mf - Nr. 26 by Societatea Naţională de Medicina Familiei

P U B L I C A • I E E D I T A T • S U B P A T RO N A J U L SOCIET••II NA•IONALE DE MEDICIN• D E FA M I L I E /M E D I C I N • G E N E RA L •

MANAGEMENT

Nr. 26 l APRILIE 2013

Managementul praxisului Dr. Adrian Grom

Pag. 16

„Sănătatea nu are culoare politică, dar necesită decizii politice!”

EXEMPLAR GRATUIT

INFO UPDATE Consiliul Concurenţei analizează piaţa farmaceutică din România Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie sectorială privind piaţa farmaceutică din România. Pag. 3 INFO UPDATE Circuitul medicamentelor, monitorizat de MS În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a dat asigurări că până la sfârşitul anului vor fi finalizate şi aprobate protocoalele terapeutice pentru toate afecţiunile. Pag. 5

Interviu realizat de Alexandra Pârvulescu

pag. 8 Expertiza medicală, dublată de o experienţă bogată în Ministerul Sănătăţii, îi permite conf. dr. Alexandru Rafila să consulte îndeaproape sistemul medical românesc şi să lanseze câteva propuneri îndrăzneţe. Una dintre ele se referă la suplimentarea veniturilor pentru medicii rezidenţi, o măsură care ar putea asigura continuitatea medicilor în sistem. ää

LEGISLA}IE Scurte consideraţii privind reglemen ta rea asistenţei medicale primare în Contractul-Cadru 2013-2014 După cum bine cunoaşteţi, întregul pachet legislativ care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2013-2014 a fost aprobat, reglementările urmând a intra în vigoare de la 1 aprilie. Pag. 8 PULS SNMF „Echilibrul delicat, `ntre art\, [tiin]\ [i comunicare” În perioada 27-30 martie a avut loc la Bucureşti cea de-a noua ediţie a Conferinţei Naţionale de Medicina Familiei, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMFB) sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). “Echilibrul delicat, între ştiinţă, artă şi comunicare” a fost titlul ales de organizatori pentru ediţia din acest an, în cadrul conferinţei fiind abordate subiecte de interes pentru medicina primară. Pag. 12 ECHIPA MF Clinica tireotoxicozei În 1656, Thomas Wartan, în lucrarea “Adenograhia” apărută la Londra, introduce termenul de tiroidă; numele este legat de forma sa, asemănătoare unui scut (în limba greacă scutul este numit Thyreos), scut ce ar proteja formaţiunile din jur, scut de apărare a gâtului. Pag. 14

ORGANIZATOR:

SUB PATRONAJUL:

Bucure[ti, 16-17 mai 2013

PARTENERI PRINCIPALI

PARTENERI

9 credite EMC

PARTENERI MEDIA

Moderator: Dr. Rodica T\n\sescu Preşedinte SNMF

info update

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Controlează-ţi tensiunea arterială!

Mirela Boroeanu-Stanca Redactor [ef

EDitorial

Cu extinctorul la minister S-a scurs un trimestru de mandat pentru Eugen Nicolăescu, în fruntea Ministerului Sănătăţii. De când a venit, actualul ministru pare prins între ceea ce trebuie să realizeze, ceea ce îi spune gândirea de economist că este necesar să facă pentru remedierea situaţiei din sistem şi politica axată pe protecţie socială, imprimată de Guvernul din care face parte. Privită cu atenţie, activitatea ministrului Nicolăescu şi a echipei sale se duce pe două fronturi. Primul este cel de bază, a lucrurilor care trebuie realizate pentru ca reformarea continuă la care este supus sistemul să înceapă să dea rezultate concrete. Sunt în aşteptare cardul pacientului, dosarul electronic, stabilirea pachetul de bază, actualizarea listelor de medicamente, respectarea Directivei 7/2011 a UE privind reducerea termenelor de plată la 60 zile, pentru medicamentele compensate şi gratuite, reformarea sistemului de asigurări de sănătate, implementarea măsurilor de stoparea a migraţiei doctorilor, reducerea arieratelor unităţilor spitaliceşti. Peste toate acestea însă se suprapun evenimente, situaţii flambate, în care echipa lui Nicolăescu trebuie să acţioneze precum unităţile de pompieri. Trebuie să stea mereu în gardă, cu extinctorul la picior, gata de a interveni. Uneori, mai rar, “focul” este declanşat de însăşi unele dintre declaraţiile oficialilor din minister, pe care presa şi opinia publică le preiau şi le disecă. Dar, de cele mai multe ori, vâlvătaia apare ca din senin şi cere intervenţie imediată, deturnând eforturile şi atenţia de la lucrurile cu adevărat dureroase pentru sistem, pentru medici şi, nu în ultimul rând, pentru pacienţi. Aşa este cazul şi fostului Program Naţional de Evaluare a Sănătăţii, pentru care ministrul Nicolăescu a fost acuzat că a aruncat banii pe fereastră. S-au invocate sume de ordinul milioanelor de euro care au fost cheltuite pentru derularea acestui program, dar pare că nimeni nu ia în calcul beneficiile acestuia. S-a creat un foc de paie şi nimeni nu vorbeşte de pacienţii diagnosticaţi în cadrul acestui program şi puşi pe tratament înainte ca boala să se cronicizeze şi să le complice starea de sănătate, încărcând astfel sistemul spitalicesc. Nu este vina ministrului Eugen Nicolăescu că datele colectate în cadrul acestui program s-au pierdut, niciunul dintre următorii deţinători de mandat nefiind interesat de a exploata statistic cifrele şi de a le folosi în elaborarea politicilor sanitare ulterioare.

“Este mai bine să previi decât să tratezi - controlează-ţi tensiunea arterială!” este mesajul formulat de Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, celebrate in fiecare an la 7 aprilie. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel global unul din trei adulţi cu vârsta peste 25 de ani are tensiunea arterială ridicată. 12% din consultaţiile oferite de medicii de familie sunt dedicate controlului hipertensiunii arteriale, ace[tia depistând anual numeroase cazuri noi de hipertensiune arterială şi monitorizând numeroşii pacienţi deja diagnosticaţi. Hipertensiunea arterială, adică valoarea tensiunii arteriale peste 135/85 mmHg, este denumită şi “ucigaşul silenţios” deoarece simptomele sunt nespecifice şi uşor de ignorat. Hipertensiunea arterială afectează creierul, inima, rinichii şi ochii, dar boala contribuie mai ales la apariţia unor

afecţiuni cardiovasculare grave. Peste 9 milioane de decese apar anual în lume din cauza complicaţiilor hipertensiunii arteriale. “Cheia succesului este depistarea precoce a hipertensiunii! La fel de importante pentru pacienţii deja diagnosticaţi sunt respectarea unui stil de viaţă sănătos şi a tratamentului pe termen lung. Ignorarea tratamentului constant şi corect, a vizitelor la medic se plătesc, din păcate extrem de scump, în ani de suferinţă a pacienţilor şi familiilor lor. Dializa, intervenţiile chirurgicale la nivel cardiac, tratamentul de lungă durată în urma unui accident vascular cerebral, toate acestea presupun suferinţă şi costuri enorme pentru pacienţi şi familiile lor, dar si pentru sistemul medical în ansamblu şi pot fi evitate cu ajutorul medicilor de familie”, a declarat dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele SNMF. În acelaşi context, dr. Doina Mihăilă, preşedintele FNPMF, a menţionat faptul că “`n condiţiile `n care sistemul de sănătate se

referă adesea la costuri, controlul profilactic asigurat de medicul de familie poate reduce costurile în sistemul de sănătate”. “Dacă hipertensiunea arterială ar fi depistată la timp pentru toată populaţia ţării, dacă s-ar respecta tratamentul corect, complicaţiile acestui

”ucigaş în serie” ar fi incomparabil mai mici, ca şi costurile în invaliditate sau bani. Ca profesionişti suntem îngrijoraţi de ignorarea acestui adevăr simplu. Economiile se fac prin profilaxie şi prin creşterea complianţei la tratament”, a precizat dr. Doina Mihăilă.

Medicamentele oncologice, monitorizate de MS Conducerile spitalelor au obligaţia să analizeze şi să raporteze săptămânal printr-un proces-verbal standard situaţia referitoare la medicamentele oncologice monitorizate şi motivele pentru care unele dintre acestea nu au putut fi achiziţionate, conform reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii. Potrivit Secretarului de Stat, Adrian Pană, la sfârşitul fiecărei săptămâni, pe site-ul MS, sunt pu-

Diabetul zaharat, a cincea cauză de deces la nivel mondial Până în 2030, aproximativ 11,1% din populaţia României va suferi de diabet zaharat, au avertizat specialiştii în cadrul unei mese rotunde. Potrivit acestora, diabetul zaharat este a cincea cauză de deces la nivel mondial, reducând în medie speranţa de viaţă a persoanelor afectate cu 10%, comparativ cu persoanele sănătoase. Principala problemă a persoanelor cu diabet zaharat este controlul glicemic, studiile observaţionale arătând că doar o parte dintre pacienţi reuşesc să atingă ţintele HbA1c impuse de cei care îi tratează, adică HbA1c <7%, însă fiecare reducere cu 1 punct

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pharmabusiness.com.ro

blicate stocurile centralizate de medicamente oncologice monitorizate şi disponibilitatea acestora în piaţă (la Unifarm şi alţi distribuitori). “Mai mult, am dispus conducerii spitalelor să analizeze şi să raporteze săptămânal printr-un proces-verbal standard situaţia referitoare la medicamentele oncologice monitorizate şi motivele pentru care unele dintre acestea nu au putut fi achiziţionate. Ca urma-

procentual a HbA1c scade riscul de complicaţii macro- şi microvasculare, ce cresc riscul de deces al pacientului. În România, peste 800.000 de persoane suferă de diabet zaharat şi aproximativ 115.000 de pacienţi au inclusă în schema de tratament insulinoterapia. „Obiectivul oricărui diabetolog este asigurarea unui management eficient al diabetului printr-un tratament uşor, pe care pacientul să-l poată respecta, evitând astfel posibilele complicaţii. De multe ori pacientul devine propriul duşman, deoarece amână pe cât posibil trecerea la insulinoterapie, amânare ce afectează starea sa de sănătate. Din fericire, astăzi avem la dispoziţie un tratament care de 10 ani schimbă istoria insulinoterapiei în România. Este vorba de insulina glargin, cea mai studiată insulină din lume. Peste 80.000 de pacienţi au fost incluşi în studiile clinice cu insulină glargin, desfăşurate în toată lumea. Cel mai recent este studiul ORIGIN, la care a participat şi România. Din punct de vedere al numărului de pacienţi incluşi în acest studiu (846 de pacienţi), România s-a situat pe locul 1 în Europa

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF

Dr. R\zvan Miftode, Dr. Adrian Grom, Dr. Raluca Zoi]anu

Redactor: Alexandra Pârvulescu

Director executiv: Silvia Ion,

alexandra.parvulescu@ pharmabusiness.com.ro

ion.silvia@pharmabusiness.com.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu,

Foto: Cristi Chivu Dreamstime

re a monitorizărilor din ultimele săptămâni, s-a constatat că există medicamente oncologice care nu mai prezintă probleme întrucât se eliberează în mod constant, preponderent, prin farmaciile cu circuit deschis. Cu toate acestea, ca măsură de precauţie, am decis să le monitorizăm pentru încă o perioadă de timp”, a declarat Adrian Pană, aşa cum se arată într-un comunicat de presă emis de MS.

şi pe locul 3 la nivel mondial. Studiul a demonstrat siguranţa cardiovasculară, oncologică şi diabetologică şi efectul neutru asupra riscului de cancer ale insulinei glargin”, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi membru de onoare al Academiei Române. Potrivit datelor Federaţiei Internaţionale de Diabet, numărul pacienţilor cu diabet din toată lumea este de 371 de milioane, la fiecare 5 secunde o persoană fiind diagnosticată cu diabet şi la fiecare 10 secunde o alta murind din cauza acestei afecţiuni.

Events Manager: Gabriel Caramal\u, gabriel.caramalau@ pharmabusiness.com.ro

simona.dumitrescu@ pharmabusiness.com.ro

Abonamente: abonamentemf@ pharmabusiness.com.ro

Advertising Sales Manager: Dana Buzurin, buzurin.dana@

Publica]ie lunar\ editat\ de:

pharmabusiness.com.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu,

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114

info update

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Consiliul Concurenţei analizează piaţa farmaceutică din românia Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie sectorială privind piaţa farmaceutică din România pentru a analiza şi corecta posibile disfuncţionalităţi de natură anticoncurenţială.

Analiza va permite CC să îşi fundamenteze punctul de vedere faţă de modificările legislative şi de politici ce se preconizează în acest sector şi asupra cărora autoritatea de concurenţă este solicitată să emită un aviz”

Un alt aspect ce va fi analizat în cadrul investigaţiei sectoriale se referă la schimbarea sistemului de distribuţie al medicamentelor. Potrivit CC, mai mulţi producători de medicamente şi-au exprimat intenţia de a trece de la modelul clasic de distribuţie, care se realiza prin mai mulţi distribuitori, la un model de distribuţie ce va fi realizat direct de către producători, sau printr-un număr redus de distribuitori. “Consiliul Concurenţei recomandă tuturor întreprinderilor implicate în distribuţia de produse farmaceutice din România, producă-

tori şi distribuitori, să nu opereze modificări în structura şi sistemul de distribuţie existent pe piaţă, până la momentul în care autoritatea de concurenţă va finaliza investigaţia şi va emite îndrumări prin care distribuţia de astfel de produse să se desfăşoare cu respectarea deplină a regulilor de concurenţă”, se arată în comunicatul emis de CC. În cadrul investigaţiei sectoriale pentru cunoaşterea pieţei, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii, documente sau declaraţii tuturor actorilor implicaţi.

Potrivit studiului finalizat de CC în 2011, pe anumite pieţe se comercializau cu precădere medicamente inovative, deşi drepturile de proprietate intelectuală ale acestora expiraseră, iar medicamentele generice (cu aceeaşi substanţă activă, dar mai ieftine) ar fi trebuit să câştige cotă de piaţă în detrimentul medicamentelor inovative. Astfel, potrivit CC, investigaţia sectorială va cuprinde o analiză detaliată a gradului actual de penetrare al medicamentelor generice.

