mf - Nr. 4 by Societatea Naţională de Medicina Familiei

P U B L I CA Ț I E E D I T A T Ă S U B P A T RO N A J U L SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINĂ D E FA M I L I E /M E D I C I N Ă G E N E RA L Ă

DR. MARIANA BOŞNEAG

pag. 16

PROFIL ORGANIZAŢIONAL:

NR.4 FEBRUARIE 2011

Societatea Medicină Generală/ Medicina Familiei Argeş

„Medicii de familie trebuie să ﬁe o prioritate“

EXEMPLAR GRATUIT

INFO UPDATE

TIPURI DE CONSULTAŢII ÎN MEDICINĂ PRIMARĂ În medicina primară se utilizează diferite forme de consultaţii – la dispensar, vizite la domiciliu, consultaţii telefonice sau electronice – prin e-mail. Consultaţiile telefonice şi prin e-mail au luat un mare avânt în ultima perioadă dar tradiţional medicină primară se bazează pe consultaţii față în faţă, la dispensar.

Interviu cu deputat Eugen Nicolăescu, ministru Sănătăţii între 2005 – 2008 Interviu realizat de

Mirela Boroeanu

pag.10 „Am pus accentul ferm pe medicina primară după ce am înţeles că sistemul sanitar românesc era unul dezechilibrat, toţi predecesorii mei ocupânduse de spitale, unde oricum banii nu ajungeau, unde costurile erau cele mai mari din sistem, dar şi asigurarea insuficientă cu servicii medicale a populaţiei din mediul rural. Se cunoaşte că medicii care activează la ţară o fac mai mult din pasiune decât din motivaţie, ceea ce ne obligă să acţionăm.”

pag. 3 LEGISLAȚIE

CONCEDIILE MEDICALE – O POVARĂ ADMINISTRATIVĂ PENTRU MEDICUL DE FAMILIE Datele prezente în CM trebuie trecute în registrul de consultații și în fișa pacientului. Tot la fișă trebuie atașată adeverința cu numărul de zile de concediu medical în ultimele 12 luni precum și declarația pe proprie răspundere a pacientului. Orice neconcordanță între date poate duce la anularea CM și la amendarea medicului prescriptor.

pag. 6 PULS SNMF

NOUL CO – CA AFECTEAZĂ GRAV MEDICINA DE FAMILIE Pentru prima dată CNAS a elaborat un Contract Cadru pe doi ani, de acum încolo autorităţile intenţionând să impună contracte multianuale. Prevederile noului Co-Ca dezavantajează medicina de familie, specialiştii din domeniu acuzând CNAS de atingere atât a drepturilor pacienţilor, cât şi a MF ca specialitate.

pag. 7

Parteneri principali:

• Timișoara (16.02 - 17.02) Tg. Mureș (15.03 - 16.03) Iași (12.04 - 13.04 ) București (5.05 - 6.05) Bacău (17.05 - 18.05) Constanța (14.06 - 15.06) Pitești (20.09 - 21.09) Oradea (25.10 - 26.10) Baia Mare (8.11 - 9.11) Sibiu (22.11 - 23.11)

Parteneri asociați:

Timișoara 16 - 17.02.2011

Organizator:

Sub patronajul:

Partener:

Partener media:

info update

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

Cod etic de promovare a medicamentelor

Dr. Adrian Grom

EDITORIAL

acă urmăriţi ştirile veţi înţelege că Guvernul păstorit de Boc a reuşit să bage definitiv România într-o recesiune asemănătoare cu începutul anilor 90. Remarca lui Jeffrey Franks dă fiori reci pe şira spinării celor obişnuiţi cu limbajul rezervat al finanţiştilor – „operaţie reuşită, pacientul mort” – pacientul fiind economia României. Pentru noi înseamnă mult mai puţini bani la sănătate şi măsuri disperate de a remedia imaginea guvernului. Şi a unui ministru vindicativ, cocoţat pe scaunul ministerial (acelaşi pe care au stat Nicolae Lupu, Ioan Inculet, Ioan Cantacuzino, Dumitru Bagdasar...) care încalcă legi după legi şi publică ordonanţe după ordonanţe, doar doar va reuşi să reformeze de tot sistemul de sănătate. Nu întâmplător o bună parte din aceste ordonanţe ne au pe noi ca ţintă. Anul trecut am reuşit ceea ce nu a reuşit nici o altă categorie socială (cu excepţia finanţiştilor) – să blocăm sistemul. Pentru că guvernanţii sunt atât de neinspiraţi (sau disperaţi) încât nu învaţă din prima, trebuie să le mai dăm o lecţie. Una şi mai dură. Ca nici ei şi nici un alt guvern să nu mai îndrăznească vreodată să ne considere găleata de lături a medicinei. Singurul mod în care putem să le dăm această lecţie e să fim împreună. Avem multe acţiuni în vedere. Toate, dar absolut toate, necesită sprijinul vostru necondiţionat. Financiar, moral, fizic. E foarte important să ştii că ai 12 mii de colegi în spate atunci când spui presei „12 mii de medici de familie nu vor semna un contract de sclavie”. E foarte important ca fiecare dintre aceşti 12 mii de medici de familie să fie dispus să sacrifice acum câteva săptămâni din viaţa sa pentru viitor, să plătească câteva sute de lei pentru el însuşi şi să răspundă prezent, personal, atunci când i se cere. Vă cerem trei luni din viaţa voastră! Trei luni în care să fiţi prezenţi la şedinţele locale, să vă citiţi mail-urile, să plătiţi în urgenţă tot ceea ce vi se va cere (vorbim de cotizații, bani de avocați), să vă pregătiţi să fiţi la Bucureşti, să puneţi parafa jos, să aveţi răbdare de îngeri cu pacienţii şi presa, să nu aveţi milă de nici un politician şi să suportaţi cu capul sus cele mai josnice calomnii... Aceste trei luni pot să ne aducă ani de bunăstare şi linişte, ani în care să ne facem arta pentru care ne-am pregătit – medicina. Sau putem să plecăm capul, să aşteptăm ce e mai rău şi să fim în continuare bătaia de joc a tuturor... Alegerea e simplă. Foarte simplă. Cei câţiva zeci de colegi ce au fost şi până acum în față vor fi mereu în prima linie. Cu sau fără 12 mii de colegi alături.

Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM

ARPIM precizează că încă din anul 2006 membrii săi au adoptat un Cod etic de promovare a medicamentelor care se aplică tuturor membrilor ARPIM, 28 de companii din domeniul farmaceutic, reprezentând 67% din piața medicamentelor. Codul etic interzice orice formă de stimulare a cadrelor medicale pentru a prescrie, achiziționa, furniza, vinde sau administra un produs medicamentos. Toate donațiile și sponsorizările oferite de membrii ARPIM se efectuează în conformitate cu Codul etic, sunt

FEBRUARIE

2011

MS impune obligaţia permanenţei

Ne dorim ca toate companiile farmaceutice care activează pe piaţa din România să implementeze un cod de autoreglementare a activităţii de promovare a medicamentelor.

Împreună vom câştiga lupta!

N R.4

supuse aprobării comitetului de etică al ARPIM și sunt publicate pe site-ul ARPIM. Încă din anul 2006, ARPIM a propus și susținut adoptarea și aplicarea acestui Cod de etică și de către ceilalți actori din piața farmaceutică cum ar fi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociația Distribuitorilor și Importatorilor de Medicamente din România, sau de către alte companii farmaceutice neafiliate, fiind făcute demersuri inclusiv față de autoritățile române.

Medicii de familie vor avea obligaţia de a asigura continuitatea asistenţei medicale primare în centrele de permanenţă, în afara programului de lucru. MS a publicat în dezbatere publică, pe pagina de web www. ms.ro, un proiect de Ordonanţă

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă Conform proiectului, medicii de familie aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi care îşi desfăşoară activitatea în localităţile arondate teritorial la centrele de permanenţă, sunt obligaţi să asigure continuitatea asistenţei medicale primare, începând cu prima zi a săptămânii şi până vineri, între orele 15.00 - 08.00. Şi în zilele de sâmbătă şi duminică şi cu ocazia sărbătorilor legale, serviciul de permanenţă se va efectua în intervalul 08.00 - 08.00, a doua zi. Pentru serviciile acordate în cadrul centrelor de permanenţă, medicii de familie vor fi retribuiţi, suplimentar, la nivelul unui salariu al medicului specialist în regim de gardă. La nivel naţional, funcţionează un număr de 83 centre fixe de permanenţă pentru care sunt încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate şi doar un centru mobil de permanenţă în judeţul Botoşani.

PROIECT LEGISLATIV

SE POT ANGAJA

COORDONATOR: PROF. DR. OVIDIU BĂJENARU

AUTOR: HAL URBAN

PROCEDURI DE BUNĂ PRACTICĂ

MEDICI FĂRĂ REZIDENŢIAT

GHIDURI DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN NEUROLOGIE

PUTEREA CUVINTELOR

Începând din acest an, asistenţii medicali şi moaşele vor lucra după proceduri de practică standardizate. Proiectul de act normativ cuprinde zece capitole care descriu în amănunt procedurile medicale pe care asistenţii medicali şi moaşele au indicaţie să le urmeze în controlul infecţiilor, pregătirea pacientului pentru recoltarea probelor de laborator, administrarea medicamentelor, terapii vasculare, îngrijirea respiratory - monitorizare, îngrijirea cardiovasculară, îngrijirea pediatrică, cea geriatrică etc. După aprobarea proiectului de act normativ, asistenţii medicali şi moaşele din unităţile spitaliceşti vor primi broşuri cuprinzând Procedurile de practică şi bibliografia utilizată.

Din 2011 concursul de Rezidenţiat va fi organizat descentralizat, centrele universitare fiind responsabile în formarea medicală de specialitate, acest lucru ducând la scăderea migraţiei medicilor între diferite regiuni ale ţării. De asemenea, MS a început demersurile pentru ca medicii tineri să se poată angaja într-o unitate sanitară, chiar dacă nu au promovat concursul de Rezidenţiat. Conform aceluiaşi proiect, începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenţii pot fi incluşi în linia de gardă (alta decât linia I de gardă), în afara programului normal de lucru. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, aceştia vor putea trece în linia I de gardă, sub supravegherea unui medic specialist sau primar care se află de gardă la domiciliu.

Această nouă ediţie a Ghidurilor de diagnostic şi tratament în neurologie este o reeditare revizuită şi adăugită a volumului similar publicat în anul 2005. Volumul de faţă conţine acele ghiduri redactate de grupuri de lucru ale Societăţii de Neurologie din România, în raport cu particularităţile sistemului de asistenţă medicală actual din România, dar şi cu exigenţele ştiinţifice unanim acceptate pe plan internaţional, precum şi o serie de ghiduri deja redactate şi adoptate de societăţile ştiinţifice internaţionale cele mai reprezentative din domeniul neurologiei pentru acele afecţiuni faţă de care SNR a considerat că abordarea medicală trebuie realizată şi în ţara noastră în concordanţă cu normele internaţionale deja adoptate de aceste foruri.

Cuvintele reprezintă instrumente la care am avut acces dintotdeauna şi pe care le-am tot utilizat încă din ziua în care am început să vorbim. Le considerăm ca făcând parte din rutină. Deseori vorbim fără a gândi în prealabil şi fără a fi conştienţi de impactul cuvintelor noastre. S-a mai spus cândva şi că limba reprezintă un indice al gradului de civilizaţie. Ceea ce auzim în jurul nostru zi de zi transmite foarte multe despre cultura noastră, despre etosul propriu şi, totodată, despre respectul pentru semenii noştri. Cea mai mare parte din limbajul cu care avem de-a face astăzi posedă o doză de duritate. Mai precis, acesta este deseori necizelat, trădând furie şi intenţii negative. Dăm peste el oriunde mergem şi provine de la persoane care aparţin tuturor categoriilor de vârstă.

PRET: ?????? LEI

EDITURA MEDICALĂ AMALTEA

Publisher: Cristian Iosif Director editorial:

Colaboratori permanenți:

Director executiv:

Events Manager:

Dr. Mihaela Cârmaciu SMR UK, Dr. Dorin Marius Gabor, Dr. Victor Daniel Ionescu, Dr. Răzvan Miftode, Dr. Adrian Grom

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro

Gabriel Caramalău gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Art director/DTP:

Coordonator evenimente:

Sebastian Bob

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Secretar general de redacție:

Foto:

Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Laura Mancaş laura.mancas@bpgroup.ro

Cristi Chivu, Dreamstime

Redactor şef-adjunct:

Asistent comunicare și PR:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Sandra Danes sandra.danes@bpgroup.ro

Georgiana Gioabă georgiana.giaoba@ pbsolutions.ro

Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Asistent marketing: Advertising Sales Manager: Simona Dumitrescu

Pre-press/Tipar:

Publicație lunară editată de:

Str. Constantin Noica nr. 136A,

simona.dumitrescu@bpgroup.ro

etaj 1, sector 6, București

Abonamente

Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27

abonamentemf@pbsolutions.ro

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

INVESTIŢII

BANI PENTRU ONCOLOGIE Anul acesta, în funcţie de fondurile repartizate, Ministerul Sănătăţii va realiza o serie de investiţii în cadrul programelor de oncologie şi ATI. Astfel, aproximativ 190.000.000 de lei vor fi cheltuiţi pentru reabilitarea secţiilor de oncologie şi ATI şi pentru dotare cu aparatură medicală de specialitate în unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cea a autorităţilor locale.

FEBRUARIE

2011

Programele naţionale de sănătate se vor desfăşura multianual, pe o durată de 2 ani, pentru a exista o predictibilitate atât din punctul de vedere al furnizorilor din sistem, cât şi din cel al pacienţilor. Cele mai importante programe noi care vor fi gestionate în acest an vizează reducerea incidenţei cancerului în România şi fertilizarea in vitro. Peste 84.000.000 lei vor fi alocate pentru aceste intervenţii în oncologie şi reproducerea asistată.

