mf - Nr. 14

P U B L I C A Ț I E E D I T A T Ă S U B P A T RO N A J U L SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINĂ D E FA M I L I E /M E D I C I N Ă G E N E RA L Ă

Dr. Adrian Grom, dr. Viorel R\dulescu

PROFIL ORGANIZA}IONAL: Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familiei - Olt

Nr. 14 z FEBRUARIE 2012

Pag. 16

Profesionalismul [i solidaritatea, armele medicilor de familie Interviu cu dr. Cristian Sever Oan\, membru al SNMF

Legisla]ie

Normele metodologice de aplicare a Contractului-Cadru La 29.12.2011, CNAS a publicat Ordinul ministrului S\n\t\]ii [i al pre[edintelui CNAS nr. 1723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare `n 2012 a Contractului-Cadru.

Pag. 6

Interviu realizat de Alexandra Pârvulescu

Puls SNMF

Principii `n medicina de familie

pag. 8 Pledeaz\ pentru independen]a profesional\ a medicilor de familie ca membru al SNMF [i analizeaz\ cazurile de abatere disciplinar\ din pozi]ia de membru al comisiei de disciplin\ a CM Bucure[ti.

Dr. Cristian Sever Oan\ este un nume sonor în medicina de familie, fiind remarcat de colegii de breasl\ prin profesionalismul, seriozitatea [i diploma]ia de care d\ dovad\. ³³³

În orice lege a S\n\t\]ii, capitolul de medicina familiei trebuie structurat împreun\ cu organiza]iile medicilor de familie, cu practicieni, pe baza unor principii clar stabilite, având la baza curriculum-ul de preg\tire în medicina familiei, particularit\]ile specialit\]ii [i rolul esen]ial de „gatekeeper” al medicului de familie.

Pag. 10 Echipa MF

Durerea neuropat\, modalit\]i de tratament Durerea neuropat\ reprezint\ o entitate heterogen\, care nu poate fi explicat\ de o unic\ etiologie sau de o singur\ leziune anatomic\.

Pag. 14 Info update

Echipa de Criz\ [i Tratament la Domiciliu În numerele 7 [i 8/2011 ale „Ziarului Medicului de Familie”, dr. Claudiu Cârmaciu [i dr. Mihaela Cârmaciu au prezentat serviciile de psihiatrie ce stau la dispozi]ia Medicului de Familie în UK. Între aceste servicii, CRHT (Crisis Resolution and Home Treatment) este responsabil de triajul [i, par]ial, de tratamentul pacien]ilor în stare acut\.

Pag. 3

Parteneri:

2012 Timi[oara - 14 - 15 februarie z Târgu Mure[ - 20 - 21 martie Suceava - 24 - 25 aprilie Bucure[ti - 10 - 11 mai Gala]i - 22 - 23 mai Constan]a - 12 - 13 iunie Slatina - 18 - 19 septembrie Ploie[ti - 16 - 17 octombrie Cluj - 6 - 7 noiembrie Bra[ov - 20 - 21 noiembrie

Târgu Mure[ 20 - 21 martie

Organizator:

Sub patronajul:

Partener media:

2

info update FDA a aprobat Erivedge

Mirela Boroeanu-Stanca Redactor [ef EDITORIAL

Cu spiritul de echip\ la doctor Trebuie s\ recunosc c\ respectul meu pentru dr. Raed Arafat a fost înt\rit de reac]ia sa la recentul incident pe care l-a avut cu pre[edintele Traian B\sescu pe marginea Legii S\n\t\]ii. Demisia lui Arafat mi-a ar\tat c\ în aceast\ ]ar\ mai exist\ oameni cu picioarele pe p\mânt [i cu demnitatea de a nu face compromisuri în numele altcuiva, în cazul de fa]\ în numele pacientului român, chiar cu pre]ul sacrific\rii interesului personal. Nu cred c\ membrii comisiei preziden]iale care au elaborat Legea au ac]ionat împotriva pacientului, ci mai degrab\ l-au ignorat, l-au scos din ecua]ie. Sub presiunea cerin]elor FMI de reducere a deficitului bugetar [i pe fondul colect\rii tot mai limitate la CAS, scopul acestei legi era acela de eficientizare a sistemului. Din p\cate nu în sensul cre[terii accesibilit\]ii la îngrijiri medicale, ci doar de menajare a bugetului. Pentru c\ altfel nu ar fi r\mas f\r\ r\spuns întrebarea pus\ cu obstina]ie, referitoare la SMURD: „De ce s\ schimb\m un serviciu care merge [i care [i-a demonstrat eficien]a?”. Pentru c\, dincolo de vocile care cârcotesc la adresa lui Arafat, c\ nu vrea s\ lase din bra]e „copilul” pe care l-a creat, acest serviciu chiar [i-a dovedit eficien]a. Desigur, la buna lui func]ionare contribuie parteneriatului încheiat cu Ministerul Administra]iei [i Internelor [i cu Ministerul Ap\r\rii. Mai sunt [i lucruri care pot fi îmbun\t\]ite, nu contest\ nimeni. Oricând este loc de mai bine. Dar de aici pân\ a schimba totul la un astfel de serviciu este cale lung\.

Dar nu reac]ia autorit\]ilor m-a impresionat cel mai mult în sens negativ, ci lipsa de solidaritate pe care am rev\zut-o cu aceast\ ocazie, în rândul breslei medicale. Ca de obicei, pu]ini au fost cei care au luat pozi]ie, cei mai mul]i limitându-se la a nu face nimic [i al]ii care au jubilat la aflarea „necazului” lui Arafat. Spre dezam\girea mea, au fost destui care au sus]inut c\ Arafat merit\ cu vârf [i îndesat ce i se întâmpl\, el fiind considerat principalul vinovat pentru o serie de nepl\ceri. Este regretabil c\ nu a contat c\ pozi]ia dr.

Raed Arafat era una just\, care ap\ra interesele pacientului, interese care, cel pu]in la nivel declarativ, sunt urm\rite de toat\ lumea.

Erivedge (vismodegib) capsule, primul medicament pentru tratamentul carcinomului bazocelular la adul]i, a fost aprobat de FDA. Potrivit Roche, Erivedge (vismodegib) capsule a fost aprobat de autorit\]ile din Statele Unite ale Americii, Food and Drug Administration (FDA), pentru adul]ii diagnostica]i cu un tip de cancer de piele, numit carcinom bazocelular (BCC), care s-a r\spândit în alte p\r]i ale corpului, care a recidivat dup\ o interven]ie chirurgical\ sau care nu poate fi tratat printr-o interven]ie chirurgical\ ori radioterapie. Erivedge este primul medicament aprobat de FDA pentru tratamentul persoanelor cu forme avansate ale celui mai comun cancer de piele. Medicamentul este o capsul\ care se administreaz\

pe cale oral\ o dat\ pe zi.

Carcinomul bazocelular este, în general, considerat vindecabil în cazul în care cancerul este limitat la o zon\ mic\ de piele. Cu toate acestea, în cazuri rare, leziunile pot deveni mutilante [i pot cuprinde ]esuturile înconjur\toare (avansat la nivel local) sau se pot extinde [i în alte p\r]i ale corpului (metastaze). În cazurile de carcinom bazocelular avansat, boala nu poate fi tratat\ eficient prin interven]ie chirurgical\ sau radioterapie. Carcinomul bazocelular avansat duce de multe ori la deformarea sever\ sau pierderea func]iei organelor afectate.

De asemenea, Roche a depus o cerere de autoriza]ie de introducere pe pia]\ pentru Erivedge [i în Uniunea European\ (UE).

Normele de aplicare a Contractului-Cadru au fost publicate La sfâr[itul anului 2011, Ordinul privind Normele metodologice de aplicare a Contractului-Cadru pentru acordarea asisten]ei medicale a fost publicat.

Dorin Ionescu a declarat faptul c\ „noul Contract-Cadru privind asisten]a medical\ în 2012 este similar celui în vigoare, singura modificare vizând aloca]ia bugetar\, din cei peste 18 miliarde de lei pentru S\n\tate, 7% fiind pentru medicina primar\, adica o cre[tere de aproape 15%”.

De asemenea, oficialul a precizat c\ medicina de familie are pentru 2012 cea mai mare cre[tere bugetar\, de aproximativ 15%. Ordinul privind Normele metodologice de aplicare a Contractului-Cadru pentru acordarea asisten]ei medicale a fost publicat la 28 decembrie 2011 în Monitorul Oficial, dar [i pe siteul CNAS. Reprezentan]ii medicilor de familie s-au aratat nemul]umi]i de faptul c\ Normele de aplicare a Contractului-Cadru pentru 2012 au fost aprobate de CNAS [i de MS [i se afla la Monitorul Oficial (MO) pentru a fi publicate. Într-un comunicat emis, FNPMF [i SNMF au cerut ca normele din MO s\ fie retrase, pentru a fi discutate cu reprezentan]ii furnizorilor de servicii medicale.

Potrivit FNPMF [i SNMF, de[i bugetul alocat asisten]ei medicale primare a crescut în 2012, fa]\ de 2011, cre[terea specific\ nu se reg\se[te în norme. „Suntem din nou pu[i în fa]a faptului împlinit în lipsa unui dialog real, a unor consult\ri constructive [i nu formale a[a cum a fost cea din 10 octombrie. Neam a[teptat ca dup\ votarea bugetului de stat s\ ne întâlnim institu]ional cu CNAS”, se arat\ în comunicat.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF Redactor: Alexandra Pârvulescu, alexandra.parvulescu@ pbsolutions.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu,

Ziua Interna]ional\ de Lupt\ împotriva Cancerului Cu ocazia Zilei Interna]ionale de Lupt\ împotriva Cancerului, Federa]ia Asocia]iilor Bolnavilor de Cancer a tras un semnal de alarm\ în ceea ce prive[te cancerul, dar [i m\surile de prevenire [i diagnosticare ale acestei boli.

FABC a organizat un eveniment de pres\ în cadrul c\ruia a fost transmis un mesaj simplu, dar esen]ial „Informa]i-v\!”. În cadrul evenimentului au fost prezentate informa]ii legate de cele mai des întâlnite forme de cancer din România, la b\rba]i [i femei: cancerul pulmonar, respectiv cancerul la sân.

Cancerul pulmonar este cea mai frecvent\ localizare neoplazic\, în România aproximativ 8.500 de pacien]i îmboln\vindu-se anual de aceast\ afec]iune. Potrivt dr. Mircea Dediu, Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” Bucure[ti, cancerul pulmonar este cea mai frecvent\ form\ de cancer din lume, cu inciden]\ maxim\ la b\rba]i [i pe locul doi la femei, dup\ cancerul mamar. De asemenea, diagnosticul în cancerul pulmonar este complex, necesitând investiga]ii complexe.

Dr. Florin B\canu, Spitalul „Sf. Maria” Bucure[ti, a precizat faptul c\ dac\ este tratat [i diagnosticat la timp, cancerul la sân poate fi curabil. La nivel global 1,38 milioane de cazuri pe an de cancer la sân sunt nou diagnosticate, în România cancerul la sân reprezentând 32% din afec]iunile maligne la femei.

„Instruire [i preven]ie pentru o via]\ s\n\toas\” Prin derularea proiectului "Instruire [i preven]ie pentru o via]\ s\n\toas\", Ministerul S\n\t\]ii recruteaz\ 7.332 de medici care vor fi instrui]i în ceea ce prive[te implementarea programelor de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon [i sân Dintre ace[tia, 7.200 vor fi participan]i (6.000 de medici de familie [i 1.200 de medici speciali[ti), în timp ce 132 de medici speciali[ti vor fi recruta]i pentru a fi instructori.

Potrivit MS, obiectivul general al proiectului este cre[terea gradului de formare a profesioni[tilor din sistemul sanitar pentru a r\spunde noilor priorit\]i ale politicilor [i programelor de s\n\tate. Astfel, prin dobândirea de cuno[tin]e necesare pentru asigurarea implement\rii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon [i sân, se urm\re[te cre[terea gradului de adaptabilitate [i formare al medicilor.

