mf - Nr. 3

p u b l i ca ț i e e d i t a t ă s u b p a t ro n a j u l societății naționale de medicină d e fa m i l i e /m e d i c i n ă g e n e ra l ă Dr. Anca Alexandra Matusz, Dr Claudia Iftode

Profil organizaţional:

pag. 16

Departamentul Profesional Ştiinţific al Patronatului Medicilor de Familie Timiş

“Medicii de familie sunt precum infanteria într-un război” Interviu cu Prof. Dr. Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor din România Interviu realizat de

Mirela Boroeanu

pag.10 “Nu există sistem de sănătate în lume care să nu se bazeze pe medicina de familie, indiferent cum i se spune specialistului, medic generalist sau medic de familie. În mod normal vorbim de apropierea serviciilor medicale de populaţie, vorbim despre justiţie distributivă, depre etica actului medical, în general vorbim despre un sistem centrat pe pacient. Şi cine este mai aproape de pacient decât medicul de familie, el este sfătuitorul şi primul care ia contact cu pacientul. Dacă se doresc servicii medicale de calitate atunci este necesară construirea unui sistem de medicină primară puternic.”

NR.3 DEC. 2010 - IAN. 2011 EXEMPLAR GRATUIT

Legislaţie

Asistenţa medicală şcolară – o oportunitate pentru MF Pe fondul unei acute crize econo­mi­­­ce, resimţită în plin şi de către sistemul de sănătate, implicit de către asistenţa medicală primară, medicii de familie sunt obligaţi să identifice noi surse de venit pentru a-şi menţine activitatea pe linia de plutire.

pag. 6 Echipa MF

Importanţa cercetării ştiinţifice în practica mF Practica terapeutică din ultimii ani a determinat ca necesitate descoperirea unor noi medicamente, caracteri­ zate prin rezultate superioare, alături de îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi siguranţei de administrare ale acestora.

pag. 14

info update

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

Programe naţionale de sănătate, multianuale

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

Cardul naţional de sănătate va costa aproximativ 2 euro

Cseke Attilla, Ministrul Sănătății

Mirela Boroeanu Redactor șef MF

EDITORIAL

Perioada amputărilor

Î

n spitalele româneşti cad tavanele peste medici şi pacienţi, materialele sanitare sunt aduse de acasă, asistentele sunt pasibile de puşcărie pentru simplu fapt că sunt suprasolicitate şi mult mai puţine pe tură decât ar trebui. La Iaşi, pacienţii sunt plimbaţi între pavilioanele Spitalului de Urgenţă şi chiar trecuţi strada cu targa, în timp ce a treia persoană este însărcinată cu ţinutul umbrelei, dacă este o zi ploioasă.

Scenele sunt desprinse parcă dintr-un teatru absurd, care din păcate pentru noi – pacienţi, dar şi personal medical - tinde să devină obişnuinţă. În ciuda urmei de optimism afişată de autorităţi, situaţia nu va fi mai favorabilă nici anul viitor. Conform previziunilor şi datelor anunţate de MS şi Ministerul Finanţelor, bugetul pe 2011 alocat Sănătăţii va fi de aproximativ 4,4 miliarde lei, cu aproape 40% mai mic decât cel de anul acesta. Şi dacă nu ştiaţi, pentru toată această situaţie este de vină FMI, cel puţin aceasta este ideea acreditată de cei care au luat bani de la Fond cu disperarea înecatului, care s-ar agăţa de orice pentru a se salva. Acum, normal că banii trebuie daţi înapoi, cu dobândă, care nu este nici ea mică, iar pentru a se încadra în marja de deficit, au început amputările. Gurile rele spun că se taie mai mult decât este necesar, pentru ca viitoarea perioadă electorală să ne găsească schilodiţi de-a binelea şi mult mai sensibili şi recunoscători la pomenile electorale.

Reducerea bugetului Sănătăţii se va reflecta şi în procentul alocat medicinei primare. De altfel, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au iniţiat un nou proiect de lege prin care se intenţionează schimbarea radicală a criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale aflate în mediu rural.

Consecinţa va fi aceea că mulţi dintre medicii de familie se vor vedea în situaţia de a renunţa la unele puncte de lucru sau chiar la cabinete, în condiţiile în care venitul cabinetului va scădea considerabil.

Nu a existat guvernare în care ministrul sănătăţii să nu se fi plâns la un moment dat de nivelul cheltuielilor spitaliceşti, dar cu puţine excepţii, niciunul dintre ei nu a făcut nimic pentru a întări medicina primară ca barieră de selecţie a cazurilor pasibile de spitalizare. Fiecare dintre ei, prin măsurile luate, a redus atribuţiile medicului de familie la nivel scriptologic, îngropându-l birocratic în hârtii. Ne fug medicii din ţară oriunde văd cu ochii, iar acum chiar şi cei cu vocaţie apostolică, care lucrau în mediul rural, în condiţii de multe ori precare, vor fi învinşi de sistem.

Ministerul Sănătăţii a promovat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea programelor na­ ţionale de sănătate pentru perioada 2011-2012.

Actul normativ reglementează struc­­tura programelor naţionale de să­nătate, pe o durată de 2 ani, precum şi obiectivele acestora.

Ministrul Sănătăţii mai spune că anual, se pierde un timp important la dezbaterea programelor naţio­nale de sănătate şi în procesul de con­tractare cu furnizorii, ceea ce duce la disfuncţionalităţi în desfăşurare.

Pentru perioada 2011 - 2012 au fost păstrate majoritatea programelor naţionale de sănătate care existau, atât cele de prevenţie derulate de către Ministerul Sănătăţii, cât şi cele de tratament gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

În premieră am propus ca programele naţionale de sănătate gestionate de Ministerul Sănătăţii să se desfăşoare multianual, pe o durată de 2 ani, pentru a exis­ ta o predictibilitate atât din punctul de vedere al furnizo­ rilor din sistem, cât şi din cel al pacienţilor.

Noutatea o reprezintă introducerea unor noi programe în scopul re­ducerii incidenţei cancerului în România.

Astfel, în 2011 Ministerul Sănătă­­ţii va demara programul de screening de cancer de col ute­rin, de sân şi colorectal, după modelul proiectului pilot realizat în cadrul Institutului Oncologic “I. C. Chiricuţă” din Cluj-Napoca.

Suma exactă va fi stabilită după achiziţiile publice desfăşurate de Imprimeria Naţională.

Din ianuarie 2011, MS doreşte să emită primele carduri de sănătate pe care le vor avea toţi asiguraţii în sistemul de sănătate, care îm­ plinesc vârsta de 14 ani Ministerul Sănătăţii încearcă să găsească soluţii prin care cetăţeanul să fie exceptat de la anumite proceduri, cel mai probabil aceste carduri vor fi trimise prin Poşta Română într-un

plic la domiciliul fiecăruia dintre asiguraţi.

Cseke Attila a subliniat că, prin proiectul aflat în dezbatere publică, care ar putea fi dezbătut în următoarele săptămâni de Guvern, se propune obligativitatea ca asiguraţii să aibă acest card.

Ministrul Sănătăţii a arătat că, în cazul în care un asigurat nu va avea asupra lui cardul, nu va putea beneficia de servicii medicale decât în situaţiile de urgenţă.

Dermatocosmetice

ANTIINFLAMATOARE

Osteoporoză

Cercetare

Produse pentru piele sensibilă

Gama Ibalgin se extinde cu Ibalgin® 200 mg

Terapia Ranbaxy lansează Evista®

Moleculă nouă, contra melanomului metastatic

Stiefel, companie a grupului GlaxoSmithKline (GSK), lansează produse speciale de îngrijire a pielii sensibile.

Brevoxyl, Oilatum, Physiogel şi Stieprox sunt produse dermatocosmetice care vin în sprijinul bebeluşilor, copiilor şi adulţilor cu piele sensibilă şi delicată sau în sprijinul persoanelor care se confruntă cu acnee sau mătreaţă şi sunt disponibile în farmacii. „Deoarece pacienţii doresc să îşi rezolve problemele rapid şi eficient, noi, dermatologii, recomandăm produse special concepute pentru fiecare situaţie în parte. Atât acneea, cât şi pielea sensibilă au nevoie, pe lângă medicamente, de o îngrijire cosmetică adaptată pentru a obţine succesul terapeutic dorit”, a declarat Mihaela Leventer, medic primar dermatologie, doctor în ştiinţe medicale.

sanofi-aventis îşi extinde gama de analgezice şi antiinflamatoare Ibalgin® cu produsul Ibalgin® 200 mg, conţinând ibuprofen, destinat tratării durerilor uzuale, de intensitate moderată. Obiectivul de vânzări al companiei pentru Ibalgin® 200 mg pentru 2011 este de peste 70.000 unităţi.

Ibalgin® 200 mg este destinat adulţilor şi adolescenţilor cu ­vârsta peste 12 ani. Doza maximă recomandată este de 6 comprima­ te/zi. Medicamentul este disponibil în cutii cu 12 şi 24 comprimate filmate, în toate reţelele mari de farmacii. „Targetul principal îl reprezintă per­ soanele tinere, de până în 35 de ani, cu o viaţă activă şi care se confruntă cu dureri uzuale, de intensităţi moderate şi care au nevoie de soluţii rapide şi eficiente pentru a-şi putea continua activitatea...”, a explicat Marius Topală, Director CHC sanofiaventis.

În perioada 11 – 13 noiembrie a fost organizată la Bucureşti manifestarea ştiinţifică cu participare internaţională “Interpretarea şi Utilizarea FRAX® în Practica Clinică”, eveniment dedicat prevenirii şi tratării osteoporozei, susţinută de ISCD şi IOF. În cadrul conferinţei a avut loc simpozionul “Evista® – protecţie naturală în osteoporoză”, organizat de Terapia Ranbaxy. Evista® (raloxifene) este un modulator selectiv de receptor de estrogen (SERM).

Terapia Ranbaxy pune la dispoziţia specialiştilor şi pacienţilor români acest medicament, în colaborare cu Daiichi Sankyo, care deţinere drepturile de comercializare pentru Europa. Evista® este un medicament compensat în proporţie de 50%.

Pacienţilor înscrişi în programul naţional de profil le este eliberat cu o compensare de 100%.

Roche a anunţat recent rezultatele unui studiu clinic de fază II, efectuat cu nouă moleculă experimentală RG7204 (PLX4032), prima în clasa sa, ce este concepută pentru a inhiba selectiv forma mutantă a proteinei BRAF, care este prezentă în aproximativ jumătate dintre cazurile de melanom metastatic.

Studiul deschis, cunoscut sub numele de BRIM2, a arătat că această nouă moleculă inhibitoare a BRAF, RG7204 a redus dimensiunile tumorale la mai mult de jumătate dintre pacienţii trataţi anterior pentru melanom BRAF V600E mutant pozitiv metastatic. Pacienţii care au participat la studiu au avut o supravieţuire medie de 6,2 luni fără ca boala să progreseze.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor şef-adjunct:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Colaboratori permanenți:

ü Dr. Mihaela Cârmaciu SMR UK ü Dr. Dorin Marius Gabor ü Dr. Victor Daniel Ionescu ü Dr. Răzvan Miftode ü Dr. Adrian Grom ü Ş.L. dr. Corina – Aurelia Zugravu

Secretar general de redacție:

Laura Mancaş laura.mancas@bpgroup.ro

Director executiv:

Events Manager:

Pre-press/Tipar:

Art director/DTP:

Coordonator evenimente:

Publicație lunară editată de:

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro Sebastian Bob

Gabriel Caramalău gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Foto:

Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Asistent comunicare și PR:

Simona Dumitrescu simona.dumitrescu@bpgroup.ro

Cristi Chivu, Dreamstime Sandra Danes sandra.danes@bpgroup.ro

Asistent marketing: Abonamente

abonamentemf@pbsolutions.ro

Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, București Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

Lansare

Sanofi-aventis lansează Modafen® Hot Drink Acesta este analgezic, antipi­retic şi decongestionant eficient împotriva simptomelor de răceală, gripă şi sinuzită. Parace­ tamolul se absoarbe rapid şi complet în toate ţesuturile, atin­gând concentraţia maximă într‑un interval de 30 de minu­te până la două ore după admi­nistrare. Medicamentul conţine concentraţia adecvată de para­ cetamol, calmează durerea, scade febra şi totodată prezintă un risc scăzut de supradozare.

După 7 luni

Mecanismul de coplată, aprobat Cseke Attila a anunţat intro­ ducerea coplăţii, prin tichetul moderator pentru sănătate.

Actul normativ va intra în vigoare anul viitor, dar ­numai după ce este acceptat şi aprobat de către Parlamentul României.