Programele naţionale de sănătate 2013-2014 au fost aprobate Guvernul României a aprobat `n martie Hotărârea privind programele naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014. “Am gândit cadrul legislativ pentru derularea programelor naţionale de sănătate în sensul reproiectării acestora în acord cu priorităţile de sănătate publică identificate la nivel naţional. Am direcţionat programele naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii spre activităţi de îmbunătăţire a sănătăţii publice, prevenire a bolilor şi evitare a surselor de pericole pentru sănătate şi am redefinit rolul atribuţiilor Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în finanţarea, gestionarea resurselor şi derularea programelor naţionale de sănătate”, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. În acest context, în perioada 2013-2014 MS îşi asumă derularea şi finanţarea a 13 programe naţionale de sănătate publică care au ca scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor netransmi-

A fost lansat\ Carta Albă a hepatitei C în România Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), cu sprijinul ELPA (European Liver Patient Association), au lansat “Carta Albă a Hepatitei C în România - Probleme, provocări şi răspunsuri 2013-2018”, un document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în România. Documentul prezintă situaţia României în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea hepatitei C şi oferă soluţii pentru o strategie naţională de combatere a acestei boli. Potrivit specialiştilor, România este situată pe un nedorit loc frun-

sibile, promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos; monitorizarea factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă; asigurarea unor servicii de sănătate publică. De asemenea, din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se vor finanţa 14 programe naţionale de sănătate curative care au ca scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice. Totodată, potrivit MS, actul normativ aprobat reglementează o serie de aspecte privind derularea programelor naţionale de sănătate în perioada 20132014. În acest sens, se doreşte implementarea unui sistem adecvat de management al programelor naţionale de sănătate prin intermediul unităţilor de asistenţă tehnică şi management al programelor naţionale. taş între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei C, cercetările epidemiologice recente indicând un număr de 600.000 de români infectaţi, dintre care 80-90% cu hepatită C în fază cronică. Plecând de la estimările actuale, studiile relevă că, în anul 2028, România s-ar putea confrunta cu aproximativ 260.000 de cazuri de hepatită cronică, 100.000 de cazuri de ciroză compensată şi 40.000 de cazuri de ciroză decompensată. Specialiştii au avertizat faptul că o asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolii. Prin Carta Albă a hepatitei C, iniţiatorii propun autorităţilor publice responsabile un parteneriat în scopul elaborării şi implementării în comun a unei Strategii naţionale de combatere a hepatitei C.

Derularea studiilor clinice europene, în scădere cu 25% Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), Camera de Comerț Americană pe lângă Uniunea Europeană (AmCham EU) și Local American Working Group (LAWG), cu sprijinul Serviciului Comercial al Ambasadei SUA, au organizat o dezbatere referitoare la perspectivele alinierii sistemului sanitar românesc la standardele europene. Cu privire la planurile Ministerului Sănătății pentru România, Adrian Pană, Secretar de Stat în Minsiterul Sănătăţii, a precizat că, pentru pentru acest an, MS are în vedere două obiective majore reprezente de strategia națională de sănătate și de realizarea unui pachet de servicii de sănătate echitabil. “Strategia națională de sănătate dorește să angajeze comunitatea, ceilalți parteneri instituționali, societatea civilă într-un demers în care să se conștientizeze importanța unei finanțări mai bune, echitabile, a sistemului de sănătate. Ne dorim să realiz\m un pachet de servicii de sănătate adaptat la ce poate oferi statul român, agreat de decident și perfect asumat de către toți care stau la această masă: societatea civilă, organizații de pacienți, industria farmaceutică, asiguratori”, a declarat oficialul. Reprezentantul AmCham EU, Stuart Hurst a con-

firmat că referențierea prețurilor la medicamente în Uniunea Europeană ar trebui să se realizeze între state cu putere economică similară. În ceea ce priveşte comerțul paralel și actualizarea listei de medicamente compensate Cristian Bușoi, deputat în Parlamentul European, a mentionat un studiu recent potrivit căruia valoarea comerțului paralel cu medicamente în Uniunea Europeană a ajuns la 5 miliarde de euro, “acest lucru ducând la penurii de medicamente și punând în pericol accesul pacienților la tratament”. Pe lista discuțiilor privind politicile europene au fost incluse și studiile clinice. Potrivit organizatorilor, acestea au scăzut cu 25% în perioada 2007-2011 la nivel european, context în care Comisia Europeană a propus implementarea unei noi directive pentru a stimula cercetarea la nivelul Europei și a recupera decalajele față de alte state. Cu privire la efectuarea studiilor clinice în România, reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentelor, au spus că România trebuie să reducă birocrația pentru a facilita derularea de studii clinice mai complexe, spre deosebire de situația actuală când predomină cele referitoare la eficacitate și siguranță.

info update

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Institutul “Horia Hulubei” Transplantul în leucemia pe scurt acută, o metodă de tratament va dezvolta produse Transplantul nu este o soluţie pentru toţi pacienţii cu leucemie acută, el este o metodă de tratament, a declarat pentru Agerpres, conf. dr. Daniel Coriu, şeful secţiei de transplant medular de la Institutul Clinic Fundeni. Potrivit acestuia, pacientul trebuie să parcurgă două etape: diagnosticul şi tratamentul standard. Etapa întâi de diagnostic presupune metode de investigare foarte moderne cum sunt citometria de flux, biologia moleculară, citogenetică şi Fish, a explicat medicul. Potrivit Agerpres, conf. dr. Daniel Coriu a adăugat că aceste analize permit un diagnostic corect, în condiţiile în care sunt cel puţin 40 de subtipuri de leucemii cu tratamente personali-

zate. “Investigaţiile permit încadrarea corectă pe grupe de risc, pentru că trebuie să cunoaştem de la diagnostic riscul pacientului şi dacă el trebuie să meargă în transplant”, a subliniat medicul. Etapa a doua, respectiv tratamentul standard corect, potrivit protocoalelor internaţionale, presupune doze mari de citostatice. Pacienţii cu leucemie acută sunt foarte fragili şi aceste tratamente trebuie administrate în condiţii de sterilitate, iar îngrijirea trebuie făcută de personal dedicat, a detaliat conf. dr. Coriu. El a adăugat că, din păcate, nu există suficient personal. Potrivit medicului, ar trebui înfiinţate centre dedicate pentru diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu leucemie acută.

radiofarmaceutice

În cadrul Centrului de Cercetări Radiofarmaceutice al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH) vor fi dezvoltate produsele radiofarmaceutice ce vor permite depistarea precoce a cancerului, dar şi tratarea acestuia. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, noul centru dispune de echipamente moderne, compatibile cu reglementările europene privind prepararea de produse radiofarmaceutice pentru administrare umană - ciclotron, celule fierbinţi şi module de sinteză automatizate, informeaza Agerpres. “Radioizotopii sunt produşi întrun ciclotron, prin bombardarea cu fascicule de protoni acceleraţi în câmp magnetic a unor ţinte. Din acestea se extrag radioizotopii emiţători de pozitroni care ulterior sunt legaţi chimic de molecule cu activitate biologică. Injectate în organismul uman, aceste construcţii

moleculare sunt captate selectiv de un organ sau proces patologic, iar radiaţiile emise din interiorul corpului sunt transformate în imagini tridimensionale cu o rezoluţie milimetrică, ce aduc informaţii despre localizarea şi dimensiunea tumorală, ajutând la diagnosticare şi stadializare. Tehnica imagistică denumită PET (tomografie prin emisie de pozitroni) permite diagnosticul precoce al cancerului, bolilor neurodegenerative şi cardiovasculare, aducând imagini funcţionale ale unui proces patologic chiar înainte să apară modificări morfologice”, se arată în comunicat. Echipa de cercetare formată din radiochimişti, fizicieni, farmacişti, biochimişti şi ingineri va contribui la dezvoltarea domeniului radiofarmaciei în România, prin colaborări cu centre similare din Europa, SUA şi Canada şi prin realizarea de proiecte câştigate prin competiţie din programe naţionale şi europene de cercetare finanţate de IAEA, UE sau Ministerul Educaţiei Naţionale.

Osteoporoza, o boală costisitoare Tratarea osteoporozei costă statele Uniuni Europene 37 de miliarde de euro în fiecare an, se arată într-un raport prezentat de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză (IOF) la Congresul european pentru osteoporoză şi artroză, relatează agenţia EFE. Studiul avertizează că dacă nu se vor lua măsuri de prevenire a acestei afecţiuni, inclusiv creşterea investiţiilor în acest scop, cheltuielile cu tratarea ei vor creşte considerabil. IOF prognozează că numărul persoanelor care suferă de această boală va creşte cu 25% în următorii 20 de ani. Din cele 37 de miliarde de euro, două treimi sunt destinate tratamentelor pentru vindecarea fracturilor produse în urma slăbirii oaselor, 5% prevenirii bolii prin medicaţie şi 29% recuperării pacienţilor care au suferit fracturi. Raportul precizează că mai mult de jumătate dintre fracturile înregistrate sunt cele de şold, vertebrele şi braţele fiind afectate în 5% şi respectiv 1% din cazuri. (sursa Agerpres)

Roche România a lansat site-ul despre hepatită

Hainele cele noi ale împăratului Dragi colegi, vă amintiţi cu siguranţă minunata povestire dedicată împăratului preocupat doar de propriile veşminte. Şi, dorind el să-şi testeze supuşii şi-a aplecat urechea la spusele unor pehlivani care i-au promis miraculoase stofe, ce nu puteau fi văzute decât de cei inteligenţi şi pricepuţi. “Îmbrăcat” în imponderabilele-i straie lăudate de slujitorii de încredere, împăratul purcede la paradă pe străzile înţesate de lumea care îl ovaţionează. Şi totul părea perfect, până când, un copil de pe drum a strigat: împăratul e gol! De multă vreme, mulţi dintre noi suntem neliniştiţi şi nemulţumiţi de modul în care ne practicăm profesia. Unii pun performanţa scăzută nu numai pe seama barierelor din afară, ci şi pe seama propriilor limite: între altele, abilităţile noastre practice diagnostice şi terapeutice nu sunt la nivelul dorit!

Lumea se schimbă şi, odată cu ea şi noi!? Azi, manevrele clinice sunt comparate cu explorările diagnostice numite “standarde de aur”; cele care rezistă comparaţiei ar trebui practicate în mod sistematic, celelalte ar trebui uitate. Am putea şi noi trăi în comunitatea celor care înlocuiesc biletele de trimitere în scop diagnostic cu aplicarea criteriilor clinice de predicţie validate sau cu introducerea testării pe loc (vezi Point of care testing) şi pe cele în scop terapeutic, cu proceduri efectuate de noi înşine în propriile cabinete. Remember! „One stop shopping!” Transformarea modului în care ne educăm medicii este piesa esenţială în acest proces. Este nevoie de programe de instruire orientate pe dobândirea performanţei într-o serie de abilităţi practice (minimale!). Exersarea acestor abilităţi trebuie să fie regul\, după cum evaluarea lor, un semn de bună practică în materie de educaţie. Lansăm CAMPANIA PRO ABILITĂŢI şi vă invităm la Conferinţa „Abilităţi practice în medicina de familie”, din 18 Mai 2013, de la Institutul Naţional de Statistică din Bucureşti.

Ministrul Sănătăţii intenţionează să încheie un protocol cu APMGR Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, s-a întâlnit la cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). În cursul întâlnirii s-au discutat premisele încheierii unui protocol, care va fi semnat în aproximativ 2 săptămâni, având ca scop creşterea accesului la tratament farmaceutic a pacienţilor români în condiţii de eficienţă a costurilor publice şi de încurajare a dezvoltării industriei farmaceutice locale. Printre subiectele abordate s-au numărat lista de medicamente compensate,

taxa clawback şi Directiva 2011 /7/UE privind termenele de plată. “MS i-a asigurat pe reprezentanţii APMGR că îşi doreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ care să permită eficientizarea cheltuielilor publice, dar în acelaşi timp să asigure accesul la tratament medical pentru un număr mai mare de pacienţi. De asemenea, Ministrul Sănătăţii i-a asigurat pe reprezentanţii APMGR de întreaga sa colaborare, subliniind faptul că îşi doreşte coerenţă în politicile publice şi predictibilitate”, se arată în comunicatul emis de MS.

Compania farmaceutică Roche România a lansat website-ul www.desprehepatita.ro, destinat celor interesați să afle informații utile despre această afecțiune. Potrivit companiei, websiteul conține informații detaliate despre hepatita virală C, metodele de diagnosticare și tratament, însă urmează a fi actualizat și cu detalii similare privind hepatita virală B. De asemenea, pe site sunt disponibile sfaturi utile pentru cei ce suferă de hepatită virală C și link-uri către principalele asociații ce reprezintă pacienții cu afecțiuni hepatice.

Secom deschide propriul lanţ de magazine Importatorul de produse naturale, Secom, a anunţat deschiderea din aprilie 2013 a propriului lanţ de magazine. Compania intenţionează să deschidă noi magazine în Bucureşti şi vizează prezenţa întrun mall, iar pe termen lung - în următorii 10 ani, doreşte deschiderea câte unui magazin în fiecare oraş reprezentativ din ţară. Potrivit companiei, conceptul magazinelor constă în asocierea consultanţei naturopate oferite pe loc în cadrul magazinelor cu posibilitatea achziţionării produselor Secom şi oportunitatea participării la evenimente de educare pentru sănătate. “Totodată, magazinele sunt rezultatul dorinţei companiei de a crea o cultură de administrare a suplimentelor alimentare atât pentru prevenţie, cât şi complementar tratamentelor alopate”, se arată într-un comunicat emis de companie.

info update

ZIARULâ&#x20AC;&#x2C6;MEDICULUIâ&#x20AC;&#x2C6;DEâ&#x20AC;&#x2C6;FAMILIEâ&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;NR.â&#x20AC;&#x2C6;26â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;APRILIEâ&#x20AC;&#x2C6;2013

Circuitulâ&#x20AC;&#x2C6; medicamentelor,â&#x20AC;&#x2C6; monitorizatâ&#x20AC;&#x2C6;deâ&#x20AC;&#x2C6;MS Ă&#x17D;n cadrul unei conferinČ&#x203A;e de presÄ&#x192;, ministrul SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁii, Eugen NicolÄ&#x192;escu, a dat asigurÄ&#x192;ri cÄ&#x192; pĂ˘nÄ&#x192; la sfĂ˘rĹ&#x;itul anului vor fi finalizate Ĺ&#x;i aprobate protocoalele terapeutice pentru toate afecĹŁiunile, ĂŽn special pentru cele oncologice. De asemenea, ministrul a precizat faptul cÄ&#x192; va fi regĂ˘ndit programul de oncologie, â&#x20AC;&#x17E;plecĂ˘nd de la partea de prevenĹŁie Ĺ&#x;i pĂ˘nÄ&#x192; la cea de paliaĹŁie, astfel ĂŽncĂ˘t acest program sÄ&#x192; aibÄ&#x192; un caracter integratâ&#x20AC;?.

5 3

Ă&#x17D;n ceea ce priveĹ&#x;te medicamentele oncologice cu disfuncĹŁionalitate ĂŽn aprovizionare, Eugen NicolÄ&#x192;escu a subliniat faptul cÄ&#x192; de la 1 aprilie a.c. s-a permis pacienĹŁilor achiziĹŁionarea medicamentelor din farmaciile cu circuit deschis pentru a creĹ&#x;te accesul la medicamente a acestora. Secretarul de stat ĂŽn MS, dr. Adrian PanÄ&#x192;, a declarat cÄ&#x192;, ĂŽn prezent, medicamente precum Bleomicina, Cytarabina, Cisplatina Ĺ&#x;i 5- Fluorouracil se gÄ&#x192;sesc ĂŽn stocuri suficiente la SC UNIFARM SA sau la alĹŁi distribuitori din piaĹŁÄ&#x192;. Potrivit oficialului, 5 tipuri de medicamente oncohematologice importante vor fi distribuite secĹŁiilor de oncohematologie, cu acoperire pe tot teritoriul ĹŁÄ&#x192;rii, de la sfĂ˘rĹ&#x;itul sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘nii viitoare. De asemenea, dr. Adrian PanÄ&#x192; a menČ&#x203A;ionat cÄ&#x192; Vinblastina se va gÄ&#x192;si la UNIFARM SA la sfĂ˘rĹ&#x;itul sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘nii viitoare, urmĂ˘nd a fi distribuit spitalelor ĂŽn funcĹŁie de necesarul fiecÄ&#x192;ruia.