Tipuri de consultaţii în medicină primară În medicina primară se utilizează diferite forme de consultaţii – la dispensar, vizite la domiciliu, consultaţii telefonice sau electronice – prin e-mail. Dr. Radu Burtan GP Principal, Church Street Surgery Hertfordshire, UK Preşedinte SMR-UK

ÎN PREMIERĂ

PROGRAME MULTIANUALE

info update

onsultaţiile telefonice şi prin e-mail au luat un mare avânt în ultima perioadă dar tradiţional, medicina primară se bazează pe consultaţii față în faţă, la dispensar. Unul dintre factorii cei mai importanţi este timpul acordat consultaţiilor. În această era când totul trebuie să fie eficient din punct de vedere financiar, consultaţiile în medicina primară sunt structurate într-o serie de

Într-o consultaţie de 10 minute, timpul “faţă în faţă” este de aproximativ 8 minute.

programări la intervale regulate. În UK timpul acordat fiecărei consultaţii este acum de 10 minute (mărit de la 6 minute acum câţiva ani). Chiar şi aşa, după ce durata consultaţiilor a fost crescută în UK este încă aproximativ jumătate din timpul acordat unei consultaţii de medicină primară în Canada sau Nouă Zeelandă. Prin creşterea duratei consultaţiilor se măreşte satisfacţia pacientului şi doctorului, se îmbunătăţeşte comunicarea dintre doctor şi pacient, se identifică mai uşor problemele psihologice şi se reduce procentul revenirii la doctor la scurt timp după consultaţia iniţială, se reduce prescrierea medicaţiei pentru condiţii minore etc. Bineînţeles cu cât consultaţiile sunt mai lungi cu atât costă mai mult, deci există limite financiare ale duratei consultaţiei. Programul zilnic tipic al unui medic de familie în UK este o sesiune de consultaţii dimineaţa (în medie 16 - 18 pacienţi pe sesiune), vizite la domiciliu la

În UK timpul acordat ﬁecărei consultaţii este acum de 10 minute (mărit de la 6 minute acum câţiva ani). prânz - în mod normal 2 - 3 vizite - şi sesiunea de după amiază (acelaşi număr de pacienţi ca şi dimineaţă). Într-o consultaţie de 10 minute, timpul “faţă în faţă” este de apro-

ximativ 8 minute. În 8 minute trebuie să aibe loc procesul de identificare al problemelor, diagnostic şi tratament. Pentru a fi un proces sigur şi pentru a se evita erorile medicale, mulţi medici de familie din UK acceptă să discute numai o singură problemă pe programare. În cazul în care pacientul are mai multe probleme de discutat se pot face programări duble sau succesive. (continuare în numărul următor)

INTERACTIVITATE

CONSULTAŢIE AXATĂ PE PACIENT Consultaţia în sine este axată pe pacient. Acest mod de abordare are 6 componente interactive: ce simptome sau procese patologice prezintă pacientul înţelegerea persoanei în context social, familial, medical la ce se aşteaptă pacientul şi deciderea de comun acord a tratamentului educaţia sanitară şi prevenirea bolilor formarea relaţiei doctor-pacient aşteptări realiste din partea pacientului şi a doctorului.

info update

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

2011

pe scurt CONTRIBUŢII

PENSIILE MICI, SCUTITE De la 1 ianuarie 2011, modificările aduse Legii 95/2006 prin OUG 107/2010 cu privire la calculul și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, prevăd: pensionarii cu venituri din pensii peste 740 de lei plătesc contribuția de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate, fără a rezulta însă o pensie mai mică de 740 de lei; pensionarii cu venituri din pensii sub 740 de lei sunt scutiți de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar începând cu 1 ianuarie 2012, pentru această categorie se calculează și se datorează această contribuție care se suportă de la bugetul de stat.

•

Algocalminul, doar Somatropina pe bază de reţetă sub lupa EMEA Începând cu 1 februarie 2011 Algocalminul va putea fi procurat din farmacii doar pe bază de reţetă medicală. Agenţia Naţională a Medicamentului a luat decizia ca medicamentele pe bază de metamizol să fie procurate doar pe bază de reţetă în urma unui studiu care arată că această substanţă poate duce la apariţia agranulocitozei. Afecţiunea se manifestă prin scăderea numărului de neutrofile fapt ce are ca consecinţă afectarea imunităţii organismului. La nivel mondial au fost depistate sute de persoane care suferă de această boală, lucru care a determinat autorităţile să restricţioneze consumul de metamizol sesizează siteul www.postamedicala.ro. La nivel naţional există 13 produse farmaceutice care conţin metamizol,

Metamizolul - substanţa activă din Algocalmin a devenit o componentă interzisă în analgezice încă de acum câteva decenii, în Marea Britanie (din 1965), Suedia (1974), SUA (1977), Arabia Saudită (1980). În Belgia, medicii îl clasează la categoria “otrăvuri”. iar de la 1 februarie acestea vor fi eliberate doar pe bază de reţetă. Este vorba despre: Algocalmin, Fabocalm, Metamizol Solacium, Algiotop, Algoblock, Algozone, Alindor, Algoremin, Metamizol Farmacon, Quarelin, Novocalmin, Sintocalmin, Centralgin.

EMEA a început revizuirea profilului de siguranţă pentru medicamentele pe bază de somatropină disponibile în Uniunea Europeană, valuând raportul de riscuri şi beneficii al produselor farmaceutice care o conţin. Iniţiativa agenţiei vine în urma informaţiilor prezentate de autorităţile sanitare franceze privind un studiu epidemiologic de termen lung, realizat pe pacienţi care au luat în copilărie astfel de medicamente. Studiul francez, care a evaluat siguranţa acestor medicamente, SAGhE (Santé Adulte GH Enfant), a identificat 10.000 de adulţi tineri care au fost supuşi terapiei cu hormon de creştere, în perioada 1985 - 1996. Rezultatele acestei cercetări sugerează o legătură

ANCHETĂ

VOR FI VERIFICATE LISTELE DE PACIENŢI Somatropina este un hormon de creştere uman, fabricat prin tehnologia de recombinare a ADN-ului.

între terapia cu somatropină şi riscul pronunţat de deces, mai ales la administrarea în doze mari, ce depăşesc prevederile din prospect. În UE sunt sunt comercializate 3 medicamente autorizate prin procedură centralizată: NutropinAq, Omnitrope şi Valtropin, existând şi produse autorizate prin procedură naţională, de fiecare stat în parte. (Sursa: AIFA, 2010)

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va solicita demararea unei anchete organizate de Curtea de Conturi a României. Decizia a fost luată ca urmare a neconcordanţelor înregistrate între numărul de asiguraţi înscrişi, arătaţi de versiunea centralizată a SIUI, şi listele cu pacienţi ale medicilor de familie raportate înainte de introducerea versiunii centralizate a sistemului informatic. Cea mai pregnantă asimetrie a fost observată la Bucureşti, unde figurează 1.600.000 de asiguraţi, deşi înainte de introducerea SIUI figurau ca fiind înscrişi peste 2,5 milioane de asiguraţi. „Folosirea versiunii centralizate a SIUI ne-a oferit un semnal clar de fraudare”, declarat Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS. AVERTIZARE

ACHIZIŢII

STATINĂ

OBLIGATORIU

CNAS PLĂTEŞTE

AMBULANŢE NOI LA SMURD

TERAPIA RANBAXY LANSEAZĂ ASCORD

MEDICII VOR PRIMI UN CARD PROFESIONAL

TRATAMENTUL AUTIŞTILOR

Tot în 2011, este prevăzut a se achiziţiona 202 ambulanţe de diferite tipuri, plus o maşină de accidente şi calamnităţi. Măsura face parte dintr-un program de dotare a serviciilor de ambulanţă şi SMURD pe o durată de 4 ani, în funcţie de fondurile repartizate pentru această destinaţie. Acest program care prevede achiziţionarea de minim 681 ambulanţe de diferite tipuri şi autospeciale în valoare de 209.649.542 lei va permite completarea dotării serviciilor prespitaliceşti şi a înlocuirii treptate a ambulanţelor uzate. Procedura de licitaţie este în curs de derulare, acordul cadru putând fi semnat în cursul lunii februarie, cu respectarea termenelor legale după finalizarea procedurilor de achiziţie.

Terapia Ranbaxy a lansat în România, la finele anului 2010, Ascord, primul generic al uneia dintre cele mai importante statine cunoscute la nivel mondial – atorvastatină – utilizate pentru reglarea valorii lipidelor (grăsimii) din sânge. Ascord (atorvastatină) este indicat ca adjuvant al dietei pentru scăderea valorilor crescute ale colesterolului total, LDLcolesterolului, apoliproproteinei B şi trigliceridelor la pacienţii cu hipercolesterolemie primară, incluzând hipercolesterolemia familială, sau hiperlipidemia combinată când răspunsul obţinut cu celelalte măsuri non-farmacologice este necorespunzător.

Imprimeria Naţională a anunţat Ministerul Sănătăţii că, la sfârşitul lunii ianuarie 2011, a început producţia cardului naţional de sănătate. Cardul naţional va fi un document care va deveni obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să acceseze servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică, dar şi pentru medicii din sistem care vor primi, la rândul lor, un card medical profesional. Persoanele asigurate vor avea obligaţia prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în scopul acordării serviciilor medicale de către furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate.

În premieră, vor fi decontate de către casele de asigurări de sănătate atât serviciile specializate de depistare activă precoce, cât şi tratamentul medicamentos necesar. Timp de o lună de zile se află în dezbatere publică pe site-ul www. ms.ro, Ordiul privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. Tratamentul medicamentos va fi recomandat şi monitorizat de medicul specialist. Costurile acestuia vor fi suportate de casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză.

ASOCIERE A DAPTOMICINEI CU PNEUMONIA EOZINOFILICĂ ANM semnalează faptul că au existat raportări rare, dar cu potenţial grav, de pneumonie eozinofilică asociate cu utilizarea daptomicinei. Cele mai frecvente simptome ale pneumoniei eozinofilice includ tuse, febră şi dispnee. Majoritatea cazurilor au avut loc după 2 săptămâni de tratament. Specialiştii ANM atenţionează profesioniştii din domeniul sănătăţii că trebuie să recţioneze prompt la semnele pneumoniei eozinofilice tratamentul fiind întrerupt imediat, iar pacientul trebuie tratat cu corticosteroizi, dacă este cazul.

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

2011

management

Cum se conduce cabinetul de medicina familiei

EFICIENTIZARE

MANAGEMENT GENERAL

Pentru a adopta o decizie bună, doctorii manageri trebuie să găsească toate informaţiile necesare care definesc complet problema şi obiectivele urmărite. Dr. Dorin Marius Gabor Medic primar medicină de familie, Master în Business Administration Master în Management Sanitar

Ec. Daniela Gabor Master în Management Sanitar

anagementul strategic reprezintă un ansamblu de acţiuni specifice conducerii de vârf a cabinetului/organizaţiei, prin care pentru obiectivele propuse se investighează, evaluează şi elaborează căile ce asigură materializarea acestora. Managementul strategic, prin acţiunile sale, trebuie să conducă la obţinerea eficienţei, eficacităţii şi excelenţei în afaceri, printre dezideratele strategice majore regăsindu-se şi politica privind crearea unei culturi organizaţionale care să susţină demersurile de viitor al organizaţiei. Strategia, reprezintă ştiinţa şi arta care defineşte procedeele de conducere a stărilor conflictuale,

facilitând angajarea în lupta cu adversarul în condiţiile cele mai favorabile. Strategia în industrie presupune existenţa concurenţei, a unui mediu intern şi extern în continuă schimbare, gestionând o serie de activităţi specifice, pe termen lung: diversificarea producţiei, dimensionarea capacităţilor de fabricaţie, alegerea echipamentelor, stabilirea proceselor tehnologice, normele de calitate, programele de retehnologizare etc. În etapa de programare strategică influenţa mediului exterior

Managementul strategic, prin acţiunile sale, trebuie să ajute la obţinerea eﬁcienţei, eﬁcacităţii şi excelenţei în activitatea de zi cu zi de la cabinet. asupra deciziilor luate este considerabilă, astfel încât pe lângă politica internă a organizaţiei pe care o conduce, un adevărat manager gândeşte şi acţionează

TEORII STRATEGICE În perioada de început a managementului strategic, specialiştii de la Harward Bussines School au formulat trei teorii fundamentale care îşi menţin actualitatea, reprezentând repere importante şi pentru curentele moderne: 1. Strategia reprezintă un ansamblul de obiective, politici şi planuri de acţiune concepute şi implementate pentru a îndeplini corespunzător scopurile propuse. 2. Strategia ca formă şi conţinut, diferă în funcţie de sectorul industrial şi de tipul de întreprindere. 3. Strategia integrează două demersuri importante şi egale ale conducerii: fundamentarea strategiei şi punerea ei în practică.

în funcţie de strategia concurenţei. Strategia este o acţiune pe termen lung care afectează întregul sistem sau o bună parte din acesta, finalizată printr-o decizie luată în condiţii de incertitudine în ceea ce priveşte aprecierea riscului. Literatura de specialitate evidenţiază clar diferenţa dintre programare şi planificare. Prin programare, pe baza experienţei acumulate şi a rezultatelor obţinute în perioadele anterioare se poate determina o previziune pentru viitor cu marje extrapolate ale valorilor obiectivelor pe care întreprinderea le va putea obţine fără modificări în comportamentul său şi deci fără un efort suplimentar. (continuare în numărul următor)

Matricea SWOT se construieşte în urma analizei mediului intern şi extern, urmărind punctele forte (Strenghts) şi cele slabe (Weakness) pentru situaţia internă, respectiv oportunităţile (Opportunities) şi constrângerile (Threats) din mediul extern. Puncte forte (S) sunt elemente de caracterizare a organizaţiei pe care aceasta le deţine la un nivel superior în comparaţie cu alte organizaţii, având un avantaj concurenţial în faţa acestora. Punctele slabe (W) sunt considerate elementele pe care organizaţia le deţine la un nivel de performanţă inferior competitorilor şi reprezintă dezavantajele competitive în faţa concurenţei. Mediul extern este caracterizat din perspectiva oportunităţilor şi ameninţărilor. Oportunităţile (O) sunt şansele oferite de mediul firmei, ocazii sau situaţii favorabile care pot crea avantaje semnificative pentru organizaţie. Ameninţările (T) sunt factori negativi care pot afecta activităţile, fiind concretizate în evenimente nefavorabile ce pot provoca pagube şi prejudicii.

legislație

COMPARAȚIE

Sistemul medical francez văzut din interior Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

Sistemul francez de asigurări sociale de sănătate este destul de mult diferit de cel românesc, chiar dacă la prima vedere ar putea să nu pară.