Criteriile de selec]ie pentru 132 de medici speciali[ti instructori sunt elaborate de Colegiul Medicilor din România, partener în proiect. Din ace[ti 132 de medici, 48 de instructori medici speciali[ti vor avea disponibilitate de deplasare, în cele 8 regiuni de dezvoltare a

Dr. R\zvan Miftode, Dr. Adrian Grom, Dana Boroeanu Director executiv: Silvia Ion,

României, iar restul de 84 de instructori medici speciali[ti medicin\ de familie vor avea disponibilitate de deplasare, în unul din cele 42 jude]e.

Termen limit\ pentru înscrierea medicilor este de 29 februarie, iar informa]iile suplimentare privind desf\[urarea proiectului se reg\sesc pe site-ul MS.

Events Manager: Gabriel Caramal\u,

Abonamente:

gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Publica]ie lunar\ editat\ de:

Asistent Director executiv: Dana Buzurin, buzurin.dana@pbsolutions.ro

ion.silvia@pbsolutions.ro

Foto: Cristi Chivu, Dreamstime

abonamentemf@pbsolutions.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu, simona.dumitrescu@pbsolutions.ro

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114

info update

3

Echipa de Criz\ [i Tratament la Domiciliu,

punctul nodal al urgen]elor psihiatrice în sistemul medical britanic În numerele 7 [i 8/2011 ale „Ziarului Medicului de Familie”, dr. Claudiu Cârmaciu [i dr. Mihaela Cârmaciu au prezentat serviciile de psihiatrie ce stau la dispozi]ia Medicului de Familie în UK. Între aceste servicii, CRHT (Crisis Resolution and Home Treatment) este responsabil de triajul [i, par]ial, de tratamentul pacien]ilor în stare acut\.

Dr. Alexandru Li]\ Specialty Doctor CRHT Witham, Essex, UK

Modelul CRHT a ap\rut la sfâr[itul anilor ‘90 în Australia. În UK, primele CRHT-uri au fost înfiin]ate la începutul anilor 2000. Din motive de spa]iu, voi prezenta extrem de succint elementele definitorii ale acestui serviciu.

Rolul principal al CRHT-ului este de „gate keeping” - triajul urgen]elor psihiatrice [i trimiterea pacien]ilor c\tre unitatea care poate s\ ofere cea mai bun\ îngrijire în func]ie de nevoile pacientului. Echipa are în componen]\ medici psihiatri, asisten]i medicali de psihiatrie (în UK, exist\ [coli separate pentru asisten]ii de psihiatrie), asisten]i sociali, terapeu]i ocupa]ionali [i personal necalificat. În UK, spitalele de psihiatrie nu au „camere de gard\”. Urgen]ele psihiatrice sunt trimise la Departamentul de Urgen]\ (Accident and Emergency - A&E) al Spitalului General, ca orice alt\ urgen]\ medical\ sau chirurgical\. Acolo sunt evaluate de un membru al

CRHT (de obicei, un asistent de psihiatrie). În func]ie de gradul de risc, pacientul poate fi internat în Spitalul de Psihiatrie (SP), poate fi externat acas\ [i sf\tuit s\ se adreseze Medicului de Familie (MF) sau psihiatrului local din Centrul de S\n\tate Mental\ (CSM) sau poate fi acceptat pentru Tratament la Domiciliu (TD) (Home Treatment). Aceast\ ultim\ variant\ este a doua func]ie important\ a CRHT. A doua zi dup\ evaluare (uneori chiar în aceea[i zi), pacien]ii accepta]i pentru TD sunt vizita]i la ei acas\ de medicul psihiatru al echipei. Se stabile[te un plan complex de tratament (medica]ie, scurte interven]ii psihoterapeutice, ajutor general în probleme de natur\ social\ [i economic\), iar în urm\toarele 2-4 s\pt\mâni se încearc\ punerea în aplicare a acestui plan. Ini]ial pacientul este vizitat zilnic (în cazuri selec]ionate chiar [i de dou\ ori pe zi) de membri echipei. Un asis-

tent de psihiatrie livreaz\ medica]ia [i se evalueaz\ apoi eficacitatea, efectele adverse [i complian]a la tratament. Atunci când se consider\ c\ gradul de risc a sc\zut în mod semnificativ, pacientul este transferat în grija CSM sau MF. Bineîn]eles, dac\ situa]ia se deterioreaz\ pe parcursul TD, pacientul este internat în spital.

De mai bine de trei ani lucrez ca medic într-un CRHT. Am observat c\ în general pacien]ii prefer\ TD, intern\rii în SP. Stigma ata[at\ SP [i sprijinul familiei sunt principalele motive care sprijin\ aceast\ alegere.

Exist\ îns\ [i reversul medaliei. În cazul familiior cu rela]ii tensionate, tratamentul la domiciliu are pu]ine [anse de reu[it\. Legat de patologia pacientului, se poate trata aproape tot spectrul tulbur\rilor de s\natate mental\, atât timp cât se poate încheia un „contract terapeutic” între pacient [i echip\.

4 2

info update

Hipertensiunea arterial\, noi descoperiri genetice Cercet\torii de la Universitatea Yale au descoperit noi mecanisme care regleaz\ presiunea arterial\, analizând toate genele pacien]ilor care au o form\ rar\ de hipertensiune.

Descoperirile cercet\torilor ar putea explica care sunt problemele în cazul a miliarde de persoane care sufer\ de hipertensiune arterial\. Totodat\, studiul demonstreaz\ capacitatea unor noi metode secven]iale ale ADN prin care pot fi descoperite boli care pân\ în prezent nu erau cunoscute.

Echipa a folosit o tehnic\ numit\ secven]ierea total\ a exonilor - o analiz\ a structurii tuturor genelor, pentru a studia o forma rar\ ereditar\ de hipertensiune, caracterizat\ prin excesul nivelului de potasiu din sânge. S-au g\sit muta]ii în fiecare din cele dou\ gene care au cauzat boala în cazul membrilor celor 41 de familii, ce sufer\ de condi]ia res-

pectiv\. Cele dou\ gene interac]ioneaz\ una cu alta formând un complex care ac]ioneaz\ asupra altor proteine pentru a le degrada. De altfel, ele sunt antrenate în echilibrul dintre reabsorb]ia de sare [i secre]ia de potasiu în rinichi. „Aceste gene nu au fost pân\ acum suspectate c\ ar juca un rol în reglarea presiunii sângelui.

Dar dac\ ele ar disp\rea, rinichii ar putea încetini reabsorb]ia de sare, proces întâlnit în hipertensiune”, a declarat Richard Lifton, [eful departamentului de genetic\ din cadrul Universit\]ii Yale [i coordonatorul studiului.

Neconformit\]i în seriile de vaccinuri antigripale Ministerul S\n\t\]ii a decis stoparea campaniei de vaccinare antigripal\ [i retragerea din cabinetele medicale a celor peste 350.000 de vaccinuri gripale produse de Institutul Na]ional de Cercetare Dezvoltare „Cantacuzino”, care nu au fost, înc\, utilizate. „Am decis retragerea vaccinurilor [i distrugerea acestora, dup\ ce analizele la mai multe serii de vaccinuri au eviden]iat unele neconformit\]i”, a declarat ministrul S\n\t\]ii, Ritli Ladislau.

Ministrul S\n\t\]ii a mai adaugat c\, în urm\toarea perioad\, se va stabili suma care trebuie recuperat\ de la institut pentru dozele r\mase neutilizate.

Primul ecograf Voluson E8 Expert BT 12 din România La policlinica Regina Maria Floreasca, pacien]ii pot beneficia din acest\ lun\ de dou\ aparate revolu]ionare: LOGIQ E9 si VOLUSON E8 Expert BT 12, ultimul fiind primul ecograf din România de acest tip.

Reprezentan]ii re]elei private au declarat faptul c\ introducerea acestei tehnologii este legat\ de activarea unei echipe de exper]i în ecografie, condus\ de dr. Adrian Pop. Echipa va efectua o gam\ variat\ de ecografii: obstetrical\, morfologie fetal\, genital\, mamar\, pediatric\, sau ecografie cu substan]\ de contrast.

Calit\]ile echipamentului VOLUSON E8 Expert BT 12 sunt

în primul rând legate de imaginea anatomic\ excep]ional\ pe care o ofer\, care permite explorarea f\tului de la vârste foarte mici, în primul trimestru, în cele mai mici detalii.

Ecograful GE Healthcare LOGIQ E9 ofer\ o imagine de uniformitate atât în determin\rile superficiale, cât [i pentru profunzime, indiferent de dimensiunea corpului pacientului. În plus, integreaz\ imaginea ecografic\ în timp real cu imaginile CT, RMN sau ecografice înregistrate anterior, ceea ce permite compararea anomaliilor, crescând acurate]ea diagnosticului [i monitorizarea procedurilor de tratament.

Actavis a lansat un nou generic Compania Actavis a anun]at lansarea în România a Anaromat (anastrozol), produs utilizat în tratamentul cancerului de sân în stadiu avansat.

Varianta generic\ Anaromat este un produs folosit în tratamentul cancerului de sân în stadiu avansat, la femeile aflate în postmenopauz\, tratamentul adjuvant al cancerului de sân invaziv incipient cu receptori hormonali prezen]i [i în tratamentul adjuvant al cancerului de sân incipient cu recepori hormonali prezen]i, la femei aflate în post-menopauz\, la care s-a administrat anterior tratament adjuvant cu tamoxifen, timp de 2 pân\ la 3 ani.

Anaromat (anastrozol), sub forma de comprimate cu concentra]ia de 1 mg, se alf\ pe lista C2 de compensare în Programul Na]ional de Oncologie.

Potrivit Actavis, în prezent, portofoliul din România de produse oncologice al companiei cuprinde 26 de produse, al\turi de numeroase medicamente care se adreseaz\ [i altor clase terapeutice importante. Pentru 2012, compania Actavis [i-a propus s\ lanseze un num\r de 20 produse pe pia]a din România, vizând toate ariile terapeutice relevante: oncologie, sistem cardiovascular, sistem nervos central, antiinfec]ioase, dar are în plan [i dezvoltarea portofoliului reprezentat de produse aflate în aria OTC-urilor (medicamente eliberate f\r\ prescrip]ie).

Synevo, partener în testarea alergiei alimentare Synevo a devenit partenerul Gaya Health Services, compania care a adus York Test în România. Astfel, laboratoarele Synevo vor fi partenere în testarea alergiei alimentare.

Dup\ ce, în 2011, a adus în România York Test, care determin\ intoleran]a alimentar\ la 113 alimente, Gaya Health Services î[i extinde paleta de servicii, oferind posibilitatea companiei Synevo de a testa alergia alimentar\. „Asocierea cu Synevo, re]ea recunoscut\ pentru realizarea celor mai bune teste de alergie din ]ar\, a fost un pas firesc în dezvoltarea noastr\.

Prin acest parteneriat, ne vom consolida activitatea, axat\ pe dorin]a de a le oferi clien]ilor no[tri solu]ii optime pentru problemele alimentare cu care se confrunt\”, a spus Amira Syoufi, country manager York Test România.

2011, un an important pentru Abbott Vânz\rile Abbott au înregistrat la nivel global o cre[tere de 4,1%, ajungând la 10,4 miliarde de dolari.

Potrivit companiei farmaceutice Abbott, vânz\rile în pie]ele emergente au fost de 2,5 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 25% din totalul vânz\rilor, cu o cre[tere specific\ pentru medicamentele din zona vascular\, nutri]ional\ [i de diagnostic.

De asemenea, în 2011, Abbott a înregistrat un cash flow de peste 9 miliarde de dolari, iar pentru acest an compania va relua procesul de r\scump\rare al ac]iunilor. „2011 a fost un an important pentru Abbott, o dat\ cu anun]area inten]iei conducerii produc\torului de a separa compania în dou\ unit\]i distincte, cu indentit\]i separate [i ac]ionariat diferit”, a declarat Miles White, pre[edintele [i directorul executiv al produc\torului farmaceutic.