Ministrul Sănătăţii a mai subliniat că, acest mecanism de coplată, va duce la conştientizarea populaţiei faţă de costurile pentru sănătate şi la responsabilizarea faţă de consumurile proprii de servicii.

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

info update

Drepturile pacientului în sistemul naţional de sănătate englez Sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie se bazează pe o medicină primară puternică reprezentând poarta de intrare a oricărui pacient în sistem.

Dr. Mihaela Cârmaciu

GP Principal, Chelmsford, Essex Societatea Medicală Română UK www.smruk.org Responsabil SMR UK cu contacte în medicina primară UK-România

Medicul de familie este în general apreciat de socie­ tate şi inspiră încredere. El este întotdeauna de partea pacientului său, chiar dacă încearcă să ofere un servi­ ciu cât mai eficient pentru sistem.

continuare din numărul trecut

1. Dreptul de a primi informaţii despre tratamentul propus, incluzând posibilele riscuri sau reper­ cusiunile lipsei de tratament.

2. Dreptul la confidenţialitate şi la păstrarea în maximă siguranţă a datelor personale păstrate în dosarul pacientului.

3. Dreptul de acces al pa­ cientului la dosarul său medical.

4. Dreptul pacientului de a-şi alege medicul de familie.

Pacientul are obligaţia de a trata personalul sanitar cu respect şi de a accepta consecinţele negative în caz de prejudicii aduse unităţilor medicale.

5. Dreptul de a fi implicat (în mod direct sau prin reprezentanţi) în discuţii şi decizii referitoare la îngrijirea sa medicală.

6. Dreptul de a face plângere în legătură cu acte medicale necorespunzătoare. Orice plângere va fi investigată prompt iar rezultatul va fi comunicat pacientului cât mai curând.

7. Dreptul de a primi com­ pensaţie în cazul în care pacientul a avut de suferit ca rezultat al tratamentului neglijent.

Responsabilităţile pacientului vis-à-vis de sistemul naţional de sănătate:

1. Responsabilitatea de a con­ tribui în mod activ la păstrarea sănătăţii personale şi a familiei sale.

2. Înregistrarea la un medic de familie, ca poartă de intrare în sistemul naţional de sănătate.

3. Obligaţia de a oferi informaţii corecte despre el însuşi.

4. Obligaţia de a păstra pro­ gramările sau de a le anula din timp, în cazul neprezentării.

5. Responsabilitatea de a ur­ ma tratamentul agreat de comun acord cu personalul medical şi de a inform pe acesta în cazul în care apar probleme. ÎN JUSTIȚIE

Plângere Pacientul are dreptul de a transmite plângerea către organizaţii independente sau sistemul juridic în cazul în care investigaţia NHS este nesatisfăcătoare.

eveniment

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

Medical Forum Cluj După Medical Forum Oradea, a venit rândul specialiştilor de medicina familiei din Cluj şi Sibiu să participe la două evenimente similare.

M

anifestările au fost organizate de publicaţia noas­tră sub patronajul SNMF şi au pri­mit din partea Colegiului Medicilor din România 9 puncte EMC. Lucrările conferinţelor moderate de preşedintele SNMF, dr. Rodica

Tănăsescu - Sibiu şi de vicepre­ şedintele SNMF, dr. Gheorghe Lascu - Cluj, au fost urmărite de peste 250 specialişti de medicina familiei, în fiecare dintre oraşe. Temele aflate în dezbatere au abordat problematici importante pentru întreg sistemul de medicină primară: “Medicina de familie, în­cotro?”, „Sisteme

organizaţionale în medicina de familie şi ma­nagementul cabinetului”. Temele ştiinţifice au fost susţinute de către reprezentanţii de marcă ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ai Asociaţiilor Medicilor de Familie din Cluj şi Sibiu, precum şi de către cadre universitare de prestigiu ale Facultăţii de Medicină,

Organizator

Partener principal 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

16

17

Stand GSK

Stand Johnson & Johnson

18

19

Stand Dr. Reddy’s

Stand Glenmark

Parteneri

Sub patronajul

15

Parteneri media

1. Dr. Gheorghe LASCU, Vicepreşedinte - Societatea Naţională de Medicina Familiei Preşedinte - Societatea Judeţeană de Medicina Familie/Medi­cină Generală Maramureş – „Deschidere Forum” „Proces verbal 13 octombrie 2010” „Contractul cadru în 2011... Ce ne aşteaptă?”

2. Prof. dr. Anca BUZOIANU, Decan, Facultatea de Medicină, UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca 3. Prof. dr. Nicolae HÂNCU, Preşedinte de Onoa­re, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice 4. Dr. Ana DASCĂL, Secretar, Colegiul Medicilor din Cluj 5. Asis. univ. dr. Mirela STOIA, Cardiologie, Clinica

Medicală I Cluj Napoca “Tratamentul hipertensiunii arteriale: Combinaţii terapeutice versus monoterapie - Eneas triumfător” 6. Dr. Georgeta OPREA, Asociaţia Medicilor de Familie din Cluj – „Monitorizarea bolilor cronice în cabinetul medicului de familie” 7. Dr. Răzvan BOSINCEANU – “Controlul infecţiilor cu poarta de intrare respiratorie cu hexetidină” 8. Dr. Emilia GROZA, Preşedinte – Director Ge­neral, Casa de Asigurări de Sănătate Cluj 9. Dr. Dorina DUMA, Director Executiv, Direcţia de Sănătate Publică Cluj 10. Conf. Dr. Doina TODEA, Spitalul de Pneumoftizio­ logie “Leon Danielo” -“Actualităţi în răceală şi gripă”

11. Dr. Ioan MUREŞAN, medic primar, medicina familiei Cluj Napoca – “Vitaminele între mit şi realitate” 12. Conf. dr. Sorin MAN, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca – “Panadol Baby – prima opţiune în tratamentul durerii şi febrei la copii” 13. Conf. dr. Dana POP, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca – „Beneficiile terapiei antihipertensive combinate: nifedipina GITS cu telmisartan” 14. Prof. dr. Angelo BULBOACĂ, Spitalul de Recuperare Cluj - “Rolul şi necesitatea terapiei antiagregante plachetare Clopidogrel Dr. Reddy’s” 15. Dr. Bianca MAN, medic sp. endocrinolog, Centrul Clinic de Diagnostic şi Tratament Cluj Napoca ”Actualităţi în managementul osteoporozei”

16. Conf. dr. Irina BRUMBOIU, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca – “Infecţia cu virusul gripal” 17. Prof. dr. Sabin OPREA, Şef Catedră, Medicina de Familie, UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca – “Formarea medicului de familie în cadrul stagiului de rezidenţiat” 18. Ş.L. dr. Anca BĂLAN, medic primar MG/MF - “Opţiuni şi perspective la interfaţa între asistenţa primară şi secundară” 19. Prof. dr. farm. Dumitru LUPULEASA, Preşedinte, Colegiul Farmaciştilor din România – “Beneficiile asocierii vitaminelor, mineralelor cu Gingko Biloba şi luteină”

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

eveniment

2011

Medical Forum Sibiu UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca şi ale Facultăţii de Medicină “Victor Papilian” a Universităţii “Lucian Bla­ ga” Sibiu.

Participanţii au beneficiat de expuneri şi standuri ale producătorilor şi distribuitorilor de medicamente prezenţi la manifestare: GlaxoSmithKline, Pfizer, Johnson & Johnson, Dr. Reddy’s, Glenmark, Sanofi Pasteur, Sanofi Aventis, Bayer Schering Pharma, Verbatim.

Organizator

Partener principal 1

2

3

4

5

Parteneri

6

7

8

9

11

12

13

14

16

17

18

10

15

Stand GSK

Sub patronajul

Parteneri media

Stand Glenmark

1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei – „Deschidere Forum” „Contractul cadru în 2011... Ce ne aşteaptă?”

2. Prof. dr. Manuela MIHALACHE, Decan, Facultatea de Medicină “Victor Papilian” Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu - “Cuvânt din partea Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu” 3. Dr. Lavinia DANCIU, medic pneumoftiziolog, Spi­ ta­lul Judeţean Sibiu -“Actualităţi în răceală şi gripă” 4. Dr. Loredana PILOFF, Preşedinte, Asociaţia Medi­- cilor de Familie din Sibiu - „Coordonate ale pregă­ti- rii specialiştilor în medicina familiei în învăţământul universitar şi postuniversitar în România” 5. Conf. dr. Victoria BIRLUŢIU, Spitalul Clinic

Stand Bayer

Stand Dr. Reddy’s

de Urgenţă Sibiu - „Infecţiile respiratorii - de la rezistenţă bacteriană la succes terapeutic” 6. Dr. Răzvan BOSINCEANU – “Ajută-ţi pacienţii să renunţe la fumat!”

7. Ş.L. dr. Adriana HRISTEA, Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş” Bucureşti – “Infecţia cu virusul gripal” 8. Conf. dr. Adela COJAN, Preşedinte – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu – “Asigurarea accesibilităţii populaţiei la servi­ ciile medicale din asistenţa medicală primară” 9. Dr. Adela MORAR, Director Executiv Adjunct, Direcţia de Sănătate Publică Sibiu 10. Dr. Rodica FĂRCĂŞANU, medic primar, me-

Stand Johnson&Johnson

dicina de familie Sibiu, doctor în medicină - “Ce este un sistem de management al calităţii?”

11. Dr. Ioan MUREŞAN, medic primar, medicina fami­ liei Cluj Napoca – “Vitaminele între mit şi realitate” 12. Dr. George HABER, Preşedinte SNMF/MG filiala Al­- ba – “Concluziile forumului de la Visegrad privind evo­ luţia medicinei de familie în estul şi centrul Europei” 13. Dr. Călin Remus CIPAIAN, medic primar internist, Şef Secţia Medicală 2 Sibiu – „PRINDEX – Performanţă bazată pe dovezi” 14. Prof. dr. Ioan MANIŢIU, Spitalul Clinic de Urgenţă Sibiu – “Rolul şi necesitatea terapiei antiagregante plachetare Clopidogrel Dr. Reddy’s” 15. Conf. dr. Sorin MAN, Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca – “Panadol Baby – prima opţiune în tratamentul durerii şi febrei la copii” 16. Prof. dr. farm. Dumitru LUPULEASA, Preşedinte, Colegiul Farmaciştilor din România – “Noutăţi în vaccinarea antipneumococică la copii”, “Beneficiile asocierii vitaminelor, mineralelor cu Gingko Biloba şi luteină” 17. Dr. Bianca MAN, medic sp. endocrinolog, Centrul Clinic de Diagnostic şi Tratament Cluj Napoca - ”Actualităţi în managementul osteoporozei” 18. Dr. Cristina BĂRĂGĂNESCU, Preşedinte, Asocia­ţia Medicilor de Familie din Vâlcea – „As­pec­ te ale medicinei de familie în lume”

legislație

LEGEA LA ZI

Înfiinţarea unui cabinet medical individual Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

continuare din numărul trecut

Societatea comercială cu obiect de activitate unic furnizarea de servicii medicale poate fi înfiinţată de către orice persoană fizică (medic sau nemedic) sau juridică, cu următoarele condiţii (vezi Ordinul nr. 124, art. 15): • să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii medicale (Grupa CAEN 862), cu sau fără activităţi conexe acestora, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii; • administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime dintre membri consiliului de administraţie să fie medici; • să fie înregistrată în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale.

Actele necesare la Colegiul Medicilor: n dovada de deţinere a spaţiului; se vor anexa: ü schiţa spaţiului (cu numerotarea ca­ merelor componente) – copie; ü distribuţia specialităţilor pe camere – original semnat de către conducere; ü dacă spaţiul respectiv se află într-o locaţie unde locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea alte persoane fizice sau juridice este necesar acordul scris al colocatarilor – copie; n certificatul de înregistrare la Re­ gistrul Comerţului – copie; n certificat constatator (sau anexă) eliberate de către Registrul Comerţului pentru sediul social şi pentru punctul/ punctele de lucru) ; n actul constitutiv al societăţii – 2 copii; n declaraţia prin care conducerea se obligă să respecte independenţa profesională a medicilor angajaţi; n regulamentul de organizare şi funcţionare prin care să se ateste independenţa profesională şi dreptul de decizie al personalului medical; n fişele de atribuţie ale posturilor prin care să se respecte competenţa profesională a fiecărei specialităţi ori competenţa medicală şi condiţia prevăzută la punctul anterior; n programul de lucru al cabinetelor medicale, aprobat de conducerea unităţii; n diploma de medic a administratorului societăţii sau diplomele celor 1/3 din membrii C.A. (conform prevederilor Statutului) - copii; n taxa de avizare: echivalentul în lei a 25 Euro (pentru fiecare specialitate – în cazul în care există mai multe specialităţi), plătibil în lei, la cursul zilei, la casieria CMR + copie după chitanţă; n cerere tip.