Sistemul francez, la fel ca şi cel românesc, se bazează şi el tot pe cei trei actori: asiguratorul (Caisse primaire assurance maladie - CPAM), asiguratul (plătitor sau beneficiar al statutului de asistat social pe baza Couverture Medicale Universelle - CMU) şi furnizorul de servicii medicale (medicul generalist, în cazul nostru).

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

n procentul suportat de asigurările sociale de sănătate este de 70%, restul fiind suportat de către pacientul plătitor (în cazul vizitelor şi al consultaţiilor acordate de medicul generalist); (continuare în numărul următor)

FBRUARIE

2011

Concediile medicale – o povară administrativă pentru MF Concediile medicale reprezintă o povară financiară pentru CNAS și MS – numai în 2009 au fost plătite concedii medicale în valoare de 230 milioane euro. Dr. Adrian Grom

4. Medicul de familie poate acorda certificat inițial, ca urmare a actului propriu medical sau în continuare, pentru certificatele inițiale emise tot de el. Certificatul emis ca urmare a scrisorii medicale pentru pacienții externați din spital nu poate depăși 7 zile. Nefiind precizat, aceste zile trebuie considerate ca făcând parte din numărul total de zile acordat de medicul de familie. Notă: medicul din spital poate acorda până la 7 zile la externare și până la 21 de zile, cu acordul șefului de secție.

În situația acordării CM în cazuri de urgență (cod 06) durata eliberării este de maxim 5 zile.

În cazul în care numărul de zile necesar pentru concediu se întinde pe două luni calendaristice atunci este necesară eliberarea a două certiﬁcate de CM.

5. Numărul de zile pe care le poate acorda un medic de familie, pe o boală este de maxim 10 zile (inițial sau în etape), numărul total de zile în ultimul an neputând depăși 30. Dacă numărul de zile depășește posibilitățile medicului de familie, pacientul trebuie îndrumat către medicul din ambulatoriul de specialitate sau spital2. Aici se opresc asemănările pentru că sistemul francez porneşte de la legătura directă dintre asigurat şi asigurator, în timp ce în România, sistemul porneşte de la legătura directă dintre asigurator şi furnizorul de servicii medicale. Consecinţele acestei deosebiri sunt următoarele: n în Franţa sistemul de asigurări sociale de sănătate este finanţat de la bugetul asigurărilor sociale (Sécurité sociale); n în Franţa pacientul plăteşte consultaţia către medicul generalist, urmând a-i fi rambursat un procent din valoare; acest fapt a dus la dezvoltarea asigurărilor complementare care acoperă restul (sau chiar mai mult!), în funcţie de tipul asigurării; iar cei care sunt beneficiari ai CMU (asistaţii social) nu plătesc nimic pentru serviciile medicale primite, plata fiind suportată integral de asigurările sociale; n în Franţa există un tichet moderator (co-plata cu alte cuvinte) care ar trebui să aibă rolul de a reduce adresabilitatea; acest lucru chiar se întâmplă, dar numai în cazul asiguraţilor - plătitori, nu şi în cazul celor care beneficiază de CMU, aceştia din urmă, neplătind nimic, au toate drepturile să se îngrijească foarte bine (!), aducându-i la disperare, uneori, pe plătitori;

N R.4

Pentru concediu de urgenţă se acordă maximum 5 zile 6. Pentru îngrijirea copilului bolnav mama poate primi de la medicul de familie 14 zile (dacă copilul este sub 7 ani sau sub 18 ani pentru cei cu un grad de handicap - acest articol nefiind modificat). Sunt posibile următoarele situații – mama este înscrisă la același medic ca și copilul, caz în care nu sunt probleme deosebite sau diagnosticul copilului este dat de alt medic, caz în care medicul curant al copilului este cel care eliberează certificatul de CM, nicidecum medicul de familie al mamei. Astfel, se reglementează și situația în care mama necesită concedii pentru mai mulți copii, fiecare copil beneficiind de 45 de zile/ an, iar mama de maxim 45 de zile, pentru fiecare copil în parte. 7. În cazul în care numărul de zile necesar pentru concediu se întinde pe două luni calendaristice atunci este necesară eliberarea a două

Medicul de familie nu poate prelungi CM de urgență eliberat de alt medic.

certificate de CM, unul inițial și unul în continuare. Certificatul inițial va acoperi sfârșitul primei luni, cel în continuare va acoperi începutul lunii următoare dar va fi eliberat pe durata primului certificat. De exemplu – pacientul se prezintă pe 26 ale lunii și are nevoie de 10 zile de CM. Se eliberează un certificat pentru perioada 26 – 31 (șase zile) și apoi încă un certificat pentru perioada 1 - 4 ale lunii următoare cu data eliberării aflată în interiorul perioadei concediului inițial, adică între 26 și 31 (inclusiv)2,3.

8. În cazul înlocuirii unui coleg se folosesc formularele colegului înlocuit, ștampila rotundă a acestuia, numărul acestuia de convenție etc. doar parafa medicului înlocuitor va apare pe certificat. 9. În situația acordării CM în cazuri de urgență (cod 06) durata eliberării este de maxim 5 zile după care se eliberează un certificat nou, în continuare. Notă: nu pot fi prelungite de medicul de familie

CABINETE MEDICALE INDIVIDUALE

CONCEDIUL PENTRU SARCINĂ Concediul pentru sarcină și lehuzie se acordă pentru 63 de zile prenatal și 63 de zile postnatal. Medicul are obligația de a acorda minim 42 de zile după naștere iar diferența poate fi compensată prenatal, fie la recomandarea medicului, fie la opțiunea persoanei. Nu este precizat în lege ce se întâmpla dacă se depășește numărul de zile în prenatal (fără a fi vina medicului – calculul greșit al vârstei sarcinii) şi nu se mai pot acorda cele 42 de zile postnatal – recomandarea e să vă păstrați destule zile pentru o sarcină întârziată sau prost calculată.

certificatele emise pe cod 06 de alți medici3. 10. În cazul suprapunerii zilelor aferente mai multor concedii zilele valabile aparțin concediului

medical acordat ulterior. Astfel, dacă pacientul a primit un CM pentru perioada 10 – 15 de către medicul de familie iar ginecologul a prescris un CM pentru perioada 14 – 20 atunci pacientul va primi indemnizație pentru 10 - 13 pe CM de la medicul de familie iar pentru 14 – 20 pe CM de la ginecolog. Acest lucru poate fi folositor la calculul zilelor acordate, în acest caz medicul de familie ar putea primi 2 zile înapoi (această precizare nu este expresă, ea decurge din ”anularea” indemnizației și, implicit, a CM pentru zilele respective – pentru siguranță e bine să anunțați compartimentul concedii ale CJAS în acest caz). Totodată, dacă pacientul dorește să își reia activitatea mai devreme decât este prevăzut în CM poate să o facă dar medicul trebuie să modifice certificatul de CM, în acest sens. (continuare în numărul următor)

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

puls SNMF

2011

Noul Co - Ca afectează grav medicina de familie Pentru prima dată CNAS a elaborat un Contract Cadru pe doi ani, de acum încolo autorităţile intenţionând să impună contracte multianuale. Prevederile noului Co-Ca dezavantajează medicina de familie, specialiştii din domeniu acuzând CNAS de atingere atât a drepturilor pacienţilor, cât şi a MF ca specialitate.

Introducerea plafonului este atentat la drepturile pacienţilor

Dr. Călin Bumbuluţ Preşedinte AMF Satu Mare

ste al treilea an consecutiv când se modifică modul de plată al medicilor, al treilea an de scădere a veniturilor, scădere denumită cinic reformă. Reducerea plăţii cuvenite pentru pacienţii înscrişi, de la 90% la 50%, fără a exista o compensare prin creşterea serviciilor prestate, a dus la eliminarea minimelor progrese înregistrate până în 2008. Distrugerea fără precedent a conceptului de „serviciu în aşteptare” are grave consecinţe sociale. Nimeni nu ar trebui să se aştepte ca un pompier sau un militar să fie plătit doar atunci când are loc un incendiu, respectiv un război. Introducerea plafonului pentru prescrierea medicamentelor este un atentat la drepturile pacienţilor. Cum vom putea selecta pacienţii atunci când inerent, banii se vor termina? Introducerea noţiunii de înlocuire a medicului de familie dacă nu semnează contractul, cu medici specialişti de ambulator, este ridicolă şi totodată tragică. Niciunul din colegii de altă specialitate nu a fost întrebat dacă ştie, poate şi vrea să înlocuiască un medic de familie, fără a mai vorbi despre aspectul legal. Lucruri simplu de înţeles pentru pacienţii noştri sunt lucruri de neînţeles pentru guvernanţi.

Ar trebui plătite şi consultaţiile profilactice Dr. Adrian Petcu Preşedinte AMF Mehedinţi

OCA 2011-2012 are numeroase puncte ce dezavantajează atât pe asigurat cât şi pe medicul de

familie: l Introducerea plafonului orientativ în prescrierea medicamentelor este un lucru

care afectează grav activitatea noastră, fiind puşi în situaţia de a hotărî noi cine să beneficieze de o terapie eficientă sau doar “paliativă”. l Neprecizarea procentului alocat pentru medicina de familie pe aceşti 2 ani nu ne permite să evaluăm corect modul în care serviciile noastre vor fi plătite. Un astfel de contract nu poate fi acceptat. l Plata serviciilor medicale 50% capitaţie şi 50 % - servicii ar fi acceptabilă în cazul în care toate consultaţiile ar fi plătite, nemaiexistând limitarea arbitrară la 3 consultaţii pe an pe cod de boală. Ar trebui plătite şi consultaţiile profilactice, acestea consumând aceleaşi resurse (dacă nu chiar mai mult) ca şi consultaţiile curative. l Reconversia profesională stipulată în articolul 141 este o dovadă a necunoaşterii conţinutului specialităţii de medicină familiei şi a rolului pe care medicina de familie îl are în eficienţa unui sistem de sănătate.

Se va reduce numărul medicilor din rural

mic de asiguraţi, a sărăciei. Reconversia medicilor de alte specialităţi, în medici de familie reprezintă lipsă de respect, de recunoaştere a medicinei de familie ca specialitate.

Articolul 141 arată dispreţul faţă de medici

Dr. Lucia Seres Preşedinte AMF COVASNA

edicii de familie nu pot accepta CO-CA 2011 în forma publicată, deoarece pentru a susţine cabinetele este necesar un procent de cel puţin 9% din FNUASS. Nu acceptăm buget de medicamente nici măcar orientativ pentru că noi trebuie să tratăm zi de zi bolnavii, fără discriminare, nu doar cât ne ajunge bugetul. Dacă singurul serviciu este consultaţia, atunci acest serviciu trebuie plătit la valoarea reală, care să acopere cele 50% alocaţi PS. Ultimul articol 141, este cireaşa de pe tort, arată dispreţul decidenţilor faţă de legi şi doctori.

Dr. Mariana Boșneag Președinte Filiala Argeș

ugetul orientativ pe care MF îl va primi va perturba activitatea în cabinet. Criteriile de stabilire a valorii acestui buget nu se cunosc. Vom fi puși să alegem pe cine să tratăm. Este imoral şi ilegal. Raportul 50% capitaţie, 50% servicii va duce la scăderea venitului cabinetului = scăderea salariilor angajaţilor, scăderea venitului declarat de medic la ITM din cauza imposibilităţii de a plăti CAS, a impozitului, a chiriei sau a ratei, a aparaturii şi aşa precară, imposibilitatea de modernizare şi utilare a cabinetului, toate acestea înrăutăţind şi mai mult calitatea actului medical și a îngrijirii bolnavilor. Modificarea criteriilor de acordare a sporului de rural va reduce numărul medicilor de familie din rural care şi aşa îşi desfăşura activitatea medicală cu greutate, din cauza distanţei, a drumurilor proaste, a lipsei de locuinţe, a numărului

medicinei primare deja insuficient în 2010 aceste calcule să ducă la situaţii de imposibilitate de plată a unor cabinete. Introducerea bugetului de medicamente la nivelul medicului de familie reprezintă limitarea dreptului pacientului şi reprezintă două pericole pentru medic: sancţiunile din partea autorităţilor şi agresarea de către pacienţii nemulţumiţi (noi nu am uitat cazul medicului de familie din jud. Timiş ucis de fratele unei paciente, în 2008). Ca observaţie aducem în discuţie faptul că prescrierea pe DCI nu permite gestionarea cheltuielilor cu medicamentele decât la farmacilie unde se ştie ce produs şi cu ce preţ s-a eliberat pacientului, pentru o anumită denumire internaţională, dacă medicamentul a fost ridicat de pacient sau acesta a decis să nu folosească prescripţia. Articolul privitor la preluarea activităţii de medicină primară de către medici de alte specialităţi din ambulatoriul de specialitate contravine mai multor prevederi legislative privitoare la exercitarea profesiei în cadru unei specialităţi pentru care un medic are drept de liberă practică. Dacă această ameninţare ar fi totuşi pusă în practică ar încălca şi dreptul pacientului de a-şi alege medicul şi ar reprezenta şi îngrădirea accesului pacienţilor la asistenta medicală - cum ar fi ca o lăuză cu un copil de 2 luni, dintr-un sat aflat la 60 de km de oraşul în care s-ar găsi specialistul care a preluat activitatea medicului de familie, să parcurgă această distanţă iarna pe ninsoare ca să primească un concediu medical de lăuzie şi să vaccineze copilul la un balneo-fizioterapeut sau dermatolog?