Consult\ri pentru noul proiect de Lege a S\n\t\]ii În perioada urm\toare, Ministerul S\n\t\]ii va demara o serie de consult\ri pentru elaborarea noului proiect legislativ privind organizarea [i func]ionarea sistemului sanitar, dar [i pentru revizuirea pachetului de servicii de baz\ acordat asigura]ilor. „Având în vedere importan]a social\ a acestor reglement\ri, precum [i interesul manifestat de toate structurile sociale, consider\m necesar\ implicarea profesioni[tilor din sistem, dar [i a reprezentan]ilor societ\]ii civile în stabilirea m\surilor de reorganizare ale sistemului în vederea

rezolv\rii principalelor probleme cu care acesta se confrunt\, respectiv dezechilibrul financiar [i nivelul nesatisf\c\tor al calit\]ii serviciilor medicale”, a declarat dr. Vasile Cepoi, secretar de stat.

Conform calendarului de consult\ri, discu]iile cu Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei se vor desf\[ura la 9 februarie. De asemenea, s-a decis ca pe site-ul MS s\ fie publicate, transparent, toate propunerile rezultate din dezbateri. MS va informa periodic cet\]enii, prin mijloacele de informare media, asupra derul\rii procesului de elaborare a legii.

O nou\ sesiune de Reziden]iat!

Ministerul S\n\t\]ii va organiza la 25 martie a.c., un nou concurs de intrare în Reziden]iat pentru posturile [i pe locurile r\mase neocupate în sesiunea din 20 noiembrie 2011. Potrivit MS, concursul se va desf\[ura numai în Centrul Universitar Bucure[ti. Înscrierile pentru reziden]iatul pe loc se fac la direc]iile de s\n\tate public\, respectiv la ministerele cu re]ea sanitar\ proprie, pân\ la 29 februarie, inclusiv. Înscrierile la Reziden]iatul pe post se vor face la direc]ia de s\n\tate public\ a jude]ului, pân\ la aceea[i dat\. Proiectul de Ordin privind aprobarea metodologiei pentru desf\[urarea concursului de Reziden]iat pe post [i pe loc în medicin\ [i farmacie este publicat pe site-ul MS la sec]iunea Transparen]\ Decizional\.

Conform proiectului, concursul se va desf\[ura sub form\ de test-gril\ cu 200 de întreb\ri, pe o durat\ de 4 ore. Punctajul minim de promovare va reprezenta 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întreb\ri pentru fiecare domeniu.

Tinerii medici vor concura pe 98 de locuri [i peste 300 de posturi. Lista complet\ va fi afi[at\ pe site-ul MS [i pe www.rezidentiat.info.

Baxter reia distribu]ia solu]iilor pentru dializa peritoneal\ Compania Baxter a reluat distribu]ia solu]iilor pentru dializ\ peritoneal\ Dianeal, Extraneal [i Nutrineal, fabricate la Castlebar, Irlanda. În 2011, compania Baxter a anun]at posibila prezen]\ a endotoxinelor în unele serii ale solu]iilor pentru dializa peritoneal\ Dianeal, Extraneal [i Nutrineal, soldat\ cu retragerea treptat\ [i complet\ a tuturor seriilor acestor solu]ii, din cauza riscului crescut de peritonit\ aseptic\. Ca urmare a diverselor m\suri corective [i preventive luate [i de comun acord cu Agen]ia European\ a Medicamentelor [i Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman, din luna ianuarie a acestui an, Baxter a reluat distribu]ia solu]iilor de dializ\ peritoneal\ Dianeal PD4 Glucose 1,36%, Dianeal PD4 Glucose 2,27%, Dianeal PD4 Glucose 3,86%, Extraneal [i Nutrineal cu 1,1% aminoacizi.

Potrivit companiei Baxter, solu]iile Dianeal, Extraneal [i Nutrineal, fabricate la Castlebar, Irlanda, vor înlocui treptat cantit\]ile existente de aceste produse, fabricate în alte locuri de fabrica]ie ale companiei. Noile cantit\]i de Dianeal, Extraneal [i Nutrineal vor avea acela[i aspect cu pungile fabricate anterior în acest loc de fabrica]ie.

tendin]e Centrul Medical

5

MEDAS

promoveaz\ excelen]a

Aflat pe pia]a serviciilor medicale private de peste 8 ani, MEDAS a cunoscut o permanent\ dezvoltare, investi]iile realizate în decursul timpului reg\sindu-se atât în tehnologie, cât [i în capitalul uman. Dr. Voichi]a Cocia[u, Directorul Medical, declar\ c\ Centrul Medical MEDAS î[i propune s\ devin\ un promotor activ al noilor tehnologii medicale [i s\ furnizeze servicii la standarde din ce în ce mai înalte.

Care este istoricul MEDAS [i câte clinici sunt puse în slujba pacientului?

func]ia erectil\, stricturile uretrale, hypospadiasul, incontinen]a urinar\.

Dezvoltarea MEDAS a fost una treptat\, pornind de la o clinic\ [i un laborator de analize medicale în 2003 [i ajungând in 2011 la [ase clinici (5 în Bucure[ti [i una în Pite[ti), [apte laboratoare (cinci în Bucure[ti, unul în Giurgiu [i altul în Pite[ti), precum [i cinci departamente de radiologie [i imagistic\ medical\. Din 2003 [i pân\ azi investi]iile au fost constante, peste [apte milioane de euro fiind investite numai în aparatur\ medical\. În acest moment, MEDAS ofer\ consulta]ii în peste 30 de specialit\]i medicale [i chirurgicale, cu ajutorul a peste 170 de cadre medicale care se perfec]ioneaz\ continuu, aproximativ 1.000.000 de pacien]i beneficiind pân\ la sfâr[itul anului 2011 de serviciile medicale oferite de acest centru medical.

Foarte important de men]ionat este c\ MEDAS este cel mai mare furnizor de servicii medicale clinice [i paraclinice oferite în ambulatoriul de specialitate în contract cu CASMB din România.

Centrul de excelen]\ MEDAS în gastroenterologie, prin speciali[tii s\i [i aparatura din dotare, ofer\ solu]iile cele mai potrivite pentru cele mai complexe probleme ale pacien]ilor no[tri. Simptomele digestive sunt multiple [i necesit\ un diagnostic atent [i precis, în condi]iile riscurilor tot mai numeroase de patologie digestiv\ la care sunt supu[i oamenii prin ritmul de via]\ alert [i stresant. Mijloacele endoscopice sunt singurele în m\sur\ s\ tran[eze diagnosticul fie diferen]ial, fie de certitudine prin efectuarea de biopsii etajate.

Endoscopia digestiv\ a devenit în zilele noastre o investiga]ie practicat\ pe scar\ larg\, [i, în acest domeniu, cabinetul de endoscopie MEDAS are o abordare prompt\ [i profesionist\, dispunând de o sta]ie de endoscopie de ultim\ genera]ie, ce ofer\ o calitate a vizualiz\rii de excep]ie prin: z dotarea cu procesor high definition z video-endoscoape flexibile z tehnologii de îmbun\t\]ire electronic\ a imaginii: 9 magnificare - m\rirea detaliilor semnificative 9 cromoendoscopie virtual\ scoaterea în eviden]\ a detaliilor tubului digestiv prin modificarea nuan]elor de culoare.

Care sunt cele dou\ centre de excelen]\ [i ce tehnologie de]in?

Centrele de excelen]\ MEDAS vizeaz\ dou\ specialit\]i complexe: urologia [i gastroenterologia [i vin în întâmpinarea cerin]elor din sfera medical\, ad\ugând plusvaloare oric\rei consulta]ii de specialitate.

Centrul de excelen]\ MEDAS în urologie, care beneficiaz\ de personal medical înalt calificat [i de tehnologie de vârf, permite diagnosticul precoce al cancerului de prostat\ prin: z consulta]ie urologic\ de înalt grad profesional z examen ecografic prostatic (transabdominal [i/sau transrectal); z PCA3 - primul test genetic total neinvaziv pe baza analizei de urin\, cea mai nou\ metod\ de depistare precoce a cancerului de prostat\, unic în România; z punc]ie biopsie transrectal\ ghidat\ ecografic, confirmat\ anatomo-patologic, unic disponibil\ în sistemul privat din România.

Cancerul de prostat\ este tratat la MEDAS prin metoda HIFU (High Intensity Focus Ultrasound), care presupune abla]ia întregului ]esut prostatic prin concentrarea pe zone locale, limitate, a unor cantit\]i mari de energie ultrasonic\. Este o metod\ terapeutic\ neinvaziv\, nedureroas\, nesângerând\, care nu provoac\ [oc chirurgical [i care este u[or de suportat de c\tre pacient, ce permite p\strarea func]iei erectile [i a continen]ei urinare.

Nu în ultimul rând, MEDAS pune la dispozi]ia pacien]ilor un cabinet de chirurgie a penisului [i uretrei pentru diagnostic [i evaluare în vederea stabilirii tipului de tratament în urm\toarele afec]iuni: maladia Peyronie, dis-

Confortul pacientului este o prioritate pentru medicii MEDAS, procedurile efectuânduse sub sedare u[oar\ sau sedare profund\ cu hipnoz\, asistat\ de specialistul anestezist, în condi]ii de maxim\ siguran]\.

Centrul Medical MEDAS este prima clinic\ privat\ din România care a introdus, în 2009, investiga]ia prin Videocapsul\ endoscopic\, alternativ\ a endoscopiei clasice.

Aceast\ investiga]ie presupune ingerarea unei capsule de m\rimea unui antibiotic, ce con]ine una/dou\ camere foto care capteaz\ imagini pe parcursul traseului din interiorul corpului, este total neinvaziv\ [i nu necesit\ anestezie, eliminând riscurile suplimentare.

Investiga]ia este de elec]ie pentru patologia intestinului sub]ire, segment inaccesibil tehnicilor endoscopice clasice [i pentru patologia colonului [i ofer\, prin calitatea [i rezolu]ia imaginilor, posibilitatea ob]inerii informa]iilor cu privire la prezen]a, caracterul [i dimensiunile leziunilor. În noiembrie 2010, MEDAS a trecut la utilizarea noii genera]ii de Videocapsule Endoscopice PILLCAM COLON2. Ca urmare a progresului tehnologic, platforma de diagnostic prin endoscopie cu Videocapsul\, în aceast\ ultim\ versiune, [i-a îmbun\t\]it, conform studiilor prezente, eficien]a de depistare a leziunilor precursoare ale cancerului colorectal cu aproximativ 20%.

Bolile cronice ale ficatului, evaluate alt\ dat\ printr-un procedeu riscant [i dureros,

respectiv punc]ia-biopsie hepatic\, considerat\ la vremea respectiv\ ca fiind metoda „GOLD STANDARD”, beneficiaz\ în prezent de tehnici noi, moderne, care revolu]ioneaz\ diagnosticul medical în Hepatologie.

FibroTest [i FibroMax pot fi considerate ca fiind o biopsie virtual\, fiind echivalente cu o biopsie hepatic\ de 25 mm. Cu ajutorul lor, printr-o simpl\ prelevare de sânge, pot fi evaluate afec]iuni hepatice, precum fibroza sau steatoza în hepatitele cronice virale B, C, [i D, dar [i steatoza de origine alcoolic\ [i non-alcoolic\. Testele permit determinarea stadiului fibrozei, monitorizarea evolu]iei pe parcursul tratamentului, precum [i urm\rirea procesului necro-inflamator.

Ce dot\ri de]in Laboratoarele de radiologie [i imagistic\ [i care sunt serviciile puse la dispozi]ie?