SRPâ&#x20AC;&#x2C6;salutÄ&#x192;â&#x20AC;&#x2C6;lÄ&#x192;rgireaâ&#x20AC;&#x2C6;schemei naĹŁionaleâ&#x20AC;&#x2C6;deâ&#x20AC;&#x2C6;imunizare Societatea RomĂ˘nÄ&#x192; de Pediatrie salutÄ&#x192; decizia Ministerului SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii de a adopta noi mÄ&#x192;suri de protecČ&#x203A;ie Č&#x2122;i ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ire a sÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii copiilor din RomĂ˘nia, prin introducerea vaccinÄ&#x192;rii pneumococice conjugate ĂŽn schema naČ&#x203A;ionalÄ&#x192; de imunizare. Vaccinarea pneumococicÄ&#x192; asigurÄ&#x192; protecČ&#x203A;ia ĂŽmpotriva unor boli deosebit de grave, dar previne Č&#x2122;i suferinČ&#x203A;a de zi cu zi provocatÄ&#x192; de afecČ&#x203A;iuni precum sinuzita sau otita medie acutÄ&#x192;, una dintre cele mai dureroase Č&#x2122;i frecvente boli ale copilÄ&#x192;riei1. Prin introducerea ĂŽn calendarul naČ&#x203A;ional de vaccinare, aceasta formÄ&#x192; de protecČ&#x203A;ie devine astfel accesibilÄ&#x192; tuturor copiilor din RomĂ˘nia. â&#x20AC;&#x153;Pediatria are ca obiectiv primordial prevenirea unor boli grave cu rÄ&#x192;spĂ˘ndire largÄ&#x192; ĂŽn populaČ&#x203A;ia 0-18 ani. Decizia Ministerului SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii privind extinderea programului naČ&#x203A;ional de vaccinare este salutarÄ&#x192; ĂŽn acest context, mai ales, avĂ˘nd ĂŽn vedere dificul-

tÄ&#x192;Č&#x203A;ile bugetare din etapa actualÄ&#x192;â&#x20AC;?, a declarat prof. dr Marin Burlea, preČ&#x2122;edintele SocietÄ&#x192;Č&#x203A;ii RomĂ˘ne de Pediatrie. Prin extinderea calendarului de imunizare, RomĂ˘nia se aliniazÄ&#x192; practicilor medicale din Uniunea EuropeanÄ&#x192;, unde majoritatea Č&#x203A;Ä&#x192;rilor au inclus vaccinarea pneumococicÄ&#x192; ĂŽn calendarul naČ&#x203A;ional de imunizare. Ă&#x17D;n anul 2011, vaccinarea pneumococicÄ&#x192; era introdusÄ&#x192; deja ĂŽn schemele naČ&#x203A;ionale a 72 de Č&#x203A;Ä&#x192;ri din lume, printre care: Bulgaria, Ungaria, Italia, Marea Britanie, Canada, Statele Unite ale Americii, Australia etc. Conform OrganizaČ&#x203A;iei Mondiale a SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii, vaccinarea ĂŽmpotriva bolilor pneumococice a devenit cu atĂ˘t mai importantÄ&#x192;, cu cĂ˘t rezistenČ&#x203A;a bacteriei Streptococcus pneumoniae la antibiotice a crescut ĂŽngrijorÄ&#x192;tor.2 Studiile indicÄ&#x192; o rezistenČ&#x203A;Ä&#x192; a bacteriei la penicilinÄ&#x192; de pĂ˘nÄ&#x192; la 60%, ĂŽn 1999.3 De asemenea, potrivit OrganizaČ&#x203A;iei Mondiale

Campania despre melanom â&#x20AC;&#x17E;Unâ&#x20AC;&#x2C6;viitorâ&#x20AC;&#x2C6;fÄ&#x192;rÄ&#x192;â&#x20AC;&#x2C6;patÄ&#x192;!â&#x20AC;&#x153;

a SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;ii, bolile pneumococice reprezintÄ&#x192; o problemÄ&#x192; majorÄ&#x192; de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate la nivel internaČ&#x203A;ional.4 Bibliografie: 1. InfecĹŁia urechii medii este o boalÄ&#x192; des ĂŽntĂ˘lnitÄ&#x192; a copilÄ&#x192;riei, ĂŽn ĂŽntreaga lume. Se estimeazÄ&#x192; cÄ&#x192;, pĂ˘nÄ&#x192; la vĂ˘rsta de trei ani, 4 din 5 copii au cel puĹŁin un episod de otitÄ&#x192; Ĺ&#x;i mai mult de o treime au avut cel putin Ĺ&#x;ase episoade pĂ˘nÄ&#x192; la vĂ˘rsta de 7 ani (Vergison A, Dagan R, Arguedas A, et al. Otitis media and its consequences: beyond the earache. Lancet Infect Dis 2010;10:195-203; Cripps A, Otczyk D, Kyd J. Bacterial otitis media: a vaccine preventable disease? Vaccine 2005;23:2304-10; Klein J. Otitis media. Clin Infect Dis1994;19:823-32) 2. http://www.who.int/wer/2007/ wer8212.pdf 3. http://www.immunizationinfo.org/ issues/general/vaccines-and-antibiotic-resistant-bacteria, respectiv http://cid.oxfordjournals.org/content/39/5/649.full 4. http://www.who.int/immunization/ topics/pneumococcal_disease/en/

!"#!$%&'$(#)*"+,-#.+/0&1&23!*4#%&5678&898&:75&1&;'*#"%&<$0(0/*+)=$<*!>*)3'$!+/0

ConferinČ&#x203A;a Management Performant ĂŽn InstituČ&#x203A;iile Medicale din RomĂ˘nia 30, 31 mai - 1 iunie 2013 |Hotel Intercontinental BucureČ&#x2122;ti

FederaĹŁia AsociaĹŁiilor Bolnavilor de Cancer, Societatea RomĂ˘nÄ&#x192; de Cancer ĂŽmpreunÄ&#x192; cu SocietÄ&#x192;ĹŁile studenĹŁilor mediciniĹ&#x;ti au lansat campania despre melanom â&#x20AC;&#x17E;Un viitor fÄ&#x192;rÄ&#x192; patÄ&#x192;!â&#x20AC;&#x153;, o iniĹŁiativÄ&#x192; de educare Ĺ&#x;i informare cu privire la prevenirea melanomului. Campania, realizatÄ&#x192; cu sprijinul companiei

de biofarmaceutice Bristol-Myers Squibb, ĂŽĹ&#x;i propune o mai bunÄ&#x192; ĂŽnĹŁelegere Ĺ&#x;i conĹ&#x;tientizare a pericolelor cancerului de piele. Potrivit datelor oficiale, incidenĹŁa melanomului avansat a crescut de peste douÄ&#x192; ori ĂŽn ultimii 30 de ani ĂŽn Europa. IncidenĹŁa melanomului malign variazÄ&#x192; ĂŽn Europa

de la 3-5/100.000 de persoane pe an ĂŽn Č&#x203A;Ä&#x192;rile mediteraneene la 12-20 / 100.000 pe an ĂŽn Č&#x203A;Ä&#x192;rile nordice Č&#x2122;i este ĂŽn continuÄ&#x192; creČ&#x2122;tere. Ă&#x17D;n RomĂ˘nia, incidenČ&#x203A;a a crescut ĂŽn ultimii 25 ani de la 1,2 la 4,5/100.000 de persoane anual. Conform celor mai recente date publicate de OrganizaĹŁia MondialÄ&#x192; a SÄ&#x192;nÄ&#x192;tÄ&#x192;ĹŁii, ĂŽn 2012, ĂŽn Romania 1.121 de persoane au fost diagnosticate cu melanom malign, iar statisticile privind mortalitatea sunt la fel de ĂŽngrijorÄ&#x192;toare. Aproape o treime dintre cei diagnosticaĹŁi mor anual (364 de decese ĂŽn 2012 â&#x20AC;&#x201C; 189 de bÄ&#x192;rbaĹŁi Ĺ&#x;i 175 de femei). DacÄ&#x192; este descoperit precoce Č&#x2122;i tratat corect, melanomul malign poate fi vindecat ĂŽn 98% din cazuri. Ă&#x17D;n cadrul campaniei â&#x20AC;&#x17E;Un viitor fÄ&#x192;rÄ&#x192; patÄ&#x192;!â&#x20AC;&#x153;, ĂŽn luna mai va fi lansat website-ul www.info-melanom.ro, care va oferi publicului informaĹŁii detaliate Ĺ&#x;i avizate de cÄ&#x192;tre medici specialiĹ&#x;ti.

!"#"$%&'(%)%*!&'(+,!-*!)!.'/,0)!-*!1)!#$)+%(+(*'(2!-*!)!3*'*$)!'"(!(-*(!4(!-*!)!+&'")4%*!#$"5*6("'(4%(!('%*$*6)0(!-*!#*$5"$7)'0,!.'!8"79'() 30 mai | 900!K!ST00!D!:)1)!J"$%&')

Workshop

US!7)(!D!V00!K!SW00!D!:)1)!J"$%&')

S!(&'(*!D!V00!K!SP00!D!:)1)!X"$)

;"'5*$('0,

<=>!:+"$*+)$-!4(!?)6@A")$-! .'!6#(%)1*!4(!+*'%$*!7*-(+)1*

B-$()'!C$&-)'!D!E)')3('3!=)$%'*$!D!>FGHIH8=H8J 8E B-*1)(-)!=)%$)4+KM&'3&!D!;"'6&1%)'%!:*'("$!D!>FGHIH8=H8J 8E

:(7&1)$*

E"-&1!> E)')3*7*'%&1!#$"+*6*1"$!('6%(%&0((1"$!7*-(+)1*!K! )6(3&$)$*)!+)1(%,0((!6*$/(+((1"$!#$*6%)%*

J$(-)N!F(3@%!)%!%@*!H8!*6%*!"!)+%(/(%)%*!#$('!+)$*!*6%*! 6(7&1)%,!)-7('(6%$)$*)!&'&(!6#(%)1!%(7#!-*!OP!-*! "$*2!)/9'-!+)!6+"#!-*L/"1%)$*)!39'-($((!6(6%*7(+*Q!

E"-&1!>> J(-*1(L)$*)!#*$6"')1&1&(!7*-(+)1!4(!+$*4%*$*)! 6)%(65)+0(*(!#)+(*'0(1"$!#$('!6*$/(+((1*!"5*$(%*

B+%(/(%)%*)! 6*! A)L*)L,! #*! 6%(1&$(1*! -*! 1&+$&! )1*! #)$%(+(#)'0(1"$2! .'/,09'-&K(! 6,! +"1)A"$*L*! 4(! 6,! ()! -*+(L((!.'!+)-$&1!&'&(!6(6%*7!+"7#1*RQ!

Organizator

Parteneri strategici

INTEGERPERFORM Parteneri media

Conferinte . MF

Contact

G*"-"$)!;@*0)'!D!;""$-"')%"$!*/*'(7*'%* EY!ZTPZ![[W!\WO GY!ZO[P!PSP!U[Z HY!%*"-"$)Q+@*%)'])+&7*'Q$" ^Y!7*-(+)1Q_#(6Q$"

Ă&#x17D;nscrieri

?)%,!1(7(%,!-*!.'6+$(*$*Y!OU!7)( 8*-&+*$(!)+"$-)%*Y 7*7A$(1"$!>'-(+)%"$(-*=*$5"$7)'0,Q$" +1(*'0(1"$!B+&7*'!>'%*3$)% #)$%(+(#)'0(1"$!-('!)+**)4(!"$3)'(L)0(*

=9',!1)!

80 $*-&+*$*!#*'%$&!.'%$*3!*/*'(7*'%&12! .'!$*3(7!H)$1N!C($-2 #9',!#*!V!7)(

eveniment

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Medical Forum Cluj În perioada 20-21 martie, gazda Medical Forum a fost şi `n Cluj Napoca. Evenimentul a fost organizat de publicaţia Ziarul Medicului de Familie, sub patronajul SNMF. Modera-

torul evenimentului a fost dr. Rodica T\n\sescu, pre[edintele SNMF. În cadrul Medical Forum Cluj, speakerii au abordat subiecte precum “Medicina de

familie şi locul acesteia în sistemul medical românesc”, Învăţământul universitar de medicină de familie, dar şi “Contractul-Cadru multianual”. Participanţii au beneficiat de ex-

puneri şi standuri ale producătorilor şi distribuitorilor de medicamente: MSD, Pfizer, Sandoz, Bristol-Myers Squibb Company, Angelini, Fiterman.

Stand MSD

Stand PFIZER

PARTENERI PRINCIPALI:

Stand SANDOZ

Stand FITERMAN

PARTENERI:

SPEAKERI 1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei – “Deschidere forum”, „Contractul cadru multianual”, „Platforma E-learning”, „Simpozon ZECE pentru mişcare – Aspecte practice întâlnite în practica medicului de familie”, „Cardul de sănătate, nod gordian sau povară birocratică inutilă”, „Pachetul bazal de servicii medicale în sistemul social de asigurări de sănătate”, “Sermion – eficienţă în ameliorarea declinului cognitiv indiferent de etiologie – Prevenţia, memoria şi «creierul la risc»”, 2. Dr. Cornel POP, Preşedinte, Asociaţia Medicilor de familie Cluj – „Cuvânt de bun venit”, „Abordarea conduitei preventive în medicina de familie” 3. Conf. Dr. Amanda RĂDULESCU, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj – “ITU: DOZA UNICĂ pentru sensibilitate maximă şi rezistenţă minimă”

4. Dr. Luminiţa CHIRILĂ-BRUSTUR, Director Direcţia Relaţii Contractuale din cadrul CAS Cluj – “Reţeta electronică” 5. Prof. Dr. Dan Lucian DUMITRAŞCU, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – „Soluţia actuală şi eficientă în tratamentul tulburărilor funcţionale digestive” 6. Prof. Dr. Marius VINTILĂ, Clinica de Cardiologie, Spitalul „Sf. Pantelimon” Bucureşti – “Blocarea activităţii angiotensinei: ce folosim şi când” 7. Prof. Dr. Dumitru Tudor ZDRENGHEA, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – “Tratamentul antihipertensiv de cursă lungă” 8. Prof. Dr. Simona REDNIC, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca, Clinica de Reumatologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca – “Simpozion ZECE pentru mişcare” – „Introducere

– Artroza în cifre”, „De la cartilajul articular normal la modificările patogenice din artroză”, „Elemente de imagistică în artroză”, „Mijloace de evaluare clinică în artroză”, „Principii de evaluare a tratamentului – GRADE”, „Ghiduri de tratament ale artrozei (ACR, europene)”, „Concluzii” 9. Conf. Dr. Ioan ONAC, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca, Clinica de Recuperare Cluj-Napoca – “Simpozion ZECE pentru mişcare” – „Tabloul clinic în artroză”, „Managementul non-farmaceutic al bolii artrozice” 10. Prof. Nemanja DAMJANOV, Professor of Internal Medicine, Rheumatology University of Belgrad, Serbia; General Secretary of EULAR – “Simpozion ZECE pentru mişcare” – „Probleme speciale în managementul artrozei la vârstnic şi aderenţa la tratament”, „Scenarii clinice, capcane diagnostice şi terapeutice”

11. Conf. Dr. Aurel BIZO, Preşedinte, Colegiul Medicilor Cluj – „Malformaţia tractului urinar la copii – abordare nefrologică” 12. Conf. Dr. Adriana ALBU, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – “Rapiditatea obţinerii beneficiului clinic – factor de succes al terapiei cu statine” 13. Prof. Dr. Madeleine GHERMAN, Şef Disciplină Medicina de Familie, Facultatea de Medicină, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – „Comunicarea medic pacient în cabinetul medicului de familie” 14. Dr. Adrian CĂTINEAN, Medic Specialist Medicină Internă şi Gastroenterologie Cluj– „Importanţa screeningului şi diagnosticului precoce în hepatita cronică B” 15. Prof. Dr. Lăcrămioara PERJU-DUMBRAVĂ, UMF „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – „Posibilităţi terapeutice la bolnavul «vascular»”

eveniment

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Medical Forum Timisoara , Desfăşurat sub patronajul SNMF, în perioada 3-4 aprilie, Medical Forum a avut loc la Timişoara. Evenimentul s-a bucurat de

prezenţa a peste 250 de participanţi, iar lucrările au fost moderate de dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele SNMF.