Nu s-a dorit o negociere reală a termenelor

Se încalcă dreptul pacientului de a-şi alege medicul Dr. Şerban Mircescu Preşedinte AP MF Brașov 2008

sociaţia consideră că anumite prevederi ale COCA 2011-2012 sunt menite să aducă prejudicii funcţionării cabinetelor de MF şi implicit asistenței medicale acordate pacienţilor şi anume: Raportul capitaţie-servicii 50% - 50% cu prea puţine servicii care pot fi efectuate şi deci plătite, fără a se ţine cont de costurile reale ale întreţinerii unui cabinet medical (în per capita) şi ale serviciului în sine (pachetul per serviciu) astfel încât aceste procente nu au corespondent în realitate decât la apariţia completărilor prin normele de aplicare şi în momentul stabilirii efective a valorilor punctelor – este previzibil faptul că în condiţiile scăderii unui buget alocat

Dr. Şerban Paul, preşedinte AMF Botoşani

aptul că ani la rând colegii noştri au acceptat, fără nici cel mai mic semn de revoltă, semnarea contractelor în condiţii din ce în ce mai umilitoare şi cu un număr crescând de obligaţii în sarcina fur-

puls SNMF

nizorilor de servicii medicale din asistența medicală primară, ne-a adus în situaţia de a fi, practic, legaţi de mâini şi de picioare în derularea contractelor, după semnarea acestora. Ceasul al 12-lea a trecut de mult dar, totuşi, nutresc speranţa că vom înţelege că trebuie să ne unim forţele, iar atunci când se stabileşte că este necesar a se protesta, acel protest să fie susţinut de toţi, pentru că toţi avem familii şi copii de întreţinut, toţi avem credite bancare pentru diferite lucruri care trebuiau realizate dar toţi suntem oameni şi avem o demnitate care trebuie respectată. Ultimul contract cadru, după care ar trebui să ne derulăm activitatea cel puţin 2 ani de acum înainte, are condiţiile cele mai drastice, atât de finanţare, cât şi de sancţionare, în caz de greşeală din partea noastră, cu atât mai mult cu cât, nici măcar nu au fost negociate aceste condiţii de contractare datorită faptului că nu s-a dorit o negociere reală a termenilor şi nu se doreşte să se ţină cont de modul real în care ne desfăşurăm activitatea, de costurile reale ale serviciilor pe care le furnizăm, iar despre veniturile noastre personale nici nu mai poate fi vorba. Dacă trebuie să suferim, vom suferi toţi, pentru că nu suntem doar câţiva “lupi singuratici” ci o breaslă profesională, de elită, care are ca răspundere principală sănătatea populaţiei întregii ţări. În consecinţă, dorinţa mea şi a celor care vă reprezentăm interesele, este să ne urmaţi acţiunile şi îndemnurile, fără ezitare, pentru că altă cale de a capta atenţia decidenţilor nu există!

CNAS aruncă responsabilitatea la uşa cabinetelor

Dr. Carmen Popescu Președinte AMF Călărași

odificarea procentului de la 70 la 30% va scădea dramatic venitul medicilor cu capitaţie mare – la asta se adăugă şi depunctarea; aceşti medici vor renunţa la înscrişi iar oamenii vor rămâne fără medic de familie; ce vor face oamenii în condiţiile în care – şi acum numărul medicilor nu acoperă numărul populaţiei în foarte multe judeţe din ţară? “Buget orientativ” la medicamente, la cabinetul medicului de familie, înseamnă aruncarea responsabilităţii CNAS, din curtea sa, la uşa cabinetelor medicilor de familie; cum vor face medicii de familie repartiţia bugetului pe pacienţi, pe ce criterii vor elibera aceştia reţetele? Contract multianual nu se poate face în condiţii de subfinanțare şi de recesiune economică – consecinţa va fi ieşirea multor MF din sistem. Art 141 din Contract este un semn al desconsiderării specialităţii “medicină de familie”; cum vor reuşi ceilalţi specialişti să facă prevenţie, vaccinări, supraveghere boli cronice etc? cum vor ajunge pacienţii din mediul rural să se programeze şi să fie

consultaţi la un cabinet în oraş? Cum vor putea practica într-o specialitate pentru care nu au pregătirea necesară? Condiţiile pentru care sunt sancţionaţi şi li se reziliază contractele medicilor de familie arată că de fapt noi nu suntem doriţi în sistem.

Uniformizează demagogic venitul cabinetelor

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

calea emigrării... preţul plătit în viitor va fi mult mai mare decât rezultatul actual al încăpăţânării decidenţilor de a recunoaşte locul normal pe care MEDICINĂ DE FAMILIE ar trebui să-l ocupe într-un sistem sanitar de calitate.

Pacienţii nu sunt nişte numere

Dr. med. Loredana Piloff Preşedinte SNMF - filiala Sibiu Dr. Simona Șopov Președinte AMF Tulcea, vicepreședinte SNMF

o-Ca 2011 este un contract abuziv, în care nu se ţine seama de relaţia reciprocă între cei doi semnatari ai contractului. Acest contract nu respectă regulile unei economii de piaţă dintr-o ţară democratică, ci doar uniformizează demagogic venitul cabinetelor medicilor de familie, prin reglementări făcute pe criterii economice de aşa-zisă criză. Durata de 2 ani a acestui contract nu are ca scop stabilitatea unui sistem, ci doar garanţia unilaterală de venituri reduse ale cabinetelor de medicină de familie, în condiţiile unei inflaţii crescute, deci falimentarea sigură a medicilor, ceea ce va face mai uşoară înregimentarea acestora în viitoarele “hiper-clinici” monopoliste. Nu se respectă principiul că mărimea gradului de penalizare unei fapte să fie în raport cu gravitatea faptei şi a prejudiciilor aduse unei persoane, unui grup de persoane sau intereselor acestora; toate penalităţile din contract sunt aberant de mari, amintind de măsurile “Inchiziţiei”... Contractul acesta este centrat nu pe pacient, pe cetăţeanul care are ca şi drept constituţional dreptul la sănătate, ci pe circuitul hârtiilor între furnizori şi ordonatorii de credite; Art. 141 este o încălcare flagrantă a Legii 95, care nu ţine seama de nevoile pacienţilor, dar nici de costurile mărite ale măsurilor prevăzute în art. incriminat, ci doar de scoaterea legală a cabinetelor de MF din circuitul sistemului sanitar, în cazul îndreptăţit al refuzului reprezentanţilor legali al CMI-urilor de a se plia pe un contract părtinitor şi discriminator; Prin ultimele HG, ordine de ministru şi ordonanţe, se impune contractantului de servicii de sănătate MF cu ordonatorul de credite să preia o mare parte din atribuţiile normale ale MS, CNAS, de a suporta finanţarea sistemului de sănătate, chiar şi din buzunarul propriu - condiţie de contractare - vezi bugetul orientativ de medicamente, informatizarea sistemului sanitar, evaluarea cabinetelor de medicină de familie... În concluzie, se pare că lipsa dialogului real între furnizorii de servicii din asistența primară şi decidenţi duce la o frânare a reformării adevărate a sistemului sanitar românesc, la o ameninţare clară la sănătatea cetăţenilor romani şi a generaţiilor următoare, precum şi împingerea medicilor de familie să aleagă

ctualul Co - Ca 2011/2012 este cel mai “periculos” dintre toate cele anterioare cărora am reuşit să le supravieţuim, cu atât mai mult cu cât este conceput pe 2 ani. Nefiind menţionat procentul alocat MF (care ar trebui să fie minim 9% din FNUASS) ar însemna să semnăm un „contract în alb”. Introducerea plafonului orientativ în prescrierea medicamentelor este categoric inacceptabilă pentru medici deoarece: nu există parametrii de cuantificare pentru stabilirea plafoanelor. Pacienţii nu sunt nişte numere la care aplicăm plafoane de prescripţii, sunt cazuri complexe şi particulare care necesită scheme terapeutice diferite. Acceptarea unei selecţii arbitrare a celor care beneficiază de compensarea reţetelor necesare este un gest imoral faţă de pacienţii noştrii şi categoric nedeontologic. Exercitarea profesiei medicale nu se poate face decât respectând codul deontologic şi această procedură pe care CNAS doreşte să ne-o impună este o gravă încălcare. Plata serviciilor medicale 50% capitaţie şi 50% servicii ar putea fi o cuantificare mai obiectivă a cantităţii serviciilor medicale doar dacă s-ar puncta toate consultaţiile efectuate (maxim 20 curative/zi, calculate la un total echivalent lunar; fără a limita la 3/an la un cod de boală şi maxim 5/zi consultaţii profilactice - acestea necesitând o abordare cel puţin la fel de complexă ca şi în cazul celor curative). Valoarea punctajului la consultaţii trebuie să ofere cabinetului o finanţare suficientă pentru a se putea asigura şi calitate a serviciilor de sănătate. Articolul 141, referitor la reconversia profesională a medicilor este o dovadă de profundă necunoaştere a conţinutului specialităţii de medicină familiei şi a rolului pe care medicină de familie îl are în eficienţă unui sistem de sănătate; este o profundă lezare a demnităţii specialităţii noastre.

Vom avea de ales între malpraxis şi penalităţi Dr. Viorica Naumov Preşedinte SMMG/MF Brăila

e dorim de multă vreme un contract cadru care să confere stabilitate şi echilibru specialităţii de medicină de familie, pentru a ne exercita profesia la standarde tot mai înalte.

N R.4

FEBRUARIE

2010

Am primit în schimb un Co-Ca multianual care statuează pe o perioadă mai lungă de timp condiţii dezavantajoase pentru specialitatea noastră. “Finanţare din ce în ce mai mică pentru muncă din ce în ce mai multă şi cheltuieli de funcţionare din ce în ce mai mari” aceasta pare a fi deviza MS şi CNAS pentru Co-Ca 2011 - 2012, deoarece: l Impunerea procentului 50/50, poate duce la desfiinţarea multor cabinete şi la şomajul unor medici şi asistente. De fapt numai al asistentelor deoarece, medicii, că PFA, nu beneficiază de acest tip de protecţie socială. l La scăderea finanţării prin contract se adăugă modificarea criteriilor de acordare a sporurilor pentru medicii care muncesc în condiţii grele, care va lăsa fără o parte importantă a venitului medicii din rural cărora nici combustibilul consumat pentru navetă şi/deplasarea între punctele secundare avute în grijă nu li se recunoaşte ca şi cheltuială a cabinetului. l Dotarea tehnică informatică a cabinetului, pe care medicii sunt obligaţi să o achiziţioneze din surse proprii, va pune serioase probleme financiare. l Implicarea MF în acţiunea „cardul naţional de sănătate” obligă medicii de familie la o muncă titanică, neplătită şi imposibil de realizat în mod corect datorită absenţei informaţiilor despre morbiditate, ca să nu menţionăm şi obligativitatea MF de a înscrie în cardul de sănătate opţiunea pacienţilor de a dona organele după deces. Iar în final, dar nu în ultimul rând, introducerea bugetului orientativ pentru prescrierea de medicamente va pune medicii să aleagă între a fi acuzaţi de malpraxis şi a fi penalizaţi în cazul depăşirii fondurilor disponibile.

Aberaţii ale unui contract impus

Dr. Irina Franciuc Preşedinte AMF Suceava

o-Ca 2011-2012 nu ţine seama de nici una dintre regulile de bun simţ ale managementului colaborării contractuale şi este o radiografie caraghioasă şi cinică a ceea ce se vrea marea reforma în domeniul sanitar. Nu poate fi acceptat sub nici o formă bugetul orientativ, care ar pune medicul în situaţia de a tria cine primeşte, sau cine nu mai primeşte reţeta compensată pentru că s-a terminat fondul, medicul fiind astfel pus în postura de a nu respecta dreptul de asigurat al pacientului de pe lista sa. Bolile nu pot fi programate ca să ajungă bugetul orientativ. Limitarea numărului de consultaţii, perpetuarea plăţii unui sigur tip de servici care este consultaţia curativă, ignorarea şi distrugerea cu desăvârşire a tot ce înseamnă profilaxie, obligaţii birocratice nenumărate şi fără caracter medical pentru a căror neîndeplinire sunt prevăzute nenumărate penalităţi, reducerea drastică a finanţării medicilor din rural, sunt numai câteva dintre aberaţiile acestui contract impus, totul culminând cu articolul 141, care a inventat noţiunea de reconversie profesională, apogeul dispreţului asupra medicilor de toate specialităţile. Subfinanţarea perpetuă sub masca reformei va duce negreşit la distrugerea acestei specialităţi nobile care este

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

puls SNMF

2011

medicina de familie, prima linie de acces a populaţiei şi cea mai ieftină, şi care după statistici demne de luat în considerare rezolvă la ora actuală circa 80 % din solicitări. Distrugerea medicinei de familie ca specialitate prin subfinanţare permanentă va periclita întregul sistem de sănătate.

Ni se limitează actul medical

îngrijiri de sănătate normal, performant. Scăderea permanentă a finanţării, îngrădirile şi finalmente Co - Ca2011 ridică problema dacă au fost calculate şi asumate riscurile dezorganizării întregului sistem de sănătate. Nu poate fi vorba de o funcţionalitate normală (raportul nou per capita/per servicii, lipsa introducerii unor servicii noi, dispariţia prevenţiei, bugetul orientativ propus) toate acestea ducând la falimentarea unor cabinete de MF cu număr mic de înscrişi pe listă, fără sporuri, un SIUI imprevizibil şi greoi şi tendinţa de a propune reconversia unor alţi specialişti către MF deşi aceasta este o specialitate cu o curriculă proprie. Finalmente, medicii de familie din judeţul Alba consideră că toate aceste măsuri se vor repercuta asupra calităţii asistenţei medicale şi asupra gradului de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor noastre.

trucât acest raport de 50/50 ar determina o scădere drastică a veniturilor cabinetelor şi aşa sufocate de cheltuieli. În al treilea rând contractul ni se propune pe doi ani, dar fără a se specifica procentul alocat medicinei primare şi implicit finanţarea noastră a medicilor de familie. Nu în ultimul rând acest articol 141 este o caracteristică a acestei guvernări, o profundă lipsă de informare şi necunoaştere a specialităţii precum şi a rolului medicinei de familie într-o societate!