Centrul Medical MEDAS dispune de 5 centre de radiologie [i imagistic\ medical\ dotate cu aparatur\ de ultim\ genera]ie în care se pot efectua investiga]ii de radiologie conven]ional\ (MEDAS Titan, MEDAS Unirea, MEDAS Sf. Maria), dentar\ (MEDAS Unirea), mamografie (MEDAS Sf. Maria, MEDAS Unirea, MEDAS Titan), tomografie computerizata (MEDAS Sf. Maria, MEDAS Cantacuzino, MEDAS Unirea), rezonan]\ magnetic\ nuclear\ (MEDAS Sf. Maria, MEDAS Professional) precum [i osteodensitometrie DEXA (MEDAS Unirea).

MEDAS dispune de echipamente de imagistic\ medical\ de înalt\ acurate]e: computer tomograf multislice, RMN 1,5T, mamograf digital, toate acestea interconectate în cadrul sistemului PACS, ce permite transmiterea la distan]\ a rezultatelor investiga]iilor în vederea interpret\rii lor de c\tre medici de renume, astfel existând [i posibilitatea ob]inerii celei de-a doua opinii.

De asemenea, în clinicile MEDAS se pot efectua o gam\ larg\ de ecografii 3D [i 4D cu elastografie, metod\ de diagnostic asociat\ ecografiei utilizat\ în diagnosticul diferen]ial al tumorilor maligne de cele benigne prin interpretarea gradului de elasticitate al ]esuturilor investigate.

Este de men]ionat în mod special c\, în cadrul Clinicii de Medicin\ Materno-Fetal\ MEDAS Feminis, pacientele au la dispozi]ie cele mai performante ecografe dedicate diagnosticului obstetrical, ginecologic, mamar [i nu numai. Gra]ie noilor tehnologii care au revolu]ionat lumea ecografiei, ecografele Voluson E8 Expert cu soft-uri de ultim\ genera]ie deschid noi orizonturi de cunoa[tere medical\. În cadrul clinicii sunt disponibile metode moderne de investiga]ie [i tratament cum sunt sonohisterosalpingografia cu substan]\ de contrast (metod\ de investiga]ie în infertilitate, care permite explorarea permeabilit\]ii uterine [i tubare în timp real - cu înregistrarea manevrei pe DVD [i f\r\ expunere la raze X), histeroscopia, videocolposcopia etc.

Pacientele au la dispozi]ie [i LifeSCAN 4D - ecografie 4D pentru întreaga familie, un concept dup\ protocoale britanice [i americane, o noutate absolut\, disponibil\ în premier\ în România numai prin Clinica de Medicin\ Materno-Fetal\ - MEDAS Feminis.

Care sunt planurile MEDAS pentru acest an? În prima parte a acestui an, MEDAS va lansa un spital destinat tratamentului chirurgical al afec]iunilor urogenitale cu diverse grade de gravitate, inclusiv tratamentul chirurgical al cancerului de prostat\. În plus, exist\ în viitorul apropiat [i alte proiecte concrete de dezvoltare în ]ar\.

6

legislație

Pachetul de servicii medicale în asisten]a medical\ primar\ Normele metodologice de aplicare în 2012 a Contractului Cadru Capitolul I Pachetul minimal de servicii medicale A. Servicii medicale pentru situa]iile de urgen]\ medico-chirurgical\: asisten]\ medical\ de urgen]\ (anamnez\, examen clinic [i tratament) se acord\ în limita competen]ei [i a dot\rii tehnice a cabinetului medical în cadrul c\ruia î[i desf\[oar\ activitatea medicul de familie. Asisten]a medical\ de urgen]\ se refer\ la cazurile prev\zute la lit.

A, B, C ale cap. I din anexa nr. 21 la ordin, pentru care medicul de familie acord\ primul ajutor [i asigur\ trimiterea pacientului c\tre structurile de urgen]\ specializate sau solicit\ serviciile de ambulan]\, precum [i la cazurile prev\zute la lit. C a cap. I din anexa 21 la ordin, ce pot fi rezolvate la nivelul cabinetului medical.

Nota 1: Medica]ia pentru cazurile de urgen]\ se asigur\ din trusa medical\ de urgen]\, organizat\ conform legii.

Nota 2: Serviciile medicale pentru situa]iile de urgen]\ medico-chirurgical\ se acord\ în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de lucru.

Nota 3: Cazurile de urgen]\ medicochirurgical\ care se trimit c\tre structurile de urgen]\ specializate, inclusiv cele pentru care se solicit\ serviciile de ambulan]\, sunt consemnate ca „urgen]\” de c\tre medicul de familie, cu indicarea reperului corespunz\tor prev\zut la lit. A, B, C ale cap. I din anexa nr. 21 la ordin, în documentele de eviden]\ primar\ de la nivelul cabinetului, inclusiv medica]ia [i procedurile medicale administrate la nivelul cabinetului, dup\ caz.

Nota 4: Se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru fiecare situa]ie de urgen]\ constatat\, pentru care s-a acordat primul ajutor sau care a fost rezolvat\ la nivelul cabinetului medical.

Nota 5: Pentru persoanele beneficiare de pachet minimal, înscrise pe lista altui medic de familie aflat în rela]ie contractual\ cu o cas\ de asigur\ri de s\n\tate, se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru

fiecare situa]ie de urgen]\ constatat\ pentru care s-a acordat primul ajutor sau care a fost rezolvat\ la nivelul cabinetului medical, cu încadrarea în prevederile de la art. 1 alin.

(3) lit. b din Anexa 2.

B. Supraveghere (evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimenta]iei, consiliere privind igiena personal\) [i depistare de boli cu poten]ial endemo-epidemic (examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimitere c\tre structurile de specialitate pentru investiga]ii, confirmare, tratament adecvat [i m\suri igienico-sanitare specifice, dup\ caz). Bolile cu poten]ial endemo-epidemic sunt cele prev\zute la punctul II din Anexa nr.1 la H.G. nr.1186/2000 pentru aprobarea listei cuprinzând urgen]ele medico-chirurgicale precum [i bolile infectocontagioase din grupa A pentru care asigura]ii beneficiaz\ de indemniza]ie pentru capacitate temporar\ de munc\ f\r\ condi]ii de stagiu de cotizare.

Not\: Se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru fiecare boal\ cu poten]ial endemo-epidemic suspicionat\ [i confirmat\.

C. Consulta]ii în vederea monitoriz\rii evolu]iei sarcinii [i l\uziei, conform prevederilor legale în vigoare: a) luarea în eviden]\ în primul trimestru; b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a pân\ în luna a 7-a. În situa]ia în care luarea în eviden]\ a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru aceast\ lun\ se va raporta casei de asigur\ri de s\n\tate numai luarea în eviden]\ a gravidei, nu [i supravegherea; c) supravegherea, de dou\ ori pe lun\, din luna a 7-a pân\ în luna a 9-a inclusiv; d) urm\rirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu; e) urm\rirea lehuzei la 4 s\pt\mâni de la na[tere; 2 tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de c\tre medicul de familie, numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luat\ în eviden]\ de c\tre acesta [i pân\ la 4 s\pt\mâni de la na[tere.

Nota 2: În cadrul supravegherii gravidei

se face [i promovarea alimenta]iei exclusive la sân a copilului pân\ la vârsta de 6 luni [i continuarea acesteia pân\ la minim 12 luni, precum [i consiliere pre [i post testare pentru HIV [i lues a femeii gravide.

Nota 3: Consulta]ia cuprinde [i inocularea pentru imuniz\rile prev\zute la lit. D, specifice perioadei de sarcin\ [i l\uzie. În situa]ia în care consulta]ia nu include inocularea, se poate raporta doar consulta]ia ca [i monitorizare a evolu]iei sarcinii [i l\uziei, atât pentru cazurile justificate medical, dac\ se încadreaz\ în reperele prev\zute la Lista C din anexa nr. 21 la ordin caz în care contraindica]ia pentru inoculare se va consemna în documentele primare de la nivelul cabinetului, cât [i pentru cazurile care nu presupuneau [i inocularea.

D. Imuniz\ri (consulta]ie, inclusiv inoculare): 1. conform programului na]ional de imunizare: a) antituberculoas\ - vaccin BCG, în cazul copiilor nevaccina]i în maternitate; b) revaccinare BCG, dup\ caz, dup\ verificarea cicatricei post primo vaccinare; c) antihepatit\ B; d) antipoliomielitic\; e) împotriva difteriei, tetanosului [i tusei convulsive; f) împotriva rujeolei, rubeolei [i parotiditei epidemice; g) împotriva infec]iei cu Haemophilus influenzae tip B. 2. a) antitetanos la gravide, pentru profilaxia tetanosului la nou-n\scut; b) testarea PPD. Nota 1: În situa]ia în care consulta]ia nu include inocularea, se poate raporta doar consulta]ia ca [i consulta]ie de urgen]\ pentru cazurile justificate medical, dac\ se încadreaz\ în reperele prev\zute la Lista C (cod verde) din anexa nr. 21 la ordin, caz în care contraindica]ia pentru inoculare se va consemna în documentele primare de la nivelul cabinetului.

Nota 2: În cazul imuniz\rilor efectuate conform programului na]ional de imunizare, în situa]ia în care în cadrul unei consulta]ii se efectueaz\ mai multe imuniz\ri conform Calendarului de vaccinare, se va raporta o singur\ consulta]ie.

E. Activit\]i de suport. Eliberare de acte medicale: certificat constatator de deces, cu excep]ia situa]iilor de suspiciune care necesit\ expertiz\ medico-legal\, conform prevederilor legale.

Not\: Se raporteaz\ un serviciu, dac\ sa eliberat certificatul constatator de deces.

F. Consulta]ii pentru acordarea serviciilor de planificare familial\: a) consilierea femeii privind planificarea familial\; b) indicarea unei metode contraceptive la persoanele f\r\ risc.

Not\: Consulta]ia poate cuprinde, dup\ caz, numai serviciul prev\zut la litera a) sau serviciile prev\zute la literele a) [i b) [i se raporteaz\ dou\ consulta]ii pe an calendaristic, pe asigurat.

Capitolul II Pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigur\ facultativ A. Servicii medicale pentru situa]iile de urgen]\ medico-chirurgical\: asisten]\ medical\ de urgen]\ (anamnez\, examen clinic [i tratament) care se acord\ în limita competen]ei [i a dot\rii tehnice a cabinetului medical în cadrul c\ruia î[i desf\[oar\ activitatea medicul de familie. Asisten]a medical\ de urgen]\ se refer\ la cazurile prev\zute la lit.

A, B, C ale cap. I din anexa nr. 21 la ordin, pentru care medicul de familie acord\ primul ajutor [i asigur\ trimiterea pacientului c\tre structurile de urgen]\ specializate sau solicit\ serviciile de ambulan]\ precum [i la cazurile prev\zute la lit. C a cap. I din anexa 21 la ordin ce pot fi rezolvate la nivelul cabinetului medical.

Nota 1: Medica]ia pentru cazurile de urgen]\ se asigur\ din trusa medical\ de urgen]\, organizat\ conform legii.

Nota 2: Serviciile medicale pentru situa]iile de urgen]\ medico-chirurgical\ se acord\ în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de lucru.

Nota 3: Cazurile de urgen]\ medicochirurgical\ care se trimit c\tre structurile de urgen]\ specializate, inclusiv cele pentru care se solicit\ serviciile de ambulan]\, sunt consemnate ca „urgen]\” de c\tre medicul de familie, cu indicarea reperului corespunz\tor prev\zut la lit. A, B [i C ale cap. I din anexa nr. 21 la ordin în documentele de eviden]\ primar\ de la nivelul cabinetului, inclusiv medica]ia [i procedurile medicale administrate la nivelul cabinetului, dup\ caz.

Nota 4: Se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru fiecare situa]ie de urgen]\ constatat\, pentru care s-a acordat primul ajutor sau care a fost rezolvat\ la nivelul cabinetului medical.

