialitate (David, 2015) 27 în special petrolul, alternativa cea mai accesibilă până în 2100 fiind gazele naturale – însă cu costuri sociale și poluare mărite

7. Provocări multidimensionale și riscuri de securitate “Fără un control adecvat și în mâinile nepotrivite, orașul digital poate deveni o oroare a intruziunii, dominării și opresiunii, iar cu cunoașterea la mâna câtorva, un coșmar. Visul împărtășirii cunoștiințelor, accesului ridicat la informație, colaborării mai extinse, soluțiilor optime rezultate pe baza datelor și a dovezilor este în cele din urmă un vis care nu depinde doar de tehnologia însăși.” 28 (Philipsen, 2015) Atacurile informatice sunt inevitabile în orice rețea conectată, iar în cazul smart city, asigurarea securității și integrității informației, a infrastructurii și serviciilor ICT reprezintă un efort continuu. Luând în considerare și interconectarea rețelelor și a serviciilor, orice eroare poate avea un factor de multiplicare sever în întreg sistemul. O altă provocare se referă la implicarea continuă a unui număr mare de cetățeni cu o cultură adâncită a învățării continue, inovării, parteneriatului și acțiunii, care să alimenteze colaborarea și să crească schimbul de cunoștiințe și inteligență între orașe. Dificultatea atragerii acestui tip de segment de populație este de regulă cauzată de lipsa de reformare a structurilor administrative și a politicilor rigide, neadaptate contextului actual. Finanțarea proiectelor smart city este esențială, însă fără investiții în dezvoltarea capitalului uman și în creșterea calității vieții, creșterea economică poate suferi dificultăți. La nivelul percepției, există riscul catalogării unui oraș ca smart city doar la nivelul unui brand urban determinat de o aparentă tehnologizare a serviciilor, care fără incluziune socio-economică și sustenabilitate însă, reprezintă o formă fără esență care mai degrabă va genera spații artificiale în avantajul afacerilor, dar în detrimentul unei populații marginalizate. Conectarea și capacitatea de a folosi tehnologia în cazul tuturor cetățenilor este vitală pentru a evita adâncirea inechității sociale din lipsa accesului către servicii de bază, în special în cazul celor cu educație și mai slabă, favorizând populația specializată și deseori, mai tânără. Ca răspuns al acestor provocări, pentru a planifica și dezvolta un smart city trebuie urmărită o strategie sustenabilă și inclusivă care să abordeze orașul ca sistem complex cu mutații succesive determinate de evoluția tehnologică (automatizare, 28

Tradus de Vlad Pîrvu.

digitalizare, procesare), o piață transformativă globală și schimbările demografice și climatice.

8. Modele de evaluare ale unui smart city 8.1. Nivelurile de maturitate Ctecno și DESA Evaluarea Ctecno pentru toate aspectele smart city oferă repere în stabilirea priorităților, actorilor și etapizării inițiativelor: 1. Dispersat - acele orașe care sunt în curs de punere în aplicare a proiectelor și sistemelor inteligente. 2. Integrate – cu inițiative mai bine coordonate care urmăresc concordanța cu managementul proiectelor smart. 3. Conectate - cu inițiative smart ce sunt parte a unui master plan global al orașului prin modelul de guvernanță ce include cetățenii și afacerile. (IEEE, 2015) Departamentul Afacerilor Sociale și Economice din cadrul ONU (UN-DESA) se referă la un model de evaluare a scării de conectare a guvernanței cu cinci trepte: 1. Emergentă: prezență online cu informare statică unidirecțională și interacțiune puțină din partea cetățenilor. 2. Îmbunătățită: mai multe informații legate de administrare și politica publică. 3. Interactivă: lansarea unui portal web și a noi servicii online cu concentrare pe convenabilitatea cetățenilor. Cuprinde noi utilizări multi-media (video, hărți) și rețele sociale. Include interacțiunea prin informații și alerte pe telefonul mobil. 4. Tranzacțională: transformațională cu interacțiuni cu dublu sens între cetățeni și administrație. Oferă opțiuni de interogări de plată, înregistrări, documente și servicii. 5. Connectată: Administrația este o entitate conectată, ce răspunde la nevoile cetățenilor cu infrastructură integrată cu circuit închis pentru management urban și acces la date. Reprezintă cel mai sofisticat nivel de participare și implicare cetățenească în procesul de luare a deciziei. (T.M. Vinod Kumar, 2015) Prin evaluarea maturității se poate monitoriza procesul de implementare a acțiunilor pentru un smart city, urmărind direcțiile prioritare de evoluție. În cazul Brașovului, modelul DESA pentru conectare a guvernanței se poate corela cu evaluarea generală Ctecno pentru întregul oraș, urmărind identificarea decalajelor de maturizare din diferite sectoare: calitatea vieții, societate, mobilitate, mediu, economie și administrație. 47

8.2. Standardul ISO 37120 Având o metodologie și un conținut ce determină o evaluare complexă, standardul ISO 37129 cuprinde 17 teme de evaluare (Figura 13). Standardul urmărește detalierea elementelor constitutive și de potențial smart, dar spre deosebire de Modelul Boyd

Cohen

reunește

care

temele

componente

și

grupează

și

evaluare

în

subcomponente,

ISO37129 necesită o gamă largă și precisă de date, capital uman și de resurse de timp pentru analize și evaluări multisectoriale de detaliu.

Figura 13 – Temele schematice ale ISO 37120

8.3. Modelul Boyd Cohen Devenit standard pentru evaluările IEEE și UE, modelul de evaluare Boyd Cohen (Figura 14) cuprinde 62 indicatori grupați (Anexa 3) în 18 subcomponente din 6 componente majore – 16 dintre aceștia regăsindu-se și în standardul ISO 37120. Scopul acestui model este analiza comparativă între orașe prin ierarhizare, însă beneficiile oferite se referă la structurarea unei imagini mai coerente legată de gradul de dezvoltare a unui oraș din prisma smart city. În evaluarea Brașovului, s-a optat pentru adoptarea modelului Boyd Cohen, analiza nivelului de maturitate Ctecno aplicat întregului oraș și a DESA pentru E-Guvernanță, urmărind în ce măsură sunt validate condițiile ce permit implementarea proceselor de management urban pentru a îmbunătăți caracterul competitiv al orașului prin abordare smart city.

Figura 14 - Modelul Boyd Cohen adoptat de IEEE și UE (Sursa: Boyd Cohen)

9. Studii de caz 9.0. Metodologia alegerii studiilor de caz În vederea alegerii studiilor de caz, s-a avut în vedere identificarea unor orașe cu economie, cultură, evoluție și abordări cât mai variate între ele, în contexte geografice diferite, însă cu puncte identificabile comune cu Brașovul care să ofere o flexibilitate și o varietate mare de alegere a bunelor practici. În consecință, următoarele criterii au fost considerate pentru selecția studiilor de caz: C1. Tip de implementare variat (top-down, bottom-up, conectare top-bottom) C2. Un oraș asemănător Brașovului (Salzburg), 49

C3. Un oraș ce încurajează inițiativele antreprenoriale (Amsterdam). C4. Un oraș ce urmărește clamarea conceptului de smart city prin clusterizare tehnologico-creativă (Ciudad Creativa Digital, Guadalajara). C5. Clamarea conceptului s-a bazat pe parteneriate, dezvoltare tehnologică și urbană sustenabilă și incluziunea populației. C6. Modelele, comportamentele și infrastucturile sunt realizabile în cazul Brașovului. Pe baza criteriilor de mai sus, au fost analizate următoarele elemente pentru fiecare studiu de caz ales: E1. Date generale, E2. Particularitățile și tipologia modului de implementare, E3. Raportul administrației față de populație și/sau de ceilalți actori, E4. Perspective de viitor, E5. Particularitățile care îl diferențiază de celelalte studii de caz, E6. Experiențe utile și modele de urmat ce pot avea un succes plauzibil în Brașov. 9.1. Salzburg – Masterplanul Smart City 2025 – Implementare Top-Down Salzburg, oraș asemănător Brașovului, a dezvoltat în 2015 masterplanul Smart City Salzburg 2025 - Energielösungen für die Zukunft 29 (demersuri începute din anii ’90) în vederea implementării infrastructurilor majore de energie (smart grids), cu scopul dezvoltării urbane eco-eficiente și a mobilității sustenabile. (Stadt Salzburg, 2015)