Guvernanţii ne tratează cu dispreţ

Va fi afectată calitatea serviciilor medicale Dr. Niculina Simona Rus Preşedinte APMF/MG BN Dr. Liliana Catrinoiu Preşedinte SNMF-TR n fiecare an se pune accent din ce în ce mai mult pe calitatea serviciilor medicale. Calitatea se poate asigura doar prin finanţare adecvată, finanţare care trebuie să acopere toate segmentele implicate actul medical, de la pregătire medicală continuă, întreţinere şi dotare cabinete, până la venitul medicului. Deşi toate aspectele ce ţin de cheltuieli, obligaţii şi responsabilităţi cresc de la an la an, procentele acordate medicinei de familiei scad în fiecare an. Este de neacceptat semnarea unui contract de furnizări de servicii în condiţiile în care se acordă mai puţin de 9% din FNUASS pentru medicină de familie. Este de neacceptat scăderea plăţii per capita la 50%. Mulţi colegi, medici de familie au investit în cabinetele medicale bani din veniturile proprii sau ale familiei, sau din credite, pentru a asigura condiţii ambientale şi servicii de calitate comunităţii deservite. Toate acestea, de cele mai multe ori, depăşesc veniturile din plata per capita. Este de neacceptat introducerea plafonului orientativ de medicamente. Acest lucru duce la limitarea, la nefinalizarea actului medical şi în final poate duce la costuri mult mai mari pentru sistem. Introducerea articolului 141 este ilegală, imorală şi ineficientă, încălcând prevederile primelor articole ale Co-Ca, care statuează condiţiile de contractare a serviciilor medicale în MF. Dorim revizuirea capitolului referitor la sancţiuni, cu introducerea firească a “atenţionării”/”avertismentului” înaintea reţinerilor procentuale din venit. Şi nu în ultimul rând, prevederea de sancţiuni pentru CAS, în caz de nerespectare a obligaţiilor contractuale.

Se dezorganizează întregul sistem de sănătate Dr. George Haber Președinte AMF Alba

ot ceea ce s-a petrecut în ultimii 2-3 ani în ceea ce priveşte MF pare incredibil, deciziile oficialităţilor părând să nu ţină cont de faptul că Medicina de Familie este o specialitate de sine stătătoare şi esenţială într-un sistem de

u suntem de acord să semnăm un contract de furnizări de servicii în condiţiile în care se acordă mai puţin de 9% din FNUASS pentru medicină de familie. Nu suntem de acord cu scăderea plăţii per capita la 50%. Plata per capita este garanţia funcţionării cabinetului şi plata personalului medical şi auxiliar. De asemenea, procentul de 50% pentru servicii, în condiţiile limitării lor, ca număr şi tip, va duce la o finanţare insuficientă pentru asigurarea calităţii serviciilor de sănătate. Este de neacceptat introducerea plafonului orientativ de medicamente. Acest lucru duce la limitarea, la nefinalizarea actului medical. Acceptarea unei selecţii arbitrare a celor care beneficiază de compensarea reţetelor necesare este un gest imoral şi categoric nedeontologic. Introducerea articolului 141, pe lângă faptul că este ilegală (încălcare flagrantă a Legii 95), este şi imorală deoarece nu ţine seama de nevoile pacienţilor. Referitor la reconversia profesională a medicilor este o dovadă de profundă necunoaştere a conţinutului specialităţii de medicină familiei şi a rolului pe care medicină de familie îl are în eficienţa unui sistem de sănătate. Dorim, de asemenea revizuirea capitolului referitor la sancţiuni, cu introducerea firească a “atenţionării”/” avertismentului” înaintea reţinerilor procentuale din venit. Nu se respectă principiul ca mărimea gradului de penalizare unei fapte să fie în raport cu gravitatea faptei şi a prejudiciilor aduse unei persoane, unui grup de persoane sau intereselor acestora.

O bătaie de joc la adresa medicilor de familie Dr. Mihail Petru Lungu Preşedinte AMF-IL

ontractul ce ni se propune anul acesta, 2011, este ca de fiecare dată, o bătaie de joc şi chiar mai mult, la adresa medicilor de familie. De ce? În primul rând pentru că se vrea introducerea acestor bugete “orientative”, prin care statul vrea să decongestioneze farmaciile, lăsând problema reţetelor compensate în seama noastră, a medicilor. Apoi, nu este deontologic şi de ce nu, moral, să putem alege cine “merită” reţeta compensată şi cine nu! În al doilea rând, repartiţia între capitaţie şi servicii este total nesatisfăcătoare, în-

Dr. Gheorghe Lascu Președinte AMF Maramureș, vicepreședinte SNMF

e zece ani trăim sub monopolul CNAS! De zece ani ni se „oferă” condiţii contractuale tot mai rele, de zece ani consultările cu reprezentanţii medicilor de familie sunt doar formale. După zece ani de aşa zisă reformă în sănătate populaţia e tot mai nemulţumită de sistem, medicii de familie pleacă spre alte zări iar noi cei rămaşi suntem obligaţi să fim de acord cu un Contract Cadru umilitor, stresant şi cu condiţii contractuale tot mai grele. Cum am putea fi de acord cu un contract cadru care ne afectează pacienţii şi dreptul lor la sănătate prin introducerea „bugetului orientativ”? Cum vom putea supravieţui dacă de trei ani ne scad veniturile an de an, nu putem avea o perspectivă clară asupra finanţării „multianuale” şi ne cresc cheltuielile? Cum se încurajează medicina din rural dacă se desfiinţează sporurile medicilor care trăiesc şi muncesc în condiţii de secol XIX? Cum să fim de acord cu art 141 care stipulează preluarea activităţii de medicină primară de către medicii din ambulatorii în situaţia în care noi refuzăm condiţiile contractuale? În loc să-şi facă din noi medicii de familie un aliat de nădejde în reforma sistemului sanitar, guvernanţii ne tratează cu dispreţ deşi tot ei recunosc că rezolvăm peste 70% din nevoile de sănătate ale populaţiei şi culmea “suntem cei mai ieftini”!

Vom intra în faliment! Dr. Soos Szabo Klara Preşedinte SMF/G Harghita

hiar şi medicul de familie este cetăţean cu drepturi depline ale acestei ţări. Mai multe articole din Co-Ca 2011-2012 contravin drepturilor fundamentale ale omului consfinţite şi în Constituţia României. Art. 141 contravine legii 95/2006, nu respectă legislaţia referitoare la condiţiile contractării serviciilor medicale în asistenta medicală primară, nu respectă

legislaţia în privinţa autorizării cabinetelor, nu respectă specialitatea de medicină de familie, astfel aduc grave prejudicii specialităţii noastre. Totodată acest articol 141 este o tentativă de deturnare de fonduri, prin intenţia lor de a folosii fondurile alocate medicinei primare în alt scop decât medicină primară. Dintr-un capitol bugetar nu se poate finanţa un alt capitol bugetar, este interzis prin lege. Nu putem accepta raportul de 50/50 fără garanţii că, CAS are bază de date corecte şi la zi în ceea ce priveşte datele cetăţenilor, fără garanţii că farmaciile respectă legislaţia referitoare la eliberarea medicamentelor. Nu putem accepta un contract care nu stabileşte procentul care îi revine medicinei primare. Datorită faptului că în ultimii doi ani veniturile cabinetelor noastre a scăzut în condiţiile în care inflaţia a crescut, s-au introdus noi obligaţii cu efect asupra bugetului nostru, numai putem ţine în echilibru bugetul cabinetelor noastre, cheltuielile cabinetului încep să depăşească venitul cabinetului, astfel fără o finanţare echitabilă în mod sigur vom intra în faliment. Bugetul orientativ reprezintă încercarea CAS-lui de a scăpa de obligativitatea lor de a gestiona fondurile, ceea ce este prevăzut în legea 95. Astfel, medicii prescriptori vor fi culpabilizaţi şi nu CAS în cazul în care fondurile vor fi insuficiente. Faptul că acest contract va fi valabil doi ani impune să fim şi mai vigilenţi, mai unitari, mai hotărâţi în demersurile noastre de a ne apăra demnitatea umană şi profesional.

Suntem o forţă şi putem lupta

Dr. Mirela Profir Președinte SNMG/MF - FILIALA DOLJ n primul rând, trebuie să conştientizăm că nu este vorba doar de un „banal” nou Co-Ca 2011 - fie el şi multianual, ci de un întreg ansamblu de modificări legislative care, împreună, ne oferă o perspectivă sumbră în ce priveşte viitorul Medicinei de Familie, viitorul nostru şi, în acelaşi timp, demonstrează lipsa de respect a unor vremelnici diriguitori faţă de munca, sacrificiile, dedicarea şi implicarea noastră. În ciuda tuturor declaraţiilor oficiale referitoare la susţinerea şi dezvoltarea Medicinei de Familie, constatăm că faptele duc în cu totul altă direcţie. În consecinţă, vom fi din nou nevoiţi să acţionăm. Am demonstrat de mai multe ori (culminând cu aprilie anul trecut) că putem să ne unim, că suntem o forţă şi că putem să luptăm pentru noi, pentru pacienţii noştri şi pentru acest sistem sanitar căruia şi noi îi aparţinem. O vom face din nou, dacă va fi nevoie!

reporter mf interviu cu:

Deputat Eugen Nicolăescu fost ministru al Sănătății

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

2011

„Medicii de familie trebuie să fie o prioritate“

Ministru al Sănătăţii în perioada 2005 – 2008, Eugen Nicolăescu se numără printre cei mai apreciaţi deţinători ai acestui portofoliu, în timpul mandatului său fiind iniţiate o serie de proiecte ce au modernizat sistemul medical românesc. Interviu realizat de

Mirela Boroeanu Redactor-șef mf

oţi ministrii Sănătăţii au aﬁrmat că asistenţa medicală primară este o prioritate. Dumneavoastră aţi şi pus în practică acest principiu. De ce aţi pus accent pe medicina primară? Orice decizie care are în vedere politici publice trebuie să ia în consideraţie realitatea, trebuie să se orienteze către acele obiective care pot aduce foloase oamenilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Guvernul liberal din care am făcut parte a adoptat trei priorităţi

pentru mandatul ministrului Sănătăţii din perioada 2005 - 2008: medicina primară cu principala sa componentă - prevenţia, medicina de urgenţă şi îmbunătăţirea programelor naţionale de sănătate. Astăzi, cred că acestea au fost atinse, referindu-mă, în special, la medicina primară, ţinând cont atât de reacţiile oamenilor cu statut de pacienţi, cât şi de cele ale medicilor de familie, cei care au răspuns minunat strategiei sanitare promovate. Am pus accentul ferm pe medicina primară după ce am înţeles că sistemul sanitar românesc era unul dezechilibrat, toţi predecesorii mei ocupându-se de spitale, unde oricum banii nu ajungeau, unde costurile erau cele mai mari din sistem, dar şi asigurarea insuficientă cu servicii medicale a

populaţiei din mediul rural. Se cunoaşte că medicii care activează la ţară o fac mai mult din pasiune decât din motivaţie, ceea ce ne obligă să acţionăm. Am mai înţeles că dacă asigurăm servicii medicale suficiente şi prompte prin medicii de familie vom reuşi în câţiva ani să micşorăm numărul celor care se vor adresa direct spitalelor, dar vom crea şi deprinderea ca cetăţeanul să apeleze în primul rând la medicul curant, iar acesta să fie integratorul acţiunilor de sănătate. Dacă adăugăm şi rolul insuficient exploatat sau utilizat defectuos, pe sistem de voluntariat, al medicului de familie, am reuşit să reevaluez necesităţile sistemului sanitar în ceea ce priveşte medicina primară. Evident că având analize obiective

şi serioase, cu bună credinţă şi responsabilitate se găsesc şi modalităţile adecvate de urmat, prin modificarea unora dintre cele existente sau crearea unora care să răspundă restructurării sistemului sanitar românesc. În acest sens am acţionat asupra prevederilor din Contractul Cadru şi multe soluţii au fost găsite şi au început să se aplice. Cum vede un ministru al Sănătăţii rolul medicului de familie, într-o strategie de sistem? Evident că, în cadrul strategiei elaborate, medicul de familie a căpătat un rol central, esenţial pentru reaşezarea sistemului sanitar românesc, reechilibrarea lui după interesele statului, după aşteptările pacienţilor, după

Sistemul medical din România are şanse reale de depăşire a actualei crize deosebit de grave, dacă politicile se continuă şi nu se modiﬁcă anual, când se schimbă ministrul sau interesele guvernului sunt altele.”

interesul profesioniştilor medicali, după racordarea la cele mai reuşite iniţiative internaţionale. Medicul de familie are, după părerea mea, un rol determinant în schimbările majore ale sistemului de sănătate pentru că el vine în contact, în prima linie, cu mare putere de influenţă, cu pacienţii înscrişi pe listă. Dacă medicul de familie ar dispune azi de un pachet de servicii medicale, bine structurat în corelaţie cu obiectivele statului şi starea reală de sănătate a populaţiei, motivat financiar să le realizeze la nivel superior de calitate, atunci bâlbâielile dramatice ale autorităţilor ar afecta mult mai puţin societatea noastră. Medicul de familie a fost pentru mine integratorul informaţiilor şi cazuisticii medicale, prin implicarea lui în comunitate, în viaţa pacienţilor, în îndrumarea pe linia prevenţiei, pe consultarea profesională şi supravegherea stării de sănătate a pacienţilor. Cinstit fiind trebuie să recunosc că au fost şi mai sunt medici de familie, mai ales în mediul rural, care se duc la cabinet o dată pe săptămână, care sunt mai indiferenţi cu pacienţii, dar aceştia sunt puţini, sunt prost plătiţi şi nemotivaţi, deci soluţia este la gestionarul Sănătăţii, la colegiul profesional. Încerc să spun că metoda trebuie să fie motivarea medicului şi nu demonizarea lui. Cum este plasată, în sistemul medical, asistenţa medicală primară în România, faţă de alte ţări europene, atât ca pondere a serviciilor cât şi ca pondere a ﬁnanţării? Atunci când am considerat medicina primară o prioritate, evident că m-am informat despre ce se întâmplă şi în alte ţări, m-am întâlnit efectiv cu medici de familie care plecaseră din ţară şi activau de ani buni în ţări din Uniunea Europeană. Din aceste surse, din analiza politicilor publice desfăşurate de alte ţări europene, am tras concluzia că medicina primară trebuie să fie şi a devenit o prioritate, pe etape, cu dezvoltarea de programe specifice. Comparaţiile cu ţări europene trebuie făcute cu prudenţă pentru că ne despart ani mulţi de abordări diferite, cu indicatori sanitari situaţi pe alte baze istorice, dar trebuie să ne propunem, cu programe concrete, cu termene chiar lungi, să atenuăm indicatorii sanitari.