Nota 5: Pentru persoanele asigurate beneficiare ale pachetului de servicii medicale facultativ înscrise pe lista altui medic de familie aflat în rela]ie contractual\ cu o cas\ de asigur\ri de s\n\tate, se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru fiecare situa]ie de urgen]\ constatat\ pentru care s-a acordat primul ajutor sau care a fost rezolvat\ la nivelul cabinetului medical, cu încadrarea în prevederile de la art. 1 alin.

(3) lit. b din Anexa 2.

B. Supraveghere (evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimenta]iei, consiliere privind igiena personal\) [i depistare de boli cu poten]ial endemo-epidemic (examen clinic, diagnostic prezumptiv, trimitere c\tre structurile de specialitate pentru investiga]ii, confirmare, tratament adecvat [i m\suri igienico-sanitare specifice, dup\ caz). Bolile cu poten]ial endemo-epidemic sunt cele prev\zute la punctul II din Anexa nr.1 la H.G. nr.1186/2000 pentru aprobarea listei cuprinzând urgen]ele medico-chirurgicale precum [i bolile infectocontagioase din grupa A pentru care asigu-

legislație care contraindica]ia pentru inoculare se va consemna în documentele primare de la nivelul cabinetului.

Nota 2: În cazul imuniz\rilor efectuate conform programului na]ional de imunizare, în situa]ia în care în cadrul unei consulta]ii se efectueaz\ mai multe imuniz\ri conform Calendarului de vaccinare, se va raporta o singur\ consulta]ie.

E. Activit\]i de suport. Eliberare de acte medicale: certificat constatator de deces, cu excep]ia situa]iilor de suspiciune care necesit\ expertiz\ medico-legal\, conform prevederilor legale.

Not\: Se raporteaz\ un serviciu, dac\ sa eliberat certificatul constatator de deces F. Consulta]ii pentru acordarea serviciilor de planificare familial\: a) consilierea femeii privind planificarea familial\; b) indicarea unei metode contraceptive la persoanele f\r\ risc.

Not\: Consulta]ia poate cuprinde, dup\ caz, numai serviciul prev\zut la litera a) sau serviciile prev\zute la literele a) [i b) [i se raporteaz\ dou\ consulta]ii pe an calendaristic, pe asigurat.

G. Servicii medicale curative: Consulta]ie pentru afec]iuni acute, subacute (anamnez\, examen clinic, diagnostic [i tratament).

Nota 1: Pentru fiecare caz, casa de asigur\ri de s\n\tate deconteaz\ maximum 4 consulta]ii pentru acela[i episod de boal\ acut\/subacut\, pe asigurat, necesare pentru stabilirea diagnosticului, a tratamentului [i a evolu]iei cazului, cumulat la nivelul medicului de familie [i medicului de specialitate din ambulatoriul clinic. Dac\ cazul este rezolvat la nivelul medicului de familie casa

ra]ii beneficiaz\ de indemniza]ie pentru capacitate temporar\ de munc\ f\r\ condi]ii de stagiu de cotizare.

Not\: Se raporteaz\ o singur\ consulta]ie per persoan\ pentru fiecare boal\ cu poten]ial endemo-epidemic suspicionat\ [i confirmat\.

C. Consulta]ii în vederea monitoriz\rii evolu]iei sarcinii [i l\uziei, conform prevederilor legale în vigoare: a) luarea în eviden]\ în primul trimestru; b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a pân\ în luna a 7-a. În situa]ia în care luarea în eviden]\ a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru aceast\ lun\ se va raporta casei de asigur\ri de s\n\tate numai luarea în eviden]\ a gravidei, nu [i supravegherea; c) supravegherea, de dou\ ori pe lun\, din luna a 7-a pân\ în luna a 9-a inclusiv; d) urm\rirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu; e) urm\rirea lehuzei la 4 s\pt\mâni de la na[tere.

Nota 1: În conformitate cu programul de monitorizare, investiga]iile paraclinice [i tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de c\tre medicul de familie numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luat\ în eviden]\ de c\tre acesta [i pân\ la 4 s\pt\mâni de la na[tere.

Nota 2: În cadrul supravegherii gravidei se face [i promovarea alimenta]iei exclusive la sân a copilului pân\ la vârsta de 6 luni [i continuarea acesteia pân\ la minim 12 luni, precum [i consilierea pre [i post testare pentru HIV [i lues a femeii gravide.

Nota 3: Consulta]ia cuprinde [i inocu-

larea pentru imuniz\rile prev\zute la lit. D specifice perioadei de sarcin\ [i l\uzie. În situa]ia în care consulta]ia nu include inocularea, se poate raporta doar consulta]ia ca [i monitorizare a evolu]iei sarcinii [i l\uziei, atât pentru cazurile justificate medical - dac\ se încadreaz\ în reperele prev\zute la lit. C - cap. I din anexa nr. 21 la ordin, caz în care contraindica]ia pentru inoculare se va consemna în documentele primare de la nivelul cabinetului, cât [i pentru cazurile care nu presupuneau [i inocularea.

D. Imuniz\ri (consulta]ie, inclusiv inoculare): 1. conform programului na]ional de imunizare: a) antituberculoas\ - vaccin BCG, în cazul copiilor nevaccina]i în maternitate; b) revaccinare BCG, dup\ caz, dup\ verificarea cicatricei post primo vaccinare; c) antihepatit\ B; d) antipoliomielitic\; e) împotriva difteriei, tetanosului [i tusei convulsive; f) împotriva rujeolei, rubeolei [i parotiditei epidemice; g) împotriva infec]iei cu Haemophilus influenzae tip B. II. a) antitetanos la gravide, pentru profilaxia tetanosului la nou-n\scut; b) testarea PPD Nota 1: În situa]ia în care consulta]ia nu include inocularea, se poate raporta doar consulta]ia ca [i consulta]ie de urgen]\ pentru cazurile justificate medical - dac\ se încadreaz\ în reperele prev\zute la Lista C (cod verde) din anexa nr. 21 la ordin, caz în

7

de asigur\ri de s\n\tate deconteaz\ maximum 3 consulta]ii pentru acela[i episod de boal\ acut\/subacut\, pe asigurat, necesare pentru stabilirea diagnosticului, a tratamentului [i a evolu]iei cazului. Pentru acela[i episod de boal\ acut\/subacut\, în situa]ia în care au fost acordate de c\tre medicul de familie una sau dou\ consulta]ii, [i pentru cazul respectiv este necesar\ trimiterea c\tre medicul/medicii de specialitate din ambulatoriul clinic, medicul de familie elibereaz\ bilet de trimitere c\tre medicul/medicii de specialitate din ambulatoriul clinic, pe care va men]iona obligatoriu num\rul de consulta]ii acordate (una sau dou\ consulta]ii).

Nota 2: Circuitul privind modalit\]ile în care pot fi acordate cele 4 consulta]ii se refer\ numai la un singur episod de boal\ acut\/subacut\.

Nota 3: În situa]iile în care la prima consulta]ie se diagnosticheaz\ dou\ sau mai multe afec]iuni acute/subacute, num\rul consulta]iilor decontate de casa de asigur\ri de s\n\tate este maximum 4 consulta]ii.

Nota 4: În situa]ia în care în derularea unui episod de boal\ acut\/subacut\ dup\ prima, respectiv a doua consulta]ie apare o alt\ afec]iune acut\/subacut\, num\rul consulta]iilor este maximum 5, respectiv 6, din care la nivelul medicului de familie pot fi acordate maximum 3 consulta]ii.

Nota 5: În situa]ia în care exist\ prezum]ia privind existen]a unei alte afec]iuni asociate, medicul care suspicioneaz\ va consemna distinct pe biletul de trimitere num\rul de consulta]ii pentru afec]iunile acute/subacute pentru care pacientul s-a prezentat ini]ial. (continuare în num\rul urm\tor)

8

reporter mf

Interviu cu

dr. Cristian Sever Oan\

Profesionalism [i solidaritate, armele medicilor de familie

Pledeaz\ pentru independen]a profesional\ a medicilor de familie ca membru al SNMF [i analizeaz\ cazurile de abatere disciplinar\ din pozi]ia de membru al comisiei de disciplin\ a CM Bucure[ti. Dr. Cristian Sever Oan\ este un nume sonor în medicina de familie, fiind remarcat de colegii de breasl\ prin profesionalismul, seriozitatea [i diploma]ia de care d\ dovad\. De altfel, în 2000-2003 a reprezentat interesele profesionale ale medicilor de familie ca pre[edinte al SNMF.

„Cea mai mare cucerire a medicilor de familie este spiritul de echip\, care s-a dezvoltat în timp.”

Alexandra Pârvulescu Ce reprezint\ ast\zi pentru medicii de familie independen]a profesional\? În primul rând, independen]a profesional\ ]ine de profesionalismul medicului [i de cât\ carte [tie. Ca unui medic s\ i se respecte independen]a profesional\ trebuie s\ fie foarte bine preg\tit. În al doilea rând, independen]a profesional\ se coreleaz\ cu interesul pacientului. Medicul de familie trebuie s\ se dedice binelui pacientului, nu trebuie s\ fie constrâns de situa]ii economice.

Aceste constrângeri nu fac decât s\ transfere medicului de familie ni[te responsabilit\]i care nu-i apar]in. În desf\[urarea activit\]ii medicale, nu trebuie s\ se gândeasc\ la aspectele financiare care îl macin\. Ideal ar fi ca pacientul s\ aib\ o asigurare, iar ce are el de p\tit (medicamente, investiga]ii) trebuie s\ fie discutat cu

asiguratorul, nu trebuie s\ implice [i medicul de familie care ar trebui s\ aib\ doar un tarif.

Putem vorbi [i despre alt tip de factori care au condus sau conduc la o [tirbire a independen]ei profesionale a medicului?

Da, incompeten]a. Dac\ medicii sunt slab preg\ti]i exist\ mari [anse s\ apar\ erorile medicale. Astfel se ajunge la impunerea unor m\suri care pot afecta atât medicii slab preg\ti]i, cât [i pe cei cu o preg\tire bun\. Dac\ nu ai o rela]ie bun\ cu pacientul [i te duci doar de dou\ ori pe s\pt\mân\ la cabinet, atunci nu mai e[ti independent pentru c\ depinzi de cei care te controleaz\. Iar acest lucru se întâmpl\ în practica unor medici.

Un alt factor, care poate s\ fie de fapt o constrângere, este cel legat de inten]ia pe care CNAS o avea la un moment dat de a introduce un

buget de medicamente. O asemenea inten]ie ar\ta incapacitatea lor managerial\. Nu [tiau cum s\ administreze banii [i atunci s-au gândit c\ ar fi mai bine s\ impun\ medicilor de familie un plafon. Asta face ca un medic s\-[i piard\ independen]a, pentru c\ trebuie s\ decid\ cui s\ dea [i cui s\ nu dea tratament. Etica profesiei nu las\ un medic s\ aleag\ pe cine salveaz\ [i pe cine nu. Nu el trebuie s\ decid\, ci societatea.

Cum pot fi elimina]i ace[ti factori? În ceea ce prive[te competen]a profesional\, membrii SNMF contribuie la preg\tirea profesional\ a colegilor lor. SNMF este cea mai activ\ societate medical\ din România. Se str\duiesc s\ organizeze manifest\ri [tiin]ifice de care to]i medicii de familie s\ beneficieze pentru a fi la zi. Acest lucru nu exclude efortul individual pentru docu-

mentare [i înv\]are. Îns\, corectitudinea ]ine numai de medic, de personalitatea sa [i de educa]ia pe care a primit-o. Trebuie s\-]i respec]i cuvântul dat [i s\ nu faci promisiuni exagerate pacien]ilor. Este foarte important s\ existe o bun\ rela]ie cu pacientul, iar în acest sens se fac o serie de cursuri. Chiar am un atelier care vizeaz\ îmbun\t\]irea rela]iei medic - pacient. În schimb, factorii economici nu sunt în puterea noastr\. Pentru c\ deciziile sunt luate de politicieni, administra]ia este f\cut\ de al]i oameni numi]i de politicieni, care au o agend\ de administrare a fondurilor, diferit\ de agenda medicului [i de cea a pacientului. În acest caz, cum se poate adapta medicul de familie?