Figura 15 – Sporthalle – alimentare cu panouri fotovoltaice (stânga) și Sisteme de management energetic inteligent în țesut rezidențial (dreapta) (Stadt Salzburg, 2015)

Extinderea și optimizarea sistemelor districtuale de încălzire, sunt parte a priorităților de reducere a cererii de producție de energie primară din surse neregenerabile în conformitate cu strategiile de planificare și dezvoltare urbană. Orașul 29

(germană) – Soluții energetice pentru viitor

valorifică la scara mare experiența obținută în urma dezvoltării proiectelor inovative de construcții

(Figura

15),

amenajări

ecologice, servicii de e-mobilitate, și rețele smart susținute de infrastructuri majore pentru energie curată și o calitate ridicată a vieții (Figura 16). (Smart Cities – Intelligent Cities in Europe, 2015). Figura 16 - Hidrocentrala Salzburg - protecția habitatului natural și atenuarea riscurilor de inundație a orașului

Viziunea pentru Salzburg este structurată pe 5 componente (Smart Cities – Intelligent Cities in Europe, 2015): 1. Ansamblurile rezidențiale – sunt parte a unui sistem complet ce integrează clădiri cu zero-energie/plus-energie cu emisii neutre de CO2. 2. Clădirile municipale și dotările majore de infrastructură – sunt producătoare de energie, alimentând zona. 3. Generarea și distribuția energetică este corelată inteligent și este folosit potențialul resurselor regenerabile. 4. Mobilitatea este complet adaptată cererii sub forma unui sistem de servicii inteligente de transport. 5. Societatea și stilul de viață sunt caracterizate printr-o implicare activă a cetățenilor și a instituților educaționale ce produc schimbări pozitive în sistemele de valori. Planificând adoptarea unor serii de măsuri și acțiuni concentrate smart city, Salzburg a urmărit o dezvoltare durabilă, cu un interes deosebit în atingerea unei eficiențe energetice ridicate, colaborarea inter-instituțională și între administrație și mediul privat. Pentru a atinge aceste obiective, s-au considerat necesare schimbul de informații, facilități legislative și servicii urbane, precum și consolidarea unor condiții de dezvoltare ce țin de comportamente prietenoase cu mediul: modul în care orașul este perceput, beneficiile funcționării sustenabile și o educație ce valorifică creșterea durabilă și fericită: 1. Planificarea consumului energetic și implementarea planului. 2. Crearea unei baze instituționale pentru finanțare și gestiunea riscului. 3. Termocentrale fără emisii de CO2 în toate clădirile municipale.

4. Verificarea obligatorie a parametrilor durabili. 5. Proiecte-pilot: Smart District Gnigl, Clădirea Viitorului (Haus der Zukunft), depozitare și control a dotărilor municipale, tranziția către sisteme de iluminat eco-eficiente și eco-prietenoase. 6. Colaborarea cu dezvoltatorii rezidențiali non-profit. 7. Examinarea posibilităților legale pentru remediere a surselor de curent electric. 8. Planificarea și construcția clădirilor fără emisii CO2. 9. Toate dezvoltările rezidențiale și 25% din clădiri să fie conectate la smart grid. 10. Implementarea extinsă a infrastructurii de panouri solare fotovoltaice conectate la smart grid. 11. Utilizarea vehiculelor electrice pentru aprovizionarea în cadrul orașului, folosirea biogazului pentru autobuze și vehicule de transport al gunoiului, 12. Suplimentarea si mixitatea ofertei de transport public, sistem informatic de evaluare a costului pentru mobilitate, card de mobilitate. 13. Înființarea unei inițiative educaționale în vederea muncii sustenabile și fericite, certificate ecologice pentru clădirile școlare, programe de training. Masterplanul Smart City Salzburg 2015 reprezintă un caz relevant pentru tipurile de măsuri, infrastructura și tehnologiile planificate și aplicate în vederea clamării conceptului de smart city de către Brașov prin implementarea Top-Bottom, cu contribuția principală și esențială a municipalității orașului. Deși are o abordare inclusivă a cetățenilor, se diferențiază de celalalte studii de caz prin faptul că urmărește o implementare bazată în principal pe inițiativa cadrului instituțional, potrivită nevoilor de bază prezente și viitoare ale populației însă cu riscul de a nu se adapta flexibil și rapid așteptărilor, aspirațiilor și potențialului inovativ și creator cetățenilor. 9.2. Amsterdam – Accelerarea implementării soluțiilor Smart City prin PPP – Bottom-Up și conectarea Top-Bottom Amsterdam este recunoscut pentru inovațiile și abordarea sustenabilă în mobilitate urbană: primul proiect de bikesharing și primul proiect de car-sharing de automobile electrice 30 și este unul din puținele orașe din lume care are probleme de trafic congestionat de pietoni și de biciclete (care reprezintă 67% din călătorii în oraș). (Cohen, The 10 Smartest Cities in Europe, 2014)

fondator: Luud Schimmelpennick

Figura 17 - Tipuri de proiecte din cadrul PPP Amsterdam Smart City (Amsterdam Smart City, 2015)

Pe baza principiilor abordărilor top-bottom și bottom-up (Figura 10), s-a construit parteneriatul public-privat Amsterdam Smart City (Figura 18). Abordând orașul drept laborator urban, s-a accelerat implementarea a peste 80 de soluții de: •

trai smart;

•

mobilitate smart;

•

sporirea calității vieții locuitorilor și vizitatorilor prin: planificare participativă, gamificarea activităților și serviciilor;

•

zone urbane smart (cu oportunități potențate de o platformă de propunere și modelare colectivă și geolocalizată a proiectelor urbanistice – Model Me),

•

economie smart;

•

locuire smart;

•

date deschise (Open Data) și Big Data valorificate printr-un City Dashboard interactiv;

•

laborator urban pentru validare, testare și explorare;

•

infrastructură (apă, străzi, energie sustenabilă, gestionarea resurselor, ICT, printare 3D a clădirilor și podurilor). (Amsterdam Smart City, 2015)

Figura 18 - Procesul PPP de accelerare a implementării soluțiilor smart city în ASC

Amsterdam

Smart

City

reprezintă

exemplu

bune

practici

pentru

implementarea soluțiilor și tehnologiilor smart city prin parteneriate publiceprivate, având suportul administrației locale, tratând orașul drept laborator urban pentru inovații și inițiative antreprenoriale și academice alături de implicarea directă a locuitorilor. Deși încurajează principii sustenabile și educația, se diferențiază de abordarea strategică a Salzburgului din prisma actorilor care propun soluțiile și preiau inițiativele, în cazul Amsterdamului – cetățenii (sub formă de startupuri sau IMMuri), cu administrația drept facilitator al platformei de informare, instruire, parteneriat, inovare și implementare. 9.3. Guadalajara, Mexic – Ansamblul Ciudad Creativa Digital – Top-Down și conectarea Top-Bottom

Figura 19 - Simulare aeriană CCD Guadalajara

Ciudad Creativa Digital 31 reprezintă o inițiativă urbanistică în centrul istoric al orașului Guadalajara, capitala Jalisco, Mexic, cu scopul de a crea un mediu potrivit pentru a crea și genera cunoștiințe, sprijini tinerii talentați și pentru a implementa 31

Digital Creative City (engleză) – Orașul Digital Creativ (română)

tehnologii smart city de îmbunătățire a calității vieții și dezvoltarea ideilor inovative și creative, în special în domeniul multimedia (audio-video, efecte speciale, film, TV, simulare digitală, e-learning). (Ciudad Creativa Digital, 2015) Amplasarea geografică a orașului la câteva ore distanță de SUA, cu acces la Oceanul Atlantic și Pacific, precum și funcționarea ca “poartă” către America de Sud au catalizat dezvoltarea sectorului IT și a industriilor creative, creând astfel oportunității de afaceri din sfera tehnologiei.