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

Am pus accentul ferm pe medicina primară după ce am înţeles că sistemul sanitar românesc era unul dezechilibrat, toţi predecesor”

Ce paşi ar ﬁ trebuit să urmeze după Programul de evaluare în zona prevenţiei? Poate cel mai important program de sănătate publică în domeniul prevenţiei din ultima sută de ani din România a fost Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei. Contestat de unii, apreciat de majoritatea populaţiei, a însemnat deschiderea statului către populaţie, către cei care nu au obişnuinţa să meargă la medic, pentru crearea deprinderii de a merge la medic când eşti sănătos. Prezenţa şi rezultatele programului sunt semnificativ pozitive, o participare de masă de peste 60% înseamnă o reuşită, dar mai înseamnă o depistare a riscurilor de sănătate pentru majoritatea cetăţenilor acestei ţări. Speram ca la finalizarea programului în trim.I 2009 să se tragă concluziile şi acestea să fie fundamentul de dezvoltare a altor programe specifice, în funcţie de riscuri, pe etape, pe perioade necesare, astfel încât datele existente în calculatoarele medicilor de familie, adunate cu atâta efort să fie utilizate eficient. Sper ca atunci când la nivelul Guvernului şi Sănătăţii vom avea oameni responsabili să se reia acest program, pentru mulţi ani, astfel încât în următorii douăzeci de ani să obţinem diminuarea numărului de patologii netratabile sau costisitoare, ca urmare a identificării la timp a riscurilor şi aplicării terapiilor adecvate la momentul oportun. Sper, de aemenea, ca medicii să promoveze pe canalele specifice, profesionale asemenea programe de prevenţie, inclusiv altele adiacente sau conexe. Care este rolul Comisiei Consultative MF a MS şi cum aţi colaborat dumneavoastră cu această Comisie? Oare de ce Comisia nu s-a întrunit cu reprezentanţi ai MS de mai mult de doi ani? Am considerat, ca ministru, că administraţia publică trebuie să se consulte cu specialiştii şi, de aceea, am pus mare preţ pe comisiile consultative ale ministerului, cu o componenţă cât mai variată, cât mai semnificativă pentru lumea medicală, ca din dezbaterile acestora să se propună alternative, opţiuni sau planuri de acţiuni capabile să producă efecte favorabile. Medicii de familie au dorit să procedeze democratic şi să desemneze ei comisia consultativă, ceea ce am acceptat şi apreciat, iar colaborarea mea cu această comisie a fost extrem de folositoare şi respectabilă. Comisia a constituit un organism de lucru excelent pentru tot ce am întrerpins, din punct de vedere tehnic, al oportunităţii, al organizării, al monitorizării. Legislaţia a suferit modificări relevante, iar contractul cadru a

reporter mf

2011

suferit modernizări şi debirocratizări tocmai datorită activităţii coordonate dintre minister şi Comisia de Specialitate de Medicină de Familie. Cadrul de lucru a fost de respect reciproc, de responsabilitate şi de întărire a activităţii medicului de familie. Actualii guvernanţi s-au speriat de perspectiva consolidării statutului medicului de familie, alegând să distrugă această poziţionare, micşorându-i finanţarea, ignorând reprezentanţii legitimi ai medicilor, folosind mijloace tipic securistocomuniste de dezbinare a lumii medicale, în general. Cel mai simplu pentru guvernanţi a fost să ignore Comisia consultativă de medicină de familie, să evite colaborarea, să poată să aplice distrugerea medicinei primare fără să dea socoteală, utilizând principiul „dezbină şi stăpâneşte” deseori în rândul medicilor nefiind solidaritate, din păcate. În continuare, în lumea medicală, există fără nicio argumentare aroganţă din partea unor specialităţi în dauna altora, deşi fiecare specialitate este necesară şi are utilitatea socială şi medicală specifice. Guvernanţii de azi cunosc bine disimularea ca armă de complicitate şi de schimbare a sensurilor, iar medicii, deşi elită a societăţii, au căzut în această plasă, sper că nu pentru mult timp. Are nevoie ministrul Sănătăţii de un secretar de stat sau un consilier medic de familie? În orice activitate când vrei să nu greşeşti sau când doreşti să dezvolţi o anumită politică apelezi la profesionişti. Sigur că nu ai posbilitatea să beneficiezi de consultanţă apropiată în orice domeniu, în orice specialitate, dar tocmai de aceea se organizează comisiile de specialitate, pentru a putea apela la expertiza acestora. Nu cred că este nevoie de un consilier pentru fiecare specialitate ci de bună credinţă, de înţelegerea nevoii de a solicita informaţii, păreri, analize, propuneri, opinii de la cei care se pricep, care au dovedit că sunt competenţi, că asigură expertiză de specialitate. De aceea, atât în cadrul întâlnirilor informale, cât şi a celor formale, am căutat să adun păreri şi propuneri care vizau domeniul medicinei primare, ceea ce s-a dovedit că s-a lucrat bine, programul de prevenţie şi de evaluare fiind un program lucrat efectiv cu medicii de familie, pe lângă medicii din alte specialităţi. Ce rol credeţi că trebuie să-şi asume organizaţiile medicilor de familie în momentul de faţă? Am crezut şi cred şi astăzi că organizaţiile profesionale şi patronale ale medicilor de familie trebuie să se întărească, rolul lor în cadrul sistemului să crească, să conveargă preocupările lor, să ţintească câteva obiective principale: să asigure pregătirea

oamenilor către comunităţile locale, nepregătite nici profesional, nici financiar pentru preluarea unor responsabilităţi din domeniul medical.

ACCEPŢIUNE

MEDICUL DE FAMILIE - INTEGRATORUL INFORMAŢIILOR ŞI CAZUISTICII MEDICALE Dacă medicul de familie ar dispune azi de un pachet de servicii medicale, bine structurat în corelaţie cu obiectivele statului şi starea reală de sănătate a populaţiei, motivat financiar să le realizeze la nivel superior de calitate, atunci bâlbâielile dramatice ale autorităţilor ar afecta mult mai puţin societatea noastră. Medicul de familie a fost pentru mine, în accepţiunea mea strategică, integratorul informaţiilor şi cazuisticii medicale, prin implicarea lui în comunitate, în viaţa pacienţilor, în îndrumarea pe linia prevenţiei, pe consultarea profesională şi supravegherea stării de sănătate a pacienţilor, ceea ce asigura cu servicii medicale de bază toţi pacienţii acestei ţări.

profesională continuă, să participe la perfecţionarea organizării şi practicării profesiei, să ajute la îmbunătăţirea funcţionării cabinetelor medicale care sunt mici societăţi private, să sprijine interesele medicilor în faţa autorităţilor şi finanţatorilor, să promoveze conceptele de etică profesională. Sunteţi perceput astăzi ca un prieten al medicinei de familie din România. De ce credeţi asta? Eu n-am fost şi nu sunt, cel puţin mă străduiesc, să fiu de partea unei părţi a profesiei, dar am stabilit priorităţi, am dat întâietate de politică publică medicinei primare. Am aplicat şi în acest caz principiul că vei putea cere dacă vei şti să şi dai! Am fost deosebit de impresionat de deschiderea şi angajamentul medicilor de familie în legătură cu participarea la Programul de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, ceea ce a creat o punte de prietenie comună faţă de cetăţean. În continuare le port a recunoştinţă aparte şi dacă şi ei au aceeaşi

Am fost deosebit de impresionat de deschiderea şi angajamentul medicilor de familie în legătură cu participarea la Programul de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei”

percepţie nu pot decât să fiu mulţumit! Cred, de asemenea, că am contribuit modest la recăpătarea prestigiului profesional, al respectului faţă de medicul de familie, multă vreme ignorat sau tratat cu lipsă de consideraţie. Cum vedeţi posibilă salvarea sistemului medical din România? Sistemul medical din România are şanse reale de depăşire a actualei crize deosebit de grave, poate cea mai dramatică din 1990, dacă politicile se continuă şi nu se modifică anual, când se schimbă ministrul sau interesele guvernului sunt altele. Am început o reformă, s-au pus bazele unei noi abordări, s-au încetinit şi modificat apoi unele prevederi ale acesteia, însă mai devreme sau mai târziu tot la acei parametri se va ajunge. Din păcate, anii 2009 şi 2010 au fost unii de răstălmiciri în favoarea unor categorii de medici, anul 2011 este unul al adâncirii crizei din sănătate şi vor fi afectaţi toţi medicii, cu efecte tragice pentru pacienţi. Poate că după aceste măsuri insuficient analizate, aplicate din disperare, neraţionale se va ajunge la pragul lăsat în 2008 şi lucrurile vor reintra pe făgaşul unor reforme reale, conceptuale şi nu ale unor experimente care vor să micşoreze răspunderea guvernului şi să transfere nemulţumirile

În ce măsură planurile dumneavoastră de viitor, politice sau profesionale, se mai intersectează cu medicina de familie? În prezent deţin funcţia de preşedinte al Comisiei de Sănătate a Partidului Naţional Liberal, acolo unde se elaborează şi se adoptă politicile publice din domeniul Sănătăţii care se vor aplica atunci când PNL va participa la guvenare. Pentru finalizarea politicilor liberale referitoare la sănătate, împreună cu colegii mei, am efectuat dezbateri publice, ne-am consultat cu medici, evident şi cu medici de familie. Ca deputat voi definitiva, în perioada următoare, un proiect de lege al prevenţiei care să se bazeze pe integrarea acestei activităţi la medicul de familie, cu o finanţare adecvată, pentru că eu cred cu tărie că prevenţia are menirea de a schimba starea de sănătate a populaţiei, sigur printr-o aplicare susţinută pe mulţi ani. De asemenea, intenţionez, în cursul acestui an, să înfiinţez o fundaţie prin care să gestionăm informaţiile din bazele de date ale medicilor de familie pentru a face presiuni asupra guvernanţilor în vederea adopătii acelor programe necesare şi fundamentate pe date reale, pe care acum le ignoră, şi să publicăm rapoarte anuale privitoare la evoluţia stării de sănătate a românilor. Probabil că voi ajuta societatea profesională şi cea patronală cu o serie de prelegeri privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, pe principii de management. După cum observaţi drumurile mele cu ale medicilor de familie sunt convergente pe aspecte concrete şi sper să aducă beneficii tuturor. Ce sfat daţi medicilor de familie din toată ţara? Cred că medicii trebuie să treacă la un nivel de solidaritate vizibil, semnificativ, real. Pentru că medicii sunt mai puţin interesaţi de a avea şi de a fi membri în organizaţii puternice, autorităţile acţionează tocmai în acest sens, iar măsurile din ultimii doi ani au fost în sprijinul unei minorităţi medicale, a acelor medici care sunt mai vocali, mai prezenţi în mass media şi care şi-au apărat interesele lor profesionale şi personale şi nu ale colectivităţii medicale. Medicii trebuie să se situeze în cadrul elitei societăţii şi pentru asta nu merită să facă unele compromisuri, şi spun aceste lucruri din propria mea percepţie. O concluzie logică şi cuprinzătoare: medicii să fie uniţi, să fie solidari, să fie puternici, să fie conştienţi de importanţa profesiei lor! Aş vrea la încheierea acestui interviu pentru care vă mulţumesc să adresez medicilor de familie îndemnul de a fi frontul victorios în lupta cu bolile şi cu sistemul! De asemenea, îi asigur de toată consideraţia mea, de sprijinul efectiv şi de o prietenie născută din convingeri şi valori comune!

advertorial

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

2011

Ibutin® 300 mg SR

un tratament eﬁcient împotriva simptomelor gastrointestinale funcţionale Tulburările gastrointestinale funcționale – un diagnostic de actualitate Dr. Alina Gîgiu-Topan Product Manager Zentiva, Parte a grupului sanofi-aventis

eşi în literatura europeană veche sunt numeroase referirile la disfuncţiile intestinale, prima descriere acceptabilă în limba engleză a sindromului de intestin iritabil (SII) apare abia la începutul secolului XIX. Această descriere din 1818 atrage atenţia asupra celor trei simptome cardinale ale SII: durere abdominală, „deranjament al ... digestiei” şi „flatulenţă”. Câţiva ani mai târziu, Howship descria “strictura spasmodică” a colonului, expresie a credinţei înrădăcinate dar nefundamentate că tulburările intenstinale funcţionale sunt un rezultat al unui spasm intestinal. La jumătatea aceluiaşi secol apar lucrări mai sofisticate, dar şi tratamente precum purgaţia sau electrogalvanismul. În 1849, Cummings exclamă nelămurit: „intestinele aceleiaşi persoane pot fi la un moment dat constipate iar in alt moment laxe; cum este posibil ca o boală să aibă două simptome contrarii nu pot să îmi explic”. Dacă ar fi participat la o convenţie recentă privind SII ar fi descoperit că enigma încă există! Înţelegerea mecanismelor SII nu a progresat aproape deloc în următorii 120 de ani. Abia în 1962 Chaudhary şi Truelove, prin studiul retrospectiv realizat pe pacienţii cu SII, au reuşit să aducă puţină rigoare în domeniu. Ulterior, au fost publicate Criteriile Manning pentru SII (1978) şi Criteriile Kuis pentru SII (1984). Cu toate acestea, un relativ consens privind criteriile de diagnosticare s-a realizat pentru prima oară abia în 1989, odată cu apariţia Ghidului Roma pentru SII. Interesul crescând al cercetătorilor şi clinicienilor, precum şi al companiilor farmaceutice şi autorităţilor în domeniu cu privire la definirea şi tratarea adecvată a tulburărilor gastrointestinale funcţionale au dus la adoptarea Criteriilor Roma II (1999) şi Roma III (2006). În ciuda controverselor, Criteriile Roma au căpătat o asemenea notorietate încât ele reprezintă acum baza de pornire pentru majoritatea cercetărilor ştiinţifice privind tulburările gastrointestinale funcţionale. De asemenea, au devenit standardul industriei farmaceutice pentru admiterea în cadrul studiilor