Temele aflate în dezbatere au abordat problematici importante din sfera medicinei de familie. Contractul – Cadru, Co-plata, SIUI,

prevenţia şi urgenţele în patologiile MF au fost principalele subiecte aflate pe agenda Medical Forum Timişoara. Partenerii evenimentului

au fost: MSD, Pfizer, Angelini, Sandoz, AstraZeneca, BMS, Helcor, Torrent, Pharma Iaşi, Fiterman Pharma.

Stand MSD

Stand PFIZER

Stand SANDOZ

PARTENERI PRINCIPALI:

Stand AC HELCOR

Stand TORRENT

Stand FITERMAN

PARTENERI:

SPEAKERI 1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei – “Deschidere forum”, “Sermion – eficienţă în ameliorarea declinului cognitiv indiferent de etiologie – Prevenţia, memoria şi «creierul la risc»”, „Simpozon ZECE pentru mişcare – Aspecte practice întâlnite în practica medicului de familie”, „Pachetul bazal de servicii medicale în sistemul social de asigurări de sănătate” 2. Dr. Claudia IFTODE, Preşedinte, Societatea de Medicina Familiei Timiş – „Cuvânt de bun venit”, „Osteoporoza post-menopauză – prezent şi perspective” 3. Prof. Dr. Octavian Fulger LAZĂR, Preşedinte, Colegiul Medicilor Timiş 4. Dr. Zagorca POPA, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara – “Abordarea multifactorială a afecţiunilor respiratorii acute” 5. Prof. Dr. Mihaela Adriana SIMU, UMF „Victor Babeş” Timişoara – “Sermion – eficienţă în ameliorarea declinului cognitiv indiferent de etiologie –

Tratamentul cu nicergolină în bolile cerebrovasculare”, 6. Prof. Dr. Marius VINTILĂ, Clinica de Cardiologie, Spitalul „Sf. Pantelimon” Bucureşti – “Blocarea activităţii angiotensinei: ce folosim şi când” 7. Dr. Gabriela OTIMAN, Cabinet medical, Medicină Internă, Timiş – “Soluţia Actuală şi eficientă în tratamentul tulburărilor funcţionale digestive” 8. Prof. Dr. Caius SOLOVAN, Facultatea de Medicină, UMF „Victor Babeş” Timişoara – „Noi perspective în prevenirea complicaţiilor în Boala Venoasă Cronică – Implicaţiile durerii venoase” 9. Prof. Dr. Dan NEMEŞ, UMF „Victor Babeş” Timişoara – “Simpozion ZECE pentru mişcare” – „Introducere – Artroza în cifre”, „De la cartilajul articular normal la modificările patogenice din artroză”, „Tabloul clinic în artroză”, „Managementul non-farmaceutic al bolii artrozice”, „Probleme speciale în managementul artrozei la vârstnic şi aderenţa la tratament”, „Concluzii” 10. Conf. Dr. Mihai BOJINCĂ, UMF „Carol Davila”

Bucureşti – “Simpozion ZECE pentru mişcare” – „Elemente de imagistică în artroză”, „Mijloace de evaluare clinică în artroză”, „Principii de evaluare a tratamentului – GRADE”, „Ghidurile de tratament a artrozei”, „Scenarii clinice, capcane diagnostice li terapeutice” 11. Prof. Dr. Radu PREJBEANU, Clinica I Ortopedie şi Traumatologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara – “Care AINS şi De CE!” 12. Prof. Dr. Elena ARDELEANU, Şef Disciplină Medicina de Familie, UMF „Victor Babeş” Timişoara – „Diagnosticul şi managementul hipertensiunii arteriale rezistente la tratament” 13. Prof. Dr. Florin Daniel LIGHEZAN, UMF „Victor Babeş” Timişoara – “Tratamentul antihipertensiv de cursă lungă” 14. Dr. Anca Alexandra MATUZS, medic primar medicina familiei, doctor în ştiinţe medicale Timiş – „Studiu clinic şi experimental privind transmiterea transplacentară a ceftriaxonei. Particularităţile afectării fătului şi nou-născutului”

15. Conf. Dr. Romulus TIMAR, UMF „Victor Babeş” Timişoara – „Rapiditatea obţinerii beneficiului clinic – factor de succes al terapiei cu statine” 16. Dr. Ioana MARIN, AC HELCOR – „Compania farmaceuticî AC HELCORE. Peste 20 de ani de producţie de medicamente şi suplimente alimentare” 17. Prof. Dr. Mihai DRĂGOI, Clinica de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara – „Vimovo redă mobilitatea pacienţilor prin reducerea rapidă a inflamaţiei şi ameliorarea durerii” 18. Dr. Ana LUPESCU, medic primar de medicina familiei, medic formator în medicina familiei, Timiş – „Instituţii şi oameni” 19. Conf. Dr. Adrian GOLDIŞ, UMF „Victor Babeş” Timişoara – „Importanţa screeningului şi diagnosticului precoce în hepatita cronică B” 20. Dr. Sanda IANCU, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş

8 6

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Scurte consideraţii privind reglementarea asistenţei medicale primare în Contractul-Cadru 2013-2014 După cum bine cunoaşteţi, întregul pachet legislativ care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2013-2014 a fost aprobat, reglementările urmând a intra în vigoare de la 1 aprilie. Consilier juridic Dan Florin Gîdiuţă „Anul 2013 o să fie unul important, în care aşezăm modificările legislative, în timp ce 2014-2016

vor fi anii în care vom implementa aceste modificări pe care le gândim”, declara nu demult Eugen Nicolăescu, ministru Sănătăţii, astfel că - atât Hotărârea de Guvern nr.117/2013 privind aprobarea Contractului-Cadru privind condiţi-

ile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 20132014, dar şi celelalte alte acte normative conexe, aduc sau preconizăm că vor aduce schimbări importante în sistem.

În ceea ce priveşte reglementarea ce constituie subiectul acestui articol, vor fi evidenţiate câteva noutăţi, succint, în cele ce urmează.

Cota de rezervă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Această sumă, aflată la dispoziţia CNAS pentru a fi utilizată în situaţii justificate, în condiţiile legii, a fost redusă de la 5%, cuantum ce se aplica în anii anteriori, la 3%. Mentionăm că suma respectivă se reţine de CNAS şi din fondurile destinate serviciilor medicale, implicit din cele destinate asistenţei medicale primare, înainte de a fi repartizate pe casele de asigurări de sănătate (recte casele judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti).

Dreptul de opţiune privind raportarea activităţii A fost introdusă menţiunea expresă că furnizorii care au semnătură electronică extinsă pot efectua raportarea lunară a activităţii realizate conform contractului de furnizare încheiat cu casa, numai electronic. De asemenea, şi raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportate stabilite conform reglementărilor în domeniu, se va putea face numai electronic de aceştia.

Programul de lucru al furnizorului Se menţine şi în actuala reglementare obligaţia de a prezenta casei, în termen de 30 de zile de la data semnării contractului, programul de lucru avizat de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, însă se menţionează expres că dacă programul avizat de direcţie este diferit faţă de cel prevăzut în contract, programul prevăzut în contract se modifică în consecinţă.

Formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate Biletul de trimitere către alte specialităţi. Apare menţiunea expresă că furnizorii au obligaţia să elibereze formularele cu regim special unice pe ţară – bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării – numai ca o consecinţă a actului medical propriu şi numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate. Prescripţiile pentru medicamente. Furnizorului îi revine obligaţia de a utiliza exclusiv formularul de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Prin excepţie, pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotropre, acesta are obligaţia de a utiliza formularul de prescripţie medicală, cu regim special, unic pe ţară. Biletul de trimitere pentru investigaţii paraclinice. Se reţine în sarcina furnizorului obligaţia de a utiliza imprimatul cu regim special unic pe ţară, precizându-se în mod neîndoielic că utilizarea formularului reprezintă o consecinţă a actului medical propriu şi că acesta se eliberează numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate.

Platforma integrată din asigurările de sănătate (PiAS) Noţiunea de “platformă integrată din asigurările de sănătate” a fost definită în legislaţie prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 35/2012, reglementare potrivit căreia CNAS organizează şi administrează PIAS, care cuprinde: sistemul informatic unic integrat (SIUI), sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate, sistemul naţional de prescriere electronică şi sistemul dosarului naţional al pacientului. Până la 1 aprilie 2013, furnizorul de servicii avea obligaţia de

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

a utiliza SIUI, însă, odată cu noua reglementare, apare explicit în sarcina acestuia sarcina de a utiliza PIAS, cu precizarea că, dacă va utiliza un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din PIAS, caz în care furnizorul este obligat să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor.

Erorile de raportare şi refuzul decontării serviciilor Noul act normativ atribuie furnizorilor dreptul de a primi din partea caselor de asigurări de sănătate motivarea scrisă, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, cu privire la erorile de raportare şi refuzul decontării anumitor servicii. Reamintim că ambele părţi contractante au îndatorirea de a respecta prevederile contractuluicadru, litigiile legate de derularea contractelor soluţionându-se de Comisia de arbitraj, care funcţionează pe lângă CNAS, sau de instanţele de judecată, după caz. Considerăm că răspunsul instituţiei trebuie să fie motivat, cu indicarea termenului legal, şi să fie comunicat furnizorului în maxim 30 de zile de la data la care acesta a depus la casă factura însoţită de documente justificative privind activităţile efectuate conform contractului încheiat între părţi (N.B.: termenul lunar înăuntrul căruia furnizorul este obligat să depună la casă documentele necesare decontării serviciilor furnizate în luna anterioară este prevăzut în contractul semnat cu casa, care are obligaţia să deconteze în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la încheierea fiecărei luni contravaloarea serviciilor).

rezilierea contractului Sancţiunea rezilierii de plin drept a contractului încheiat de furnizor cu casa de asigurări de sănătate operează la treia constatare a nerespectării oricăreia din următoarele obligaţii: l să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; l să informeze asiguraţii cu privire la obligaţiile furnizorului de servicii medicale şi ale asiguratului referitoare la actul medical; l să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora; l să raporteze caselor de asigurări de sănătate datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare; l să asigure utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară - bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, conform prevederilor actelor normative referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, şi să le elibereze ca o consecinţă a actului medical propriu şi numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate;

să completeze corect şi la zi formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv pe cele privind evidenţele obligatorii, pe cele cu regim special şi pe cele tipizate; l să respecte dreptul la libera alegere de către asigurat a medicului şi a furnizorului; l să respecte programul de lucru şi să îl comunice caselor de asigurări de sănătate (...); l să anunţe casa de asigurări de sănătate despre modificarea oricăreia dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de servicii medicale, în maximum 5 zile lucrătoare de la data producerii modificării, şi să îndeplinească în permanenţă aceste condiţii pe durata derulării contractelor; l să asigure respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate; l să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi să îl elibereze, ca o consecinţă a actului medical propriu, numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate; să asigure utilizarea formularului de prescripţie medicală, care este formular cu regim special unic pe ţară, pentru prescrierea substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; să furnizeze tratamentul adecvat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi să prescrie medicamentele cu şi fără contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii, corespunzătoare denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, informând în prealabil asiguratul despre tipurile şi efectele terapeutice ale medicamentelor pe care urmează să i le prescrie; l să asigure utilizarea formularului de bilet de trimitere pentru investigaţii paraclinice, care este formular cu regim special unic pe ţară, şi să recomande investigaţiile paraclinice în concordanţă cu diagnosticul, ca o consecinţă a actului medical propriu, numai pentru serviciile medicale care fac obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate; l să asigure acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală, ori de câte ori se solicită în timpul programului de lucru, în limita competenţei şi a dotărilor existente; l să asigure acordarea serviciilor medicale asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament; l să acorde cu prioritate asistenţă medicală femeilor gravide şi sugarilor; l să afişeze într-un loc vizibil programul de lucru, numele casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, precum şi datele de contact ale acesteia: adresă, telefon, fax, e-mail, pagină web; l să asigure eliberarea actelor medicale, în condiţiile stabilite în norme; l să solicite documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, documente stabilite în conformitate cu l

Numărul minimum de asiguraţi de pe lista medicului de familie Pentru anul 2013, în localităţile urbane, reglementarea prevede reducerea numărului minim de persoane înscrise pe listele medicilor de familie de la 1.000, cât era în anii anteriori, la 800. prevederile legale în vigoare, în condiţiile prevăzute în prezentul contract-cadru şi în norme; l să respecte protocoalele de practică pentru prescrierea, monitorizarea şi decontarea tratamentului în cazul unor afecţiuni, elaborate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform dispoziţiilor legale; l să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcţiune; l să asigure acordarea de asistenţă medicală necesară titularilor cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Elveţia, în perioada de valabilitate a cardului, respectiv beneficiarilor formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004, în aceleaşi condiţii ca şi persoanelor asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România; să acorde asistenţă medicală pacienţilor din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale; l să utilizeze platforma informatică din asigurările de sănătate. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor; l să asigure acordarea serviciilor medicale prevăzute în pachetele de servicii medicale; Potrivit reglementării aplicabilă în 2011-2012, rezilierea contractului putea interveni la a doua constatare a nerespectării oricăreia din obligaţiile detaliate anterior la pct. 1,3,9,11,12,13,17,19,21, 22 şi 23, respectiv la a patra constatare a nerespectarii oricăreia din obligaţiile detaliate la punctele 2,3,5,6,7,8,10,14,15,16,18 şi 20.