Figura 20 - Seturile de intervenții Ciudad Creativa Digital

Proiectul de intervenții CCD (Figura 18) are drept obiectiv principal întărirea poziției Mexicului în economia creativă globală și îmbunătățirea oportunităților de angajare, precum și crearea de noi spații de lucru colectiv. Masterplanul CCD 32 a fost realizat printr-un efort colectiv între mediul academic (MIT) și specialiștii în arhitectură, inginerie, urbanism și consultanță 33. Intervenția urbană include 8 seturi de principii: 1. Genius loci – integrarea armonioasă în centrul istoric al orașului. 2. Scara umană - zonificare cu mixitate funcțională: locuire, producție digitală audiovizuală, comerț și divertisment. 3. Oraș connectat – deschidera CCD către spațiul public, drept o entitate complet funcțională, unificată și inclusivă.

32 33

http://ccdguadalajara.com/en/plan-maestro arh. Carlo Ratti, Arup, Mobility in Chain, Accenture, Fundación Metropoli etc.

4. Inovație Ecologică – crearea unei zone verzi sustenabile, inovative și atractive pentru comunitate în parcul Morelos. 5. Infrastructură digitală – sisteme interconectate de servicii urbane care răspund în timp real necesităților comunității: securitate, trasport, conectivitate, comerț și alte servicii. 6. Cluster creativ – mediu de afaceri potrivit care să atragă și să mențină companii, instituții și oameni creativi, alimentat de oportunități variate. CCD cuprinde și investiții în inițiative externe prin program propriu de finanțare prin Capital de Risc (Venture Capital). 7. Experiențe senzoriale – amenajări și intervenții care susțin dezvoltarea personală și locuirea. 8. Model replicabil pentru viitor – punct de referință și inspirație pentru bune practici. (Ciudad Creativa Digital, 2015) Ciudad Creativa Digital din Guadalajara reprezintă un model pentru Brașov pentru dezvoltarea unui proiect urban cu tehnologii și principii smart city în cadrul unui țesut urban istoric, pe principiul parteneriatului academic-privat internațional, cu scopul de a deveni competitiv în industria creativ-tehnologică globală și de a dezvolta mediul socio-economic local, regional și național. Spre deosebire de Amsterdam, mizează pe accelerarea gradului de maturizare smart city prin construcția în mediul fizic a unui hub de inovație extins și de lungă durată ce poate întări brandul urban și atrage specialiști, antreprenori și creatori. 9.4 Concluzii studii de caz Fiecare smart city studiat și-a implementat pachetele de acțiuni prin procese ce reflectă

identitatea

orașului,

seturile

comportamente

specifice

populației,

oportunităților locale (date de resurse, parteneri, acces și accesibilitate) și nu în ultimul rând, sprijinul și atitudinea administrației vizavi de relaționarea cu cetățenii și deschiderea către tehnologie și inovare.

PARTEA II – CERCETARE APLICATĂ & MODELARE ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV 1. Context & Evoluție 1.1. Încadrarea în teritoriu Municipiul Brașov este reședința județului Brașov și singurul pol de creștere din Regiunea Centru a României. Orașul s-a dezvoltat în Depresiunea Brașovului la o altitudine medie de 625 m, fiind delimitat în sud și sud-est de masivul Postăvaru, având de-a lungul istoriei un avantaj strategic pentru apărare. Înglobând treptat satele din jur în structura sa, Brașovul se întinde pe o suprafață a municipiului de 267,32 km² și o suprafață metropolitană de 1368,5 km². Conectivitatea regională este asigurată de Coridorul IV pan‐european de transport, autobuz, automobil și calea ferată, cea internațională fiind intermediată în principal de Aeroportul Internațional Henri Coandă și Gara de Nord din București. Prin calea ferată, are acces național și internațional către: vest (Sibiu-Arad-Ungaria la Curtici), sud (Ploiești-București-Constanța cu port la Marea Neagră) și nord-est (Ploiești-BacăuSuceava-Ucraina la Vicșani). Pe axa economică București-Ploiești-Brașov este înglobat în modelul gravitațional sud-est, iar la nivelul regiunii, înglobează concentrarea economică și demografică cea mai puternică (Anexa 5), plasând județul pe locul 4 al PIB la nivel național, după București, Timiș și Constanța. 1.2. Evoluția istorică Conform cronicilor calendarelor brașovene, orașul a fost întemeiat în 1203, dată neconfirmată de izvoarele și documentele sigure (Oltean, 2014). După retragerea tătarilor (urmând invaziei din 1241), a fost construită o poartă cu un turn hexagonal pentru apărare, urmând ca cetatea să fie distrusă două secole mai târziu de către turci (Oltean, 2014). Anul 1252 marchează referirea la Barasu ca ținut întreg (cf. lui Fr. Killyen) între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor „de Barasu” și cele ale secuilor de Sebus, sub forma unei zone (Oltean, 2014), iar Corona referindu-se la localitate. În 1377 începe construcția bisericii Sf. Maria (numită 57

după incendiu Biserica Neagră) ce va fi finalizată în 1477. La doi ani după semnarea tratatului de alianță între Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg (1395), Brașovul primește de la regele Ungariei dreptul de a-și construi fortificații de piatră. Invaziile dintre 1421-1438, s-au încheiat prin tratat cu dobândirea cetății de pe Tâmpa de către turci. Între 1448 și 1453 “Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brașovia, piatra și materialele de construcție fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, […] porți fortificate și 32 turnuri de apărare [...]. Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.” (Oltean, 2014) Pe 21 aprilie 1689 „un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.” (Oltean, 2014) După sosirea primului tren în 1873, este dată în folosință linia Brașov-București (1879). A urmat apoi implementarea unei serii de proiecte moderne: centrală telefonică (1889), primul tramvai cu abur între Gara Bartolomeu - Piața Sfatului - Satulung (1891), zborul lui Aurel Vlaicu (1911), înființarea Uzinei electrice (1930). În același an în care a fost declarat municipiu (1968), a avut loc și prima ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”. După revoluția din 1989, Brașovul a cunoscut o dinamică transformativă economică și demografică, accentuată în special după aderarea României în UE în 2007. 1.3. Evoluția demografică 1890: || 30 781 locuitori 1930: ||||| 59 232 locuitori 1941: ||||||| 84 557 locuitori 1948: ||||||| 82 984 locuitori 1972: |||||||||||||||| 206 156 locuitori 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 363 736 locuitori 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori 2002: |||||||||||||||||||||||| 283 901 locuitori 2012: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori

Începând cu anii ’90, Brașovul a cunoscut un declin demografic, din cauza ratei scăzute a natalității, migrației accentuate a tinerilor muncitori și specialiști, precum și a îmbătrânirii populației, proces ce momentan ar putea fi ireversibil fără implementarea unor acțiuni cu impact major care să atragă și să mențină populația tânără. Se prognozează o scădere a numărului de locuitori până în 2030 între -11% (248 000) și -21% (220 000). (brașov.2030, 2010) 58