Bibliografie: 1. http://www.cmb.ro/avizari/cabinete.htm 2. OUG nr. 124/1998, republicată în Monitorul Oficial nr. 568/2002 3. Legea nr. 400/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 893/2006 4. Ordinul MS nr. 153/2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 353/2003 5. Ordinul MS nr. 1338/2007, publicat în Monitotul Oficial nr. 575/2007 6. Ordinul MS nr. 1030/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 603/2009

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

Asistenţa medicală şcolară – o oportunitate pentru MF

Pe fondul unei acute crize economice, resimţită în plin şi de către sistemul de sănătate, implicit de către asistenţa medicală primară, medicii de familie sunt obligaţi să identifice noi surse de venit pentru a-şi menţine activitatea pe linia de plutire.

Dan Florin Gîdiuţă

consilier juridic email: dan.gidiuta@gmail.com

O astfel de sursă de venituri su­ plimentare o constituie acordarea serviciilor de asistenţă medicală pentru preşcolari şi elevi pe toată perioada în care se află în unităţile de învăţământ, pe scurt asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ.

Dacă până nu demult or­ ganizarea şi finanţarea acestei activităţi medicale revenea Mi­nis­ terului Sănătăţii, o dată cu acce­ lerarea procesului de reformă în sistemul sanitar a fost elaborat un nou cadru juridic vizând atât efi­ cientizarea acestei activităţi, cât şi responsabilizarea autorităţilor locale în singurul serviciu public în administrarea căruia acestea nu fuseseră implicate – asistenţa medicală.

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 162 din 12 noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale şi legislaţia conexă, a fost creat cadrul legal pentru preluarea de către consiliile locale, a atribuţiilor şi competenţelor ce reveneau ministerului de resort cu privire la asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ.

Potrivit acestei reglementări, asistenţa medicală în unităţile de învăţământ se asigură, de regulă, în cabinetele medicale din grădiniţe şi şcoli, însă acolo unde nu există astfel de cabi­ nete, această activitate se poate realiza prin medicii de familie din localităţile respective sau din localităţile alăturate.

Medicii de familie pot fi şi medici şcolari, prin contract cu autorităţile locale

Activitatea acestor medici se va desfăşura fie în baza unui contract individual de muncă încheiat cu autoritatea administraţiei publice locale, fie în temeiul unui contract de prestări servicii încheiat între cabinetul medical şi această au­ toritate. Cea de-a doua variantă, deşi nu expres prevăzută de lege, rezultă din interpretarea apriorică a dispoziţiilor art. 13 alin. 3 din ordonanţa de urgenţă aminitită, potrivit cărora aceşti medici “pot fi încadraţi cu contract individual de muncă pe timp parţial, înche­ iat cu reprezentantul autorităţii locale unde îşi desfăşoară acti­ vitatea”. Or, examinând cuprin­

Asistența medicală școlară o poate acoperi și medicul de familie

sul acestui articol, precum şi în lipsa unor interdicţii exprese, rezultă in­ dubitabil că această activitate poate fi contractată de consiliile locale şi prin alte mijloace decât încheierea unui contract de muncă cu medicul de familie, desigur cu respectarea legislaţiei specifice în materie.

Dacă activitatea va avea drept te­ mei un raport de muncă între consiliul local şi medic, drepturile salariale ale medicului urmează a fi stabilite cu respectarea dispoziţiilor specifice din Legea - cadru nr. 330 din 5 noiemb­ rie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri pub­ lice (act normativ care, la 1 ianuarie 2010 a abrogat, cu anumite excepţii, Ordonanţa de Urgenţă nr. 115 din 24 noiembrie 2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contrac­ tual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar), finanţarea acestora urmând a se suporta, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transfer­ ate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii. În situaţia în care consiliile locale vor apela la ce-a de-a doua variantă, respectiv contractarea acestor servicii medicale cu un cabinet de medicină

Finanţarea se va suporta, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Acolo unde nu există cabinete medicale în grădiniţe şi şcoli, această activitate se poate realiza prin medicii de familie din localităţile respective sau din localităţile alăturate.

de familie, sursa de finanţare o va constitui exclusiv bugetul local, în cazul de faţă nefiind vorba de aco­ perirea unor cheltuieli de personal din sume transferate în condiţiile enunţate mai sus ci de achiziţia unor servicii de către autoritatea publică, în speţă consiliul local. În funcţie de valoarea contractului de furnizare de servicii, contractarea acestor servicii se va face cu sau fără respectarea procedurii achiziţiei publice, instituită prin dispoziţiile Ordonanţei de ur­ genţă nr. 34 din 19 aprilie 2006 pri­vind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a legislaţiei conexe.

Autorităţile locale au obligaţia să asigure asistenţă medicală şcolară

cabinete medicale individuale

Reglementare Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 162 din 12 noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale şi legislaţia conexă, a fost creat cadrul legal pentru preluarea de către consiliile locale, a atribuţiilor şi competenţelor ce reveneau ministerului de resort cu privire la asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ.

De menţionat că, indiferent de forma de contract aleasă, autorităţile pub­ lice locale au obligaţia să respecte prevederile legale în vigoare privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, acestea regăsindu-se la momentul actual în prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 653 din 25 septembrie 2001 privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, publicat în Monitorul Ofi­ cial al României nr. 777 din 5 decem­ brie 2001, partea I. În consecinţă, recomand medicilor de familie care doresc să desfăşoare şi activitatea de asistenţă medicală în unităţi de învăţământ, că anterior oricărei iniţiative să-şi însuşească pe deplin dispoziţiile cuprinse în acest ordin, îndeosebi cele privind atribuţiile medicilor şi cadrelor medii sanitare (anexele 1 şi 4), metodologia priv­ ind examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi (anexa nr.

8), desfăşurătorul activităţilor lunare în cabinetele medicale din grădiniţe şi şcoli (anexa nr. 9) etc.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

legislație

2011

Concediile medicale – o povară administrativă pentru MF

Concediile medicale reprezintă o povară financiară pentru CNAS și MS – numai în 2009 au fost plătite concedii medicale în valoare de 230 milioane euro.

Dr. Adrian Grom Deși Ordonanța de Urgență a Gu­ vernului 158 din 2005 era suficient de încurcată, Ministerul Sănătății a emis Ordinul MS nr. 430 din 2010 pentru a modifica normele de aplicare a ordonanței de mai sus astfel încât să implementeze măsuri și mai drastice de reducere a concediilor medicale.

Nerespectarea acestor legife­rări este considerată contravenție și de aceea se poate amenda de către organele de control stabilite prin lege. Cuantumul exagerat al acestei amenzi (5.000 lei) evidențiază clar caracterul punitiv al legii și dorința legiuitorului de a reduce acordarea de concedii medicale, chiar dacă ele sunt necesare (de cele mai multe ori amenda depășește cu mult prejudiciul cauzat angaja­ torului sau fondului național unic de asigurări de sănătate prin eliberarea concediului) mai ales că metodologia de control vizează mai mult caracterul formal al acordării

concediului și mai puțin caracterul medical.

Modificarea prin Ordinul MS Nr. 430 a fost contestată în contencios administrativ de către CMR, a fost contestată și prin avocatul poporului iar medicii care au contestat în justiție amenzile primite pe baza acestui ordin au câștigat procesele.

Motivațiile sunt multiple și corecte din punct de vedere juridic.

Ordinul MS încalcă mai multe principii de drept (stabilirea unui domiciliu forțat pentru pacient, necorelarea amen­zii cu gravitatea faptei iar metodologia de control a fost emisă mult după încheierea ”campaniei de amendare a medicilor”). În plus, acest ordin trebuie aprobat și de Parlament, iar mo­ dificările făcute de Parlament pot schimba caracterul legii (deja comisiile de specialitate au modi­ ficat radical textul ordinului dar votul decisiv va fi în plen).

Retroactivitatea certificatului de CM este de maxim 24 de ore

Dar până atunci legea trebuie respectată așa cum e ea. Pas cu pas metodologia de eliberare a unui concediu medical (CM) de către medicul de familie este următoarea: 1. Asiguratul (în acest caz cel ce plătește contribuția de 0,75% și a realizat cel puțin 22 de zile de cotizare în ultimele 12 luni sau s-a aflat în alte situații - concediu pentru creșterea copilului, student la zi, etc) se prezintă la medicul de familie pentru eliberarea unui concediu medical având asupra lui adeverința din care să rezulte numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni1. De asemenea, trebuie să completeze declarația pe proprie răspundere prin care este de acord cu condițiile acordării CM. Notă – medicul este obligat să menționeze pe această declarație dacă tratamentul necesită părăsirea domiciliului2.

2. Dacă data prezentării nu este data la care a debutat boala

atunci retroactivitatea (data de­ bu­tului concediului) certificatului de CM este de maxim 24 de ore.

Retroactivitatea se aplică exclusiv certificatului de concediu inițial.

Dacă este vorba de un CM în continuare atunci data acordării nu trebuie să depășească ultima zi a concediului medical anterior2.

3. Există o singură excepție de la regula anterioară – concediul pentru sarcină și lehuzie. Acesta se poate acorda retroactiv și pentru luna anterioară. În cazul concediilor de risc maternal, data de la care începe concediul nu poate fi mai

devreme decât cu 24 de ore de la data prezentării la medicul de familie, chiar dacă data la care a fost recomandat acest concediu de către medicul de medicina muncii este mai veche.

Notă: Pentru concediul de sarcină și lehuzie nu este necesară adeverința privind numărul de zile de concediu din ultimele 12 luni, acest concediu nefiind de boală.

Dar dacă în interiorul acestui concediu se acordă și un concediu medical pentru boală atunci este necesară adeverința. (continuare în numărul următor)

puls SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

MF, specialitatea cu cea mai dezvoltată conştiinţă socială Conferinţa de Neuropshiatrie pentru medicii de familie, a treia ediţie, Bucureşti, 5-6 noiembrie 2010 Dr. Cristian Sever Oană

T

ema ediţiei de anul acesta a fost agresi­ vitatea şi violenţa ca forme de patologie socială. Atitudinea agre­sivă şi comportamentul vio­ lent au ajuns să fie „normale” în societatea românească. Majori­ tatea populaţiei nu le mai sesizează şi le acceptă ca atare.

Intimidarea, desconsiderarea, jignirea, mimica şi gestica agresive până la violenţa fizică propriuzisă sunt prezente în Parlament, la televizor, pe străzi, în şcoli, la locul de muncă. În asistenţa medicală primară noi le simţim şi le vedem zilnic. Medicii de familie formează specialitatea cu cea mai dezvoltată conştiinţă socială şi prin urmare sunt cei care trebuie să le identifice primii ca să le descurajeze, să educe pacienţii, în sensul stăpânirii lor sau să se protejeze pe ei înşişi. Nu în ultimul rând, agresivitatea şi violenţa sunt manifestări ale unor suferinţe cu substrat biologic care trebuie diagnosticate şi tratate de medici.

Conform tradiţiei, Conferinţa a fost deschisă cu o masă rotundă în cuprinsul căreia participanţii au definit cadrul problemei. Au fost relevate pe rând aspectele medico-legale (prof. dr. V. Beliş), psihiatrice (prof. dr. F. Tudose), etice (prof. dr. A. Restian), fami­ liale (conf. dr. Minerva Ghinescu), educaţionale (dr. Daniela Şte­fă­nescu) şi biologice (dr. S. C. Oană). Concluzia mesei rotunde, şi a Conferinţei de altfel, a fost că violenţa are substrat gene­ tic, mecanisme neuronale, este selectată de evoluţie, dar poate fi stăpânită prin educaţie. Ale­ lele scurte ale genei MAOA (monoamino-oxidaza tipA) şi ale genei 5HTT (5-hidroxitriptamin transporter), implicate în meta­ bolismul şi transportul serotoninei, predispun la violenţă. Vestea proastă este că peste 30% dintre bărbaţi au una sau ambele variante

genetice. Vestea bună este că un purtător de „gene ale violenţei”, dacă este crescut într-o familie caldă, iubitoare şi protectoare, nu ajunge niciodată să le exprime.

Altfel spus fenotipul bate genotipul.

Influenţele educative din familie, şcoală şi societate sunt hotărâtoa­ re, în acest caz. Din punct de vedere evoluţionist, presiunea s-a exer­citat asupra bărbaţilor aflaţi în competiţie pentru femei, care să le asigure descendenţi. Bărbaţii mai violenţi aveau un acces mai mare atât la resurse de hrană cât şi la femele. În schimb aveau şi o durată de viaţă mai scurtă, majoritatea sfârşind violent. Un bărbat necăsătorit avea o şansă de trei ori mai mare să fie ucis faţă de un bărbat căsătorit. Rolul societăţii este tocmai acela de a limita sever violenţa şi a stimula cooperarea între membrii ei. Mitul „bunului sălbatic”, pe care l-a stricat societatea modernă, este o iluzie izvorâtă din mintea lui Jean Jaques Rousseau şi pe care au propagat-o cu inconştienţă intelectualii de stânga, care pre­ ferau să facă revoluţii prin berării decât cercetări pe teren.

