METODE DIDACTICE MODERNE DE PREDARE A INFORMATICII SI TIC
SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte. Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia didactică solicită transformarea profesorilor în specialişti ai domeniului proiectării curriculare.
TRADIŢIONAL ŞI MODERN
În şcoala tradiţională primeaza informaţionalul. Ipoteza: cel ce cunoaşte informaţiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfăcător. Această concepţie a generat pe alocuri performanţe înalte, dar la nivelul masei de elevi a generat eşecuri.
Astăzi, enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins. Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor.
TRADIŢIONAL ŞI MODERN
Asistăm la o lecţie obişnuită. Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalţi, câte unul sau câte doi, ca pe vremea străbunicilor. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Asta li se cere: privirea în faţă. Unde găsesc ei răspunsurile la confruntările personale? La profesor, în spatele colegului, departe de zidurile şcolii?...
Elevii sunt pretutindeni în clasă. Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigurate de profesor. Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv. În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile…
T M
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul profesorului
Evaluarea
învăţării
Realizarea
Rolul elevului
ROLUL ELEVULUI
Strategii didactice centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Acceptă în mod pasiv ideile transmise.
Exprimă puncte de vedere proprii.
Lucrează izolat.
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege.
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Lucrează izolat
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Exprimă puncte de vedere proprii
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Rolul profesorului
Evaluarea
învăţării
Realizarea
Rolul elevului
ROLUL PROFESORULUI
Strategii didactice centrate pe predare
Strategii didactice centrate pe învăţare
Expune, ţine prelegeri.
Facilitează şi moderează învăţarea.
Impune puncte de vedere.
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere.
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Este partener în învăţare.
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului Exprimă puncte de vedere proprii
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Lucrează izolat
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Evaluarea
învăţării
Realizarea
Rolul elevului
Rolul profesorului
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Impune puncte de vedere
Expune, ţine prelegeri
Este partener în învăţare
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Facilitează şi moderează învăţarea
MODUL DE REALIZARE A ÎNVĂŢĂRII
Strategii didactice centrate pe predare
Învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhizare.
Strategii didactice centrate pe învăţare
Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice. Învăţarea se realizează prin cooperare.
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului Exprimă puncte de vedere proprii
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Lucrează izolat
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe
învăţării
Realizarea
Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Evaluarea
Rolul elevului
Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhizare Învăţarea se realizează prin cooperare
Rolul profesorului
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Impune puncte de vedere
Expune, ţine prelegeri
Este partener în învăţare
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Facilitează şi moderează învăţarea
EVALUAREA
Strategii didactice centrate pe predare
Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine elevul). Vizează elevilor.
clasificarea
Strategii didactice centrate pe învăţare
Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie). Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini). Vizează progresul în învăţare la fiecare elev.
Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului Exprimă puncte de vedere proprii
Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite
Acceptă în mod pasiv ideile transmise
Lucrează izolat
Realizează un schimb de idei cu ceilalţi
Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege
Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru
Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul)
Învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe
Rolul elevului
CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN DIDACTICA MODERNĂ
Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhizare Învăţarea se realizează prin cooperare
Rolul profesorului
Evaluarea
învăţării
Realizarea
Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice
Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie) Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine elevul) Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini).
Vizează clasificarea elevilor Vizează progresul în învăţare la fiecare elev
Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Impune puncte de vedere
Expune, ţine prelegeri
Este partener în învăţare
Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere
Facilitează şi moderează învăţarea
METODA DIDACTICA • Reprezinta ansamblul organizat al procedeelor (modurilor) de realizare practicaa operatiilor care stau la baza actiunilor parcurse în comun de profesori si elevi. • Aceste procedee conduc, în mod planificat si eficace, la realizarea scopurilor propuse.
RELATIA Obiective-Competente-Continut-Metoda Obiective Factori implicati în sistem: profesor - elev
Evaluare
SISTEM DE INSTRUIRE
Mijloace
Metode
Continutul învătamântului
Organizare a activitătii de instruire
METODE TRADITIONALE
• Algoritmizarea • Studiul cu manualul • Exercitiul • Problematizarea • Conversatia • Jocul de rol • Descoperirea • Demonstratia
METODE MODERNE • Învatarea cu ajutorul calculatorului • Metoda ciorchinelui • Metoda cubului • Metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am învatat • Brainstormingul • Turul galeriei • Diagrama Venn - Euler
ÎNVATAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI
• metoda moderna de educatie care poate fi folosita în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învatare si în evaluare. Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste calitatea învatarii, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente. • metoda moderna folosita frecvent în procesul didactic actual, fiind principalul (obligatoriu) mijloc de predare a informaticii si tehnologiei informatiei.
METODA CIORCHINELUI • metoda ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învatate anterior, sau în etapa de evocare, elevii fiind pusi în situatia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a se implica activ în procesul de gândire. •
dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS.
• prin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii clase. • tehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii sa gândeasca liber si sa stimuleze conexiunile de idei. • modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însusite anterior. • ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare - elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie - elevii sunt invitati sa scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre subiectul selectat pâna la expirarea timpului - cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una din cele propuse de elevi; - la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansata ca o provocare si determina o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
CIORCHINELE
CONCEPTUL PROPUS
EXEMPLU: iesire
Intrare Dispozitive periferice
Rolul sistemului de calcul hardware
Functiile sistemului De calcul
Structura sistemului de calcul
Intrare-iesire
Componente Sistemului de calcul
software Sistemul de operare Componente ale Sist.de operare
Tipuri
Programe de aplicatie
Utilitare
calculator
Nortpad
METODA CUBULUI
• Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere. • Metoda poate fi folosita în orice moment al lectiei. • Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe. •
Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vârsta.