1.4. Evoluția socio-economică Brașov a acumulat de-a lungul istoriei un profil multicultural vast, ca parte a identității sale. Încă din secolul XVI a început să se fondeze bresle de muncitori care au atins spre sfârșitul secolului XVIII un număr de 43, cu 1227 meșteri. (Oltean, 2014). Modernizarea din secolul XIX și XX a sprijinit Brașovul să devină în 1989 unul din cele mai mari centre industriale din România (brașov.2030, 2010). Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 5363 € (2006) la 9313 € (2014), iar salariul net lunar de la 815 lei la 1566 lei (Direcţia Judeţeană de Statistică - BRAŞOV, 2015). Au apărut noi companii internaționale, ce au accelerat expansiunea urbană (Figura 22, dreapta). Sporirea calității vieții s-a făcut prin reabilitarea școlilor, a bulevardelor și străzilor, eficientizarea traficului prin dirijare tehnologizată și îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor sociale. Numărul de turiști cu frecvență ridicată vara și iarna (atât străini cât și români, în special din București), a facilitat creșterea economică prin potențialului cultural și turistic al orașului. Pe de altă parte, sectorul dominant până în anii ’90, construcția de mașini, a avut un declin critic, principalele companii, SC Roman S.A. și Universal Tractor Brașov pierzând zeci de mii de angajați - un procent de 73,5%, respectiv 93,5% din angajați, față de 1990 (Anexa 8). Conform analizei shift-share a Băncii Mondiale din 2005-2008 și 2008-2011, cele mai profitabile activități au fost cele cu grad de specializare redusă, mentenanță și producție. În schimb, deși în cazul unui oraș competitiv situația ar trebui să fie opusă, cele mai mari pierderi s-au înregistrat în activitățile specializate: inginerie, IT, activități legate de turism (mai ales in perioada crizei) (World Bank, 2011). Se reflectă astfel o politică și/sau un context economic și instituțional care nu facilitează și nu accelerează inovația și dezvoltarea activităților specializate ce pot atrage investiții și dezvoltarea sectoarelor variate de afaceri. Momentan există un decalaj între gradul de specializare al tinerilor și oferta de muncă existentă în Brașov, ceea ce a determinat migrația accentuată în străinatate, fenomen valabil și pentru muncitorii calificați.

Figura 21 - Educația la nivel județean (Direcţia Judeţeană de Statistică - BRAŞOV, 2015)

Educația, deși cu o tradiție istorică emblematică de-a lungul timpului, se confruntă cu numeroase provocări în legătură cu adaptarea la cererea pe piața muncii și integrarea studenților după absolvire (fie nepotriviți pentru cererea orașului, fie supracalificați). Declinul populației tinere se reflectă și în dinamica educației la nivel județean (Figura 21), fiind necesar o serie de stimulente pentru a atrage studenți și integra apoi în forța de muncă din teritoriu. 1.5. Evoluția țesutului urban

Figura 22 – Expansiunea urbană în jurul Municipiului Brașov între 1981-2005 (Sursa: urb.Matei Cocheci)

Apariția companiilor multinaționale după 2007, precum și dezvoltarea instituțiilor de cercetare și a mediului de afaceri au condus la extinderi periferice de-a lungul alterelor de circulație ale orașului. Dezvoltarea imobiliară accelerată s-a făcut pe baza prețului scăzut al terenului (în special pentru bucureșteni) în zone cu acces turistic facil (intrarea sud-estică în oraș și drumul către Poiana Brașov) și pe fondul unui gestiuni urbanistice deficitare (regulamente încălcate, construcții neconforme etc.). 60

2. Evaluarea Brașovului Nivelul de maturitate a întregului oraș este intermediar – 2. Integrat, conform evaluării pe modelul Ctecno 34. Pentru a atinge nivelul avansat de maturitate – 3. Conectat – este necesar un masterplan global al orașului prin modelul de guvernanță ce include cetățenii și afacerile. În continuare, au fost analizate aspectele din modelul IEEE (Boyd Cohen) pentru evaluarea smart city. 2.1. Economia

Figura 23 - Distribuția firmelor din Brașov după codul CAEN (ListaFirme.ro, 2015)

Economia actuală a municipiului este bazată pe servicii, în special turism (666 000 turiști în primele 1 luni din 2012), urmată apoi de construcții de mașini, industria ușoară, producția la scară mică, comerțul (cu amânuntul de-a lungul arterelor și hypermarketuri la intrarea în oraș), reparații și mentenanță. Sectoarele emergente de IT, finanțe și asigurări au cunoscut pierderi semnificative în perioada crizei financiare. Institutul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare - Produse High-Tech pentru Dezvoltare Durabilă cuprinde 27 centre de cercetare (Anexa 10) ce îi oferă un avantaj strategic pe piața inovațiilor tehnologice. 2.2. Mediul Amplasarea geografică favorabilă îi permite purificarea cu ușurință a aerului și apei. Managementul integrat al rețelelor și al deșeurilor, reprezintă acte de maturitate către valorificarea sustenabilă a energiei prin intermediul tehnologiei informației. În schimb, deși în oraș este înglobat un Centru Național de Cercetare și Competență pentru Energii Regenerabile la Universitatea Transilvania, nu se acordă o

A se vedea subcapitolul 8.1. Nivelurile de maturitate Ctecno și DESA (Partea I)

importanță ridicată utilizării energiilor verzi, cu excepția folosirii biogazului pentru curent și căldură. 2.3. Administrarea La nivelul E-Guvernanței, conform modelului de evaluare DESA27, platforma brașovului de interacțiune cu cetățenii și de unificare a sistemelor de monitorizare și comunicare interorganizațională se plasează la nivelul 4. Tranzacțională, permițând interacțiuni cu dublu sens între cetățeni și administrație și oferind opțiuni de interogări de plată, înregistrări, documente și servicii (T.M. Vinod Kumar, 2015): 1. Sistem Integrat de Securitate; 2. Harta GIS proprie; 3. E-Functionar: Servicii legate de domeniul public, urbanism, stare civilă, evidența persoanelor, taxe și impozite, transport, servicii publice, reclamații; 4. eTurist; 5. Bilanțuri și date transparente. 2.4. Traiul Calitatea vieții în Brașov este ridicată în principal mulțumită amplasării lângă munte, având un centru istoric vibrant și multicultural (loc de întalnire și comunicare, emblematic pentru oraș), muzee, teatru, operă și activități sportive atât iarna cât și vara. Orașul este perceput ca fiind sigur, în special odată cu îmbunătățirea iluminatului public și implementarea dispeceratului și monitorizării permanente a orașului. Pe de altă parte, traiul locuitorilor este afectat de sistemul de sănătate cronic subfinanțat și în declin din cauza migrației medicilor. Problema se acutizează și pe fondul creșterii consumului de droguri, lipsei de ordine și igienă în cartierele izolate, precum și pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației. 2.5. Mobilitatea Brașovul se bucură de un trafic fluid la nivelul orașului, datorită mixității funcționale, serviciilor publice accesibile, sistemului integrat de management al transportului public și al parcărilor. Sincronizarea semafoarelor, eTicketing și adaptarea traficului pe bază de senzori sunt proiecte în derulare ce vor ridica gradul de maturitate smart pentru mobilitate. Lipsa aeroportului internațional, a benzilor spațioase pentru biciclete, a informării navetiștilor și scăderea utilizării trenurilor de marfă și pasageri, sunt provocări esențiale ce îi pot influența sustenabilitatea dezvoltării traficului. 62

2.6. Populația Cu o densitate de 852 loc/km², populația Brașovului înglobează o varietate de etnii, cea prodominantă fiind cea română (91,3%), urmată de maghiari (7,1%), sași (0,5%), romi și alte naționalități. Integrarea familiilor rome și a persoanelor cu handicap pe piața muncii se face cu dificultate, în ciuda numeroaselor ONGuri angrenate în sistemul social. Prețul caselor și terenurilor precum și cererea ridicată de locuințe sociale (1800) împiedică stabilirea și dezvoltarea familiilor tinere din oraș. Deși cuprinde facilități moderne și o ofertă variată în educație și cercetare, neadaptarea curiculei la piața locală și concentrarea pe teorie în detrimentul practicii, determină migrația tinerilor și a muncitorilor calificați. Inițiativele creative sunt concentrare în centrul istoric (renovarea și “adopția” clădirilor istorice), caracterul intercultural și fluxul de turiști oferindu-I premisele dezvoltării economice pe baza creativității și a unor inițiative ambițioase ale comunității.