Programul de lucru al medicului de familie În actuala reglementare nu mai apare menţiunea expresă că în cabinetele medicale şi/sau în localităţile unde îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici de familie cu listă proprie, acordarea asistenţei medicale se va asigura atât dimineaţa, cât şi după-amiaza. În consecinţă, medicul este liber să-şi stabilească programul, însă cu respectarea următoarelor condiţii: l să asigure 35 de ore/săptămână, repartizarea acestuia pe zile şi ore fiind stabilită în funcţie de condiţiile specifice din zonă; l programul să fie comunicat casei, cu avizul direcţiei de sănătate publică, la termenele prevăzute în Contractul-cadru.

Comunicarea unor date personale ale pacienţilor A dispărut obligaţia expres stipulată în Contractul-cadru valabil pentru 2011-2012, de a comunica caselor de asigurări datele de identificare a persoanelor cărora li s-au acordat servicii medicale.

Înscrierea anumitor categorii de asiguraţi Nou-născutul. Contractulcadru precizează faptul că înscrierea nou-născutului va fi efectuată în aplicaţia informatică a medicului de familie şi va fi transmisă în SIUI odată cu înscrierea pe lista proprie în cazul medicilor care utilizează semnătura electronică. Cetăţenii străini. Medicul de familie are obligaţia să nu refuze înscrierea persoanelor din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Elveţia, beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004;

Efectuarea şi raportarea vaccinărilor Obligaţia de a efectua şi raporta vaccinările obligatorii prevăzute în cadrul Programului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii, nu mai este expres prevăzută printre obligaţiile furnizorilor de servicii medicale din asistenţa medicală primară şi ale caselor de asigurări de sănătate din noul Contract-cadru.

De asemenea, au fost înlăturare din actuala reglementare şi obligaţiile: l de a informa părinţii asupra vaccinurilor şi tipurilor de vaccinuri acordate în cadrul Programului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii; l de a asigura realizarea altor vaccinări recomandate şi reglementate de Ministerul Sănătăţii ca acţiuni prioritare de sănătate publică.

Valoarea definitivă a punctului După cum cunoaşteţi, modalităţile de plată a furnizorilor de servicii medicale în asistenţa medicală primară sunt: tariful pe persoană asigurată - per capita, respective tariful pe serviciu medical. Începând cu 1 aprilie a.c. suma cuvenită pentru plata prin tarif pe serviciu medical exprimat în puncte se stabileşte în raport de numărul de puncte ajustat în funcţie de gradul profesional al medicului. Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014 a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 117 din 27 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 166 din 28 martie 2013 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2013. Documentul legiferează condiţiile acordării asistenţei medicale pentru următorii doi ani, cu excepţia celor prezentate în prezentul material, normele juridice fiind în mare parte aceleaşi ca şi în anii anteriori.

10 8

reporter mf

interviu cu Conf. Dr.

Alexandru rafila

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

„Sănătatea nu are culoare politică, dar necesită decizii politice!”

Pentru conf. dr. Alexandru Rafila, proaspăt ocupant al fotoliului de preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie, un sistem de sănătate poate fi funcţional dacă se asigură o finanţare calculată şi dacă se adoptă o cultură a proiectelor sustenabile. ceea ce oferă o garanţie medicilor clinicieni asupra diagnosticului.

Expertiza sa medicală, dublată de o experienţă bogată în Ministerul Sănătăţii, îi permite să consulte îndeaproape sistemul medical românesc şi să lanseze câteva propuneri îndrăzneţe. Una dintre ele se referă la suplimentarea veniturilor pentru medicii rezidenţi, o măsură care ar putea asigura continuitatea medicilor în sistem. Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus în calitate de preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie? SRM este una dintre societăţile cu cea mai lungă tradiţie, datează din 1951, având în prezent aproximativ 200 de membri. De câţiva ani sunt organizate anual conferinţe împreună cu Societatea Română de Epidemiologie, având domenii de interes şi expertiză în comun. Ţinta este coagularea celor care lucrează în zona de diagnostic a bolilor infecţioase, mă refer la medici, dar nu exclusiv la medici, pentru că avem în rândul societăţii şi alte categorii profesionale – biologi, biochimişti. Îmi doresc să continuăm acest pareneriat constructiv, cu atât mai mult cu cât societatea este membră a Societăţii Europene de Microbilogie Clinică şi Boli Infecţioase, una dintre cele mai mari organizaţii de profil din lume. Faptul că suntem parte a acestei societăţi oferă membrilor SRM să participe la activităţi de pregătire profesională la diverse

simpozioane organizate de societatea europeană. În martie am organizat o primă conferinţă, în afara conferinţelor obişnuite ale societăţii. Evenimentul a reunit peste 400 de colegi, nu numai medici microbiologi, ci şi persoane care sunt interesate de programele de imunizări - epidemiologi, medici de familie şi pediatri. Dacă ne referim la vaccinuri, pentru că acesta a fost subiectul conferinţei, administrarea vaccinurilor este un domeniu interdisciplinar şi care, în cele din urmă, se subscrie unui anumit domeniu – sănătatea publică. În acest domeniu se discută frecvent de prevenţie şi probabil cel mai tipic element al prevenţiei este vaccinarea, o acţiune bine organizată, dezvoltată şi integrată în programele de sănătate publică din lume. Câţi specialişti în microbiologie există în România? Avem suficienţi microbiologi? Sunt suficienţi microbiologi, însă trebuie să înţelegem un lucru în ceea ce priveşte evoluţia numărului de specialişti. În ultimii ani, medicina de laborator s-a dezvoltat extraordinar de mult, ajung pe primele locuri. Medicina de laborator nu înseamnă numai microbiologie, ci şi alte domeniii de competenţă, cum ar fi biochimia, hematologia, imunologia, partea de biologie moleculară, iar dezvoltarea serviciilor de medicină privată a

creat şi o piaţă a muncii destul de activă în domeniul medicinei de laborator. Există în prezent o competiţie între sectorul public şi cel privat pentru că există o cerere mare de persoane calificate. Competiţia este legată de posibilitatea de a desfăşura o activitate profesională la un nivel ridicat, dar şi de aspectul legat de veniturile medicilor. Nu este uşor în sectorul public să gaseşti un medic de medicină de laborator bine calificat. Eu lucrez la unul dintre spitalele din ţară unde importanţa acordată serviciilor de medicină de laborator este maximală – Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, unde conduc laboratorul de microbiologie. Putem spune că laboratorele din cadrul institutului sunt compatibile, comparabile şi chiar depăşesc pe anumite planuri nivelul tehnologic înregistrat în oricare din laboratoarele spitalelor UE. Avem echipamente de înaltă performanţă care permit diagnosticul tuturor bolilor transmisibile într-un timp cât mai scurt

Crearea unor şcoli, a unei tradiţii şi a unei loialităţi în medicină pot fi obţinute atunci când tinerii medici au certitudinea că pot ocupa un post după terminarea rezidenţiatului.”

Din poziţia de şef al Catedrei de Microbiologie şi Epidemiologie din cadrul UMF „Carol Davil” Bucureşti, ce ne puteţi spune despre învăţământul medical românesc? Dacă ne uităm la tradiţie, România a avut un învăţământ medical de bună calitate. În urmă cu câţiva ani, medicii români erau renumiţi pentru abilităţile lor de diagnostic clinic, pentru că aveau posibilităţi limitate. Lucru acesta a fost certificat de faptul că foarte mulţi medici români au profesat şi profesează în străinătate. În prezent, se cunoaşte foarte bine existenţa unei libere circulaţii a persoanelor, iar profesiunea medicală este o profesiune liberală, reglementată în Uniunea Europeană, şi practic un medic care a obţinut diploma şi specialitatea în România poate să profeseze în oricare ţară care aparţine UE. Acest lucru este într-un fel periculos, dacă plecarea acestor medici, mai ales a medicilor tineri calificaţi, duce la lipsuri în specialităţi în România. Cred că trebuie să oferim tinerilor medici trei lucruri importante. Primul lucru, ce nu presupune costuri, reprezintă respectul profesional şi cel social. De exemplu, trebuie mediatizate şi meritele corpului medical, nu numai aspectele negative. Cred că există o înţelegere tacită, în sensul că lipsurile existente din sistemul medical din România sunt translatate asupra corpului medical, acţiune ce duce la lipsa de respect şi la culpabilizarea in corpore a corpului medical. Acestă situaţie nu creează un cadru stimulativ pentru desfăşurarea prefesiunii a tinerilor medici români. Mass-media poate fi responabilă pentru îmbunătăţirea imaginii corpului medical. Al doilea element este legat de confortul profesional, care se referă la posibilitatea unei pregătiri corespunzătoare a medicilor rezidenţi şi, ulterior, oportunitatea desfăşurării activităţii medicale în cadrul unei unităţi medicale care este dotată corespunzător, unde pacienţii au acces la tehnologiile medicale, în care există materiale sanitare şi medicamente de calitate. Confort poate să fie suplimentat de predictibilitatea carierei profesionale a medicului. Cu alte cuvinte, un medic trebuie să aibă certitudinea că după finalizarea rezidenţiatului va avea un loc de muncă într-o unitate sanitară cu toate dotările la care

am făcut referire mai devreme. În 2012, ca preşedinte al Comisiei Naţionale de Organizare a Rezidenţiatului au fost deblocate pentru prima dată aproximativ 500 de posturi cu loc în spitale clinice, cu o foarte mare competiţie pentru posturi. Ceea ce ne lipseşte nouă, şi anume crearea unei şcoli, a unei tradiţii, a unei loialităţi deosebite faţă de o instituţie pot fi obţinute dacă tinerii medici au această oportunitate, certitudinea că pot ocupa un post imediat după rezidenţiat. Filosofia a fost schimbată total, pentru că în trecut posturile erau alocate în zone defavorizate, în locuri fără resurse pentru desfăşurarea unui act medical de bună calitate. Ar trebui să se facă o selecţie a tinerilor medici, printr-un concurs obiectiv, cum este cel de rezidenţiat, pentru spitalele care duc greul în România, şi, totodată, să se asigure stabilitatea celor care ajung în aceste spitale. Un al treilea aspect pe care vreau să-l subliniez este cel legat de creşterea veniturilor personalului medical. Nu este deloc de neglijat faptul că, dincolo de confortul profesional, un medic trebuie să aibă un venit care să-i asigure un trai decent, dar şi accesul la dezvoltare profesională – la publicaţii de specialitate, la conferinţe. Cât de important este colaborarea interdiciplinară pentru domeniul vaccinologiei? Parteneriat tradiţional pe care SRM îl are cu Societatea Română de Epidemiologie este unul strategic, deoarece are la bază supravegherea bolilor transmisibile, supraveghere care presupune studierea principalelor trend-uri şi a posibilelor emergenţe a bolilor transmisibile sau a unor probleme de sănătate publică – emergenţa rezistenţei la antibiotice, infecţiile nosocomiale etc. Pe de-o parte, domeniul bolilor transmisibile nu este unul unitar. Microbiologii precizează diagnosticul etiologic, care este terapia indicată într-o afecţiune, activitatea clinicieniilor se reflectă în diagnosticul clinic şi în terapia aplicată pacientului, iar epidemiologii studiază pattern-ul local şi general al acestor boli transmisibile. În concluzie este vorba de o activitate interdependentă. Pe de altă parte, vaccinarea nu este o activitate unică. Microbiologii sunt cei care produc vaccinurile sau cunosc foarte bine modul în care aceste vaccinuri sunt produse

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

reporter mf bursă. Bursa poate fi obţinută la solicitarea oricărui rezident, însă cu un amendament. În cazul în care tânărul medic ia decizia să părăsească ţara, la sfârşitul rezidenţiatului să returneze banii primiţi din bursă.

şi ce compoziţie au, epidemiologii sunt cei care coordonează programele de imunizări, iar pediatrii şi medicii de familie sunt cei care administrează vaccinurile. Aşadar, o colaborare indisciplinară de calitate stă la baza unui program naţional de imunizare eficient. Toţi aceşti actori trebuie implicaţi în design-ul şi gestionarea programului.

Un program de imunizare eficient are la bază o bună colaborare interdisciplinară.” Dacă vorbim de programul de imunizare, care sunt punctele slabe ale acestuia? Interesul pentru vaccinare în general a scăzut pe plan mondial, pentru că foarte multe dintre afecţiunile din trecut cu impact major fie au dispărut, fie sunt extrem de rare. În lipsa acestor afecţiuni, oamenii nu mai la fel de interesaţi de vaccinare. Bineînţeles că intervine şi un alt factor, care se reflectă foarte bine în România, şi anume lipsa de informare corespunzătoare, din surse verificate şi campanii de informare susţinute, astfel încât oamenii să cunoască care sunt vaccinurile din programul de imunizări, dar şi care sunt beneficiile şi eventualele riscuri. Medicii de familie sunt o categorie importantă de specialişti implicaţi în design-ul şi gestiunea programului? Consideraţi ca este nevoie de o implicare mai puternică? Ministerul Sănătăţii a făcut câţiva paşi importanţi în această direcţie. În ianuarie, discutam cu o serie de colegi din minister despre depistarea unor modalităţi de control foarte bune a programului de imunizare. Totodată s-a hotărât, şi sper ca acest lucru să se regăsescă curând într-o hotărâre de Guvern, ca administrarea vaccinului să fie decontată din programul de imunizări cu o sumă care să fie sti-

mulativă pentru medicii de familie. Medicii de familie, dar şi medicii şcolari ar trebui să fie parte a campaniilor de informare şi de promovare a vaccinării. Nu o sa obţinem niciodată un rezultat pozitiv şi o acoperire vaccinală bună, dacă medicul de familie nu are la dispoziţie toate informaţiile pe care trebuie să le dea pacienţilor cu privire la vaccinare. Lipsa de implicare a medicilor de familie, dar şi epidemiologilor, în 2008 în cazul vaccinării HPV a avut ca rezultat eşecul acelei campanii, efecte care încă se simt. Ce aţi face dacă aţi fi ministru mâine? De fapt, nu, m-am răzgândit, ce aţi face dacă aţi fi ministru în acest moment? Care ar fi primul lucru pe care l-aţi schimba? E o întrebare dificilă, cred că trebuie făcute mai multe lucruri, nu doar unul singur. În primul rând, să menţinem sistemul de sănătate funcţional. Menţinerea funcţionalităţii sistemului de sănătate are două componente asupra cărora trebuie să ne aplecăm. Un prim component este finanţarea, şi nu putem să evităm acest aspect. Mă refer la modul de decontare a serviciilor medicale care să ţină cont de costurile lor reale. Iar cel de-al doilea component, este asigurarea resursei umane necesarea pentru desfăşurarea acestor servicii medicale. În acest sens, am o propunere concretă care ar putea fi aplicată în vederea creşterii veniturilor medicilor rezidenţi, fiind bine cunoscut faptul că sunt slab plătiţi. Un salariu de 250-300 de euro cu sporuri nu reprezintă un venit suficient pentru un trai decent. Rezidenţii trebuie să se pregătească profesional şi, mai ales, să nu fie nevoiţi să plece din ţară. Concret, propunerea mea constă în a oferi tuturor medicilor rezidenţi burse de studii în cuantum fix. O bursă nu este un venit impozabil, nu ar schimba grila de salarizare. În prezent, sunt aproximativ 15.000 de medici rezidenţi care ar putea să beneficieze de acest tip de