TABEL 1

CRITERII ROMA III PENTRU DIAGNOSTICUL CELOR MAI FRECVENTE TULBURĂRI GASTROINTESTINALE FUNCŢIONALE2 Dispepsia funcţională

Sindrom de intestin iritabil (SII)

Criteriile de diagnostic* trebuie să includă:

Criteriile de diagnostic*:

Unul sau mai multe din următoarele: a. Senzaţie de plenitudine postprandială b. Saţietate precoce c. Durere epigastrică d. Pirozis şi Lipsa semnelor unei afecţiuni structurale (inclusiv la endoscopia gastrică) ce ar putea explica simptomele. * Criterii îndeplinite cel puţin în ultimele 3 luni şi cu un debut al simptomatologiei cu cel puţin 6 luni înainte de stabilirea diagnosticului.

clinice. Mai mult decât atât, Criteriile Roma au conturat un profil acestor afecţiuni, în special sindromului de intestin iritabil. Pacienţii suferă acum de o afecţiune recunoscută, şi nu de simptome declarate imaginare ca urmare a unor investigaţii în limite normale.1 Impactul asupra calităţii vieţii Unul dintre cele mai importante aspecte pentru pacienţii cu afecţiuni cronice este modalitatea în care îşi pot desfăşura activitatea în viaţa de zi cu zi. Indiferent dacă simptomatologia este uşoară sau severă, persoanele cu SII suferă din cauza apariţiei neprevăzute a disconfortului, durerii sau modificărilor de tranzit intestinal, însoţite de stres emoţional secundar lipsei de control asupra simptomelor. Impactul asupra vieţii sociale poate afecta respectul de sine şi încrederea în propriile abilităţi de a putea face faţă eficient anumitor situaţii, determinându-i pe cei ce suferă de tulburări gastrointestinale funcţionale să îşi disimuleze afecţiunea şi să îşi impună restricţii privind timpul liber, disponibilitatea de a călători, dieta, activitatea profesională sau viaţa sexuală.

Durere abdominală recurentă şi disconfort**, pentru cel puţin 3 zile/lună în ultimele 3 luni, asociate cu două sau mai multe din următoarele: a. Ameliorare după defecaţie b. Debut asociat cu modificarea frecvenţei scaunului c. Debut asociat cu modificarea aspectului scaunului * Criterii îndeplinite cel puţin în ultimele 3 luni şi cu un debut al simptomatologiei cu cel puţin 6 luni înainte de stabilirea diagnosticului. ** Disconfort este senzaţia neplăcută ce nu este descrisă ca o durere

Două studii, unul cantitativ şi unul calitativ, care au inclus pacienți cu SII au demonstrat că simptomele influenţează în mod semnificativ stilul de viaţă. Sacrificiile personale apăreau frecvent ca urmare a eforturilor pacienţilor de acomodare cu simptomele. Anticiparea şi îngrijorarea produse de „când? şi unde? se va declanşa următorul episod simptomatic” impuneau limitări în ceea ce priveşte planificarea vieţii cotidiene. Frustrarea, izolarea şi lipsa de validare medicală a afecţiuni sunt considerate, de asemenea, nişte probleme majore. Colaborarea dintre medic şi pacient O relaţie strânsă între medic şi pacient este fundamentală pentru managementul eficient al acestor afecţiuni. Pacienţii au nevoie de explicaţii convingătoare privind diagnosticul şi natura simptomelor, fiind încurajată percepţia SII drept o afecţiune recunoscută pentru care nu a fost încă descoperit un mecanism patogenic clar. Ei au nevoie, în acelaşi timp, de informaţii privind influenţa pe care boala o va avea asupra modului lor de viaţă. Medicii pot fi de folos prin acordarea suportului privind orice îngrijorare a pacientului, prin

stabilirea unui diagnostic clar, prin furnizarea de informaţii pertinente şi comprehensibile asupra bolii şi prin ajutorul acordat pentru identificarea factorilor contextuali ai afecţiunii, ce pot fi influenţaţi şi controlaţi de către pacient.3 Ibutin® 300 mg SR – un tratament de actualitate Un tratament uşor de administrat şi eficient pentru ameliorarea simptomatologiei intricate a tulburărilor gastrointestinale funcţionale este foarte util pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor pacienţi. Trimebutina şi-a dovedit eficacitatea în tratamentul simptomatic al durerilor, modificărilor de tranzit şi disconfortului abdominal, legate de tulburările funcţionale ale tubului digestiv şi căilor biliare. Mecanism de acţiune: n Trimebutina este inclusă în categoria agenţilor cu rol reglator al motilităţii digestive, datorită acţiunii de tip agonist asupra receptorilor opioizi de la nivelul sistemului nervos enteric. n Are un mod de acţiune fiziologic de restabilire a activităţii motorii şi senzoriale normale, ceea ce explică profilul de siguranţă al trimebutinei şi tolerabilitatea sa. n Prin activarea receptorilor enkefalinergici, trimebutina produce normalizarea şi revenirea la parametrii fiziologici a activităţii motorii gastrointestinale la nivelul întregului tract digestiv, indiferent de tipul tulburării preexistente: n stimulează motilitatea gastrointestinală în cazuri de atonie n are efect inhibitor în cazul hipermotricităţii gastrointestinale Trimebutina se absoarbe rapid după administrare orală. Este

metabolizată intens la primul pasaj hepatic. Are o biodisponibilitate de 5%, iar concentraţia plasmatică maximă în sânge este atinsă după 1 – 2 ore. Eliminarea este rapidă, în principal pe cale urinară (in medie 70% în decurs de 24 ore). Ibutin® 300 mg SR, forma farmaceutică de comprimate cu eliberare prelungită ce conţine 300 mg maleat de trimebutină, a fost concepută pentru ca nivelul terapeutic plasmatic al trimebutinei să fie menţinut pentru o perioadă mai lungă, ceea ce permite reducerea frecvenţei administrărilor la doză zilnică unică. Astfel, pacienţii beneficiază de o cantitate constantă de trimebutină la nivelul receptorilor enkefalinergici pe toată durata zilei, de o perioadă crescută de acţiune a substanţei active datorită eliberării treptate, uniforme şi complete a trimebutinei şi de lipsa fluctuaţiilor concentraţiei plasmatice în intervalul dintre doze. Pe plan clinic se menţine astfel un efect terapeutic constant, iar modul de administrare, cu scăderea numărului de doze zilnice, asigură creşterea complianţei pacienţilor la tratament.4 Referinţe: 1. Adaptat după W. GRANT THOMPSON, The Road to Rome, GASTROENTEROLOGY 2006;130:1552–1556 2. Adaptat după Appendix A: Rome III Diagnostic Criteria for FGIDs 3. Adaptat după LIN CHANG et al., Gender, Age, Society, Culture, and the Patient’s Perspective in the Functional Gastrointestinal Disorders, GASTROENTEROLOGY 2006;130:1435–1446 4. Adaptat după Rezumatul Caracteristicilor Produsului Ibutin 300 mg SR, revizuit noiembrie 2006

CONCLUZII

IBUTIN® 300 MG SR n Remite o gamă largă de simptome prin restabilirea controlului fiziologic al motilităţii digestive. n Acţionează asupra întregului tract gastrointestinal (atât la nivel superior, cât şi inferior). n Are efecte benefice inclusiv în cazul patologiei funcţionale digestive multiple. n Acţionează atât prin reglarea motilităţii digestive, cât şi prin normalizarea pragului de percepţie a durerii viscerale, fiind inclus în categoria medicamentelor cu dublu mecanism de acțiune. n Prin numărul redus de administrări zilnice garantează complianţa pacientului la tratament şi contribuie la succesul terapeutic.

evidențe Pentru cine lucrează MS şi CNAS? Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

2011

Am stat şi m-am gândit atent la evoluţia (?!) sistemului medical în ultimii doi ani şi mai ales în anul 2010 şi începutul lui 2011. Şi nu mă refer la criză.

Apare SIUI2, care preia erorile din SIUI 1, afectând dreptul multor asiguraţi la serviciile medicale de care au nevoie.

Mulți dintre pacienți nu-și mai permit medicamente uzuale, iar bolile cronice se agravează.

Am senzaţia acută a unui blocaj absolut în orice tentativă de comunicare reală şi că există oameni setaţi pe un singur scop: cum să mai deteriorăm un pic un sistem medical şi aşa şubred. Şi cu obiective secundare de genul: cum să distrugem specialitatea de medicină de familie, să îngenunchem asistenţa medicală primară.

Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

nţeleg că banii sunt puţini, că trebuie ordine în sistem, totuşi, legislaţia apărută în ultima vreme nu-mi dă decât imaginea haosului absolut, unde pacienţii şi medicii sunt vinovaţi că există şi ca atare trebuie sancţionaţi. În primele luni din 2010, la câteva săptămâni după ce fusesem asiguraţi de o colaborare constantă, a apărut un ordin legat de programarea pacienţilor. Desigur, programarea este o modalitate civilizată de a organiza activitatea unui cabinet pe care, dealtfel, majoritatea dintre noi

o practicăm de mulţi ani pentru cronici. Deşi am înţeles nevoia de ordine şi logica programării, ni s-a părut o interferenţă în organizarea internă a unui cabinet privat. Am înţeles apoi că scopul nu a fost acela de a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor, ci acela de a restricţiona accesul acestora la medic. La sfârşit de martie, la Conferinţa Naţională am atras atenţia că nu am fost consultaţi pentru Normele Co-Ca 2010, deşi fuseserăm asiguraţi public asupra colaborării. 4 zile mai târziu, ne-am trezit cu prima mare cacealma: Normele erau deja în Monitorul Oficial, radical diferite de ce se afirmase la Conferinţă, cu schimbarea grupelor de vârstă şi a punctajului per pacient, în aşa fel încât venitul scădea cu 40% (de exemplu, 5,5/adult/an puncte faţă de 10 puncte în 2009). Au urmat zilele de foc de la început de aprilie şi Protocolul din 7 aprilie, care aducea punctajul la valori cât de cât acceptabile (7,2/pacient adult), chiar dacă erau multe alte hibe ale Normelor. Prin acest mod de presiune, am obţinut recuperarea pierderilor majore. De ce a fost nevoie de un mare scandal? Banii pentru vaccinarea cu Cantagrip luaţi de la medicina primară Vaccinările. Tot anul aprovizionarea cu vaccinuri a fost o mare aventură. Au lipsit vaccinuri

esenţiale din Programul Naţional: BCG, apoi TETRAXIM (DTP şi antipolio), vaccinul pentru rapelul 2 la DTP. Riscăm să ne întoarcem în trecut cu 50 de ani, riscăm sănătatea copiilor... Ce noroc că aceasta se va vedea în alt mandat!! Tot în iarna trecută a fost şi isteria gripei AH1N1. După alergătură, liste şi vaccinări în masă, am fost anunţaţi că banii pentru vaccinarea cu Cantgrip au fost luaţi tot din suma alocată asistenţei medicale primare, şi astfel s-a redus punctul! Aşadar, muncă suplimentară, alergătura după vaccin, pe banii şi benzina noastră. Ca să nu mai amintim de acuzele deplasate ale MS, ca noi suntem vinovaţi pentru proasta organizare a întregii campanii! Să mai sperăm la alte programe de prevenţie din taxa pe viciu, destinată acestui scop? Zero absolut! În vară, bombardamentul a continuat, atât pentru noi cât şi pentru pacienţi. A apărut ordinul de modificare a modalităţii de acordare a concediilor medicale. Cu sancţiuni aberante pentru medici şi “arestarea la domiciliu” pentru pacienţi. Înţelegem că nu sunt bani şi nevoia de a restricţiona aceste concedii.