Modalitatea de realizare - Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite; - Pe fiecare fata a cubului se scrie câte una dintre urmatoarele
DESCRIE, COMPARA, ANALIZEAZA, ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA. instructiuni:
- Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse în ordinea prezentata, urmând pasii de la simplu la complex. - Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectiei descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime) într-un timp limitat.
Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt: Descrieti – priviti obiectul cu atentie ti descrieti ceea ce vedeti; Comparati - cu ce este similar? De ce difera? Asociati - la ce va face sa va gânditi? Ce va inspira? Eliberati-va mintea ti cautati asociatii pentru acest obiect. Analizati – spuneti cum este facut, din ce si ce parti contine? Aplicati: - Cum poate fi utilizat? Argumentati - pro sau contra. Luati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva subiectului.
CUBUL
3. ASOCIAZa 5. A P L I C a
4. ANALIZEAZa
2. COMPARa
1. DESCRIE
6. A R G U M E N T E A Z a
Adecvarea managementului de grup la activitatile de formare Elevii vor fi grupati în sase echipe (câte una pentru fiecare fata a cubului) la mesele de lucru;
Participarea la completarea fisei comune va fi dirijata de profesor, care trebuie sa încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile constituite;
La finalul exercitiului se va comenta si se va completa întreaga structura cu explicatiile de rigoare. Forma finala a continuturilor realizate de fiecare grupa este împartasita întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare fata a cubului). Lucrarea în forma finala poate fi desfasurata pe tabla.
Caracterul stimulativ al metodei cubului Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii clase la realizarea cerintelor “cubului” este o provocare ce determina o întrecere în a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor.
METODA STIU – VREAU SA STIU – AM ÎNVATAT • este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu, sau cred castiu, referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu stiu, sau nu sunt siguri ca stiu, si ar dori sastie sau saînvete; • metoda poate fi folositaîn prima parte a unei lectii – actualizarea vechilor cunostinte - evocarea; • activeaza elevii si îi face constienti de procesul învatarii; • oferaelevilor cunostintelor
posibilitatea
de
a-si
verifica
nivelul
Modalitatea de realizare • Se cere elevilor sainventarieze ideile pe care consideracale detin cu privire la subiectul, sau tema investigatiei ce va urma; aceste idei vor fi notate într-o rubrica a unui tabel – „STIU”; • Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva; aceste idei sunt grupate în rubrica „VREAU SA STIU”; • Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea unei investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la acel subiect, selectate de profesor; elevii îsi însusesc noile cunostinte si îsi inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza în rubrica „AM INVATAT”;
Fisa de lucru
STIU
VREAU SA STIU
AM ÎNVĂTAT
Shema rezultata va fi comentata de elevi Dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile înscrise în fiecare coloana pentru a demonstra nivelul actual al cunostintelor.
Participantii identifica situatia de plecare, precum si ceea ce au dobândit în urma procesului de învatare.
Prin acest exercitiu se încurajeaza participarea fiecarui elev, prin constientizarea eventualelor lacune si prin motivarea acoperirii acestora.
Caracterul stimulativ al metodei Stiu–Vreau sa stiu–Am învatat
Lucrul individual, în echipe, sau participarea întregii clase la realizarea cerintelor este o provocare ce determina o întrecere în a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor
METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL • metoda ce consta în formularea mai multor întrebari succesive menite sa faciliteze gândirea elevilor si emiterea spontana a raspunsurilor Sesiunea de brainstorming trebuie sa respecte câteva reguli: - toate ideile sunt „cunostinte“; - nici o sugestie nu se critica; - membrii grupului vor fi încurajati sa construiasca pe caile altora; - ideea-finalae „produsul“ întregului grup;
• este consideratade unii o varianta a problemetizarii
METODA TURUL GALERIEI Problema: Cum se pot utiliza la maximum spatiile de expunere din clasati cum se pot obtine materiale care merita expuse? Provocarea: Sa organizam spatii de expunere ĂŽn clasa care sa sustina procesul de ĂŽnvatare al tuturor elevilor si sa le rasplateasca succesele. Ce putem face? Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata. Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata. Schimbati frecvent exponatele.
Exemplu: • Suntem la lectia ”Dispozitive periferice” • Grupam elevii în 5 grupe pe care le numerotam corespunzator; • Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine câte 2 chestiuni de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe care vor rezolva sarcinile de lucru; • Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie numarul grupului si sa semneze; • Atunci când au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretii salii de clasa, în ordinea crescatoare a numarului grupei; • Fiecare elev ia în mâna un creion si pleaca într-un tur al galeriei; • La început, grupul 1 va fi în fata afitului grupei numarul 2, grupa 2 în fata afitului grupei numarul 3, etc.; • Elevii studiaza fiecare exponat si îti noteaza concluziile pe foaia Alba din dreptul exponatului; • Dupa examinarea fiecarui afis, se vor întoarce la cel întocmit de ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le Îmbunatateasca munca.
METODA DIAGRAMA VENN – EULER
-
Consta din doua cercuri care se suprapun;
-
În partile separate ale cercului se trec atributele care sunt unice
fiecaruia dintre cele doua articole care sunt comparate; -
În partea de suprapunere se trec atributele pe care cele doua
articole le au în comun.
În loc de concluzii:
Nu am epuizat subiectul: Putem continua cu ocazia altui cerc pedagogic; Inovarea didactică este un proces în derulare. Eu cred ca nu suntem convinsi, înca, de valoarea acestor metode. Mai cred în comoditatea noastra, în reticenta fata de nou, în inertia în care ne aflam. Riscam în acest fel sa ramânem în urma, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic. Elevul trebuie pus permanent în situatia de a face, a judeca, a coopera, a da raspunsuri, a avea pareri, a analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea raspunsurilor corecte, din care apoi descopera cunostintele noi.