Prima sesiune ştiinţifică a con­ ferinţei a cuprins un studiu po­pu­laţional privind riscul de sui­cid în populaţia generală şi unele propuneri de intervenţie în asistenţa primară (psih. Melinda Boros şi dr. S. C. Oană).

Sinuciderea nu survine din senin, ci se planifică, şi majoritatea sinu­cigaşilor îşi vizitează medicul de familie în luna dinaintea comite­rii faptei.

De aceea, este o opor­tunitate extraordinară pentru medicul de familie să-i identifice şi să-i descurajeze de la acest act. Cea mai eficientă metodă este să-i întrebi direct pe toţi depresivii sau cei cu tulburări mintale dacă au de gând să se sinucidă.

Majoritatea mărturisesc!

Următoarele lucrări au fost o prezentare a depresiei (dr.

Gabriela Marian) şi un studiu

SE EDUCĂ Agresivitatea, legată de mica copilărie Mecanismele neurologice sunt reprezentate de neuronii în oglindă, din lobii frontali. Rolul acestor neuroni este de a ajuta individul să imite ceea ce vede. Aşa învaţă să cânte la vioară, să joace tenis dar şi să dea cu cuţitul. De aceea este important ceea ce vede un om în mica copilărie atât în jurul tău cât şi la televizor. Răspunderea părinţilor şi a şcolii este enormă, dar nici media nu este inocentă.

privind violenţa conjugală (dr.

Minerva Ghinescu). Apoi dr.

Rodica Tănăsescu a moderat un simpozion privind tulburarea de deficit de atenţie cu hiperactivitate, la care au participat dr. Raluca Grozăvescu şi Psih. Domnica Pe­ trovai. Depresia cu aspectele sale neurobiologice a fost readusă în atenţia participanţilor de dr.

V. Marinescu, iar dr. F. Tudose a vorbit despre depresia vârstnicului, care este frecvent neglijată, şi rolul medicului de familie în acest caz.

După pauza de prânz, conf. dr.

C. G. Curcă a explorat în detaliu toate aspectele medico-legale ale violenţei. Psih. M. Ciumăgeanu a demonstrat dificultăţile gestionării emoţiilor medicului în cursul con­ sultaţiei şi riscul privind creşterea agresivităţii în acest context. Au urmat alte trei lucrări, coordonate de prof. dr. Lidia Nica Udangiu şi prezentate împreună cu cola­ boratorii, despre neurobiologia agresivităţii, diagnosticul şi abor­ dările terapeutice actuale ale sindromului discomportamental vio­lent. Sociologul şi ziaristul Val Vâlcu a analizat pe scurt violenţa în presă. Dr. Amalia Ene a prezentat durerea neuropată şi interferenţele ei cu manifestările psihice, iar dr. O. Popa Velea a vorbit pe larg despre sindromul de „burn out” la medici şi despre cum, nerecunoscut la timp, acesta poate duce la diverse forme de violenţă. O modalitate practică de vindecare aflată la îndemâna medicilor loviţi de acest sindrom este de a participa la sesiunile de grup Balint, un fel de psihoterapie de grup făcută de colegi empatici.

Psih. A. Cambosie a prezentat pe larg complexitatea aspectelor psihologice în cazul abuzului sexual şi intervenţiile psihoterapeutice disponibile. Sesiunea de seară s‑a încheiat cu prezentarea făcută de dr. Rodica Tănăsescu şi dr.

Sandra Adalgiza Alexiu sistemului de educaţie medicală on-line.

Seara s-a încheiat cu un concert susţinut de Jazzebel cu melodii clasice româneşti şi franţuzeşti.

Ziua a doua a debutat cu două studii privind violenţa şcolară efectuate de psih. Doina Săucan şi respectiv psih. Cornelia Popa de la Institutul de filozofie şi psihologie al Academiei Române.

A urmat psih. Aurora Liiceanu cu o conferinţă despre formele noi de prezentare a violenţei umane.

Dr. A. Restian a sistematizat, în prezentarea sa, etiopatogenia violenţei. Noile terapii în durerea neuropată au fost prezentate

Sesiunile de Grup Balint - modalitate de a trata sindromul de “burn out”

Sindromul de „burn out” la medici, nerecunoscut la timp, poate duce la diverse forme de violenţă. de dr. Vasile Titus Mihai. Prof.

Dr. Cătălina Tudose a prezentat greaua problemă a agresivităţii pacientului cu demenţă senilă.

Tulburările somnului şi soluţiile la îndemână în asistenţa primară au fost prezentate de Dr. Rodica Tănăsescu. Conferinţa s-a încheiat cu lansarea publică de către dr.

Nana Pârcălabu a serviciului Callmed. În paralel cu sesiunea principală s-au desfăşurat trei ateliere prac­ tice despre depresia adultului (dr.

S. C. Oană şi dr. Boroş), depresia post-partum (dr. Daciana Toma) şi atelierul Balint (dr. Varadi şi dr.

Popa). În fine, un congres este o pierdere de timp dacă nu îţi dă ceva inconfortabil de gândit şi

nu te îndeamnă să-ţi revizuieşti cunoştinţele sau atitudinile. Ideea inconfortabilă a acestei conferinţe este că violenţa face parte din noi şi de aceea trebuie să o identificăm, să o studiem şi să o îngrădim. Multe boli nu fac decât să scoată în evidenţă substratul violent, prin îndepărtarea bariere-­ lor psihologice şi sociale Întoar­ cerea la „starea naturală” nu este o opţiune! Procesul civilizării cu scopul reducerii violenţei trebuie reluat de la zero cu fiecare nouă generaţie. Familia copilului are rolul primordial în acest proces.

Participanţii au fost vădit in­ teresaţi de subiectele discutate căci nu au părăsit sala şi au ales cu greu între sesiunea principală şi ateliere.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

puls SNMF

Manifestări ale organizaţiilor medicilor de familie în anul 2011* IANUARIE

Simpozion local 13.01.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Boli respiratorii 2) Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti (AMFB) 3) Daniela Ştefănescu

FEBRUARIE

Simpozion local 10.02.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Bolile rinichiului 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu Conferinţă regională 02.2011 1) Maramedica 2) SJMF/MG Maramureş 3) Gheorghe Lascu Medical Forum 22 - 23.02.2011, Timişoara 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion

MARTIE

Simpozion local 10.03.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Patologia reproducerii 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu Medical Forum 15 - 16.03.2011, Târgu-Mureş 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Conferinţa Naţională de Medicina Familiei 23 - 26.03.2011 1) Echilibrul delicat între ştiinţă, artă şi comunicare 2) AMFB şi SNMF/MG 3) Sandra Alexiu

APRILIE

Conferinţă regională 7 - 8.04.2011 1) Actualităţi în medicina de familie - abordări multidisciplinare 2) AMF MEDFAM Bihor 3) Eva Monica Vajda Medical Forum 12 - 13.04.2011, Iaşi 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Simpozion local 14.04.2011 1) Top 10 patologie în MF - Activitate preventivă în medicina familie (vaccinuri, îngrijirea gravidei, medicina omului sănătos, prevenţie pe mai multe paliere) 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu Conferinţă regională 22 - 23.04.2011 1) Rolul Asistenţei Medicale Primare într-un sistem normal de sănătate 2) AMF/MG Alba 3) George Haber

MAI

Medical Forum 05 - 06.05.2011, Bucureşti

2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Conferinţă regională 12 - 15.05 2011 1) Probleme ale practicii medicale de familie în mediul Rural + Forumul Internaţional Euripa (ed. a doua) 2) SMF/MG Prahova şi SNMF + Departamentul de medicină de familie în rural şi în zone izolate 3) Simona Schnelbach, Sandra Alexiu Medical Forum 17 - 18.05.2011, Bacău 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Simpozion local 19.05.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Boli neuro-psihiatrice 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu Conferinţă regională 27 - 29.05.2011 1) „Zilele medicinei de familie craiovene” - ediţia II-a 2) SNMF/MG - Filiala Dolj 3) Carmen Adriana Dogaru

IUNIE

Conferinţă naţională 06.2011 1) URGEMED 2) Academia Medicală Română şi AMFB 3) Rodica Tănăsescu Medical Forum 14 - 15.06.2011, Constanţa 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Curs local 17 - 19.06.2011 1) Şcoala de Vară Horezu (I) 2) APMF/MG - Vâlcea 3) Cristiana Bărăgănescu

IULIE

Conferinţă naţională 30.06 - 02.07.2011 1) Ziua Medicului de Familie 2) SNMF/MG - Filiala Iaşi şi SNMF 3) Anca Deleanu Curs local 15 - 17.07.2011 1) Şcoala de Vară Horezu (II) 2) APMF/MG - Vâlcea 3) Cristiana Bărăgănescu

SEPTEMBRIE

Conferinţă regională 01 - 03.09.2011 1) Zilele medicale constănţene 2) AMF Tomis - Constanţa 3) Laura Condur ConferinȚĂ regionalĂ 16 - 17.09.2011 1) Pediatrie pentru medicii de familie 2) AMFB 3) Daniela Ștefănescu, Sandra Adalgiza Alexiu Conferinţă regională 09.2011 1) Probleme de diagnostic şi tratament în medicina de familie 2) AMF Bacău

3) Marilena Căliman Medical Forum 20 - 21.09.2011, Piteşti 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Conferinţă regională 22 - 24.09.2011 1) A doua Conferinţă regională a Regiunii de Nord VEST - Cluj 2) AMF Cluj 3) Cornel Pop

2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu

OCTOMBRIE

Simpozion local Lunar, ultima joi Tema se comunică lunar AMF Tomis-Constanţa 3) Laura Condur

Conferinţă naţională 06 - 08.10.2011 1) Medicina de familie, prezent şi perspective 2) SMF/MG Arad 3) Adrian Darabanţiu, Adrian Maghera Conferinţă regională 13 - 15.10.2011 1) Zilele Medicale Sătmărene, ediţia a VIII-a 2) AMF Satu-Mare 3) Călin Bumbuluţ Conferinţă regională 13 - 15.10.2011 1) Medicina de familie - prima linie în asistenţa medicală 2) SMG/MF Brăila 3) Viorica Naumov Conferinţă regională 14 - 15.10.2011 Pediatrie pentru medicii de familie 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu, Sandra Alexiu Medical Forum 25 - 26.10.2011, Oradea 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion

NOIEMBRIE

Conferinţă regională 11.2011 1) Neuropsihiatrie pentru MF 2) AMFB 3) Cristian Sever Oană Medical Forum 08 - 09.11.2011, Baia Mare 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion Simpozion local 10.11.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Boli infecţioase 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu Medical Forum 22 - 23.11.2011, Sibiu 2) mf – ziarul medicului de familie şi SNMF 3) Rodica Tănăsescu, Silvia Ion

Decembrie

Simpozion local 08.12.2011 1) Top 10 patologie în MF (copii şi adulţi): Cardiologie, inimă şi vase

alte manifestĂri Simpozion local Lunar, a treia miercuri Tema se comunică lunar SNMF/MG - Filiala Sibiu 3) Loredana Piloff

Simpozion local Lunar, ultima vineri 1) Tema se comunică lunar 2) AMMG/MF Mureş 3) Ileana Mihăescu Simpozion local Lunar, ultima vineri 1) Tema se comunică lunar 2) AMF/MG Olt 3) Viorel Rădulescu Simpozion local La 2 luni 1) Tema se comunică periodic 2) AMG/MF Covasna 3) Lucia Seres Simpozion local Lunar, ultima vineri 1) Tema se comunică lunar 2) SMF/MG Arad 3) SMFA - Adrian Maghera; PMFA Adrian Dărăbanţiu Simpozion local Lunar, a treia joi 1) Tema se comunică lunar 2) Departamentul Profesional Ştiinţific al PMF Timiş 3) Claudia Iftode Simpozion local Lunar, a doua miercuri din lună Tema se comunică lunar AJMG/MF Suceava 3) Irina Franciuc Simpozion local Lunar, la începutul lunii, în perioada de raportare, de regulă vineri 1) Tema se comunică lunar 2) AMMF-MG Dâmboviţa 3) Ileana Dumitrescu Simpozioane - umbrelă Local - trimestrial 1) Temele se comunică pe parcurs 2) AMFB 3) Daniela Ştefănescu

*Eventuale corecturi vor fi anunţate în ziarul MF. Pentru date de contact accesaţi secretariatul SNMF Legenda: 1) denumirea/tematica; 2) organizator; 3) persoana de contact

10

reporter mf interviu cu:

Prof. dr.