Înţelegem să fie sancţionată eliberarea de concedii “conjuncturale”, dar pe de o parte, pacienţii se mai şi îmbolnăvesc şi au nevoie să

se refacă, pe de altă parte, acest ordin prevede sancţiuni imense către medici, pentru greşeli ale terţilor. Adică, dacă un angajator eliberează o adeverinţă incompletă sau cu o zi întârziere, medicul a fost sancţionat cu 5.000 de lei!! Cât venitul real al medicului pentru vreo două-trei luni! Au urmat procese şi mulţi colegi au câştigat. Dacă mai dura prigoana, eram decişi să reziliem toţi convenţiile de concedii medicale şi să trimitem în spital toţi bolnavii. Culmea este că Ministrul Sănătăţii s-a lăudat pentru marea realizare. De ce a fost nevoie de aşa ceva? Riscam să rămânem fără medici în rural Tot în vara lui 2010 a apărut şi nouă modalitate de compensare a medicamentelor, cu preţ de referinţă faţă de cea mai ieftină substanţă din clasa de medicamente. Urmarea: pentru majoritatea pacienţilor, reţeta compensată costă cu 40 - 50%, până la 300% mai mult. Mulţi nu-şi mai permit medicamente uzuale, bolile cronice se agravează. Medicii caută cu disperare soluţii acceptabile ca eficienţă şi preţ pentru fiecare pacient în parte. Dar ce contează?? Vara a trecut şi fiindcă efervescenţa sărbătorilor a transmis o grabă specială decidenţilor, acum începe “furtuna de Hotărâri, Ordine, Proiecte”. Toate fără consultări,

unele apărute direct în MO. Chiar dacă am trimis propuneri în termenele prevăzute, chiar dacă am depus observaţii la MS, nu a folosit la nimic. Apare proiectul de ordin de modificare a criteriilor de acordare a sporului pentru rural şi localităţi izolate. Se fac afirmaţii că la Buftea (dealtfel ORAŞ!) sau în alte localităţi din preajma Bucureştiului sunt sporuri: Fals, în Ilfov nu a fost acordat niciun spor! Noile criterii anulează practic aceste sporuri şi acest lucru riscă să lase populaţia rurală fără medici. Cui pasă? Apare în MO Co - Cadru pe 2011-2012. Radical schimbat faţă de ce discutasem. Contract prost, pe doi ani, cu “buget orientativ (plafon mascat)”, raport per capita/ per serviciu 50%/50% (în condiţiile în care am demonstrat de multe ori că la execuţia bugetară se vede că banii din servicii “se volatilizează uşor” şi niciodată nu ajung toţi la furnizori, adică în cabinetele noastre), cu sancţiuni aberante. Ba mai mult, apare şi articolul 141, care este o simplă formă de şantaj şi încă ilegală. Aşadar, un contract şanse majore de a ne duce la faliment dacă îl semnăm. La ce a folosit efortul nostru de a pierde timp la consultări, de a structura documente şi la ce bun să aduci argumente logice? Informatizare pe banii noştri Se doreşte informatizare pe banii şi pe munca altora şi astfel

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.4

FEBRUARIE

apar Ordinele 1105/29.12.2010 şi 1571/29.12.2010, prin care furnizorii de servicii medicale, adică medicii, trebuie să asigure internet de bandă largă, calculatoare, imprimante, sisteme de back-up (salvarea datelor), reţelistică (pentru reţea de calculatoare) şi tot ce mai e necesar (printre care şi cititoare de carduri) pentru implementarea e-România, e-Sănătate, SIUI online, card, reţeta electronică, fişa electronică a pacientului. Toate acestea se cumpără din “bugetul de venituri şi cheltuieli al cabinetului... sau, după caz, din veniturile proprii”. Mai mult, deşi noi avem un Contract de furnizare de servicii medicale, nu de IT, suntem „obligaţi” să edităm cardurile cu datele medicale ale pacienţilor. Bineînţeles, în timpul consultaţiei, eliminând definitiv timpul pe care îl datorăm pacientului, căci oricum, a lua cardul pacientului ca să-l editezi în timpul liber este infracţiune! Ce contează specificul muncii medicului şi dreptul pacientului de a fi consultat? Reconversia profesională un atentat la specialitatea MF Începutul anului 2011 continuă furtuna. Săptămâna şi ordinul, toate cu elemente ilegale certe, toate cu intenţia de a ne desfiinţa. Apare proiectul cu reconversia profesională, un document care afectează grav poziţia specialităţii de medicina familiei.

Orice medic ratat în alte specialităţi, sau care nu mai are unde munci în specialitatea lui, sau care nu a reuşit să-şi ia specialitatea în rezidenţiatul pe care l-a ales, poate face după un stagiu minimal, medicină de familie, fără să respecte curricula de pregătire în specialitate, stagiile obligatorii. Adică, asistenţa medicală poate scădea calitativ oricât, pacienţii nu contează, pregătirea specialiştilor în MF nu contează. Am făcut propuneri la MS, în Comisia MF a MS, către CMR, au depus argumentaţii la toate asociaţiile profesionale din ţară. Degeaba! Cu vorbă bună nu se rezolvă nimic, din păcate. Apare SIUI2, care preia erorile din SIUI 1, afectând dreptul multor asiguraţi la serviciile medicale de care au nevoie. Ca să ne confirme calitatea specială a acestui minunat soft (e drept, extrem de complex, dar şi foarte scump!) în decembrie nu s-au putut face raportări aproape 2 săptămâni în multe zone ale ţării, iar în ianuarie a decedat de tot pentru o săptămână. Acum e reanimat, dar până când, nu ştim. Apare şi proiectul legat de asigurarea permanenţei, repetând afirmaţiile populiste pe care le cunoaştem de mult. Noi nu ne opunem Centrelor de permanenţă, acolo unde se pot realiza şi unde medicii doresc acest lucru. Dar, în acest ordin medicii sunt „obligaţi să facă permanenţă, cu penalizări de 10% la capitaţia din contractul de bază” (evident ilegal), uneori să conducă ambulanţa, să plătească din aceiaşi bani ca pentru garda de spital şi asistentă, menajeră, pază

evidențe

2011

şi utilităţi! Multiple ilegalităţi într-o decizie a Ministerului Sănătăţii. Am trimis în timp util argumente. La ce bun? A apărut încă înainte de expirarea termenului legal necesar transparenţei decizionale în MO. Apare plata asigurării pentru toţi pensionarii cu pensii de peste 740 de lei, la toată suma pensiei. Se discută intens co-plata care va reduce mult accesul pacienţilor la servicii medicale, precum şi numărul consultaţiilor raportabile din cabinete. Cine câştigă? Exclusiv CNAS! Pacienţii şi medicii pierd din nou!

Frauda de care medicii nu sunt vinovaţi Ca o ultimă lovitură la adresa medicilor, a imaginii lor în societate şi în faţa pacienţilor, preşedintele CNAS a apărut acum două săptămâni şi a afirmat în conferinţă de presă că medicii, “mă rog, unii medici”, au fraudat raportând de două trei ori acelaşi CNP! Cum este evident că nu medicii au acces la softurile caselor de asigurări şi nici la bazele de date, aşteptam scuzele de rigoare. Dacă au fost unele cazuri imputabile, ele au

fost în colaborare cu casele de asigurări şi trebuie sancţionate.

Dar, a arunca ideea de fraudă (şi nu e prima dată, atât MS, cât şi CNAS au mai făcut-o) la adresa unei întregi categorii profesionale arată lipsă de respect faţă de adevăr şi faţă de medici, ceea ce este inacceptabil. În concluzie. Nu am obţinut din păcate nimic prin dialog şi argumente logice, de bun simţ. Nu s-a respectat nimic din cele

promise. Pacienţii au pierdut din drepturile lor fireşti la asistenţa primară, plătesc mai mult pentru mai puţin. Medicii sunt sufocaţi şi ameninţaţi permanent. Am obţinut ceva numai prin presiuni majore, cu avocaţii alături. Este normal aşa? Cum procedăm în continuare, căci observăm că lucrurile se agravează exponenţial? Şi încă ceva. Până la urmă, pentru cine lucrează MS şi CNAS? Căci este evident că NU pentru populaţie, NU pentru medici, NU pentru sistemul medical. Şi atunci, până când?

harta SNMF

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.2

NOIEMBRIE

2010

ARGEȘ

PROFIL ORGANIZAȚIONAL

Societatea Medicină Generală/ Medicina Familiei Argeş Iniţial, până în 1999 – 2000, organizaţia Argeş a fost filială a Societăţii Naţionale Medicină Generală, având ca preşedinte pe dr. Anatol Luca şi apoi pe dr. Gilda Liţa. Istoric Intrarea în reforma sanitară, înfiinţarea CMI, primirea cărţilor de muncă, CO - CA cu obligaţiile numeroase şi drepturile puţine etc, toate aceste schimbări au impus înfiinţarea unei asociaţii care să reprezinte local, să susţină şi să protejeze interesele membrilor săi. 34 de medici au depus la Tribunalul Argeş documentele necesare constituirii asociaţiei şi pe 30 mai 2000 Tribunalul Argeş avizează favorabil înregistrarea şi dobândirea personalităţii juridice.

Astfel, s-a înfiinţat SMG/MF Argeş având ca preşedinte - dr. Mariana Boşneag, secretar - dr. Viorel Ardeleanu, vicepreşedinte - dr. Magdalena Sandu, trezorier - dr. Mihaela Târlea. Un sprijin deosebit l-am primit din partea dr. Luminiţa Dumitrescu Slatina - Olt.

Activitatea profesională şi patronală Dr. Mariana Boşneag Preşedinte SMG/MF Medic primar mg/mf

n Societatea Medicină Generală/Medicina Familiei Argeş a participat la programul de pregătire profesională a medicilor în specialitatea de medicină de familie sub conducerea şi îndrumarea Centrului de

TABEL

COMITET DIRECTOR AL SMG/MF ARGEŞ 2011-2015 Preşedinte SMG/MF Argeş: dr. Mariana Boşneag medic primar MG/MF Vicepreşedinte Curtea de Argeş: dr. Iuliu Iatagan - medic primar MG/MF Vicepreşedinte Câmpulung: dr. Tabita Stănoiu - medic primar MG/MF Vicepreşedinte Costeşti: dr. Doina Zaharia - medic primar MG/M Vicepreşedinte Piteşti: dr. Emilia Ştefănescu - medic primar MG/MF Vicepreşedinte Mioveni - Topoloveni: dr Magdalena Sandu - medic primar MG/MF Secretar: dr. Mirella Lazăr - medic specialist MG/MF

Perfecţionare Bucureşti; n Nu este de uitat” Consfătuirea Naţională MG/MF cu participare internaţională 2000 Piteşti” - manifestare ştiinţifică la care au participat 1.219 medici din ţară şi străinătate (şi după cum afirma presa locală la acea vreme, Casa Sindicatului Piteşti nu a mai fost aşa de plină din 1987); n A participat la organizarea de cursuri de pregătire profesională cu diferite teme de interes comun. Prin Centrul de Perfecţionare au venit la Piteşti profesori care, la sfârşit de săptămână, luni de zile au organizat cursuri de specialitate; n “Congresul Naţional MG/MF Piteşti - 2002” a avut un succes deosebit întrucât prezenţa a fost mare, 1.250 participanţi şi temele prezentate au fost de actualitate; n A participat şi participă alături de Colegiu Medicilor Argeş la pregătirea continuă a membrilor săi; n Ca asociaţie profesională şi patronală a participat şi participă la negocierea clauzelor la contract; n Prin mass-media locală promovează imaginea asociaţiei şi activitatea ei;

Apără demnitatea membrilor săi (s-a implicat direct ori de câte ori a fost nevoie chiar şi în procese atunci când demnitatea unui coleg a fost pătată şi a avut câştig de cauză); n A organizat cu firma de profil IT, sub tutela Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, cursuri de iniţiere, informare şi folosire a calculatorului, întrucât jud. Argeş s-a numărat printre primele judeţe care încă din 1999 a folosit un soft pentru administrarea şi raportarea activităţii medicale. 85% medici au urmat aceste cursuri. Acolo unde a fost nevoie au fost instruite asistentele; n A acordat şi acordă ajutoare materiale membrilor săi în cazuri speciale (boală, deces etc); n Conferinţa Locală, 10 ani de reformă sanitară” - Fundata - Grădişte 2009 - s-a desfăşurat într-un cadru feeric de iarnă. Studiile prezentate, imaginile vechi - noi ale cabinetelor medicale, realizările dar şi insuccesele au creat momente de neuitat, cu atât mai mult cu cât alături de medici au fost şi reprezentanţii CAS Argeş de la înfiinţare până în prezent; n De 10 ani, în fiecare lună, organizăm mese rotunde, simpozioane şi şedinţa lunară cu CAS Argeş. Întâlnirile sunt fructuoase şi comunicarea este utilă.

Insuccese n Nu toate punctele susţinute de noi la negocierea clauzelor suplimentare sunt acceptate; n Climatul deontologic lasă loc de mai bine (am avut neînţelegeri cu medicii noi intraţi în reformă, care nu au respectat clauzele negociate pe judeţ). Toţi avem aceleaşi drepturi şi obligaţii. Să ne respectăm ca să fim respectaţi!

Suntem o familie, ne-am organizat, ne-am format şi convieţuim împreună. Deşi am câştigat procesele cu Consiliile Locale şi Consiliul Judeţean nu toţi medicii sunt proprietari ai propriilor cabinete. În Curtea de Argeş şi Câmpulung s-a reuşit cumpărarea tuturor cabinetelor de către medicii de familie. În Piteşti însă nu s-au vândut decât cinci cabinete. În mediu rural nu s-a cumpărat niciun cabinet. Reprezentare la nivel local şi naţional n În CM Argeş - Biroul Colegiului Medicilor 4 din cele 5 posturi sunt ocupate de către medici de familie Astfel, BCM are preşedinte pe dr. Valentin Bănica - medic de familie, 2 vicepreşedinţi, dr. Mariana Boşneag - medic de familie şi dr. Dumitra Velcea - medic de familie, iar secretar este dr. Cristina Andrei medic de familie; n În Consiliul Judeţean al Colegiului Medicilor Argeş - majoritatea sunt medici de familie. Ei fac parte şi din Consiliul de Administraţie spitalelor n Preşedintele Comisiei de Disciplină este dr. Tabita Stănoiu, medic de familie În prezent asociaţia are 352 membri, toţi în relaţie contractuală cu CAS Ag. Medici primari 165, medici specialişti 150, medici generalişti 37. IMPLICARE

DISCUȚIE ASUPRA CO-CA 2011 “50% capitaţie şi 50% servicii va distruge activitatea medicinei de familie cu urmări grave în calitatea actului medical” - dr. Mirella Lazăr , secretara asociației. “Contractul pe 2011 reduce venitul cu apoximativ 30% - 40% iar zona pe care o reprezint (sudul judeţului), Costeşti, este deja o zonă săracă, majoritatea cabinetelor sunt în rural şi sporul de rural riscă să nu mai existe.” - vicepreşedintele dr. Doina Zaharia. “Ne vom afla în imposibilitate de plată a utilităţilor, impozitelor, chiriilor, salariilor, a aparaturii medicale şi a ratelor pentru cabinetele cumpărate” - dr. Iuliu Iatagan, vicepreşedinte. “Nu credeam că voi regreta că nu sunt bugetar; program prelungit de lucru, stress permanent, aglomeratie, acte, situaţii pe calculator.” - dr. Emilia Ştefănescu, vicepreşedinte. ,,Nu înţelegem discrepanţa dintre ce se spune de către guvernanţi privind importanţa medicinei de familie şi Co-Ca 2011” - dr. Tabita Stănoiu - vicepreşedinte.