3. Diagnostic Municipiul Brașov are un potențial puternic de inovare, cercetare și dezvoltare competitivă pe baza facilităților oferite de institutele de cercetare și legăturile cu Universitatea Transilvania. Momentan, lipsa unei oferte de muncă atractive determină migrația specialiștilor către alte țări. Potențialul turistic ridicat are capacitatea de a genera fluxuri de populație. Astfel, prin expunere, captare, motivare, poate acomoda și reține specialiști, antreprenori și oameni creativi atât români, cât și străini, dacă există facilități tipice smart city. Avantajul turistic unic este oferit de centrul istoric vibrant cu o tradiție multiculturală, Poiana Brașov și mediul natural atractiv din sud și sud-est. Pe de altă parte, nu este exploatat prin calitatea serviciilor oferite și infrastructură de turism, iar promovarea internațională este slabă. Platformele și sistemele de management integrat a resurselor, datelor și infrastructurilor, împreună cu platforma de E-government reprezintă premisele de dezvoltare viitoară a unei administrații transparente și o comunicare facilă cu cetățenii prin informare și servicii online. În schimb, pentru a putea modela cetățeni smart, este nevoie ca interacțiunea să se producă în ambele sensuri. Lupta politică și modul diferit de abordare în soluționarea problemelor prin reprezentanții municipalității și cei ai nivelului județean, precum și pasarea 63

responsabilităților și concentrarea pe resursele financiare, reprezintă obstacole ce amână soluții critice și existențiale pentru locuitori și oraș: •

modernizarea și reabilitarea infrastructurii de sănătate (incluzând resursele umane, care sunt în scădere);

•

construcția aeroportului internațional și finalizarea autostrăzilor;

•

integrarea familiilor rome defavorizate și a persoanelor cu handicap;

•

migrația tinerilor pentru muncă și a specialiștilor.

Suprafețele libere din zonele destructurate sau în curs de constituire (foste zone industriale, în mare parte), în special cele din zona nord-estică și sudică centrului nou, reprezintă spații critice cu o miză semnificativă imobiliară, socio-economică și strategică pentru oraș, având în plus un potențial major de dezvoltare a polilor de inovare, afaceri, spații publice active și de consolidare a comunității. IF NOT – Orașul riscă să intre în declin economic din cauza scăderii populației pe fondul migrației (în special al tinerilor și specialiștilor), creșterea numărului persoanelor asistate social și al îmbătrânirii. Lipsa de conectivitate aeriană nu permite oportunități smart regionale și internaționale. Scăderea speranței la viață și a calității vieții se va accentua daca nu se investește în sistemul de sănătate. Din cauza luptei politice și a incoerenței între instituțiile publice se poate produce stagnarea și declinul unor componente fundamentale ale comunității orașului (aeroportul internațional, de pildă).

4. Strategie de dezvoltare smart Pentru alegerea acțiunilor precise și corelate, un pachet strategic a fost concentrat pentru încurajarea dezvoltării cetățenilor smart pentru un oraș smart competitiv pe baza structurii: Condiții necesare – Asupra CE se acționează – Instrumente:

Condiții necesare

Asupra CE se acționează

1. Să înțeleagă și să știe

RAȚIUNII

2. Să vrea să acționeze

EMOȚIILOR

3. Să trăiască confortabil 4. Să poată

SIMȚURILOR FAPTELOR

Instrumente Educație & Informare continuă Stimulente Sporirea calității vieții Facilități smart city

[umane, fizice, tehnologice]

4.1. Viziune

Brașovul este un smart city competitiv la nivel internațional prin comunitatea vibrantă și participativă ce își valorifică inovativ unicitatea prin colaborare și acțiune continuă. 4.2. Misiune

Stabilirea, consolidarea și evoluția unei comunități de cetățeni smart în Brașov. 4.3. Obiective În cadrul strategiei de dezvoltare competitivă smart, acțiunile precise s-au concentrat pe patru obiective esențiale pentru Brașov: 1. Sinergie și acțiune comună publică-privată-academică-comunitară (PPAC). 2. Conectivitate la nivel internațional. 3. Pol inovativ cu competențe în afaceri și avantaje competitive unice. 4. Mediu fizic sănătos pentru o comunitate fericită.

5. Ansambluri de practici precise 5.1. Tipologii de implementare Pentru implementarea unor acțiuni concentrate și coerente în vederea maturizării smart city a Brașovului, am urmărit două metode din cele trei descrise de IBM 35: •

Top-Down – acțiuni implementate prin angajamente ferme în vederea construcției unor proiecte ample de infrastructură ICT, cercetare și inovație demarate de administrație în parteneriate puternice cu mediul privat și academic.

•

Conectarea Top-Bottom – servicii și bunuri oferite de către comunitate prin valorificarea datelor deschise oferite de administrație – prin extinderea platformei online a primăriei pentru aportul populației prin inițiative Bottom-Up – în schimb, administrația preluând și procesând date și informații de la utilizatori pentru a le îmbunătăți serviciile, pentru a ști ce așteptări au și pentru a-i putea include în procesul de urbanism participativ și eDemocrație.

5.2. Acțiuni concentrate și coerente •

Acțiuni ce pot fi implementate cu ușurință 1. eBrasov - categoria Administrare Smart

A se vedea subcapitolul 6.3. Implementarea tehnologiilor Top-Down, Top-Bottom, Bottom-Up (Partea I)

eBrasov este o platformă implementată online și fizic (prin panori în zonele cu flux ridicat de persoane: stații de transport public, parcuri, instituții, centrul istoric, obiective turistice etc.) ce facilitează o guvernare deschisă printr-o interfață web tip City Dashboard ușor de folosit și atractivă pentru toți cetățenii. Poate fi corelată cu un Intelligent Operation Center (IBM, 2015) – ce poate fi și platforma unificată actuală – preluând date deschise (Open Data) actualizate periodic sau în timp real, oferind posibilitatea alegerii unor proiecte propuse. În cadrul platformei se vor centraliza ideile și inițiativele geolocalizate puternic susținute și benefice propuse de comunitate, având posibilitatea să fie transformate în realitate alături de multipli actori (Publici – Privați – Academici – ONG-uri). •

Acțiuni ce pot fi implementate în timp cu anumite condiții 2. eHealth - categoria Trai Smart Sănătos eHealth este un program conectat cu dispeceratul unificat al orașului ce

presupune dezvoltarea serviciilor de sănătate prin atragerea sectorului privat și informatizare sub forma unei platforme web și aplicație cu senzori de alertă, gratuită în special pentru populația defavorizată. 3. Creative Nest - categoria Economie Smart - Antreprenoriat inovator cu Interconectare locală și globală Creative Nest reprezintă un hub central de incubatoare și acceleratoare antreprenoriale într-un mozaic urban – centru de afaceri, locuire, spații publice opensource conectate global, comerț, spații de lucru și ateliere creative deschise, având și acces la serviciile instituțiilor de cercetare. Hub-ul este implementat printr-o cooperare de lungă durată prin parteneriate Publice – Private – Academice internaționale și finanțat prin Agenția de Dezvoltare Regională Centru (fonduri UE și autohtone), mediul de afaceri și academic (consorții și investiții pentru cercetare, produse, proiecte și modele de afaceri inovative). •

Acțiuni ce pot fi implementate cu dificultate 4. Clădiri smart - categoria Mediu Smart – Clădiri verzi Construcția și adaptarea de clădiri comerciale, industriale, rezidențiale certificate

LEED, BREAM, automatizate și locuințe cu contoare smart centralizate. Intervențiile se compun dintr-o gamă de soluții care pot avea efect doar dacă sunt extinse la scară mare și pot atrage fonduri consistente: acoperisuri albe (termoreglare prin Albedo), pereti si acoperisuri verzi, panouri solare, infrastructură 66

bazată pe circuitul apei 36 (beneficii pentru hrană-peisaj-energie), amenajări de infrastructura peisagistică 37, fațade bioreactive (BIQ). În detalierea proiectului s-a optat pentru concentrarea asupra a două proiecte (eBrasov și Creative Nest) care să poată funcționa și evolua împreună, vascularizând o strategie pe termen lung la nivelul întregului oraș, care să angreneze și celalalte proiecte propuse și în curs de derulare din Brașov.