Vasile Astărăstoae

Preşedintele Colegiului Medicilor din România

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

„Medicii de familie sunt precum infanteria într-un război“

“Medicina are, mă repet, o tradiţie asclepiană, a cunoaşterii, capitol la care nu stăm rău, dar are şi tradiţia samariteană, a devoţiunii şi a compasiunii, care a fost marcată precum întreaga societate românească şi sper că următoarele generaţii vor reuşi să reabiliteze această tradiţie.”

Interviu realizat de

Mirela Boroeanu

M Redactor-șef mf

edicina de fa­milie ar trebui să fie o prioritate într-un sistem medical?

Nu există sistem de sănătate în lu­ me care să nu se bazeze pe medi­cina de familie, indiferent cum i se spune specialistului, medic generalist sau medic de familie. În mod nor­ mal vorbim de apropierea serviciilor medicale de populaţie, vorbim des­pre justiţie distributivă, depre etica actului medical, în general vorbim despre un sistem centrat pe pa­ cient. Şi cine este mai aproape de pacient decât medicul de familie, el este sfătuitorul şi primul care ia con­tact cu pacientul. Dacă se doresc servicii medicale de calitate atunci este necesară construirea unui sis­ tem de medicină primară puternic.

Pentru mine, medicii de familie sunt precum infanteria într‑un război, ea cucereşte teritorii. Poţi avea tancuri şi aviaţie, dar dacă nu ai pus piciorul pe acel „pământ” înseamnă că nu l-ai cucerit. Şi totuşi sunt anumite sem­na­le, peste tot în lume se consta­ tă, din partea autorităţilor sta­tale, tendinţa de a neglija medi­ci­na de familie, de a se concen­ tra mai mult pe partea curativă şi mai puţin pe prevenţie.

Este o tendinţă care apare din partea oricărui guvernant. Este mai spectaculos să arăţi ce cazuri tratezi, să investeşti în medicina de performanţă, ca imagine dă mult mai bine. Pe când medicina preventivă este nespectaculoasă şi costă. Deşi calculele pe termen lung demonstrează că mult mai multe vieţi sunt salvate prin medicina primară, prin prevenţie şi depistare precoce, există o tendinţă a secolului nostru care pune accent pe imagine, în detrimentul calităţii.

Din poziţia pe care o ocupaţi aş vrea să-mi spuneţi care credeţi că sunt motivele pentru care statutul medicului din România s-a deteriorat dramatic în ultima perioadă.

Este un motiv general, care pe unii o să-i şocheze, eforturile

ideologiştilor comunişti, de a spăla creierul, s-au realizat, omul de tip nou există. Acesta a fost învăţat să dispreţuiască valorile, să dispreţuiască elita, să aibă un comportament conflictual, să aibă frustrări majore, să nu fie dispus la dialog. Nu în ultimul rând este un om care nu are o educaţie civică. Atunci, dacă societatea este formată din astfel de persoane şi mai ales dacă în mediu decizional există astfel de indivizi, este şi normal ca un corp profesional care îşi afirmă valorile, care are anumite reguli de comportament, să irite. Pe de altă parte şi presa a contribuit foarte mult la acest aspect, în acest moment ea nu este liberă şi nu se mai raportează la valori.

Să nu negăm, chiar şi cei care au valoare şi-au ales modele greşi­te, se sfâşie între ei, şi mă refer aici la ceea ce numim adevărata intelec­ tualitate. Şi ea contribuie la acest lucru pentru că nu promovează cul­tura dialogului, este marcată de sen­timente de invidie. De aceea nu tre­buie să ne mirăm că breasla medicală care îşi păstrează încă tradiţiile feudale, în sensul bun al cuvântului, este acceptată greu de către o astfel de societate în tranziţie. Dar uneori chiar şi ea mai contribuie la degradarea condiţiei medicului, prin atitudine. Noi, breasla medicală, mai avem mult de lucrat la capitolul generozitate, compasiune, fraternitate. Medicina are, mă repet, o tradiţie asclepiană, a cunoaşterii, capitol la care nu stăm rău, dar are şi tradiţia samariteană, a devoţiunii şi a compasiunii, care a fost marcată precum întreaga societate românească şi sper că următoarele generaţii vor reuşi să reabiliteze această tradiţie.

Poate fi acuzat sistemul că a contribuit la această degradare? În toată lumea sistemele au fost mai întâi construite şi mai apoi s-a pus problema adaptării lor, nu au existat politici de sănătate în baza cărora să se implementeze un anumit sistem. S-a făcut pe un utilitarism extrem, nu unul valabil, luând în calcul cost/eficienţă, nu cost/eficacitate. Ori eficienţa unui sistem de sănătate înseamnă să producă sănătate. Construcţia sistemelor s-a făcut pe raţiuni

economice, câţi bani introduc şi câţi bani vreau să-mi rămână. Este moral să evaluezi astfel sănătatea unei persoane, pe banii pe care îi cheltuieşti?

Un alt aspect este abandona­ rea, mai ales în statele sărace, a responsabilităţii sociale, obligaţia organizatorilor şi a factorilor politici de a proteja dreptul la sănătate al populaţiei, exprimat în scăderea morbidităţii şi a mortalităţii inutile.

Ori observăm că, mai ales în România, dar şi în alte state, se încearcă transferul responsabilităţii sociale către responsabilitatea individuală. Cetăţeanul este vinovat că nu se alimentează raţional, cetăţeanul este vinovat că nu şi-a dus copilul la vaccinare, fără să se gândească că e posibil ca acel cetăţean să nu aibă posibilitatea să aleagă. Dacă are un ajutor de şomaj de 5 milioane, degeaba îi recomand alimentaţie eco, raţională, sănătoasă, pentru că el cumpără şi mănâncă ceea ce îşi poate permite.

Superficialitatea, care uneori ne caracterizează, face ca glasul experţilor să fie mai puţin vocal decât glasul decidenţilor şi al factorului politic. Ori, un politician ia deciziile cu un ochi pe sti­cla televizorului şi cu celălalt la barometrele sondajelor publice.” Şi-a abandonat sistemul de Sănătate din România pacienţii, dar şi personalul medical?

Eu la acest moment nu ştiu ce înseamnă sistemul medical în România. Este o himeră, este rezultatul opiniilor fiecărei persoane care a avut putere de decizie. Fără să aibă la bază nici un fel de analiză, fără să fie investigate pe dovezi care sunt nevoile de sănătate ale pacientului român s-au copiat diferite sisteme, şi pentru că nu există un sistem universal de sănătate, fiecare ţară şi l-a construit în funcţie de necesităţi. Nu s-a avut o filosofie a construcţiei, nu s-a reformat pe

Muribund

Fără bani şi fără personal calificat Sistemul de Sănătate este subfinanţat, în 20 de ani România a fost tot timpul în coada Europei, în ceea ce priveşte investiţia în sistemul de sănătate, 3,6% din PIB comparativ cu 6% - 8% alocate de ţările central şi est europene şi cu 10%-12% ale ţărilor din vest.

A doua condiţie ca sistemul să funcţioneze este condiţia unamă calificată. În momentul în care ai cel mai mic număr de medici pe cap de locuitor dintre cele 48 de ţări monitorizate de către Biroul European al OMS (până şi Albania ne-a depăşit), în urma noastră a rămas numai Kirghistan, nu putem vorbi despre personal calificat.

baza unor studii de impact şi pe baza consultării tuturor actorilor din sistem şi a “cetăţii”, pentru că sistemul este făcut pentru pacient, nu pentru un anumit partid.

Neexistând această consultare, şi prin atitudinea paternalistă că “ştim noi mai bine”, avem ceea ce avem acum. Este un sistem subfinanţat, în 20 de ani România a fost tot timpul în coada Europei, în ceea ce priveşte investiţia în sistemul de sănătate, 3,6% din PIB comparativ cu 6% - 8% alocate de ţările central şi est europene şi cu 10% - 12% ale ţărilor din vest.

A doua condiţie ca sistemul să funcţioneze este condiţia unamă calificată. În momentul în care ai cel mai mic număr de medici pe cap de locuitor dintre cele 48 de ţări monitorizate de către Biroul european al OMS (până şi Albania ne-a depăşit), în urma noastră a rămas numai Kirghistan, despre ce personal calificat putem vorbi.

Tot timpul s-a subliniat corupţia în sistem, dar acest management cine îl face? Politizarea excesivă a acestor structuri a făcut ca managementul să fie neperformant.

Cine a numit manageri? Medicii, pacienţii, colectivitatea? Structurile de partid au impus anumiţi manageri. Unii s-au dovedit a fi buni, alţii s-au dovedit a fi răi. Iar acum vine descentalizarea, un lucru foarte bun în sine, să apropii serviciile de sănătate de interesele comunităţii. Dar, efectele se văd cu ochiul liber. Singura preocupare a autorităţilor locale, exprimate de Consiliile Locale, a fost schimbarea managerilor de spitale, dacă înainte aceştia aparţineau unui singur partid acum s-au împărţit spitalele pe partide politice.

Eu cred că un sistem centrat pe pacient este acela care dă valori etice acelui sistem. Trebuie să existe o egalitate de şanse, de acces al pacientului la servicii de sănătate şi atunci îl construieşti astfel încât pacientul din comuna

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

Coarnele Caprei să aibă aceleaşi şanse de acces la servicii de calitate ca şi cel din Bucureşti.

Nu există în lume sistem de să­nătate perfect dar dacă pleci de la valori, mergi la finanţare apoi la ma­ nagement, poţi construi un sistem care să fie centrat pe pacient, pentru că te-ai gândit la acesta.

O reformă ca orice reformă presupune şi măsuri mai puţin populare şi nici un ministru de până acum nu a avut curajul să‑şi asume aceste măsuri pentru că i s-ar fi erodat imaginea lui şi formaţiunii din care face parte.

Aceste măsuri sunt nepopulare dacă sunt luate fără a avea o vi­ziune. Cetăţeanul este tratat ca pe un ignorant, nu i se explică impor­ tanţa şi obiectivul acelor măsuri.

Dacă îmi spui mie, cetăţean, că se iau acele măsuri pentru a se face economie de bani nu mă vei convinge niciodată. Un sistem de sănătate nu-l construiesc ca să fac economie de bani, ci ca să producă sănătate, să-mi dea o siguranţă, să‑mi scadă morbiditatea. Neexis­ tând o asemenea construcţie, măsu­ rile nepopulare care s-au dorit a fi luate sunt lipsite de viziune. Lipsa de credibilitate, lipsa de orizont, de încredere şi mai ales minciuna, fac ca măsuri nepopulare, dar necesa­ re, să nu fie acceptate de către po­ pu­laţie. Dacă operaţia este reuşită şi pacientul a decedat, mulţumesc!

Vă ştiu un partizan al ideii ca banii Sănătăţii să fie cheltuiţi în domeniu, să nu intre în bugetul consolidat. Actualul ministru intenţioneză să subordoneze Casa şi să preia acel fond.

Dar de ce trebuie să-i administreze ministerul? Cu această măsură nu sunt de acord, pentru că este o măsură centralizatoare. Este drept că ea se aplică în Marea Bitanie şi în Italia, şi iarăşi ajungem să creăm un hibrid. Avem un fond social de sănătate format din contribuţii ale asiguraţilor şi în acelaşi timp dorim ca gestionarea banilor să o transferăm către o instituţie de stat, care va fi întotdeauna o instituţie politică. Nici la ora actuală, CNAS

Lipsa de credibilitate, lipsa de orizont, de încredere şi mai ales minciuna, fac ca măsuri nepopulare, dar nece­ sare, să nu fie acceptate de către populaţie.” nu funcţionează optim, dar asta nu înseamnă că trebuie să etatizăm procesul. Consiliul de Administraţie al CNAS trebuie să aibă autonomie, şi trebuie constituit aşa cum a fost prevăzut în prima formă a legii adop­­ tată în Parlament. Aceasta pre­ve­dea ca în componenţa CA să intre per­ soa­ne alese de asiguraţi, adică de pacienţi. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească persoana eligibilă vizau studiile, experienţa. S-a schim­bat legea spunându-se că este prea costisitor să se organizeze aceste alegeri. Şi acum ce avem în CA? Persoane care nu au competenţă în acest domeniu. În Germania, de exemplu, casele sunt administrate de medici şi de sindicate iar statul nu se amestecă deloc. Pe când la noi, sistemul este hibrid şi în mo­ mentul în care nu eşti exigent cu

2010 -

ianuarie

2011

cei care pot face parte din acest con­siliu, nu ne mirăm că nu au com-­ petenţe. Îmi aduc aminte că pe vre­mea în care eram consilier la Iaşi mi s-a propus să fac parte din CA, dar am refuzat din cauza lipsei de timp.