Atunci când clasa politic\ [i-a dat seama c\ se pot face mul]i bani din asigur\ri, primul gest pe care l-au

f\cut a fost s\ anuleze independen]a asiguratorilor. Astfel, banii dedica]i s\n\t\]ii nu au mai ajuns integral la s\n\tate. Nu po]i s\ scapi sau s\ te adaptezi, în calitate de corp profesional în urma unei decizii politice proaste. E destul de complicat. Noi facem destul de multe presiuni, sigur c\ nu sunt ni[te chestiuni sigure pe care s\ contezi. Singurul lucru pe care po]i s\ contezi este preg\tirea [i seriozitatea.

Sunte]i membru al comisiei de disciplin\ a Colegiului Medicilor Bucure[ti. Care sunt abaterile disciplinare întâlnite în rândul medicilor de familie?

Frecven]a cazurilor în rândul medicilor de familie este destul de mic\. Procentul în care noi suntem implica]i [i reclama]i este de aproximativ 7%, în condi]iile în care reprezent\m mai mult de un sfert din num\rul practicienilor. Majoritatea

reporter mf cauzelor medicale se judec\ în func]ie de diligen]\ (eforturile profesionale f\cute pentru rezolvarea cazului), dar dac\ ai f\cut o promisiune medical\ privind rezultatul, atunci pl\te[ti în func]ie de ceea ce i-ai promis pacientului ca rezultat.

Spre exemplu, în cazul colegilor din Marea Britanie, atunci când i-am întrebat pe cei de la General Medical

Realitatea este mult mai complex\ decât orice sistem de reguli [i de aceea trebuie s\ avem `ncredere `n judecata profesional\ a medicului.”

Council care sunt situa]iile în care aplic\ pedepsele, mi-au r\spuns c\ medicii sunt sanc]iona]i atunci când faptele lor scad încrederea popula]iei în profesia medical\. Sigur c\ în profesia de medic exist\ o tendin]\ de formalizare tot mai mare, în sensul de a fi tot mai multe reguli [i proceduri. Noi ne limit\m la a judeca doar aspectele de etic\ [i deontologie profesional\. Instan]ele nu sunt preg\tite s\ judece cazurile morale [i atunci folosesc decizia Colegiului [i ]in cont de ea ca o condi]ie prealabil\ în luarea unei decizii. În majoritatea cazurilor, instan]ele au confirmat deciziile Colegiului. Când e vorba de desp\gubiri (malpraxis), intervine expertiza tehnic\ - ai facut cutare procedur\, ]i-ai luat cutare m\suri de protec]ie etc.

Ce reglement\ri specifice asisten]ei medicale primare considera]i c\ trebuie aduse în noul proiect de lege a S\n\t\]ii? În urma unei întâlniri cu ministrul Baconski (n.r. fostul ministru de externe) [i cu cei de la Societatea Academic\ Român\, am ajuns la concluzia c\ nimeni nu vrea o schimbare a legii S\n\t\]ii acum. PDL, partidul care este la guvern\mânt, se teme c\ o s\ fie taxat electoral. Cei din opozi]ie vor s\ elaboreze ei legea, astfel încât atunci când vor fi la putere s-o croiasc\ pe m\sura lor.

Cei care ne conduc sper s\ aib\ suficient\ voin]\ politic\ s\ ajung\ la un acord, dar am slabe speran]e. În ceea ce prive[te medicina de familie, la nivelul SNMF exist\ un grup de lucru cu oameni foarte competen]i [i inteligen]i care au redactat deja propunerile pentru modificarea legii S\n\t\]ii. Din punctul meu de vedere, ceea ce m\ nemul]ume[te este, în primul rând, confuzia care apare în proiectul de lege în titlul III, în ceea ce prive[te medicul de familie - medicina comunitar\. În text nu se face o distinc]ie clar\ între cele dou\. Medicina de familie [i medicina comunitar\ sunt complet distincte [i trebuie finan]ate diferit. În cadrul asisten]ei comunitare este un nor imens de activit\]i medicale [i sociale la nivel local: stomatolog, farmacist, medic [colar, moa[\, asistent de pediatrie, fizioterapeut, psiholog, o re]ea social\ de sprijin etc. Medicul de familie poate s\ coordoneze aceast\ echip\ de medicin\ comunitar\, dar acest lucru presupune o alt\ munc\ fa]\ de activitatea lui de baz\. Fiind activit\]i diferite ar trebui finan]ate diferit. Dac\ are timpul necesar [i o înclina]ie în acest sens, un medic de familie poate s\ preia [i acea activitate, dar pe un alt contract [i cu plat\ separat\ de la stat sau

autorit\]ile locale. Dup\ zeci de experien]e cu diverse guverne ale României, tind s\ cred c\ le-au l\sat în mod deliberat amestecate, ca apoi s\ le treac\ la obliga]ii de serviciu.

Nu este corect nici pentru pacien]i, nici pentru noi.

Foarte mul]i medici sunt de acord cu implementarea unui sistem privat de asigur\ri de s\n\tate, înl\turându-se astfel monopolul CNAS. Care este p\rerea dumneavoastr\?

Deocamdat\ condi]iile în ceea ce prive[te înfiin]area caselor private de s\n\tate sunt în discu]ie. Îns\, în cazul în care vor ap\rea asiguratorii priva]i, monopolul nu o s\ dispar\ pentru c\ banii vor fi colecta]i tot de stat. CNAS va lua banii [i îi va distribui unor asiguratori priva]i. Riscul va ap\rea în cazul bolnavilor cu o situa]ie financiar\ precar\, care vor deveni cet\]eni de mâna a doua.

Clasa politic\, din p\cate este complet desprins\ de realit\]ile na]ionale, este un pic autist\. Dac\ va fi aprobat textul de lege în forma lui actual\, vor ap\rea diferen]e clare între pacien]ii care dispun [i cei care nu dispun de resurse financiare. Spre exemplu, un pacient cu bani, dup\ plata unei asigurari suplimentare, nu va mai fi nevoit s\ a[tepte la coad\ pentru o opera]ie de protezare de [old. Va avea înâietate pe listele de a[teptare. El va beneficia de opera]ia de [old înaintea celor care nu au o asigurare la fel de b\noas\. Mul]i pacien]i se bucur\ deja c\ nu vor mai sta la coad\ cu to]i „nesp\la]ii”, ei ne[tiind c\ `ntotdeauna se vor g\si al]ii cu mai mul]i bani care s\ le-o ia `nainte. În sistemul public to]i suntem egali în fa]a bolii. Dac\ un pacient [i-a pl\tit în plus o asigurare privat\ atunci el trebuie c\ ajung\ într-un spital privat eventual, dar nu în sistemul public. S\ faci într-un sistem public administrat de stat diferen]e între cet\]eni este inadmisibil.

Suntem totu[i în Europa! Modelul social european nu a disp\rut, merge sper o societate echilibrat\, închegat\ [i relativ egalitar\. Din punctul meu de vedere, s-a dorit un sistem separat pentru boga]i, dar pe bani publici, ceea ce nu e drept.

Acela[i tip de discriminare reiese [i din textul legii privind sistemul de urgen]\. Pun pariu c\ dup\ un an salv\rile private se vor plimba numai pe Calea Victoriei [i în cartierul Prim\verii, iar SMURD-ul î[i va rupe ma[inile prin Ferentari sau Pantelimon. Cei care se ocup\ de asemenea legi întotdeauna încearc\ ni[te solu]ii tehnice cu care s\ fenteze ni[te probleme morale.

Considera]i c\ un sistem privat de asigur\ri de s\n\tate ar aduce stimulente mai puternice pentru medicii de familie, astfel încât apar\ schimb\ri în rela]ia medic - pacient?

Nu ar trebui s\ apar\ nici un fel de schimbare în rela]ia medic - pacient. Dac\ în fa]a medicului este un pacient bolnav, medicul trebuie s\ fac\ tot ce poate ca s\-l ajute. Medicul de familie trebuie s\-[i fac\ datoria de medic. Trebuie s\ fie cinstit cu pacien]ii, astfel va câ[tiga aprecierea acestora [i nu-i va pierde. Cum va pl\ti pacientul nu este treaba medicului, ci a asiguratorului. În schimb, noi medicii ar trebui s\ milit\m pentru un lucru: medicii n-ar trebui s\ fie interesa]i la ce cas\ de asigur\ri este pacientul asigurat,

ci doar s\ fie asigurat. O cas\ de asigur\ri nu ar trebui s\ aiba voie, în pachetul de baz\, s\ schimbe medicul de familie. În sociologie exist\ un fenomen numit fenomenul efectelor perverse.

Se adopt\ o m\sur\ considerat\ a fi util\, prin care se dore[te educarea [i civilizarea popula]iei. Îns\, dup\ un timp, efectele sunt contrare sau nea[teptate. De exemplu, în cazul medicilor de familie, s-a adoptat prevederea care oblig\ medicul la 20 de consulta]ii pe zi. M\sura a fost luat\ pentru a obliga medicul s\ ajung\ la cabinet zilnic. Dar tot sunt medici care nu ajung la cabinet, pentru c\-[i rezolv\ treaba de acas\ de pe calculator, sau [i-au instruit asistenta [i nu au nici o problem\. În acest caz, efectul pervers a constat în apari]ia a dou\ categorii de medici. Pe de o parte, cei care dup\ ce au rezolvat cei 20 de pacien]i `nchid cabinetul [i se duc acas\ lini[ti]i, pe de alt\ parte cei din a dou\ categorie, care s-au gândit s\ taxeze consulta]ia cu num\rul 21. Iat\ cum o m\sur\ duce la efectele pe care nu le doreai. Sunt convins c\ regulile prea am\nun]ite [i detailate duc `ntotdeauna la efecte perverse.

Sigur c\ pacien]ii trebuie s\ fie civiliza]i, s\ în]eleag\ c\ medicul nu este la dispozi]ie oricând. În România s-a dezvoltat o cultur\ de supermarket, 24 din 24. Dar un medic nu poate presta non-stop. Pentru a da randament trebuie s\ se odihneasc\ s\ mai citeasc\. De[i unii pacien]i au nevoie de educa]ie, nu trebuie s\ speculezi, adic\ s\ taxezi la al 21lea pacient, pentru c\ tocmai acela s-ar putea s\ fie cel mai s\rac [i cel mai bolnav. Medicul de familie nu trebuie s\ fie limitat la 20 de consulta]ii pe zi, pentru c\ frecven]a pacien]ilor difer\ de la o zi la alta, de la un sezon la altul. Cred c\ ar trebui s\ fie de fapt o medie de pacien]i multianual\.

Ce se întâmpl\ în alte ]\ri cu asiguratorii priva]i în raport cu medicii de familie? În Marea Brianie, doar 8% din popula]ie are asigurare privata. Este un program foarte bun, iar englezii sunt foarte mul]umi]i. Exceptând listele de a[tept\ri. Exist\ o particularitate pe care mult\ lume o ignor\: ei nu au speciali[ti `n ambulatoriu, adic\ policlinici. Dac\ un medic de familie trimite un pacient la specialist, îl trimite de fapt la spital. Din acest motiv ei au liste de a[teptare foarte

lungi. În rest, englezii ca beneficiari nu au alte probleme pentru c\ nu pl\tesc la accesarea sistemului.

Dac\ pân\ la introducerea asiguratorilor priva]i de s\n\tate mai este cale lung\, mecanismul de coplat\ va fi curând aplicat.

Care este p\rerea dumneavoastr\ despre acest mecanism?

Mecanismul de coplat\ este destul de complicat. În Evul Mediu, filosoful William Ockham a introdus un principiu care s-a numit Briciul lui Ockam. Acest principiu logic spune c\ atunci când ai mai multe solu]ii, alege-o pe cea mai simpl\, care de cele mai multe ori este cea mai bun\. M\ întreb, o dat\ cu discu]iile despre implementarea mecanismului de coplat\, la câte tichete are dreptul un pacientul, ce face acesta cu tichetul? Medicul la rândul lui trebuie s\ trimit\ tichetul la cas\ pentru a demonstra c\ pacientul a ajuns la cabinet astfel încât s\ fie pl\tit? Va fi o întreag\ nebunie.