CONCLUZII

Oamenii se află în centrul gravitațional al unui smart city. Pentru a clama conceptul de smart city este necesară o concentrare a eforturilor colective pentru îmbunătățirea educației, informare continuă, stimulare financiară și morală, calitatea vieții prin mediul vibrant, sănătos și motivant în care trăiește. A fi smart city nu reprezintă o finalitate, orașul parcurgând de fapt un proces continuu de evoluție și maturizare corelată a tuturor componentelor. Ceea ce urmărește conceptul de smart city este dezvoltarea sustenabilă prin intermediul tehnologiei ca facilitator principal și oamenii ca lideri ai schimbării. În acest fel, poate deveni o fereastră pentru investiții. Fără interconectivitate, dialog și coerență în acțiune colectivă (publică-privată-comunitară-mediul academic), nu se poate face tranziția de la idei la acțiune. Ce rol joacă în competitivitate conceptul de smart city? Prin integrarea organizațională a actorilor, unificarea datelor și a resurselor se pot obține sinergii funcționale la nivel urbanistic și socio-economic, oportunități de afaceri și inovații pentru toate palierele relevante unui oraș: populație, trai, economie, administrare, mediu natural, mobilitate, infrastructură. Simultan, mediul confortabil și echitabil în care se dezvoltă locuitorul îi modelează un comportament smart, esențial pentru utilizarea orașului și metabolismul urban smart. 1. Care sunt condițiile materiale și imateriale necesare implementării conceptului? Materiale • Capacitatea tehnologică de a implementa o infrastructură corelată, monitorizată și cu emitere de fluxuri de date structurate; • Accesul la internet de mare viteză și comunicații răspândite în tot orașul; • Energii verzi și construcții sustenabile; 36 37

water nexus (eng.) landscape infrastructure (eng.) (University of British Columbia, 2015)

• • •

Transport public extins și performant; Dotări și echipamente publice accesibile; Clădiri eficiente energetic.

Imateriale: • Date structurate; • Platforme digitale integrate de comunicare și corelare între multipli actori care să amelioreze divizarea digitală legată de accesul la date; • Management și planificare urbană transparentă și participativă; • Educație și informare care să amelioreze divizarea digitală socială 38; • Sănătate; • Incluziune și echitate socială; • Spirit de inițiativă, inovator și creativ; • Siguranța populației și securitatea datelor. 2. Cum smart city poate oferi avantaje competitive la nivel regional, național, continental? Un smart city atrage și vascularizează eficient capitalul uman, capitalul financiar și elementele cu potențial de inovare, investiții și creștere economică. În plus, valorifică informațiile structurate ca resursă pentru avantaje competitive, capitalul relațional și financiar. Prin polii de afaceri și de dezvoltare, cercetare si inovare, urmărește să stabilească, să extindă și să consolideze parteneriate locale, naționale și internaționale. 3. Cum poate îmbunătăți relația administrație-sectorul privat-comunitate? Facilitând dialogul și activitățile participative, transparența datelor și cea decizională se pot dezvolta inițiative comune ce au drept consecință sporirea încrederii și a interoperabilității între multiplii actori. 4. Cum poate contribui la sinergii omnidirecționate pe termen lung? Pe termen lung, poate contribui la sinergii prin integrarea și unificarea infrastructurilor smart și de analiză, structurarea și valorificarea datelor deschise de către toate tipurile de actori, în special instituțiile, operatorii infrastructurilor și mediul de afaceri. Încurajarea educației și stabilirea unui mediu prietenos pentru inovare și creativitate sunt esențiale pentru specialiști și oamenii cu inițiativă. 5. Poate antreprenoriatul high-tech și tranziția de la management urban la antreprenoriat urban să faciliteze implementarea soluțiilor inovative ICT?

fenomen cultural bazat pe diferențele date de percepția socială și psihologică asupra tehnologiei informației. (Harper, 2003)

Prin includerea huburilor de antreprenoriat, stimularea competitivității sectorului privat și punerea la dispoziție a facilităților tehnologice și a infrastructurilor de cercetare, orașul are prilejul să devină un laborator urban în procesul de testare, rafinare, învățare, explorare a posibilităților și în final, implementare. 6. Cum conceptul Smart City răspunde la Strategia UE 2020? Smart city vine ca o soluție de creștere inteligentă, inclusivă și prietenoasă cu mediul, ce încurajează parteneriatele în toate tipurile de organizații și așezări umane. 7. Cum ICT poate răspunde provocărilor din 2035-2050: criza apei, alimentelor, resurselor energetice, schimbări climatice, îmbătrânirea populației? ICT poate răspunde provocărilor prin stocarea, analiza și punerea la dispoziție a datelor geolocalizate și a informațiilor structurate în timp real, prognoză, calcul combinativ-comutativ al scenariilor posibile sau propuse. Toate aceste elemente sunt vitale pentru luarea deciziilor pe baza unor criterii obiective, testabile și verificabile din multiple surse și metode paralele. Pe parcursul acestor procese ICT se pot identifica și posibilități de transformare a problemelor în oportunități și resurse.

NOI ORIZONTURI - Inteligența Simbiotică Urbană, o viziune 2050 În contextul UN-Habitat III, corelând cu interesul pentru smart city am demarat un studiu extins între februarie-iunie 2015, alături de tineri specialiști din domeniul urbanismului și peisagisticii (Alexandra Colțoș și Arina Dordea), arhitecturii (Cezar Năstase), ecologiei și apei (Dragoș Trandafir), urmărind identificarea unei soluții adaptate realității tehnologice prognozate în 2050, care să răspundă provocărilor climatice, urbane, demografice și socio-economice. Prognozând evoluția tehnologiei și creșterea accelerată a cererii de procesare și interpretare a datelor pentru generarea de seturi de soluții și scenarii combinative, a fost imaginat și gândit un sistem de inteligență artificială proprie și integrată fizic orașelor anului 2050 - Inteligență Urbană Simbiotică (sau SUI - Symbiotic Urban Intelligence), bazat pe studiile și experiențele personale precedente din informatică și tehnologie. Abordând conceptual orașul drept un organism viu în continuă maturizare (socială, economică și tehnologică), SUI a fost propus pentru implementarea doar în acele orașe cu un sprijin complet al populației și al administrației, nivel avansat de maturitate tehnologică și capacitatea garantării securității datelor și a infrastructurilor.

SUI a fost gândit să funcționeze pe bază de sinapse cu conectare la distanță a unor celule biodegradabile răspândite în tot orașul, bazate pe biologia sintetică, cuprinzând funcții diverse de nanoinginerie, purificare a apei, scanare, detecție și conectare la senzori, sateliți, baze de date deschise, stocare, procesare cuantică și interpretare a datelor în vederea identificării unui set de prognoze și scenarii alternative multidimensionale prin metode combinativ-comutative. Rolurile unui SUI ar fi pe de o parte consultarea tuturor actorilor dintr-un oraș la nivel local, iar pe de altă parte, găsirea unor parteneriate și soluții avantajoase cu alte orașe (într-un sistem cu protocol propriu, Fusiosphere), fie prin conectarea la baza de date deschisă, fie prin comunicarea cu SUI-urile celorlalte orașe în vederea identificării oportunităților mutuale pașnice, sustenabile și prospere pentru oameni și mediu.