Atunci în locul meu a fost propus un tehnician auto, numai pentru că făcea parte dintr-un anumit partid.

La întrebarea mea dacă acesta cunoaşte măcar Legea Asigurărilor de Sănătate răspunsul a fost: “Nu, domnule profesor, dar vă promit că o s-o-nvăţ”. Şi a fost trimis acolo.

Aceste persoane “gestionează” fondurile. Dar nu înseamnă că tre­buie să distrugi un sistem de asigurări de sănătate numai pentru că aceste inconveniente pot fi repara­ te. Nu am nimic împotrivă ca CNAS să treacă în subordonarea ministe­ rului, dar atunci să se desfiinţeze acest fond. Cât timp spunem că vrem un sistem de asigurări ar bine să-l lăsăm să fie autonom. Aceşti bani nu sunt nici taxe, nici impozite, ei sunt contribuţia asiguratului. Făcând o paralelă: eu îmi închei o asigurare privată de viaţă şi statul decide să mi-o treacă în bugetul consolidat. În plus, nu există nici o evidenţă a gestionării acestor fondrilor, întrebaţi şi Dvs. cât a fost colecta din taxa de viciu şi cât a ajuns la MS. Mie mi s-a spus cât a ajuns la minister dar ni­meni nu ştie cât este suma colecta­tă. Dacă păstrăm această opacita­te, atât timp cât CNAS nu afişează pe site execuţia bugetară pe capi­ tole, dacă se păstrează această aroganţă iar pacientul nu poate să vadă ce se întâmplă cu banii lui, va fi o construcţie proastă. Vom avea aceeaşi risipă dacă nu construim mecanisme flexibile pentru ca banii să fie dirijaţi rapid, dacă nu promovăm politici în sănătate, să punem în practică ceea ce afirmăm: aceea că asistenţa primară trebui să fie mai aproape de pacient şi ea trebuie să fie recunoscută de pacient şi să fie un adevărat baraj pentru costurile mari din spitale.

Ne reîntoarcem la medicina primară, ce ar trebui să facem ca ea să-şi îndeplinească rolul? În momentul în care în medicina pri­mară îmi plăteşti prost sau per capi­ta, mă obligi să-mi iau pe listă un număr mai mare de pacienţi, pentru că altfel nu supravieţuiesc. Atât timp cât pentru medicina de familie aloci cel mai mic procent din Europa, chiar mai puţin decât Bulgaria, în acel mo­ment nu poţi avea încredere că ea va constitui un baraj. Pentru a supra­ vieţui, un medic de familie trebuie să aibă măcar 1.600 – 1.700 de pacienţi pe listă. Măreşte-i valoarea punctului sau dă-i aceiaşi bani pen­tru o listă de 500 de pacienţi şi atunci pacientul se va putea duce la pa­ cient acasă, va putea face muncă de informare şi prevenţie. Este foar­te simplu să spui: nu avem bani, nu facem. În momentul în care declari că Sănătatea şi Educaţia sunt priori­ tăţi naţionale, dar aloci cele mai mici fonduri, înseamnă că nu respecţi aceste priorităţi. Ori în acestă perio­adă de criză, ţările civilizate au alocat fonduri suplimentare la Educaţie, Să­nătate şi Cercetare, iar ţările care au ieşit din criză s-au axat pe aceste do­menii care aduc plus valoare. Româ­ nia are foarte multe nevoi, dar mai ales în perioadă de criză bugetul se construieşte pe priorităţi şi nu pe nevoi. Îmi trebuie autostradă, dar cine spune că trebuie să o constru­ iesc eu? De ce nu o cesionez?

reporter mf

11

În România, datul cu părerea şi politizarea excesivă a sistemului şi-au pus amprenta.

S-au luat elemente din sistemul sanitar german, din cel englez, francez şi s-a construit un hibrid care nu poate funcţiona.”

12

evidențe

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

Un deficit de 28.000 de medici în sistemul de sănătate România mai are nevoie de 7.000 - 8.000 de medici potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii. Dar pentru a ajunge la media europeană, sistemului de sănătate autohton îi mai sunt necesari încă 28.000 de doctori.

Nicoleta Puiu

Un medic român face cât doi alţi doi din Europa! Aceasta este concluzia la care se ajunge din datele prezentate de Petru Crăciun, directorul general al companiei de analize şi studii de piaţă Cegedim România. Sistemul de sănătate autohton funcţionează în prezent cu numai 36.780 de medici. În anul 2000 erau activi aproximativ 45.000 de doctori.

“Numărul de medici la 100 de locuitori din România este la jumătatea mediei europene. Ca să ajungem la media europeană ne‑ar mai trebui 28.000 de doctori”, precizează Petru Crăciun.

mente ar trebui să fie măcar comparabile. În cazul ideal, trebuie să avem mai mulţi specialişti în ambu­ latoriu”, precizează Petru Crăciun.

Medici - tip de localitate

Medicina de familie n Orașe medii

n Orașe mari

Medicina de familie n Spitale

n Ambulator

Sursa: Cegedim Romania

una în oraşele mari, cu specialişti, spitale şi farmacii relativ suficiente, şi alta, în zona rurală şi a localităţilor mici – cu medici de familie supraîncărcaţi, dar fără facilităţi medicale populate cu resursa umană necesară, medicii specialişti. Nici la capitolul asistenţi, infirmieri sau îngrijitori, nu stăm mai bine.

Distribuţia geografică a popu­ laţiei arată că 60% dintre români locuiesc în oraşele mari, 20% în

Tabel 1

Top SpecialitĂȚi

Sursa: Cegedim Romania

2008 34,642 12,484 2,511 1,728 2,147 1,306 1,007 882 888 647

2009 39,194 13,744 2,379 2,011 2,034 1,447 1,169 1,026 1,047 954

2010 36,780 13,432 2,09 1,903 1,772 1,305 999 970 916 906

? 2009 13.1% 10.1% -5.3% 16.4% -5.3% 10.8% 16.1% 16.3% 17.9% 47.4%

Tabel 2

Top descresteri 2010 Specialitate Total Medicină sportivă Medic rezident Chirurgie pediatrică Anatomie patologică Anestezie și terapie intensivă Chirurgie toracică Sănătate Publică și Management Igienă Radiologie - imagistică medicală Sursa: Cegedim Romania

Medici - alte specialități n Orașe mici si Rural

Medici - tip loc de munca

Cele două Românii

Specialitate Total Medicină de familie Medicină internă Ginecologie Pediatrie Chirurgie generală Anestezie și terapie intensivă Psihiatrie Medicină de laborator Cardiologie

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

de absolvenţi de medicină. Şi atunci, dintr-o dată, avem un număr mai mic de specialişti care intră în sistem decât cei care pleacă”, atrage atenţia prof. dr. Vasile Astărăstoae.

Cele 2.322 de posturi scoase la concurs de Ministerul Sănătăţii, din care doar 963 vor fi ocupate de către medici, nu oferă o imagine încurajatoare pentru viitor. Cu tot cu posturile deblocate de administraţiile locale, care au pre­ luat spitalele nu se va depăşi 10% - 15% din necesarul stabilit de normativele aceluiaşi Minister. În plus, promisiunea alocării a 6% din PIB pentru sănătate nu va deveni prea curând o realitate, în contextul

Cangrena de la capătul tunelului

În topul specialităţilor unde scăderea numărului de medici faţă de anul trecut depăşeşte 14% se află medicina sportivă (21,3%), medici rezidenţi (16,7%), chirurgie pediatrică (16,4%), anatomie patologică (14,9%), anestezie şi terapie intensivă şi chirurgie toracică cu câte 14,5%.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), profesor doctor Vasile Astărăstoae, afirmă că „sistemul de sănătate din Ro­mânia se confruntă cu trei pro­bleme esenţiale: subfinanţarea, orga­ni­ za­rea şi managementul, respectiv resursa umană”.

Harta României nu are pete albe în zonele rurale şi a oraşelor mici, doar în ceea ce priveşte activitatea economică. Sistemul de sănătate oglindeşte şi el, cele două Românii:

n r.3

? 2010 -6.20% -21.30% -16.70% -16.40% -14.90% -14.50% -14.50% -14.00% -13.50% -13.20%

? 2010 -6.2% -2.3% -12.1% -5.4% -12.9% -9.8% -14.5% -5.5% -12.5% -5.0%

Medici - alte specialități n Altele

localităţile medii şi alţi aproximativ 20% în cele mici şi în zona rurală.

Distribuţia geografică a medicilor, atâţia câţi mai profesează astăzi în România, arată o accentuare a dezechilibrelor sistemice Funcţio­ narea sistemului de sănătate la cote de avarie măreşte decalajele între oraşele mari şi localităţile mici - acolo unde accesul populaţiei la servicii de îngrijire a sănătăţii este pur şi simplu îngrădit!

“Aproape jumătate dintre me­ dicii de familie sunt în localităţile mici – 46,6%. Comparând cu da­ tele privind acoperirea populaţiei, putem spune că un medic de familie din localităţile mici are mai mulţi pacienţi decât un medic de familie din oraşele mari. Totodată, peste jumătate dintre specialişti, aproape 60%, sunt concentraţi în oraşele mari”, afirmă Petru Crăciun. Cele mai prost acoperite cu servicii medicale de specialitate sunt oraşele mici şi zona rurală, ceea ce arată că 20% din populaţie este lipsită de mijloacele necesare obţinerii acestora.

Medicina de familie este prin definiţie un serviciu de tip am­ bulatoriu. Ca atare, 87,2% dintre medicii de familie acţionează în acest segment. Totuşi aproape 13% dintre medicii de familie şi-au găsit alte ocupaţii în sistemul de sănătate, ceea ce sugerează că situaţia lor economică nu este una extraordinară. „Specialiştii sunt distribuiţi cu pre­ponderenţă în spitale – 57,9%. Şi asta este încă o problemă a siste­ mului nostru de sănătate, privind în perspectivă. Ponderea specialiştilor care actionează în ambulatoriu este mult prea redusă. Cele două seg­-

“Grav este că autorităţile nu recunosc existenţa fenomenului de părăsire a sistemului sanitar”, avertizează preşedintele Colegiului Medicilor. În doar o lună, au fost eliberate 180 de certificate de conformitate pentru medici care intenţionează să părăsească ţara. „Ieşirile nu sunt acoperite de intrări. Pe de o parte, prin blocarea posturilor. Pe de altă parte, prin acţiunile agresive de recrutare a specialiştilor de către marile fir­ me de recrutare internaţionale.

Sunt câteva specialităţi în lume, în care foamea de specialişti este atât de mare, încât se fac derogări.

Anatomia patologică, spre exemplu, este singura specializare pentru care în SUA nu mai trebuie să dai niciun fel de examen de confirmare.

La fel de căutate sunt însă şi alte specialităţi, cum ar fi anestezia şi terapia intensivă (ATI). Dispariţia specialiştilor ATI face ca spitalele să nu poată funcţiona”, spune prof. dr Astărăstoae.

Veniturile obţinute de medici au devenit neacceptabile pentru ei şi aceştia aleg să plece.

“Locurile la rezidenţiat au reprezentat cam 60% din numărul

„Din păcate sunt specialităţi importante unde descreşterile sunt de peste 15%. Datele nu sunt la zi, pentru că durata de actualizare este între trei şi şase luni, în funcţie de specialitate. Ele sunt însă actuale în ceea ce priveşte disponibilitatea dalor. Presupunerea noastră este că scăderea la zi, reală, este şi mai importantă” Petru Crăciun. economic actual. Motiv pentru care, oricând se poate întâmpla ca 12 minute de absenţă sau prizele chinezeşti să fie pretexte ale altor tragedii dintr-un sistem cronic subdimensionat.

“Nu avem un sistem de sănătate articulat. Iar construcţia unui astfel de sistem este obligaţia statului”, conchide preşedintele CMR. Luminiţa de la capătul unui tunel... obturat, nu dă semne că va mai apărea, într-un viitor apropiat. În locul ei s-a instalat o cangrenă care nici măcar prin amputare nu va putea fi îndepărtată.

Conferinţa Naţională

„Managementul Dislipidemiilor”

Conferinţa Naţională Managementul Dislipidemiilor a fost un eveniment ştiinţific organizat sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, în parteneriat cu Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi Societatea Română de Cardiologie. Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 19-20 noiembrie 2010, la Institutul Naţional de Statistică din Bucureşti şi a reunit medici din toată ţara.

Moderatorii acestei conferinţe au fost prof.univ.dr.

Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi prof.univ.dr. Eduard Apetrei, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, iar în calitate de speakeri au fost invitaţi medici renumiţi din specializarile: cardiologie, diabet, nutriţie şi boli metabolice, medicină internă. Printre invitaţi s-a numărat şi prof. univ. dr. Helena Gylling de la Universitatea Kuopio din Helsinki, Finlanda, care a dezbătut rolul esterilor de stanoli din plante în reducerea colesterolului. În cadrul Conferinţei Naţionale „Managementul Dislipidemiilor” au fost abordate subiecte privind prevenirea şi tratamentul dislipidemiilor, care au avut un bogat conţinut ştiinţific şi s-au constituit în informaţii de referinţă în domeniul cardiologiei, diabetului, nutriţiei şi bolilor metabolice. Evenimentula fost creditat cu opt puncte EMC.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

management

2011

Managementul general

13

VARIABILE

Condiţii decizionale

În planificarea strategică a organizaţiei/cabinetului, managerul/doctorul trebuie să evalueze cât mai judicios elemen­tele interne şi externe, să stabilească părţile tari şi părţile slabe, să identifice ameninţările şi oportunităţile.

Dr. Dorin Marius Gabor

Medic primar medicină de familie, Master în Business Administration Master în Management Sanitar

Ec. Daniela Gabor

Master în Management Sanitar

D

continuare din numărul trecut

ecizia este momentul esenţial, finalitatea oricărui proces de conducere şi se defi­ neşte prin hotărârea de a alege o anumită variantă de acţiune din mai multe posibile.

Decizia implică existenţa mai multor alternative pentru a putea face posibilă alegerea, fiind rezultatul

unui act deliberat, conştient şi urmărind un anumit scop.

Etapele procesului decizional sunt: 1. Identificarea problemei şi de­finirea obiectivului - corecta iden­ tificare a problemei constituie cel mai important pas în procesul decizional. Obiectivele problemei sunt formulate în termeni simpli: obiective de dezvoltare, obiective de consolidare, obiective speciale.

2. Culegerea şi analiza infor­ maţiilor relevante - odată ce pro­ blema a fost formulată poate începe căutarea informaţiilor relevante care să facă referire la toate aspectele problemei manageriale: tehnicoeconomice, sociale şi juridice.

3. Dezvoltarea alternativelor decizionale este etapa în care pe

cabinete medicale individuale

Caracteristicile deciziei Pentru ca o decizie să fie eficientă ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: n să fie fundamentată ştinţific n să fie luată de persoana autorizată n să fie luată la timp, să asigure operativitate şi unitate de acţiune n să fie simplă şi clară n să nu fie contradictorie

Procesul decizional cuprinde trei faze principale: pregătirea deciziei, determinarea prin anumite metode a soluţiei optime şi etapa de motivare, transmitere şi control a aplicării deciziei. baza informaţiilor culese şi analizate are loc identificarea cursurilor de acţiune posibilă. Există o serie de de metode şi tehnici bazate pe principiile creativităţii individuale şi de grup prin care pot fi identificate soluţiile posibile: brainstorming-ul, brainwriting-ul, sinectica, analiza valorii.

4. Evaluarea alternativelor deci­ zionale este etapa în care pe baza criteriilor de apreciere formulate în prealabil, fiecărei alternative decizionale îi corespund anumite consecinţe, numărul acestora fiind dat de numărul de criterii luate în considerare.

5. Alegerea celei mai bune so­luţii - experienţa profesională, intuiţia, bunul simţ sau metodele matematice ocupă locul central. Din punct de vedere ştiinţific se face pe baza optimizării, prezentându-se avantajele şi dezavantajele fiecărei alternative decizionale.

6. Implementarea şi monitori­ zarea aplicării soluţiei presupune elaborarea unui program de acţiune în baza căruia decizia capătă un caracter obligatoriu.

Practica managerială ne oferă ca instrument de analiză matricea SWOT.

(continuare în numărul următor)

Decizia implică acţiuni şi rezul­ tate viitoare care nu pot fi întot­ deauna prevăzute. De aceea condiţiile în care se ia decizia sunt foarte diverse: n condiţii de certitudine - sunt condiţiile în care managerul este bine informat despre o problemă, despre soluţiile alternative şi rezultatele acestora soluţii. De­ cidentul poate controla sau cel puţin anticipa, evenimentele şi poate avea certitudinea rezulta­ telor posibile. n condiţii de risc - sunt cele în care managerul poate defini problema, probabilitatea acţiunii factorilor relevanţi, soluţiile alter­ native şi probabilitatea cu care fiecare soluţie poate conduce la rezultatul dorit. n condiţii de incertitudine - sunt acele condiţii în care managerul are puţine sau nu are deloc informaţii referitoare la producerea acţiunii unor factori relevanţi şi nici nu dispune de perspicacitatea şi intuiţia necesară stabilirii unor probabilităţi subiective. În astfel de condiţii acţionează managerii de vârf.

22 - 23 februarie Timișoara 15 - 16 martie Tg. Mureș 12 - 13 aprilie Iași 5-6 mai București 17 - 18 mai Bacău

Eveniment creditat EMC Moderator: Dr. Rodica Tănăsescu

Organizator:

Sub patronajul:

14 - 15 iunie Constanța 20 - 21 septembrie Pitești 25 - 26 octombrie Oradea 8 - 9 noiembrie Baia Mare

Înscrieri la: 0371.391991 sau evenimentepbs@pbsolutions.ro

22 - 23 noiembrie Sibiu

echipa mf Importanţa cercetării ştiinţifice în practica MF z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

14

Hipovitaminoza D reprezintă o problemă frecventă la pacientul geriatric. Ca şi în cazul populaţiei infantile, suplimentarea vitaminei D la pacientul vârstnic este foarte importantă pentru prevenţia osteoporozei şi a fracturilor.

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

Efectele pleiotrope ale sim­vastatinei asupra profilului lipidic şi a densităţii minerale osoase au constituit subiectul de cercetare ale unei alte lucrări, efectuate pe un lot de paciente geriatrice.

O temă specifică farmacoterapiei adolescenţei, insuficient elucidată până în prezent este legată de rahitismul iatrogen indus de terapia antiepileptică cronică.

Practica terapeutică din ultimii ani a determinat ca necesitate descoperirea unor noi medicamente, caracterizate prin rezultate superioare, alături de îmbunătăţirea calităţii, eficacităţii şi siguranţei de administrare ale acestora.

Dr. Anca Alexandra Matusz

P

Medic Primar MG - Pediatrie Doctor în Ştiinţe Medicale

aralel, s-a produs di­ver­sificarea paletei testelor de laborator, privite ca o componen­ tă vitală în evaluarea şi tratamentul unei game tot mai largi de afecţiuni, medicul practician fiind supus astfel în mod continuu unui volum de informaţie medicală deosebit de complex şi de vast. În acest context, implicarea medicilor de familie în cercetarea ştiinţifică clinică constituie o necesitate pen­tru asigurarea progresului în medicină.

Ca rezultat al studiilor efectuate, anul acesta am participat la cea de a 16-a Conferinţă Europeană WONCA, programul ştiinţific s-a bucurat de un interes deosebit, evidenţiat prin prezenţa a 4.000 de participanţi din 70 de ţări, care au discutat experienţa personală în domeniu.

Cercetările noastre, care au re­prezentat România, s-au concreti­ zat în patru lucrări, dintre care una a fost prezentată la sectiunea de “medicina adolescentului”, iar celelalte trei au fost expuse la secţiunea de “medicină geriatrică”.

Prima lucrare, abordează o te­mă specifică farmacoterapiei ado­lescenţei, insuficient elucidată până în prezent – respectiv rahitismul iatrogen indus de terapia antiepilep­tică cronică. Domeniul este parti­cular deoarece “copilul şi adolescentul

nu sunt adulţi în miniatură”, iar aceşti pacienţi necesită deseori aso­cieri de medicamente anticonvul­ sivante, în condiţiile unui organism aflat în continuu proces de creştere şi dezvoltare. Dozele ridicate de medicamente determină eliminarea accelerată a vitaminei D, din cauza inducerii sau inhibării enzimelor microsomale hepatice de către terapia anticonvulsivantă.

Din această cauză, pacienţii epileptici au nevoie de suplimentarea vitaminei D, deoarece activarea sistemelor enzimatice hepatice intensifică catabolismul acestei vitamine în derivaţi inactivi.

Atât medicamentele antiepilep­tice de primă generaţie (fenobarbi­talul, fenitoinul, pirimidona şi carba­ma­zepina), cât şi cele sintetizate mai recent (oxcarbazepina, lamo­ trigina şi topiramatul), intensifică activitatea enzimatică microsomală care accelerează hidroxilarea vitaminei D şi catabolismul ei din 25-hidroxicolecalciferol şi 1,25-dihi­droxicolecalciferol în derivaţi inac­tivi, conducând la scăderea rezer­ vei şi creşterea necesarului zilnic de vitamine. În consecinţă, toţi pa­cienţii trataţi cu medicamente anti­convulsivante au nevoie de supli­ mentarea vitaminei D.

Prezentul studiu evidenţiază faptul că terapia anticonvulsivantă cronică aplicată la copii şi adolescenţi redu­ ce densitatea minerală osoasă şi influenţează remodelarea osoasă.

Gravitatea bolii osoase asociate cu medicamentele antiepileptice depin­ de de efectele combinate ale mai multor factori, inclusiv vârsta, tipul anticonvulsivantului administrat şi doza totală a acestuia. Prin determi­ narea comparativă a nivelului seric al vitaminei D3 înainte şi după 6 luni de tratament cu 0,25 mg colecalciferol (corespondentul a 1000 U.I. de vitamină D3), am obţinut creşteri semnificative statistic (de la 22,2 ng/mL – nivel de deficienţă - la 34,2 ng/mL – nivel seric normal - la finalul studiului); de asemenea, am constatat creşterea densităţii minerale osoase, atât la nivelul trohanterului femural, cât şi a coloanei lombare. Considerăm că suplimentarea zilnică cu 0,25 mg colecalciferol ar trebui administrată tuturor pacienţilor pediatrici, odată cu iniţierea terapiei antiepileptice.

Cele trei lucrări prezentate în ca­drul secţiunii de “medicină geriatrică”, pornesc de la faptul că pacienţii vârstnici reacţionează diferit compa­ rativ cu adulţii tineri la tratamentele medicamentoase administrate, pro­filul reacţiilor adverse fiind mult mai vast. De asemenea, în procesul complex de farmacoterapie nece­

sară acestor pacienţi cu numeroase boli cronice sistemice asociate, poli­pragmazia devine frecvent o nece­ sitate, alături de ajustarea dozelor, monitorizarea şi urmărirea în dinamică a unor teste de laborator.

Hipovitaminoza D reprezintă o problemă frecventă la pacientul geriatric. Ca şi în cazul populaţiei infantile, suplimentarea vitaminei D la pacientul vârstnic este foarte importantă pentru prevenţia osteoporozei şi a fracturilor. Scopul studiului prezentat în această lucrare a fost găsirea suplimentării optime de Calciu - Vitamina D3 şi evaluarea răspunsului terapeutic la pacienţii geriatrici cu nivele serice scăzute de 25 - hidroxivitamină D3. În acest sens, am efectuat un studiu randomizat şi prospectiv, pe o perioadă de trei luni, în care am demonstrat că o suplimentare zilnică a unei doze de 1.000 mg Calciu + 400 U.I.de vitamină D3 este eficientă, sigură şi suficientă pentru atingerea şi menţinerea nivelului seric optim de 25 - hidroxivitamină D3 la pacienţii geriatrici.

Efectele pleiotrope ale simvas­tatinei asupra profilului lipidic şi a densităţii minerale osoase au constituit subiectul de cercetare ale unei alte lucrări, efectuate pe un lot de paciente geriatrice.

EFECT SECUNDAR

Antiepilepticele accelerează hidroxilarea vitaminei D

Atât medicamentele antiepileptice de primă generaţie (fenobarbitalul, fenitoinul, pirimidona şi carbamazepina), cât şi cele sintetizate mai recent (oxcarbazepina, lamotrigina şi topiramatul), intensifică activitatea enzimatică microsomală care accelerează hidroxilarea vitaminei D şi catabolismul ei din 25-hidroxicolecalciferol şi 1,25-dihidroxicolecalciferol în derivaţi inactivi, conducând la scăderea rezervei şi creşterea necesarului zilnic de vitamine.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

Conform datelor din literatura de specialitate, am demonstrat proprietăţile antioxidante ale simvastatinei, care explică efectele sale benefice cardiovasculare şi anabolice osoase. Studiul nostru a demonstrat că administrarea simvastatinei pe o perioadă de doi ani a exercitat un efect dual farmacologic şi clinic, atât asupra profilului lipidic cât şi asupra densităţii minerale osoase, cu consecinţe benefice în practica medicală curentă a medicului de familie.