A[adar, dac\ aplic\m Briciul lui Ockam, cel mai bun sistem de moderare, de evitare a abuzului este atunci când sco]i bani din buzunar.

Dar cum? A[a cum e în Fran]a, spre exemplu, unde un pacient, cu programare sau nu, ca s\ discute cu medicul pune pe mas\ 25 de euro.

Ulterior, ace[ti bani sunt recupera]i de la asigur\ri dup\ ce medicul emite o chitan]\. Astfel, pacientul nu mai d\ ciubuc, [pag\, cadou. Iat\ cum exist\ o plat\ fiscalizat\, printr-un sistem care este moderator, clar [i transparent. Pacientul se gânde[te de dou\ ori atunci când scoate banii din buzunar dac\ el chiar are nevoie de consulta]ie sau ba.

Din p\cate, dac\ noi ne l\s\m condu[i de diver[i speciali[ti în economie [coli]i `n SUA, ace[tia se vor bucura s\ desfiin]eze modelul social european [i toate tradi]iile noastre.

Cum caracteriza]i solidaritatea în medicina româneasc\? În prezent, la nivelul medicilor de familie exist\ solidaritate, [i asta pentru c\ avem echipe foarte bune la nivelul societ\]ii [i al asocia]iilor, iar medicii au încredere în aceste echipe. De fapt, SNMF este o societate puternic\ cu oameni liberi [i egali. În rândul medicilor de familie s-au dezvoltat de-a lungul timpului prietenii de calitate. Solidaritatea [i cordialitatea nu se disting [i în celelalte specialit\]i. Din p\cate, ierarhizarea care apare la alte specialit\]i

Pentru a fi independent, medicul nu trebuie s\ aib\ constrângeri care, de fapt, sunt nemedicale, ci mai degrab\ economice.”

9

duce la o lips\ de colaborare între medici, pacien]ii fiind afecta]i de cele mai multe ori. Îns\, medicii de familie nu au aceast\ ierarhizare. Suntem independen]i, liberi profesioni[ti, egali, neavând [efi, ci doar contractori.

Care este rela]ia între medicii de familie [i medicii din alte specialit\]i? În prezent, virtu]ile concuren]ei se pot observa în aceast\ rela]ie, pentru c\ medicii speciali[ti au început s\ concureze între ei ca s\ atrag\ medicii de familie pentru pacien]i. Nu peste tot, îns\, rela]ia func]ioneaz\ perfect. Cred c\ fiecare medic de familie ar trebui s\-[i fac\ un cerc de medici speciali[ti, în care s\ aib\ încredere [i care, bineîn]eles, s\ fie competen]i. În cabinet, eu fac un test. Trimit c\tre speciali[tii care apeleaz\ la mine primii doi trei pacien]i cu o patologie serioas\ [i, în general, cu o stare financiar\ nu foarte bun\. Dac\ îi trateaz\ cu dedica]ie [i respect, trimit în continuarea pacien]i la el. Medicii de familie trebuie s\ dezvolte mai mult rela]iile de încredere cu celelalte specialit\]i.

Care sunt pârghiile de care medicii de familie ar trebui s\ se foloseasc\ pentru a înfrunta situa]ia economic\ de criz\?

Cel mai important este ca medicii de familie s\ fie bine preg\ti]i, serio[i [i credibili. Soarta medicilor de familie este decisa de câ[tigarea sau nu a încrederii pacien]ilor. Pacientul care trece pragul cabinetului trebuie s\ aib\ încredere c\ medicul de familie o s\-l primeasc\ cu inima deschis\. Trebuie s\ fie convins c\ prime[te un sfat medical de calitate, nu c\ medicul urm\re[te s\ fac\ economii casei de asigur\ri sau s\ se îmbog\]esc\ de pe urma lui. Trebuie s\ în]eleag\ c\ medicul se dedic\ cu totul binelui [i s\n\t\]ii lui. O astfel de rela]ie între medic [i pacient, bazat\ pe încredere, poate definii profesionalismul unui medic de familie. Îns\, cel mai important este ca medicii de familie s\ dea dovad\ [i de solidaritate pentru a r\zbi în lupta cu situa]iile de criz\ economic\ [i cu mentalit\]ile înguste. De fapt, prin profesionalism [i solidaritate ei vor fi un exemplu bun de urmat pentru tinerii care aleg medicina de familie.

La rândul lor, tinerii vor trebui s\ lupte pentru a p\stra aceast\ mo[tenire [i pentru a spori specialitatea de medicin\ de familie.

160

puls SNMF

Principii în

medicina de familie ...sau cum s\ facem o lege bun\... În orice lege a S\n\t\]ii, capitolul de medicina familiei trebuie structurat împreun\ cu organiza]iile medicilor de familie, cu practicieni, pe baza unor principii clar stabilite, având la baza curriculum-ul de preg\tire în medicina familiei, particularit\]ile specialit\]ii [i rolul esen]ial de „gate-keeper” al medicului de familie.

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic primar MF Gate-keeping-ul e esen]ial pentru eficien]a sistemului sanitar, ceea ce presupune respectarea regulilor de c\tre to]i furnizorii [i atribuirea rolului de FILTRU (facilitatorul accesului la cele mai adecvate servicii furnizate de alte specialit\]i), DEPOZITARUL datelor privind starea de s\n\tate sau boal\ a pacien]ilor, cel care [tie cel mai bine ce este pentru pacient, în context familial [i social al acestuia.

Structurarea unei astfel de legi trebuie s\ urmeze o serie de principii: 1. Medicina de familie este o specialitate clinic\, având practic\ autorizat\, dobândit\ în conformitate cu reglement\rile europene.

Absolven]ii facult\]ilor de medicin\, dup\ anul 2005, pot ob]ine titlul de medic specialist de medicin\ de familie, exclusiv ca urmare a parcurgerii reziden]iatului de medicin\ de familie [i a examenului de medic specialist de medicin\ familiei. Este esen]ial s\ nu se mai încerce o discriminare prin plasarea Medicinii de familie în afara nomenclatorului de specialit\]i, MF este o specialitate ca oricare alta, cu un num\r de ani de reziden]iat stabilit prin lege, în concordan]\ cu majoritatea ]\rilor europene unde preg\tirea în specialitate are durata de 3 ani.

2. Curriculum-ul de preg\tire în medicina familiei: Medicina de familie nu poate fi practicat\ decât de medicii care au specialitatea de medicin\ de familie în limitele curriculumului MF. Preg\tirea MF, universitar\ [i post universitar\, trebuie s\ fie coordonat\ de medici cu specialitatea MF 3. Medicina de familie este o profesie liberal\. Medicii de familie î[i desf\[oar\ activitatea în spiritul independen]ei practicii profesionale [i conform curriculum propriu de preg\tire. Manevrele [i pachetele de investiga]ii în scop diagnostic, respectiv mijloacele de tratament, inclusiv listele medicamentelor ce pot fi prescrise de medicul de familie, trebuie s\ fie în concordan]\ cu cuno[tin]ele [i abilit\]ile ce deriv\ din curriculum-ul de preg\tire în specialitatea de medicin\ de familie. Liberalismul profesiei va fi tratat în conformitate cu legile în vigoare iar principiile care guverneaz\ ideea de profesie liberal\ se aplic\ obligatoriu.

4. Cabinetele de medicin\ familiei sunt unit\]i medicale private. Praxisul de MF este coordonat din toate punctele de vedere doar de un medic cu specialitatea MF 5. Medicina de familie este parte esen]ial\ a asisten]ei medicale primare dar nu se confund\ cu aceasta. Pentru îndeplinirea atribu]iilor complexe ce le revin (pentru pacien]ii înscri[i, respectiv pentru rezolvarea unor aspecte considerate prioritare pentru s\n\tatea comunit\]ii), cabinetele medicilor de familie fac contracte negociate cu casele de asigur\ri, cu DSP, cu comunit\]ile locale etc. Medicina de familie nu se va confunda cu asisten]a medical\ primar\. Este esen]ial\ definirea corect\, pentru a evita confuziile create pân\ în prezent.

6. O medicin\ de familie puternic\ [i de calitate este premisa unui sistem de s\n\tate accesibil [i eficient. Stabilitatea legislativ\ [i de finan]are a medicinei de familie sunt condi]ii absolut necesare unui management corect [i a investi]iilor pe termen mediu [i lung în domeniul calit\]ii, premise ale unei dezvolt\ri durabile. Este necesar\ coeren]a `ntre diverse legi referitoare la diverse segmente ale sistemului medical.

Medicina de familie are nevoie de o stabilitate a finan]\rii, stabilit\ prin lege, de minimum 12-15% din FNUASS total.

7. Programele de preven]ie elaborate de MS, cu finan]are proprie a MS, au succes doar cu implicarea speciali[tilor din domeniile considerate, nu doar în etapa de implementare, ci [i în cea de elaborare a programului. Orice program, proiect, strategie sau alte documente care implic\ medicina de familie trebuie construite împreun\ cu profe-

sioni[tii care practic\ aceast\ profesie [i a c\ror experien]\ practic\ nu poate fi contestat\. Organiza]iile medicilor de familie pot furniza în orice moment expertiz\ pentru realizarea acestui deziderat.

8. Legisla]ia specific\ din s\n\tate este obligatoriu s\ fie construit\ cu contribu]ia real\ a comisiilor de specialitate de pe lâng\ MS [i a organiza]iilor profesionale [i patronale ale speciali[tilor c\rora li se adreseaz\ respectivele documente legislative. Organiza]iile medicilor de familie pot furniza în orice moment expertiz\ pentru realizarea acestui deziderat. Stabilirea tarifelor este apanajul exclusiv al organiza]iilor MF 9. Asocia]iile profesionale [i patronale ale medicilor de familie particip\ la elaborarea unei strategii de dezvoltare a medicinei de familie, pe termen mediu [i lung.

Sprijinirea clar\, de c\tre toate forma]iunile spectrului politic, a unei strategii de dezvoltare a medicinei de familie, înseamn\ participare nemijlocit\ la dezvoltarea segmentului medical cel mai accesibil pentru rezolvarea majorit\]ii problemelor de s\n\tate ale popula]iei. Stabilitatea asigur\ construirea strategiei pe termen lung, ceea ce va duce la cre[terea calit\]ii actului medical în medicin\ de familie.

10. Medicina de familie reprezint\ principalul furnizor pentru nevoile medicale de baz\ ale pacien]ilor [i constituie un filtru strict necesar la intrarea pacien]ilor în celelalte segmente ale sistemului. Activitatea de filtru (gate-keeper) a medicinei de familie este o condi]ie esen]ial\ a eficientiz\rii func]ion\rii sistemului. În lumina principiilor enumarate mai sus [i dezvoltate în foarte mic\ m\sur\, g\sesc c\ orice lege a S\n\t\]ii care are capitole referitoare la medicina de familie ar trebui s\ respecte aceste reguli. E ca [i cum ar exista un [ablon, un schelet care trebuie s\ existe în interiorul fiec\rui document, ca o veritabil\ coloan\

vertebral\. În construirea Legii S\n\t\]ii, organiza]iile medicilor de familie nu au fost solicitate pentru structurarea capitolului de Asisten]\ medical\ primar\. Noi am v\zut forma propus\ a legii când a fost pus\ în dezbatere pe pagina de web a Ministerului. În 2006, când a ap\rut legea 95, organiza]iile profesionale ale MF au contribuit masiv la realizarea capitolului de AMP, foarte multe din propunerile noastre reg\sindu-se în aceast\ lege.