SUI2050 = IA + ∑ DAB + ∑ SSC + ∑ DUG + ∑ DDS + ∑ DDV + ∑ DVSS + ∑ IPC IA – Inteligența Artificială proprie identității orașului DAB –Dispozitive Augmentate prin Biomimetică îmbunătățită SSC – Statistici provenite din infrastructuri Smart Corelate DUG – Date Urbane Geo-localizate structurate (demografice, socio-economice, mediu natural) DDS – Date Deschise Structurate (www+IoT) DDV – Date Deschise Validate (www+IoT) prin analize amănunțite și mecanisme de filtrare și interpretare DVSS –Date Validate la distanță din Senzori și Sateliți IPC – Informații Publice Criptate ale populației (sănătate, educație, vârstă, venituri, criminalitate)

BIBLIOGRAFIE

Agenţia Metropolitană Braşov & Primăria Municipiului Braşov. (2009). Planul Integrat de Dezvoltare Urbană - Polul de Creştere Brașov. Brașov. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. (2014). Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020. Amsterdam Smart City. (2015, iunie 19). Amsterdam Smart City. Preluat de pe http://amsterdamsmartcity.com ArcGIS. (2015). ArcGIS Map. Preluat pe august 1, 2015, de pe ArcGIS Online: http://www.arcgis.com/home/webmap/ Architectural Design. (2013). System City - Infrastructure and the Space of Flows. (M. Weinstock, Ed.) Londra. ARUP. (2011). Smart Cities: Transforming the 21st century city via the creative use of technology. ARUP. (2013). Solutions for Cities: An analysis of the feasibility studies from the Future Cities Demonstrator Programme. Swindon. ARUP. (2014). Cities Alive. Londra: ARUP. ARUP. (2014). Delivering the Smart City. Londra: UCL. ARUP. (2014). The Future of Urban Water: Scenarios for Urban Water Utilities in 2040. ARUP, Copenhaga. (2014). Copenhagen: Solutions for Sustainable Cities. Copenhaga. Bar-Yam, Y. (2002). Complexity rising: From human beings to human civilization, a complexity profile. Encyclopedia of Life Support Systems. Benveniste, G. V. (2013). How to succeed at technology push innovation? Preluat pe ianuarie 10, 2015, de pe The Innovation and Strategy Blog: http://theinnovationandstrategyblog.com/2014/02/how-to-succeed-at-technology-push-innovation/ Billehøj, C. B. (2013). Copenhagen: The Smart City. City of Copenhagen / Open for Business. Copenhaga. Boulos, M. N. (2014). Creating self-aware and smart healthy cities. International Healthy Cities Conference. Atena. brașov.2030. (2010). Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov - Analiza SWOT. Brașov. CISCO. (2008). Connected and Sustainable ICT Infrastructure, Buildings, Mobility, Work. Connected Urban Development. Amsterdam. CISCO. (2015). Smart+Connected Communities. Preluat pe mai 19, 2015, de pe https://www.cisco.com/web/strategy/smart_connected_communities.html Cities Alliance. (1999). Cities without Slums Action Plan. Cities and People. (2014, octombrie). CONNECTED. Things about future, cities and people. Preluat pe decembrie 20, 2014, de pe Cities and People: http://citiesandpeople.eu/ Ciudad Creativa Digital. (2015, iunie). Ciudad Creativa Digital Guadalajara. Preluat de pe What is DCC?: http://ccdguadalajara.com/en Cohen, B. (2012). How can you build a Smart City. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/1679261/how-canyou-build-a-smart-city Cohen, B. (2012). Pivoting to create a Smart City. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/1680298/pivotingto-create-a-smart-city Cohen, B. (2012). Smart Cities should be more like Lean Start-ups. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/1680269/smart-cities-should-be-more-like-lean-startups Cohen, B. (2012). What exactly is a Smart City. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/1680538/whatexactly-is-a-smart-city Cohen, B. (2013). The 10 Smartest Asia Pacific Cities. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/3021911/the10-smartest-asia-pacific-cities Cohen, B. (2014). The 10 Smartest Cities in Europe. Preluat pe mai 19, 2015, de pe http://www.fastcoexist.com/3024721/the-10-smartestcities-in-europe Cohen, B. (2014). The Smartest Cities in the World. Preluat pe mai 19, 2015, de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/3038765/fastcities/the-smartest-cities-in-the-world

Cohen, B. (2015). Singapore is on its way to becoming an iconic Smart City. Preluat pe mai 19, 2015, de pe http://www.fastcoexist.com/1679819/singapore-is-on-its-way-to-becoming-an-iconic-smart-city Cohen, B. (2015). The Smartest Cities in the World: 2015 Methodology. Preluat de pe Fast Coexist: http://www.fastcoexist.com/3038818/thesmartest-cities-in-the-world-2015-methodology Comisia Europeană. (2010). EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Bruxelles: Comisia Europeană. Comisia Europeană. (2012, octombrie 15). Smart growth. Preluat pe decembrie 30, 2014, de pe Europe 2020: http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/priorities/smart-growth/index_en.htm Comisia Europeană. (2015, iulie 30). Smart Cities. Preluat pe august 2, 2015, de pe European Commision: https://ec.europa.eu/digitalagenda/en/smart-cities Cornell University, INSEAD, and WIPO. (2014). The Global Innovation Index 2014: The Human Factor in Innovation. Geneva, New Delhi: WIPO, CII. David, T. (2015, 1 5). In 10 years, your job might not exist. Here’s how to make sure you’re still employable. Preluat pe ianuarie 5, 2015, de pe The Washington Post: http://www.washingtonpost.com/posteverything/wp/2015/01/05/in-10-years-the-job-market-will-look-totallydifferent-heres-how-to-make-sure-youre-ready/?tid=sm_fb Direcţia Judeţeană de Statistică - BRAŞOV. (2015). Statistici judeţene. Preluat de pe Institutul Naţional de Statistică: http://www.brasov.insse.ro/ Emily Moir, Tim Moonen, Greg Clark. (2014). What are Future Cities? Origins, meanings and uses. London: Government Office for Science. ESA. (2013, septembrie 26). Collaborative Missions. Preluat pe ianuarie 13, 2015, de pe ESA: http://sci.esa.int/collaborative-missions/ ETH Zurich. (2014). ETHx Future Cities - edX MOOC. EU-China Smart and Green City Cooperation. (2014). Comparative Study of Smart Cities in Europe and China. Study. European Parliament - Directorate General for Internal Policies. (2014). Mapping Smart Cities in the EU. Policy Department A: Economic and Scientific Policy . European Union: Policy Department A. FIWARE. (2014). About Us. Preluat pe iulie 30, 2015, de pe FIWARE: https://www.fiware.org/about-us/ FlavioGordana. (2015). Isoscope. Preluat pe august 2015, de pe Isoscope: http://www.flaviogortana.com/isoscope/ Foreman, J. W. (2013). Using Data Science to Transform Information into Insight. Londra: Wiley. Ghika, A. (2015, august 14). Brașov: Aplicație software cu rol demonstrativ în cadrul proiectului City Pulse. Preluat pe august 15, 2015, de pe Cetateanul.net: http://cetateanul.net/din-tara/brasov-aplicatie-software-cu-rol-demonstrativ-in-cadrul-proiectului-city-pulse/ Google. (2015, iunie). Google Trends. Preluat de pe https://www.google.com/trends Google Maps. (2015, iulie). Brașov. Preluat de pe https://goo.gl/maps/Dhcpc Harper, V. (2003). The Digital Divide (DD): A Reconceptualization for Educators. AACE Journal, 11(1). Harrel, W. (2014, august 17). Computers that calculate data at the speed of light could arrive as early as 2020. Preluat pe ianuarie 13, 2015, de pe Digital Trends: http://www.digitaltrends.com/computing/computers-that-calculate-data-at-the-speed-of-light-could-arrive-asearly-as-2020/ HSBC Bank Canada. (2013, decembrie 20). Constructive Ideas: Building the cities of the future. Preluat pe ianuarie 4, 2015, de pe HSBC Bank Canada: http://www.hsbc.ca/1/2/bamboo?WT.mc_id=HBCA_140809_09NOPRODe04852H IBM. (2012). Becoming a smarter city: Six public safety projects that deliver quick results. New York. IBM. (2015). IBM Intelligent Operations Center. Preluat de pe IBM Software: http://www-03.ibm.com/software/products/en/intelligentoperations-center IEEE. (2015, aprilie). IEEEx Metrics for Smart Cities - edX MOOC. Preluat pe aprilie-mai 2015 Koenig, R. &. (2014). Evolutionary multi-criteria optimization for building layout planning: Exemplary application based on the PSSA framework. Preluat pe decembrie 30, 2014, de pe ETH Zürich: http://e-collection.library.ethz.ch/eserv/eth:9019/eth-9019-01.pdf ListaFirme.ro. (2015). Preluat de pe Lista Firmelor din Romania: http://www.listafirme.ro/brasov/brasov/o1.htm