Cum credeţi că ar trebui să fie gestionate fondurile în sănătate? Problema este următoarea. Avem nevoie de o oglindă reală a costurilor unui act medical. Dacă noi avem într-un an un milion de internări în România, ar trebui să ştim care este costul mediu pentru un pacient internat, costul real. Din câte ştiu eu există în momentul de faţă un proiect de stabilire a costurilor serviciilor medicale. Dacă ştim cât costă în mod real un serviciu medical, atunci statul român prin MS bugetează suma pe care o are la dispoziţie pentru un pachet, aşa-numitul pachet de bază, pe care şi-l permite. Însă trebuie prioritizate aceste lucruri, având în vedere faptul că anumite categorii nu-şi pot permite plata unor servicii medicale. Trebuie găsită o modalitate prin care plata unor servicii medicale destinate unor categorii cu posibilităţi limitate să fie compensată. Mă întrebaţi dacă aş fi minstrul sănătăţii care ar fi primul lucru pe care l-aş face? Primul lucru, ar fi să ştiu că există o astfel de preocupare în momentul de faţă, să stabilim costurile serviciilor medicale, prioritizarea acestor serviciilor medicale ce pot fi acordate populaţiei în cadrul serviciilor de asigurări de sănătate, şi să găsim o modalitate prin care cetăţenii se pot asigura suplimentar. Un alt aspect important care lipseşte sistemului sanitar din România este cultura proiectelor sustenabile. Nici nu a avem o tradiţie în acest sens, nici nu ştim exact ce vrem în domeniul sănătăţii. Ar trebui să avem o strategie pe termen mediu în domeniul sănătăţii cu obiective clare, cu termene pentru obiectivele respective şi să existe aşa-numitul roadmap pentru atingerea obiectivelor acestor strategii. Strategia şi roadmap-ul trebuie asumate de toate partidele politice. Sănătatea nu are culoare politică, dar ea necesită decizii potitice! Chiar şi creşterea aceia proiectată a alocării din PIB referitoare la sănătate se poate face în cadrul acestui roadmap. Dacă vrem pen-

tru sănătate 6% din PIB în 2014 atunci nu este sustenabil. Însă dacă spunem că în momentul unei creşteri economice o anumită parte din acea creştere economică merge în sistemul sanitar, atunci putem să ne propunem şi îmbunătăţirea finanţării. Implementarea nu trebuie să ţină cont de anumită adaptare la context? Consider că modelele trebuie adaptate, o adaptarea ce trebuie să ţină cont de resurse. E foarte greu să luăm exemplul Olandei. Costurile sunt similare, dar singurul lucru care diferă este legat de veniturile personalului medical. Veniturile personalului medical sunt mult mai mici în România decât în alte ţări. De aceea există migraţia medicilor. Prin urmare, nu pot ofer aceleaşi servicii cu 250 de euro pe cap de locuitor similare cu cei care cheltuiesc 1.500 de euro pe cap de locuitor, indiferent cât de bun ar fi cel care organizează şi gândeşte acest sistem. Nu se poate! Şi atunci singura soluţie este de reducere în timp a acestui decalaj. Îmi pare rău că lucrez de 12 ani în sistemul public de sănătate şi încă nu a fost generat un program de sănătate agreat de toţi actorii politici şi care să aibă o durată de cel puţin două mandate parlamentare. Dacă avem o strategie de minimum 8 ani de zile, adică două mandate parlamentare, indiferent de cine conduce România, putem stabili nişte obiective care pot fi atinse. Vedeţi, toată lumea spune că se cheltuiesc foarte mulţi ani cu asistenţa medicală spitalicească. Schimbarea balanţei între sistemul spitalicesc şi sistemul ambulatoriu poate stimula şi controlul costurilor în timp. Lucrurile astea nu se pot face nici în 6 luni, nici într-un an. Durata medie a ministeriatului în decursul celor 23 de ani după revoluţie este de 1 an de zile. În 23 de ani am avut 20 şi ceva de miniştri. Dacă durata medie este de un an atunci este foarte foarte greu să schimbă ceva. Timp de patru ani, cât am fost director general în cadrul Direcţiei Generale de Sănătate Publică s-au perindat patru miniştri şi 14 secretari de stat. Gândiţi-vă că o astfel de situaţie nu este stimulativă. Trebuie să existe o stabilitate a celor care gândesc sistemul, o stabilita-

11 9

te organizaţională, adică a structurii din MS şi de la nivel local. Important este să finanţăm un pachet de servicii medicale decent şi să găsim o soluţie pentru o strategie care să balanseze serviciile medicale spre zona ambulatorie în detrimentul celei spitaliceşti şi bineînţeles să dezvoltăm serviciile de medicină preventivă. Serviciile medicale de prevenţie sunt realizate şi sunt plătite ca atare către medicii de familie sau alţi specialiţşti care desfăşoară aceste activităţi. Plata pentru aceste servicii nu reprezintă bani aruncaţi. Din păcate, toţi afirmăm că promovarea sănătăţii este o prioritate şi vă spun cu siguranţă că primul loc de unde se taie resursele sunt cele de la promovarea sănătăţii. Promovarea sănătăţii nu este o activitate formală, este o activitate de formare. Există foarte multe posibilităţi de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei dacă introducem programe susţinute în şcoli. Sunt foarte multe intenţii, multe poziţii declarative, important este să le avem pe cele practice, care aduc o schimbare de mentalitate. Referitor la stabilitatea şi cultura organizaţională, MS intenţionează să reorganizeze Direcţiile de Sănătate şi Casele de Asigurări. Cum vedeţi această reorganizare? Sistemul de sănătate publică este instrumentul din teritoriu care reacţionează la diversele ameninţări pentru sănătate populaţiei. Ameninţările la adresa sănătăţii publice sunt multiple, e vorba de agenţi infecţioşi, de factori de mediu. Sunt foarte multe lucruri pe care sistemul de sănătate trebuie să le gestioneze sau să fie capabil să le gestioneze. Este adevărat că dezvoltarea la nivel local a sistemului de sănătate publică nu a fost uniformă şi acest lucru trebuie să fie parte a unei strategii. Nu este vorba numai despre acceptabilitate, ci şi despre păstrarea operaţionalităţii sistemului de sănătate publică. În ceea ce priveşte casele de asigurări de sănătate, acestea pot fi discutate. Dacă nu ţinem cont de calitatea serviciilor medicale şi costurilor reale, atunci nu vom putea face o reformă nici a sistemului de asigurări de sănătate. Lucrurile trebuie luate etapizat. Ulterior se poate regândi modul de organizare a sistemului şi a structurii administrative a asiguărilor de sănătate.

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

“Echilibrul delicat, `ntre Dr. Emiliana Costiug, dr. Daniela Ştefănescu, dr. Valeria Herdea, dr. Gindrovel Dumitra

În perioada 27-30 martie a avut loc la Bucureşti cea de-a noua ediţie a Conferinţei Naţionale de Medicina Familiei, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMFB) sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). “Echilibrul delicat, între ştiinţă, artă şi comunicare” a fost titlul ales de organizatori pentru ediţia din acest an, în cadrul conferinţei fiind abordate subiecte de interes pentru medicina primară, precum patologie respiratorie şi cardiovasculară, vccinologie, pediatrie, management de cabinet, prevenţie, monitorizare.

Vaccinologia Vaccinologia continuă să constituie o componentă de bază a cabinetului medicului de familie atât din urban cât şi din rural, a cabinetelor cu activitate preponderentă pediatrică sau adulţi. Mai mult decât atât, activitatea de vaccinare reprezintă o responsabilitate în proporţie covârşitoare a specialităţii de medicină de familie, cea care are menirea de a iniţia şi continua îngrijirile preventive, a le integra în ansamblul de activităţi care pot fi oferite la orice vârstă. Din acest motiv, vaccinologiei iau fost alocate în cadrul conferin]ei atât prezentări în plen, ateliere dar şi o masă rotundă intitulată „Mituri despre vaccinare, efecte secundare/reacţii adverse”. În cea de-a doua zi a conferinţei, au fost programate 2 ateliere tematice. La primul atelier intitulat „Alternative de completare şi recuperare a schemei naţionale de vaccinare”, prezentat de către Maria Lup, medic de familie în localitatea Dobreţu, Judeţul Olt, medic formator medicină de familie şi Gindrovel Dumitra medic de familie în localitatea Sadova, Judeţul Dolj, medic formator medicină de familie, s-au înscris peste 35 de persoane. Scopul atelierului a fo st îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie în procesul de vaccinare, prin dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi în a recomanda şi administra o schemă de vaccinare adaptată ofertelor produselor vaccinale şi nivelului de responsabilitate al părinţilor. Formatorii şi-au dorit ca la

sfârşitul atelierului participanţii să fie capabili să întocmească corect o schemă de recuperare pent ru copiii care din diverse motive au întrerupt schema naţională dar şi să o completeze cu diverse produse vaccinale existente după o prealabilă consiliere a părinţilor. Fiecare părinte are dreptul să ştie că există şi alte vaccinuri care pot completa schema de vaccinare, aliniind-o la schema de rutină existentă în alte state ale Uniunii Europene şi să decidă în funcţie de rezervele financiare achiziţionarea acestora. Medicul de familie are obligaţia să îl informeze şi să îl consilieze despre posibilitatea administrării unui vaccin opţional precum cel antipneumococic, antirotavirus, antivaricelă, antihepatitic A, anti Human Papilloma Virus (HPV) etc. Cel de-al doilea atelier intitulat „Vaccinarea antipneumococică – aspecte practice” a fost prezentat de către Prof. Eugene Leibovitz, Dr. Daniela Ştefănescu, medic de familie în localitatea Chitila, Judeţul Ilfov, medic formator medicină de familie şi Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie în localitatea Sadova, Judeţul Dolj, medic formator medicină de familie. Sala a fost neîncăpătoare, formatorii propunându-şi creşterea cunoştinţelor medicilor şi a accesului familiilor la informaţii despre boala pneumococică. S-a dorit în special, creşterea capacităţii medicilor de familie participanţi de a consilia corect familia în ceea ce priveşte epidemiologia bolii pneumococice, complicaţii, prevenţia acesteia prin vaccinare

Autorii

având ca obiectiv final reducerea suferinţelor copilului produse de această maladie. În cea de-a treia zi a conferinţei s-au desfăşurat în plen două sesiuni de vaccinologie beneficiind de o bogată audienţă. În prima sesiune moderată de Gindrovel Dumitra au fost prezentate lucrările Conf. Dr. Sorin Man „De la mit la dovezi în vaccinologie. Vaccinarea antipneumococică” în care s-a insistat pe miturile despre vaccinare şi lucrarea Conf. Dr. Mihaela Bălgrădean intitulată „Copiii şi suferinţele copilăriei” în care s-a abordat combaterea febrei şi a durerii la copil. În cadrul acestei sesiuni s-a desfăşurat masa rotundă „Mituri despre vaccinare, efecte secundare/reacţii adverse” la care au participat Conf. Dr. Alexandru Rafila, Conf. Dr. Sorin Man, Dr. Emiliana Costiug, Dr. Valeria Herdea, Dr. Daniela Ştefănescu, Dr. Gindrovel Dumitra. Dezbaterea a început cu un scurt istoric prin prezentarea unui caz de variolă, boală eradicată în 1979 datorită succesului vaccinării subliniind, astfel, importanţa vaccinării. S-a evocat lucra rea Dr. Victor Babeş „Boalele ţăranului român”, prezentată în 27 ianuarie 1901, care arată o mortalitate infantilă extrem de crescută (circa 50%) precum şi morbiditatea prin boli infecţioase. Două teme rămân de actualitate şi în zilele noastre: recunoaşterea importanţei prevenţiei şi lipsa de fonduri. Discuţia a continuat cu prezentarea unei evaluări a situaţiei

actuale a acoperirii vaccinale re alizate de către Emiliana Costiug. A fost arătat mesajul Săptămânii Europene a Vaccinării (SEV) 2012,

Vaccinul reprezintă de fapt unica armă împotriva serotipurilor puternic rezistente la antibiotice.” care avertizează asupra acoperirii vaccinale suboptime şi recomandă conştientizarea importanţei vaccinării precum şi combaterea percep]iilor greşite privind vaccinarea. Estimarile OMS - UNICEF privind acoperirea vaccinală în România arată o tendinţă de scădere sub pragul optim de 95%. Astfel, din 2010, AV pentru DTP3, Pol3 şi ROR1 au valori sub 95%. Analiza Rapoartelor CNSCBT privind evaluarea AV pentru anii 2010-1012 confirmă tendinţa de scădere pentru DTP4, VPI4 şi ROR 1. Potrivit Raportului CNSCBT, cea mai importantă cauză a nevaccinării o reprezintă pierderea încrederii părinţilor în beneficiile vaccinării. Remedierea acestei probleme se poate realiza doar printr-o comunicare efi cientă între părinţi şi medicul de familie. Medicul trebuie să fie sursa cea mai credibilă de informaţii, trebuie să informeze părinţii despre importanţa vaccinării şi riscurile nevaccinării, trebuie să demonteze miturile despre vaccinare prin ar-

gumente ştiinţifice. S-a discutat despre necesitatea acordului informat privind vaccinarea şi s-a prezentat un model de acord. În urma discuţiilor s -a concluzionat că impunerea semnării acestui acord , poate determina refuzul vaccinării sau poate altera relaţia medic-părinte. S-a propus semnarea acestui acord o singură dată, acordul prezumat, la înscrierea copilului. În cazul refuzului vaccinării, este necesară semnarea unei declaraţii prin care părintele îşi asumă riscurile nevaccinării, în ciuda informaţiilor şi a consilierii primite. Am reţ inut propunerea domnului Conf. Dr. Alexandru Rafila de introducere a unui pachet de servicii medicale preventive în practica medicului de familie, rolul echipei multidisciplinare în abordarea procesului de imunizare susţinut de Dr. Valeria Herdea şi propunerea Dr. Daniela Ştefănescu de a se insista asupra acestui aspect încă din facultate cu accentuarea problematicii în rezidenţiatul de medici nă de familie. Ce-a de-a doua sesiune a fost moderată de către Dr. Daniela Ştefănescu şi s-a referit la progresele în vaccinarea antipneumocică la copil şi a cuprins două prezentări. Prof. Dr. Doina Pleşca a prezentat lucrarea „Cum alegem un vaccin pneumococic?” iar Prof. Dr. Eugene Leibovitz a prezentat lucrarea „Vaccinurile pneumococice – date de eficienţă din viaţa reală” în care a vorbit despre exper ienţa ţărilor care au introdus deja vaccinul antipneumococic.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

puls SNMF

13 5

ştiinţă, artă şi comunicare” Dezbatere:

Plata Bazată Pe Performan]ă răbanţiu care a exprimat viziunea privind P4P din perspectiva medicinii de familie din România şi a scos în evidenţă medicina preventivă ca activitate definitorie şi prioritară pentru încurajarea performantei în medicină de familie. Dr. Cristina Isar a prezentat un istoric al iniţiativelor de îmbunătăţire a calităţii în asistenţa primară din România, punctând cele mai importante proiecte care au construit instrumente sau au pilotat/evaluat modele noi de practică în medicina de familie din ţara noastră. S-a evidenţiat faptul că performanța în medicină este înțeleasă ca expresie a competenței aplicate sau valoarea măsurată a nivelului de calitate, în practică clinică ea arată gradul de conformitate al practicii reale de zi cu zi a furnizorilor de servicii și

Dr. Rodica T\n\sescu

Participanți: Dr. Cristina Isar, Dr. Adrian Dărăbanțiu, Dr. Rodica Tănăsescu, Dr. Adrian Pană (Ministru Secretar de Stat MS), Dr. Cristina Vladu (consilier al Ministrului Sănătății) Moderator: Dr. Mihaela Bucurenci – consultant independent în managementul serviciilor de Sănătate Scopul dezbaterii a fost acela de a cântări avantajele, limitele și cerințele introducerii plății bazate pe performanță (Pay-forPerformance sau P4P), ca mijloc de stimulare a îmbunătățirii calității în asistența primară din România. Dezbaterea a debutat cu o serie de prezentări care au urmărit să ofere audienței precizările și informațiile de actualitate necesare unui dialog constructiv. Dr. Mihaela Bucurenci a făcut o trecere în revistă a principalelor concepte care leagă calitatea de performanţă și a experienţei internaţionale privind plata bazată pe performanţă, urmată fiind de prezentarea Dr. Adrian Dă-

Dr. Adrian D\r\ban]iu

buna-practică bazată pe dovezi. Competența clinică nu se traduce întotdeauna printro performanță pe măsură, pentru că între teorie și practică se interpun condiționalități care țin fie de motivație, fie de bariere organizaționale, după ecuaţia consacrată de David Sacket ( 1991) : Performanţa = Competenţă (EMC) + Motivaţie - Bariere Plata bazată pe performanță (Pay-forPerformance sau P4P) se adresează elementului de motivare financiară din ecuația de mai sus, astfel furnizorilor de servicii medicale li se asigură un bonus după o perioadă stabilită în care performanţa este măsurată. Performanţa este evaluată pe baza unui număr limitat de parametri. Nivelurile specificate pentru măsurile de performanţă sunt stabilite după surse de date şi metodologii bine puse la punct. Elementele cheie pentru implementarea P4P sunt: l Caracterul opţional Se bazează pe evaluare externă şi NU pe raportare l Alegerea judicioasă a unor probleme de sănătate emblematice pentru MF: prevenţie, cronici, acuţi l Criterii de bună practică recomandate de ghiduri adaptate şi validate în condiţiile reale ale ţării l Definirea şi validarea indicatorilor şi stabilirea de valorilor ţinta realiste şi relevante l Definirea şi dezvoltarea suportului informaţional l Evaluarea costurilor: pentru participant şi pentru sistem l Definirea nivelului bonificaţiei (motivant şi sustenabil fără să aibă efecte perverse) şi a perioadei de auditare Nicio ţară nu a introdus sistemul de P4P înainte de a avea implementate sisteme de asigurarea/îmbunătăţirea calităţii printr-o ex-

Dr. Cristina Isar

perienţă anterioară consistenţă de ani/decenii. Totodată, a fost discutată experiența sistemului de sănătate britanic care a realizat cea mai amplă schemă de P4P în ultimii 10 ani şi care a evidenţiat capcanele importante ale introducerii nejudicioase ale acestui sistem de plată. Discuţiile au vizat implicaţiile acestui concept pentru medicina de familie din România, arătându-se importanţa adoptării de iniţiative privind calitatea de către corpul MF înaintea factorilor de decizie, precum şi nevoia unei pregătiri/pilotări şi evaluări exante riguroase a introducerii P4P în mecanismele curente de plată. Concluzia globală care s-a desprins este că: Dezvoltarea şi comunicarea unor iniţiative de îmbunătăţire a calităţii de către medicii de familie înşişi este condiţia critică pentru a dobândi locul şi prestigiul pe care îl merită şi resursele de care are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunea.

Sindromul vestibular în medicina de familie – abordare multidisciplinară Simpozionul s-a desfăşurat pe parcursul unei ore şi jumătate şi, aşa cum a fost anunţat în titlu, a constat în abordarea atât a sindromului vestibular periferic, prin prisma specialistului ORL, cât şi a sindromului vestibular central, prin prisma neurologului. Dr. Ioana Alexandra Vodă, medic primar ORL şi doctor în ştiinţe medicale, a prezentat trei condiţii biologice în care apare cel mai frecvent sindromul vestibular periferic, acestea fiind: Vertijul de poziţie, Sindromul Meniere şi neuronita vestibulară.

Dr. Marina P`rc\labu

A fost definit vertijul de poziţie, unde şi cum apare ameţeală, care sunt simptomele şi semnele care o însoţesc: nistagmus, greaţă, vărsături, transpiraţii, variaţii de tensiune arterial şi puls, tremurături, cefalee. A fost prezentat algoritmul de diagnostic în cazul vertijului rotator episodic, cu durata de până la 20 secunde, cu/fără cefalee, precum şi algoritmul de diagnostic, raţionamentul clinic şi de intervenţie în cazul vertijului rotator patent, cu durata de câteva zile, cu/fără semne audiologice, cu/fără cefalee. Au fost inventariate testările clinice şi instrumentale necesare pentru a putea pune diagnosticul, dar şi pentru a orienta înspre cauza care a produs vertijul. S-a insistat, inclusiv cu filmări, pe diagnosticul corect al nistagmusului, a fost evidenţiată valoarea Posturografiei Dinamice Computerizată (PDC). 2. Diagnosticul Bolii Meniere necesită triada simptomatică: episoade de vertij de peste 20 minute, însoţite de hipoacuzie documentată prin audiometrie, în cel puţin o criză şi tinnitus, la care, în criză, se adăugă nistagmus şi teste vestibulare pozitive.

3. În cazul Neuronitei vestibulare, a fost parcurs raţionamentul de diagnosticare, de la recunoaşterea simptomelor şi a semnelor, la relaţiile etiologice cu alte condiţii biologice, până la valoarea otoscopiei, a audiometriei, a testele vestibulare, a nistagmusului, în stabilirea diagnosticului corect. De asemenea, au fost prezentate tehnicile de reeducare pentru redarea verticalei subiective, în scopul tonifierii vestibulare, a eliminării dependenţei vizuale, a favorizării compensaţiei şi a redării autonomiei pacientului. Toate cele 3 condiţii biologice au fost exemplificate cu cazuri clinice edificatoare, la care raţionamentul diagnostic a fost stabilit în interactivitate cu participanţii din sală. Dr. Florina Antochi, medic primar neurolog, a făcut iniţial o deosebit de utilă diferenţiere între ameţeală (dizziness) şi vertij (vertigo), apelând în primul rând la felul diferit cum este perceput simptomul în cele două cazuri de dezechilibru. A fost evidenţiat diagnosticul diferenţial între sindromul vestibular central şi cel periferic, pe baza caracteristicilor vertijului, respectiv: debutul, poziţia în care apare, inten-

sitatea lui, durată, felul nistagmusului, a scăderii sau nu a auzului şi a prezenţei greţii şi a semnelor de suferinţă a SNC. Au fost discutate cauzele determinante ale sindrom vestibular central: vasculare, tumorale, migrenă, scleroza multiplă şi infecţiile, exemplificate cu imagini sugestive din examinări RMN. Au fost prezentate cazurile a doi pacienţi cu sindom vestibular central de cauză vasculară, respectiv neurologică, urmărindu-se conduita de raţionament dar şi ceea ce face MF că monitorizare în timp În finalul dezbaterii, dr. Marina Pîrcalabu, medic primar MF, a prezentat broşura “Balance retraining”, a prof. Lucy Yardley, de la Universitatea Sauthampton, UK, în care medicilor de familie li se recomandă să-şi înveţe pacienţii care au probleme de echilibru să practice o suită de exerciţii, prin care vor realiza o acomodare vestibulară la noi semnale şi vor reduce timpul de disconfort generat de bolile care produc vertij. Surpriză făcută medicilor de familie participanţi la CNMF 2013 este oferirea pe CD-ul conferinţei a traducerii broşurii în limba română.

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

Clinica tireotoxicozei În 1656, Thomas Wartan, în lucrarea “Adenograhia” apărută la Londra, introduce termenul de tiroidă; numele este legat de forma sa, asemănătoare unui scut (în limba greacă scutul este numit Thyreos), scut ce ar proteja formaţiunile din jur, scut de apărare a gâtului. În timp, termenul de scut a devenit o premoniţie; tiroida, prin funcţionalitatea sa, poate fi considerată ca fiind un scut al normalităţii organismului. Prof. dr. Constantin Dumitrache Catedra de Endocrinologie, UMF Bucureşti Director general al Institutului de Endocrinologie “C.I. Parhon”

Patologia tiroidiană a fost însă cunoscută de peste trei milenii, faptelor de observaţii clinice sau terapeutice iniţiale aducându-lise în timp interpretările cauzale, mecanismele, terapia, interrelaţiile funcţionale etc. Astăzi misterele acestei glande, pe care profesorul Parhon o considera a fi la baza civilizaţiei, sunt clarificate, iar patologia funcţională sau structurală echilibrat clasificată şi interpretată.

Tireotoxicoza, mixedemul, cancerul tiroidian, patologia autoimună, ele constituie episoade ale unui serial, sper necesar tuturor cititorilor. Tireotoxicoza este definită ca un sindrom clinic, biochimic şi hormonal datorat expunerii ţesuturilor şi viscerelor la concentraţii excesive de hormoni tiroidieni, indiferent de sursă, exogenă sau endogenă.

Cauze de tireotoxicoză – Clasificare etiologică 1. Tireotoxicoza cu hiperfuncţie tiroidiană (hipertiroidie) - cu scintigramă pozitivă, captantă:

boala Graves-Basedow; guşa toxică multinodulară; adenomul toxic tiroidian (boala Plummer); tireotoxicoza iod.indusă (iod-Basedow); tumori trofoblastice; hipersecreţia de TSH. 2. Tireotoxicoza fără hiperfuncţie tiroidiană cu scintigramă negativă, albă-necaptantă: n tireotoxicoza factitia (exogenă); n tiroidite subacute – tireotoxicoza tranzitorie; n tiroidite cronice cu tireotoxicoză; n ţesut tiroidian ectopic (struma ovarii, metastaze funcţionale de carcinoma tiroidian). n n n n n n

Manifestările clinice ale tireotoxicozei Manifestările clinice din tireotoxicoză se datorează efectelor excesului de hormone pe diferite organe şi sisteme. Tabloul clinic depinde de: n severitatea, intensitatea semnelor şi simptomelor clinice; n etiologia specifică a tireotoxicozei; n vârsta pacientului; n modalitatea de debut şi evoluţie, gradat, brutal; n vulnerabilitate diferitelor organe, sisteme la acţiunea excesivă a hormonilor tiroidieni. Habitusul pacientului cu tireotoxicoză este caracteristic: un bolnav cu scădere ponderală, nervos, agitat, cu intoleranţă la cald (termofobie), transpirat, cu o privire vie, expresivă, fixă, care gesticulează mult, vorbeşte repede, cu o mimică vioaie, incapabil de a sta liniştit, emotiv. De menţionat că la vârstnici tabloul clinic îmbracă adesea forma “apatică”, cu predominenţa manifestărilor cardiovasculare şi a sindromului consumptiv general. Manifestări ale tegumentelor şi fanerelor: n tegumentele sunt fine, catifelate, moi, calde, umede, transpirate, roz, eritematoase (adesea cu eritem emotiv sau “pudic” în regiunea anterioară a gătului şi toracelui), cu dermografism accentuat; n uneori – hiperpigmentare periorbitară (semnul Jellinek), ale coatelor, mâinilor sau difuză; n pacienţii pot acuza prurit tegumentar; n Vitiligo poate apare în boala BasedowGraves (etiologie comună autoimună); n pilozitatea pe scalp este fină, subţire, friabilă, părul cade (alopecie) şi uneori apare albirea precoce (caniţia) totală sau în meşe, în special în boala BasedowGraves; n pilozitatea corporală este fină, rărită; n unghiile devin subţiri, moi, lucioase, friabile; carateristică este onicoliza – separarea de patul unghial (unghii Plummer).

Manifestări oculare Manifestările oculare întâlnite în orice formă de tireotoxicoză, denumite neinfiltrative, trebuie diferenţiate de cele ale oftalmopatiei

infiltrative caracteristice bolii BasedowGraves (descrise mai jos). Retracţia pleoapei superioare: n descoperă o porţiune mai mare de scleră, ceea ce conferă bolnavului o privire fixă, de teamă şi creează impresia unei aparente exoftalmii; n determină întârzierea coborârii pleoapei superioare la mişcarea de colobare a globului ocular – asinergism oculo-palpebral. Cauza retracţiei de pleoapă superioară este spasmul muşchiului ridicător al pleoapei superioare datorită activităţii adrenergice crescute din tireotoxicoză. Mişcările pleoapei superioare sunt sacadate, cu un tremor fin evidenţiat la închiderea pe jumătate a pleoapelor. Suprafaţa corneei apare umedă, lucioasă.

Hipertiroidia este definită prin producţia în exces a hormonilor tiroidieni de către glanda tiroidă – exces endogen. Glanda tiroidă Mărirea de voum a glandei tiroide, denumită guşă, prezintă particularităţi semiologice în funcţie de forma etiologică a tireotoxicozei. Caracterele semiologice ale guşelor sunt: n modificări ale volumului tiroidian – grade de guşă – aceleaşi ca pentru orice guşe: mică, medie, mare, gigantă (grade apreciate prin inspecţie şi topografie); hipertrofia tiroidiană poate fi globală, difuză, simetrică sau asimetrică, sau lobară unilateral; n modificări ale consistenţei tiroidiene: guşa omogenă (moale, elastică, renitentă, dură), guşa neomogenă (nodulară, uni/ polinodulară, micro/ macronodulară: n mobilitatea cu deglutiţia; locul de dezvoltare a guşii: cervicală, retrosternală, mediastinală, cervico-mediastinală; n tulburări prin compresiune: compresiuni pe trahee (dispnee inspiratorie cu tiraj, cornaj, stridor în guşi voluminoase, vechi), compresiuni pe esofag (disfagie), compresiuni pe nervii laringieni recurenţi (disfonie, voce bitonală), compresiuni vasculare (în guşi mari, mediastinale, asupra vaselor mari); n Sensibilitatea la palpare – dureroasă sau nedureroasă; Adenopatia laterocervicală, supraclaviculară – este prezentă în carcinoame tiroidiene (metastaze ganglionare locoregionale) şi în tiroidite acute. n Diagnosticul clinic, semiologic al unei guşi trebuie să cuprindă toate elementele descries mai sus: volumul, consistenţa, topografia, fenomenele de compresiune, sensibilitatea la palpare, adenopatia laterocervicală.