Ca o continuare a cercetărilor

Anunţ curs formatori în medicina de familie Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), în parteneriat cu Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF/MG), cu colaborarea Catedrei de Medicina Familiei din cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti, anunţă organizarea unui program de formare de formatori în domeniul medicinei de familie.

Programul se va desfăşura în Bucu­ reşti, începând cu luna februarie 2011 şi se va derula în 12 sesiuni a câte 2 zile (vineri şi sâmbătă), fiind constituit dintr-un modul de formare generală şi un modul de formare specifică. La finalul acestor module se va desfaşura o ultimă întâlnire pentru evaluare.

Pentru a fi înscrişi la program, participanţii vor trece printr-o selecţie care se va desfăşura în perioada 20 - 21.01.2011, la sediul SNSPMPDSB, str. Bodeşti nr.1, sector 2, Bucureşti, între orele 10.00 - 15.00. Se vor organiza 1 - 2 grupe de medici, de câte 15 - 20 de persoane.

Criteriile de selecţie sunt următoarele: 1. Pregătire profesională: cel puţin 5 ani în domeniu, cu existenţa specialităţii de medicină de familie de cel puţin 3 ani, atestată de confirmarea ca medic specialist MF şi de adeverinţa de la angajator sau de la casa de asigurări de sănătate cu care este în contract.

2. Certificat de membru al Colegiului local, valabil.

3. Recomandare scrisă pentru persoana respectivă, din partea organizaţiei sau asociaţiei profesionale din care face parte, însoţită de Curriculum Vitae.

4. Demonstrarea abilităţilor de comunicare printr-un exerciţiu propus de comisie.

5. Se vor selecta medici doritori să participe la acest program, cu precădere din zonele neacoperite cu formatori în medicina de familie.

Pentru programarea la sesiunea de selecţie, candidaţii vor putea contacta pe Dr. Marian Nanu sau Dr. Lavinia Nanu din Centrul Naţional de Educaţie Medicală Continuă a Medicilor, Medicilor Dentişti şi Farmaciştilor din cadrul SNSPMPDSB, începând cu data de 10.01.2010, între orele 10.00 - 15.00, la telefon 021/255.03.60 sau prin email la adresa: laviniamihaela@yahoo.com sau mariannanu@gmail.com.

Alte detalii privind taxa de participare, aspectele organizatorice şi structura programului vor fi afişate pe site-ul SNMF, începând cu data de 10.01.2011.

2010 -

ianuarie

echipa mf

2011

întreprinse în teza de doctorat, ultima lucrare reliefează modificările care au loc în interiorul concreţiunilor biliare provenite de la un eşantion de pacienţi geriatrici din zona de vest a României. Calculii au fost analizaţi prin spectroscopie în infraroşu cu transformare Fourrier, metodă structurală de mare acurateţe.

Rezultatele obţinute sugerează faptul că, la pacienţii geriatrici prevalează litiaza pigmentară, frecvent indusă iatrogen, iar concreţiunile localizate în căile biliare sunt greu solubile şi de

consististenţă dură, deoarece, în timp, colesterolul devine solubil şi este înlocuit de săruri de carbonat, fosfat şi bilirubinat.

Cercetarea compoziţiei calculilor biliari prin metode de analiză fazală, nu reprezintă numai o etapă de cercetare statică, concretizată prin precizarea exactă a compoziţiei lor chimice, ci ele deschid perspectivele unui proces dinamic, obiectivat prin studierea şi descifrarea mecanismului com­plex al litogenezei, cu implicaţii me­tafilactice şi terapeutice importante.

Lucrările noastre constituie o

15

caseta

Disciplină academică Conform WONCA Europe 2002, „medicina generală/medicina de familie este o disciplină academică şi ştiinţifică, având propriul conţinut educaţional”. Departamentul Profesional – Ştiinţific al Patronatului Medicilor de Familie Timiş are ca obiectiv abordarea ştiinţifică a activităţii medicale curente şi oferă informaţii utile şi actualizate pentru practică medicilor implicaţi în îngrijirea primară a pacienţilor.

invitaţie pentru o colaborare interdisciplinară. Suntem, în final, unanim interesaţi de dialogul pe care-l aşteptăm cu colegii noştri

– medici practicieni implicaţi în îngrijirea primară a pacienţilor – şi nutrim speranţa că le-am putut oferi informaţii utile pentru practică.

16

harta SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.3

decembrie

2010 -

ianuarie

2011

TIMIȘ

Profil organizațional

Departamentul Profesional Ştiinţific al Patronatului Medicilor de Familie Timiş DPS al PMFT a luat fiinţă în 14 iunie 2007, prin hotărârea Adunării Generale a PMFT, în scopul creării unui cadru organizat de manifestare tuturor medicilor de familie din Timiş, cu preocupări şi activitate ştiinţifică.

Dr. Anca Alexandra Matusz Dr Claudia Iftode

Î

n Timiş, în data de 20 no­ iembrie 2000, s-a înfiinţat ju­- ridic Asociaţia Medicilor de Familie Timiş (AMFT), orga­ nizaţie cu personalitate juri­ dică, nonguvernamentală, care a funcţionat în paralel cu Societatea de Medicina Familiei Timiş, condusă de prof. dr. Afilon Jompan.

Preşedinţia AMFT, echilibrul şi stabilitatea ei au fost realizate de Dr. Vlad Călin Sârbovan. În 17.05.2006, AMFT se transformă juridic în Patronatul Medicilor de Familie Timiş (PMFT), condus de acelaşi preşedinte, reales de altfel în al treilea mandat, în vara anului 2010. În noiembrie 2010, PMFT împlineşte 10 ani de existenţă.

Noi, Timişul, credem că suntem primul judeţ din ţară în care au funcţionat în paralel organizaţia de tip patronal – preşedinte dr. Vlad Călin Sârbovan şi Societatea de Medicina Familiei Timiş – preşedinte prof. r. Afilon Jompan, de asemenea Preşedinte al Colegiului Medicilor Instructori din România şi participant la Proiectul MATRA 1998-2000. În cadrul Centrului Naţional de Studii pentru Medicina Familiei – filiala Timişoara, preşedintele acestuia, Dr. Marius Mărgineanu, a organizat în două etape instruirea de medici formatori de Medicina Familiei, care s-au implicat apoi în pregătirea medicilor rezidenţi MF, ridicând prestigiul PMFT.

DPS al PMFT a organizat îm­ preună cu această firmă training-uri pentru instruirea medicilor MF şi a asistentelor lor, în utilizarea softului medical.

DPS al PMFT a organizat de asemenea, la apariţia protocoalelor terapeutice, şedinţe interactive cu MF din Timiş, împreună cu o fir­mă de profil IT, de informare, dar şi de clarificare a aplicării lor şi interpretare unitară la cabinetele MF, în ambulatoriul clinic şi la nivelul CJASTM. DPS al PMFT s-a acreditat ca furnizor de ore EMC la De­ partamentul Profesional-Ştiintific al CMR, organizând sesiuni ştiin­ţifice pentru MF.

În fiecare lună, an de an, PMFT a organizat simpozioane, conferinţe locale, cu invitarea personalităţilor lumii medicale din Timişoara şi din alte centre universitare.

În noiembrie 2009 şi februarie 2010, DPS - PMFT a participat activ împreună cu SNMF şi revista Pharma Business la organizarea evenimentului „Medical Forum”, la Timişoara.

Am fost primii medici din ţară care au integrat SIUI-ul într-un soft medical de cabinet, majoritatea cumpărând ICmed de la o firmă de profil.

Medicii de Familie din Timiş sunt primii din această ţară care au raportat în SIUI, începând cu 1 mai 2008, deconectaţi de orice alt program de raportare.

Târgul ofertelor medicale În perioada 18-21 Noiembrie, s-a desfăşurat prima ediţie a TÂRGULUI OFERTELOR MEDICALE organizat la World Trade Plaza - Hotel Pullman.

Acest nou concept şi-a propus să aducă în faţa publicului larg şi corporate, ofertele şi produsele medicale de calitate, ale clinicilor şi centrelor medicale cât şi ale serviciilor alternative. În cadrul evenimentului s-au regăsit şi programe de sănătate, produse pharma, suplimente naturale, asigurări medicale, turism medical etc.

Târgul Ofertelor Medicale se doreşte a fi cea mai importantă manifestare, direcţionată pe acest sector de servicii medicale, oferind un cadru adecvat clinicilor, unitaţilor medicale, producătorilor/distribuitorilor de produse farmaceutice, companiilor de asigurări medicale.

Expozanţii prezenţi la eveniment au susţinut seminarii / workshop-uri, cu teme variate legate de diversificarea serviciilor medicale, performanţele clinicilor şi acoperirea pieţei cu cele mai noi şi complexe servicii medicale, demonstraţii practice pentru public.

Pentru detalii puteţi accesa siteul evenimentului: www.targurimedicale.ro sau www.helloevents.ro Hello Events 0723 386 757; 0722 419 552 Rose Events 0769 633739

Tot DPS al PMFT a organizat evenimentul dedicat comemorării dr. Dan Velcelean, la care au participat medicii de familie din Timiş, Preşedintele CMR – filiala TM prof. dr. Lazăr Fulger şi Preşedintele CJASTM Dr. Horia Cristian.

Ne bucurăm şi mulţumim SNMF, precum şi SMF - Prahova

tabel

BOARDUl PMFT: Preşedinte dr.Vlad Călin Sârbovan Vicepreşedinte dr. Elisabeta Spătaru dr. Claudia Iftode dr. Anca Alexandra Matusz Secretar dr Minerva Pop Trezorier dr. Ana Lupescu tabel

BOARDUl DPS al PMFT: Preşedinte dr. Claudia Iftode Conducător științific dr Anca Alexandra Matusz Vicepreşedinţi DPS dr Minerva Pop dr. Ana Lupescu Responsabili Departament Rural: dr. Vlad Călin Sârbovan dr. Diana Chiuariu Secretar DPS: dr Diana Chiuariu

pentru iniţierea acordării Premiului de Excelenţă Dan Velcelean, la Ziua Medicului de Familie, unui formator MF – în 2010 - Dr. Rodica Tănăsescu. În octombrie 2009, DPS al PMFT s-a afiliat la SNMF, în cadrul Şedinţei de Senat de la Baia Mare.

Colaborarea cu Conducerea SNMF a devenit mai strânsă şi la a 16-a Conferinţă Europeană WONCA 2010 de la Malaga, Spa-­ nia, toate cele patru lucrări ale doamnei dr. Anca Alexandra Matusz, conducătorul ştiinţific al DPS PMFT, elaborate în colaboare cu dr. Rodica Tănăsescu şi dr. San­- dra Adalgiza Alexiu, au fost ac­ ceptate şi prezentate în sesiunea de postere, ridicând prestigiul SNMF şi DPS al PMFT. Dr. Anca Alexandra Matusz este medic primar MF – Pediatrie, doctor în ştiinţe medicale, membră în mai multe societăţi ştiiţifice internaţionale dintre care menţionăm: EGPRN - WONCA (European General Prac­ tice Research Network), NAPCRG (North American Primary Care Research Group), ACCP (American College of Clinical Pharmacology), NYAS (New York Academy of Sciences), ASBMR (American So­ciety of Bone and Mineral Research), Uniunea Medicală Balcanică.

Proiecte de viitor

n Programul de educaţie me­ dicală a pacienţilor în prevenirea bolilor cardio-vasculare, cu partici­ parea medicilor formatori de me­ dicină de familie; n Programe EMC pe ghiduri de practică; n Participarea cu lucrări ştiinţifice la Conferinţa Naţională de Medicina Familiei din martie 2011 - Bucureşti; n Participarea cu lucrări ştiin­ ţifice la cel de al 2-lea Forum de menţinere a calităţii în medicina de familie din mediul rural EURIPA (European Rural and Isolated Practitioners Association), care se va desfăşura în parteneriat cu SNMF, în Prahova, în perioada 12 - 15 mai 2011; n Participarea cu lucrări ştiin­- ţifice la EGPRN - WONCA (Euro­ pean General Practice Research Network), care va avea loc la Nice, Franţa, în perioada 19 - 22 mai 2011; n Participarea cu lucrări ştiin­ ţifice la cea de a 17-a Conferinţă Europeană WONCA 2011 - care se va desfăşura la Varşovia, Polonia, în perioada 8 - 11 septembrie 2011; n Participarea cu lucrări ştiin­ ţifice la cea de a 39-a Conferinţă Anuală a Asociaţiei de Cercetare a Medicilor de Familie din America de Nord, NAPCRG, care se va desfăşura la Banff, Alberta, Canada, în perioada 12 - 16 noiembrie 2011; n O singură siglă a Societăţii de Medicina Familiei în Timiş; n Organizarea unei conferinţe naţionale de medicina familiei, cu participare internaţională, la Timi­ şoara.