Magill, B. (2013, septembrie 9). Microgrids: Sandy Forced Cities to Rethink Power Supply. Preluat pe mai 2015, de pe Climate Central: http://climatecentral.org/news/microgrids-hurricane-sandy-forced-cities-to-rethink-power-supply-16426 Maria Cerreta, P. D. (2012). Integrated Spatial Assessment (ISA): A Multi-Methodological Approach for Planning Choices. În D. J. Burian (Ed.), Advances in Spatial Planning. InTech. Mark Deakin & Husam Al Waer. (2011). From intelligent to smart cities. Intelligent Buildings International, 140-152. Marr, B. (2015). Big Data – Using SMART Big Data Analytics and Metrics to Make Better Decisions and Improve Performance. Londra: Wiley. National Platform for the Build Environment. (n.d.). ICT and Automation (ICTA) Scoping Study Report. Nino, E. D. (2012). Evolutionary Algorithms Based on the Automata Theory for the Multi-Objective Optimization of Combinatorial Problems. (D. O. Roeva, Ed.) Preluat pe aprilie 2015, de pe http://www.intechopen.com/books/real-world-applications-of-geneticalgorithms/evolutionary-algorithms-based-on-the-automata-theory-for-the-multi-objective-optimization-of-combina Numbeo. (2015). Quality of Life in Brasov, Romania. Preluat pe august 2015, de pe Numbeo: http://www.numbeo.com/quality-oflife/city_result.jsp?country=Romania&city=Brasov Ohio State University. (2015, aprilie). Technicity - Coursera MOOC. Preluat pe aprilie 2015 Oltean, V. (2014). BRAȘOV: Scurt istoric, atestări documentare. Preluat pe august 20, 2015, de pe Brasov City: http://www.brasovcity.ro/documente/municipiu/scurt-istoric.pdf Pascariu, G. (2010). Structura și dinamica sistemelor de așezări umane în procesul de planificare teritorială. București: Universitatea din București - Facultatea de Geografie. Payam Barnaghi and the CityPulse consortium. (2014). CityPulse Annual Report. Philipsen, K. (2015). Can Big Data Deliver Evidence Based Urban Design? Preluat pe mai 19, 2015, de pe http://sustainablecitiescollective.com/klaus-philipsen/1074326/digital-city-dream-or-nightmare Primăria Brașov. (2010). Plansa Reglementări Urbanistice Actualizare PUG. Preluat pe iulie 2015, de pe BrasovCity.ro: http://www.brasovcity.ro/documente/public/Plansa_reglementari_urbanistice_%20Actualizare_%20PUG_Bv.pdf Primăria Brașov. (2010). Raport sondaje pentru Strategia de Dezvoltare a Brașovului. Preluat pe iulie 2015, de pe BrasovCity.ro: http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/Strategia-dezvoltare/Raport_sondaje.pdf Primăria Brașov. (2010). Regulament Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General. Preluat pe iulie 2015, de pe BrasovCity.ro: http://www.brasovcity.ro/documente/public/Regulament_Actualizare_PUG_Bv.pdf Rudolf Giffinger ; Christian Fertner; Hans Kramar; Robert Kalasek; Nataša Pichler-Milanovic; Evert Meijers. (2007). Smart cities - Ranking of European medium-sized cities. Viena: Centre of Regional Science. SIEMENS. (2015). Intelligent Infrastructure. Preluat pe mai 19, 2015, de pe http://w3.siemens.com/topics/global/en/intelligentinfrastructure/Pages/intelligent-infrastructure.aspx#Financing Smart Cities – Intelligent Cities in Europe. (2015). Smart City Salzburg. Retrieved from Smart Cities – Intelligent Cities in Europe: http://www.smartcities.at/city-projects/smart-cities-en-us/smart-city-salzburg-en-us/ Stadt Salzburg. (2015). Masterplan 2025 - Smart City Salzburg - Energielösungen für die Zukunft. Preluat pe aprilie 2015 T.M. Vinod Kumar. (2015). E-Governance for Smart Cities. Singapore: Springer. UAUIM, Center of Excellence in Planning, John Hopkins Institute for Policy Studies. (2015). Urban Governance in Smaller Cities: Conservation and Development. (pg. 98-111). București: Editura Universitară "Ion MIncu". United Nations. (2004). World Population to 2300. Economic & Social Affairs, New York. United Nations. (2014, octombrie 13). Water and food security. Preluat pe iunie 2015, de pe United Nations: http://www.un.org/waterforlifedecade/food_security.shtml University of British Columbia. (2015). Urban Water Infrastructure edX MOOC. W.M. de Jong, M. J. (2014). TU Delftx - Next Gen Infrastructures - edX MOOC. World Bank. (2011). Competitive Cities - Reshaping the Economic Geography of Romania.

ANEXE

Anexa 1 – Repartiția procentuală a fondurilor Orizont 2020 (Comisia Europeană, 2012)

Anexa 2 – Schemă Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru - viziunea, cele 5 direcții strategice și cele 19 priorități (Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, 2014)

Anexa 3 - Lista indicatorilor de evaluare (Cohen, The Smartest Cities in the World: 2015 Methodology, 2015)

Anexa 4 - Factori & indicatori în funcție de actori “consumatori”

Anexa 5 - Evoluția ascendentă a județelor din România pe scara Dezvoltării Umane Locale, 2002-2011 (World Bank, 2011)

Anexa 6 - Evoluția firmelor cu CAEN D (energie, apa), E (salubritate, decontaminare), J (ICT), M (activitati profesionale, stiintifice si tehnice) - (ListaFirme.ro, 2015)

Anexa 7 - Evoluția firmelor cu CAEN J (ICT) – (ListaFirme.ro, 2015)

Număr angajați Universal Tractor Brașov 35000

29000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

1900

1990

2007

Nr. angajați S.C. Roman S.A. 30000

26000

25000

20000

15000

8600

10000

5000

4500

4400

1950

1960

1970

1980

1990

2000

2010

2020

Anexa 8 - Evoluția numărului de angajați din fostele companii principale pentru economia Brașovului

Anexa 9 - Structura de implementare a PIDU la nivel de proiecte (Agenţia Metropolitană Braşov & Primăria Municipiului Braşov, 2009)

Anexa 10 – Domeniile de dezvoltare durabilă din centrele de cercetare din cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov – Sursa: http://www.unitbv.ro/institut_prodd/