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2012

În boala Basedow-Graves guşa este difuză (mărirea ambilor lobi şi a istmului tiroidian), omogenă, de obicei medie, de consistenţă elastică-renitentă, cu modificări ale tegumentelor supraiacente – eritematoase, calde, cu pulsaţii ample ale vaselor la nivelul glandei tiroide. Palpator şi auscultator se constată freamăt şi sufluri tiroidiene, datorită hipervascularizaţiei glandei tiroide hiperfuncţionale – cu captare uniformă pe întregul areal tiroidian. Guşa toxică multi-hetero nodulară este adesea de volum mare, asimetrică, neomogenă-polinodulară, cu discordanţă între examenul clinic şi scintigraf. Adenomul toxic tiroidian palpator, nodular este adesea mare (>2,5-3 cm), iar restul ţesutului tiroidian este greu palpabil (supresat) – scintigrafic nodul captant, iar restul ţesutului cu deficit de capto. Tiroiditele subacute se caracterizează prin durere spontană şi/ sau la palpare, fiind de obicei guşi mici-medii, şi absenţa captării.

Manifestările cardiovasculare sunt cauzate de: n efectele directe ale hormonilor tiroidieni asupra cordului n efectele mediate prin acţiunea sistemului nervos simpatic asupra cordului n modificările vasculare periferice adaptative la necesităţile metabolice crescute ale ţesuturilor (hipermetabolism tisular) cu creşterea consumului de O2 şi necesitatea disipării căldurii excesiv produse. La nivelul cordului: n de efectul inotrop pozitiv – creşterea contractilităţii miocardului, creşterea volumului bătaie şi a debitului cardiac prin: efect direct al hormonilor tiroidieni care cresc sinteza proteinelor miocardice contractile, creşterea numărului de beta 1 receptori cardiaci de către hormonii tiroidieni („up regulation”), având efect permisiv pentru stimuli catecolaminici; n de efectul cronotrop pozitiv – efect direct al hormonilor tiroidieni de creştere a automatismului nodulului sinusal (inducând tahicardie sinusală permanentă), creşterea numărului de beta 1 receptori la nivelul nodulului sinoatrial cu efect permisiv pentru acţiunile sistemului nervos simpatic; n de efectul aritmogen – creşterea excitabilităţii în miocardul atrial – direct şi mediat prin stimuli catecolaminici. La nivelul vaselor periferice: n de vasodilataţie periferică, scăderea rezistenţei vasculare periferice; n de tensiunea arterială sistolică este normală sau uşor crescută (HTA sistolică), tensiunea diastolică este întotdeauna scăzută, cu tensiune arterială diferenţială mare – fapt ce motivează fenomenele de eretism vascular. Aceste modificări fiziopatologice explică manifestările cardiovasculare din tireotoxicoză, care sunt împărţite în funcţionale şi organice (cardiotireoza). Manifestările funcţionale se constituie într-un sindrom hiperkinetic, care constă în: n tahicardie sinusală permanentă, în repaus şi în somn; n puls amplu, rapid; n şoc apexian cu amplitudine mare, puter-

nic, chiar cu freamăt la palparea zonei precordiale (cord hiperkinetic); sufluri cardiace funcţionale, plurimorfe, variabile, inconstante; zgomote cardiace bine bătute, intense, accentuate; n TA sistolică normală sau crescută, TA diastolică scăzută; n pulsaţii ample ale vaselor periferice – eretism vascular – dans arterial, evident la variate artere – ex. imprimă mişcări ritmice ale capului (semnul Musset), pulsaţii ale luetei (semnul Muller), ale patului unghial (semnul Quincke), ale aortei abdominale etc. Cardiotireoza desemnează: n tulburări de ritm supraventriculare: fibrilaţie atrială, flutter atrial, tahicardia paroxistică supraventriculară, extrasistole supraventriculare sistematizate; n fibrilaţia atrială este cea mai importantă tulburare de ritm din cadrul tireotoxicozei; poate fi paroxistică sau cronică; la vârstnici, fibrilaţia atrială rezistentă la tratament este adesea elementul evocator al unei tireotoxicoze. Fibrilaţia atrială din tireotoxicoză este rezistentă la manevrele terapeutice de cardioconversie chimică sau electrică, necesitând tratament cu preparate digitalice, iar conversia la ritm sinusal este obţinută o dată cu remisiunea tireotoxicozei. Insuficienţa cardiacă, de obicei globală, congestivă, apare de obicei la pacienţi cu afecţiuni cardiace preexistente; fibrilaţia atrială poate precipita decompensarea cardiacă prin scăderea eficienţei contracţiei cardiace la necesităţile periferice crescute, prin scăderea timpului de umplere ventriculară; este o insuficienţă cardiacă „cu debit cardiac crescut”. n

Manifestările respiratorii Dispneea din tireotoxicoză este multifactorială: n slăbiciunea muşchilor respiratori; n scăderea complianţei pulmonare; n insuficienţa cardiacă duce la creşterea semnificativă a numărului de respiraţii pe minut. Manifestările digestive n accelerarea motilităţii şi a secreţiilor intestinale cu accelerarea tranzitului intestinal şi hiperdefecaţie, în final antrenând tulburări ale absorbţiei; n apetit crescut, dar insuficient pentru a compensa necesităţile calorice crescute, cu scăderea ponderală; anorexia poate surveni la vârstnici; n asocieri cu boala Basedow – afecţiuni autoimune: n boala celiacă; n aclorhidria gastrică, prezenţa autoanticorpilor anticelulă parietală gastrică la 1/3 din pacienţii cu boală Basedow; n 5% au anemie Biermer; n hepatita cronică autoimună. n disfuncţie hepatică – creşteri moderate ale transaminazelor, hipoproteinemie, ocazional hepatomegalie, icter – datorită consumului splanhnic crescut de oxigen, dar fără modificarea fluxului sangvin în teritoriul splanhic; n adesea fenomene de tip dischinetic.

Cauze de tireotoxicoză – Clasificare etiologică 1. Tireotoxicoza cu hiperfuncţie tiroidiană (hipertiroidie) – cu scintigramă pozitivă, captantă l Boala Graves-Basedow l Guşa toxică multinodulară l Adenomul toxic tiroidian (boala Plummer) l Tireotoxicoza iod.indusă (iod-Basedow) l Tumori trofoblastice l Hipersecreţia de TSH 2. Tireotoxicoza fără hiperfuncţie tiroidiană – cu scintigramă negativă, albă-necaptantă l Tireotoxicoza factitia (exogenă) l Tiroidite subacute – tireotoxicoza tranzitorie l Tiroidite cronice cu tireotoxicoză l Ţesut tiroidian ectopic (struma ovarii, metastaze funcţionale de carcinoma tiroidian)

Manifestări neuromusculare: tremorul fin al extremităţilor, la nivelul degetelor, mâinilor, capului, etc., cu frecvenţă mare şi amplitudine mică; nu este agravat de mişcările voluntare. Este datorat probabil unui mecanism adrenergic; n slăbiciunea, fatigabilitatea musculară, cu diminuarea maselor musculare mai ales proximale, iar în cazuri severe şi a celor distale şi a centurilor – miopatia tireotoxică; n rar întâlnită (mai ales la bărbaţi) – paralizia periodică, în criză; n reflexele osteotendinoase sunt accelerate, vii; n asociat cu boala Basedow: 3-5% Miastenia Gravis. n

Manifestările SNC Disfuncţiile SNC în tireotoxicoză sunt manifestate prin: nervozitate, labilitate emoţională, iritabilitate, anxietate, depresie la vârstnici, insomnii, tulburări de concentrare, de atenţie, ideaţie rapidă, fugă de idei – tahipsihie, mişcări, gesturi rapide, nu pot sta liniştiţi – tahikinezie, vorbire rapidă – tahilalie. Manifestări scheletale, metabolismul fosfocalcic stimularea rezorbţiei osoase prin efect direct asupra celulelor osteoclaste; creşterea frecvenţei de activare a turn-overului osos ce duce la apariţia osteoporozei tiroxinice. Asocierea cu menopauza şi corticoterapia sunt catastrofale pentru sistemul osos; n creşteri moderate ale calcemiei, secundar creşterii rezorbţiei osoase. n

Manifestări hematologice: stimularea eritropoezei ca răspuns la necesităţile periferice crescute de oxigen; leucopenie uşoară – prin scăderea numărului de neutrofile, cu limfocitoză relativă;

Metabolismul intermediar Consecinţa majoră a tireotoxicozei este creşterea consumului de oxigen şi a utilizării substratelor energetice, cu creşterea ratei metabolice bazale, a producţiei de căldură (efect calorigen), ce nu pot fi compensate prin creşterea apetitului şi a aportului alimentar, cu marcată scădere în greutate consecutiv. Metabolismul proteic: n creşterea sintezei şi a degradării proteice, ultimul proces fiind predominant; n consecinţă: scăderea netă a proteinelor din ţesuturi, reflectată prin topirea maselor musculare, balanţă azotată negativă, hipoalbuminemie uşoară. Metabolismul glucidic: n creşterea absorbţiei intestinale a glucozei; n creşterea gluconeogenezei şi a glicogenolizei; n creşterea utilizării tisulare a glucozei; n modificări ale toleranţei orale la glucoză la 1/3 din pacienţi, mergând până la diabet zaharat franc, metatiroidian. Metabolismul lipidic: creşterea sintezei şi a degradării trigliceridelor şi a colesterolului, cu efect net de scădere a colesterolului plasmatic şi a trigliceridelor. Manifestări endocrine Funcţia corticosuprarenală: accelerarea degradării cortizolului în tireotoxicoză determină creşterea secreţiei de ACTH hipofizar cu stimularea compensatorie a producţiei de cortizol. Funcţia hipofizară: răspunsul GH la hipoglicemia indusă de insulină este subnormal (probabil datorită depleţiei calorice); la copii se poate produce accelerarea creşterii liniare. Funcţia reproductivă: la femei apar tulburări ale ciclului menstrual (oligomenoree, amenoree, cu infertilitate sau incidenţă crescută a avorturilor spontane). La bărbaţi – scăderea libidoului, impotenţă, ginecomastie.

management Managementul praxisului ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 26 APRILIE 2013

- pregătire din timpul rezidențiatului? Ne plângem cu toții că nu suntem învățați nici în facultate și nici pe parcursul rezidențiatului cum să ne manageriem cabinetul financiar, organizațional sau pe resurse umane. Dr. Adrian Grom Cum este organizat învățământul medical în alte țări? În Statele Unite există o recomandare expresă prin care să fie înclus în rezidențiat o pregătire de cel puțin 100 de ore privind managementul praxisului, grupate sub titlul Managementul sistemului de sănătate. Programul a debutat în anii ’70, fiind cerut atât de rezidenții de medicină de familie, cât și de profesorii lor. Orele de management de praxis au fost predate și la alte specialități. Cu toate acestea, ultimii 20 de ani arată că sub presiunea schimbărilor din sistem, timpul afectat pentru orele de management de praxis este insuficient și materia este subpredată. Fiecare universitate are propriul program și nu există o curriculă națională. Modulele privind managementul praxisului din Cana-

da ating subiecte precum “Cum să pornești în cariera de profesionist medical” (cu sublinierea că medicul e antrenat pentru a fi medic și că pentru alte aspecte ale afacerii trebuie să apeleze la sfaturile unor profesioniști), “Planificare financiară”, “Asigurări de malpraxis”, “Impozitare personală și profesională”, “Probleme medico-legale”, “Evaluarea oportunităților de dezvoltare în practica medicală”, “Principii de negociere” etc. Toate aceste cursuri, completate de exemple și metode de a învăța, sunt prezentate rezidenților. Tot în Canada a fost declanșat un program privind primii 5 ani de practică (First5) pentru a evita sentimentul de “aruncați de pe stâncă în lumea vastă și mereu schimbătoare a practicii medicale” pentru tinerii medici. Scopul e de a dezvolta celor ce își încep cariera sentimentul de apartenență la

elita medicală, de a-i integra în rețelele profesionale ale zonei în care activează, de a-i ajuta în pregătirea profesională prin folosirea unor medici seniori cu rolul de mentori și consultanți - atât pentru problemele curente, cât și pentru identificarea problemelor în dezvoltarea profesională a tinerilor practicieni și ajutarea lor pentru găsirea de oportunități de dezvoltare a praxisului. Spre deosebire de colegii lor de peste ocean, în Marea Britanie, curricula de pregătire pentru GP (general practician), deși include un management al practicii, se referă strict la relația cu pacienții, integrarea lor în sistemul general de sănătate, folosirea resurselor sistemului englez de sănătate și transformarea medicului de familie în avocatul pacientului. Noua curriculă franceză, cu un rezidențiat de 5 ani pentru medicina de familie, conține și un modul dedicat gestiunii cabinetului medical, prin care viitorul medic de familie să achiziționeze cunoștințele necesare pen-

Rezidentul trebuie pregătit să nu eşueze în practica medicală administrativă.” tru a conduce atât medical, cât și administrativ cabinetul. De asemenea sunt puse bazele unui program asemănător cu cel canadian pentru îndrumarea și consilierea tinerilor medici (nu întâmplător limba română nu are echivalentul necesar pentru traducere! A echivala mentorat din franceză cu îndrumare în română înseamnă a pierde enorm din sensul original, mult mai apropiat de sensul clasic, de persoană capabilă să împărtășească înțelepciunea și cunoașterea). Acolo unde medicii de familie sunt salariați (Spania, Suedia) este clar că nu e nevoie de un management al practicii medicale. Dar nici olandezii nu stau mai bine. Pe un studiu făcut în 2010 pe rezidenții olandezi, mai bine de 85% au arătat că li se predau mult prea puține noțiuni de management și au cerut ca acestea să le fie predate, în special prin metode practice, gen workshop. Topicurile solicitate preponderent au fost: skill-uri de negociere, parteneriate de praxis, cunoașterea sistemului de sănătate, planificarea carierei.

Mergând spre est, facem o escală în Armenia. Acolo există capitole dedicate cunoașterii sistemului de sănătate, managementului practicii, informatizării cabinetului și părții de laborator a cabinetului. Skill-urile care apar ca urmare a parcurgerii procesului de învățământ includ: planificare financiară și managementul financiar al praxisului, utilizarea unor servicii interne care să fie rentabile pentru praxis dar și mai ieftine decât unele externe. În India, unul din cele 13 țeluri principale ale curriculei ține de management, munca în echipă și leadership. De altfel, curricula indiană urmează liniile susținute pentru întreaga Asie de Sud-Est, cu sprijinul OMS, care includ în curriculă module de management pentru praxis, de negociere și alte skill-uri utile pentru dezvoltarea unei practici independente. Concluziile sunt simple. Necesitatea pregătirii încă din timpul rezidențiatului pentru managementul praxisului e recunoscută peste tot dar aplicată mai puțin sau introdusă recent în curricula de pregătire. Modul de implementare diferă (cursuri, workshopuri sau pregătire împreună cu un medic senior), dar scopurile sunt aceleași: de a pregăti rezidentul să nu eșueze în practica administrativă, deși e un medic de excepție.