Ce nu pl\cea la Legea S\n\ta]ii care a fost retras\ Iat\ motivele pentru care am ierarhizat întrucâtva ce NU ne pl\cea la legea s\n\t\]ii care a fost retras\ de pe pagina de web a MS: 1. În forma în care a fost propus\ pentru dezbatere, legea avea extrem de multe prevederi care trebuiau schimbate. Proiectul nu a fost construit pe baza unor mecanisme de consultare cu profesioni[tii din s\n\tate, cu medicii practicieni, cu organiza]iile acestora, [i acest lucru s-a v\zut. Credem c\ actuala

O medicin\ de familie puternic\ [i de calitate este premisa unui sistem de s\n\tate accesibil [i eficient.”

Lege a S\n\t\]ii con]ine premise suficiente care pot sta la baza introducerii asigur\rilor private. Pentru medicina de familie, proiectul Legii S\n\t\]ii propunea o adev\rat\ contrareform\: medicii de familie au fost implica]i cu for]a în reform\ înc\ din primele zile ale aplic\rii acesteia (1998), f\r\ a fi întreba]i, consulta]i, instrui]i în probleme de management, ceea ce ne-a obligat s\ ne adapt\m trecând s\ func]ion\m de la un sistem centralizat, de stat, la un sistem privat. Am înv\]at în ace[ti ani s\ devenim managerii cabinetelor noastre acceptând reforma [i adaptându-ne ei. Re]eaua de medicin\ de familie func]ioneaz\ ast\zi dup\ ni[te principii stabilite care pot fi, evident îmbun\t\]ite, dar este unul din lucrurile care func]ioneaz\, în ciuda afirma]iilor ap\rute în pres\ din partea unor necunosc\tori. Dovada st\ pe pagina de web a CNAS: conform statisticilor CNAS, medicina de familie rezolv\ ast\zi în România 75% din solicit\rile cet\]enilor. De asemenea, conform sondajelor de opinie puse la dispozi]ie de Colegiul (continuare `n pagina 12)

puls SNMF

11 7

Conferin]a Na]ional\ de Medicina Familiei Organizat\ de Asocia]ia Medicilor de Familie Bucure[ti-Ilfov (AMFB) [i Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei (SNMF) 28-31 martie 2012

„Echilibrul delicat între [tiin]\, art\ [i comunicare” C

e este medicina de familie? Care este locul acesteia într-un sistem medical func]ional? Ce poate face medicina de familie pentru pacien]i [i pentru nevoile medicale ale popula]iei? Cum se poate plasa specialitatea noastr\ la locul corect? Sunt medicii func]ionari superiori medicilor - clinicieni? Cui apar]ine responsabilitatea s\n\t\]ii unei na]ii?

Sunt o mul]ime de întreb\ri aparent retorice... Pân\ la urm\ cred c\ trebuie s\ ne concentr\m pe noi în[ine [i pe meseria noastr\.

Noi mergem înainte!

De ani buni încerc\m cu to]ii s\ explic\m, s\ ar\t\m, s\ convingem, dar suntem confrunta]i cu o imens\ incapacitate de comunicare, de un ve[nic e[ec în a g\si solu]ii din partea deciden]ilor din s\n\tate. Argumentele noastre se lovesc de un zid, experienta ]\rilor cu bun\ tradi]ie nu convinge!

Ø

Ø

De ani buni încerc\m inutil s\ demonstr\m: medicina de familie poate rezolva nevoile medicale uzuale bine, simplu [i ieftin, c\ dezvoltarea asisten]ei medicale primare este cea mai sigur\ investi]ie în sfera s\n\t\]ii, c\ preven]ia nu trebuie s\ mai fie o vorb\ goal\, chiar dac\ are rezultate abia peste dou\trei mandate, c\ medicina de familie trebuie s\ fie în centrul unui sistem medical func]ional [i nu la periferia lui, c\ într-o ]ar\ s\rac\, în criz\ [i f\r\ prea mari tradi]ii în a respecta s\n\tatea, medicul sau pacientul are [ansa s\ rezolve bun\ parte dintre probleme dezvoltând medicina de ambulatoriu c\ suntem o ]ar\ european\ [i trebuie s\ respect\m valorile europene. c\

Anul trecut, Pre[edintele Wonca Europe [i Pre[edintele Wonca World au fost oaspe]ii no[tri încercând s\ arate deciden]ilor drumul firesc al medicinei de familie [i avantajele pe care aceasta le poate aduce sistemului. Degeaba!

Noi trebuie s\ mergem pe drumul nostru.

Profesia, pacien]ii [i solidaritatea noastr\ sunt pilonii pe care nimeni nu îi poate minimaliza. Împreun\, 11.800 de medici de familie [i pacien]ii lor înseamn\ enorm.

Suntem, iat\, la a 8-a edi]ie a Conferin]ei noastre Na]ionale cu vorbitori de seam\, formatori de medicin\ de familie, autorii de lucr\ri, ateliere, mese rotunde cu teme incitante, vechi sau noi.

Noi mergem înainte, suntem profesioni[tii s\n\t\]ii [i v\ a[tept\m s\ ne revedem la Conferin]a noastr\, s\ fim împreun\!

Dr. Rodica T\n\sescu

Ø

®

162

puls SNMF

(urmare din pagina 10) Medicilor din România, încrederea cet\]enilor în medicii de familie este de peste 80%, la persoanele intervievate. Este deja încet\]enit un circuit al pacientului în sistemul medical, circuit care trebuie s\ înceap\ la medicul de familie. Ast\zi suntem unit\]i private, ori noua lege dorea întoarcerea noastr\ la statutul de salaria]i. Ce rost ar avea s\ dispar\ din noua lege acele mecanisme deja create, concordante cu structurile similare din Europa [i care deja func]ioneaz\ [i la noi. În 1998, reforma medicinei de familie a fost considerat\ de anali[ti a fi cea mai „mare privatizare a unui categorii profesionale”. Cabinetele medicale a[a cum sunt organizate în acest moment, au [ansa s\ func]ioneze adecvat ca gate-keepers [i s\ filtreze corect serviciile necesare pacien]ilor.

2. În aceast\ lege contau asiguratorii, ANCIS sau CNAS, dar furnizorii (medicii, asisten]i medicali etc) [i pacien]ii NU. Furnizorii (medicii, cabinetele, spitalele) sau pacien]ii au sanc]iuni [i obliga]ii, iar ANCIS, asiguratorii sau CNAS au numai drepturi [i nici o sanc]iune. Chestiuni esen]iale erau l\sate inten]ionat pe seama legisla]iei secundare ceea ce f\cea aceste aspecte extrem de vulnerabile [i u[or de schimbat în viitor. Mai mult, contractele cabinetelor erau l\sate la dispozi]ia asiguratorilor, pe criterii neclare (face sau nu face contract) [i f\r\ dreptul cabinetului de a contesta. Legea f\cea posibil\ implicarea unor organisme neprofesionale (ANCIS) pentru elaborarea de ghiduri de practic\ medical\, înlocuind for]at societ\]ile profesionale [i catedrele îndrituite s\ fac\ aceast\ activitate. În plus, ANCIS avea acces la toate datele sistemului [i le putea disemina când [i cui credea de cuviin]\. A l\sa acest aspect unei legisla]ii secundare care putea fi ambigu\ sau necuprinz\toare ar fi fost o grav\ eroare.

3. Nu exista precizarea în lege (care e mult mai stabil\) a procentului din PIB alocat s\n\t\]ii, adic\ acei minim 6% promi[i de toate for]ele politice, un procent de altfel minim la nivel european. De asemenea, nu era stabilit prin lege procentul minim din FNUASS total alocat asisten]ei de medicin\ de familie.

4. Nu era precizat pachetul de baz\ [i pachetul minimal, respectiv bazal ceea ce era foarte grav. Acest pachet, dac\ este stabilit ulterior prin HG, poate fi extrem de u[or modificat [i mic[orat în viitor (o lege se modifica mult mai greu). {i legea veche permitea asigur\ri private, dar nimeni nu a delimitat pachetul de baz\, nu s-au oferit concret facilit\]i fiscale pentru a încuraja aceste asigur\ri.

5. Pacientul î[i pierdea dreptul de a-[i alege medicul de familie, spitalul deoarece alegerea furnizorului era limitat\ la cei care erau agrea]i de asigurator.

6. Încuraja discriminarea la finan]are, cu eventuale costuri de tip suveic\. Asiguratorii (care au banii) aveau dreptul de a deschide cabinete sau re]ele de cabinete [i aveau [i prioritate la finan]are, ceea ce era un v\dit conflict de interes, dar [i concuren]\ neloia-

l\. Oare c\tre care cabinete vor dirija banii asiguratorii care au [i propriile cabinete?

7. Spitalele puteau [i ele contracta servicii de medicin\ de familie, ceea ce sugereaz\ surse directe de pacien]i c\tre internare.

8. Exista o imixtiune nepermis\ în activitatea medical\ specific\ a fiec\rei specialit\]i. Se afirma c\ medicii de familie pot prelua activit\]i din ambulatorul de specialitate sau c\ ambulatorul de specialitate poate prelua activit\]ile de medicin\ de familie.

Ambele variante erau ilegale [i nepermise chiar de MS [i de CMR (fiecare medic ofer\ servicii medicale conform propriei specialit\]i [i propriului curriculum).

9. Afecta libertatea actului medical.

Amesteca medicina de familie cu asisten]a comunitar\ [i încerca s\ subordoneze o practic\ medical\ liber\ Direc]iilor de S\n\tate Public\.

Dezbaterea trebuie continuat\ în ideea redefinirii legii în concordan]\ cu strategia pe Medicina de Familie propus\ de Ministerul S\n\t\]ii [i având grija proiect\rii [i implement\rii unor mecanisme preg\titoare. Ast\zi Legea S\n\t\]ii, Contractul-Cadru, legisla]ia auxiliar\ pornesc de la premisa c\ medicii sunt infractori iar pacien]ii sunt adversari.

Legile abund\ de restric]ii, metodologii de control, sanc]iuni, rezilieri, instrumente de uniformizare `n schimb nu exist\ elemente de preven]ie, mecanisme de stimulare, bonusuri, instrumente de cre[tere a calit\]ii. Ar trebui s\ existe o anumit\ succesiune în etapele reformei, s\ fie structurat\ o strategie de implementare treptat\ a reformei pe diverse paliere, altfel spus alc\tuirea scheletului pe care s\ se structureze apoi, într-un context organizat, structurat, prev\zut, reglementat, pa[ii reformei, atât legea cadru cât [i legisla]ia secundar\.

Toate aceste reglement\ri trebuie f\cute de speciali[ti în documente juridice dar obligatoriu împreun\ cu practicienii [i speciali[tii din sistem, supuse dezbaterii publice pentru a atinge cât mai bine toate palierele care au de suferit în sens pozitiv sau negativ la apari]ia reformei. Aplicarea noilor reglement\ri trebuie f\cut\ apoi pe sistem - pilot, unde se va observa cu aten]ie ce func]ioneaz\ [i ce nu, ce trebuie modificat, adaptat, îmbun\t\]it, eliminat sau ad\ugat.

Grupul tinerilor medici de familie www.snmf.ro/tineri

Este locul de întâlnire al tinerilor medici de familie din România, reziden]i sau speciali[ti în primii cinci ani dup\ ob]inerea specialit\]ii, dedicat schimbului de idei, de experien]\ [i de informa]ii, proiectelor noi, cu scopul de a dezvolta [i promova medicina de familie.

Proiectele Vasco da Gama Movement la care pot participa [i tinerii medici de familie români: z Programul de schimb de experien]\ Hippokrates z 2 s\pt\mâni în cabinetul unui medic de familie dintr-o ]ar\ european\ z Posibilitatea ob]inerii unui premiu de 700 Euro dup\ finalizarea schimbului (3 premii disponibile în total la nivel european) z Participarea este în calitate de observator, f\r\ a lua parte la actul medical propriu-zis z Costurile de transport [i cazare nu sunt acoperite de VdGM Premiul tân\rului cercet\tor z Oportunitatea de a prezenta un proiect de cercetare la Conferin]a European\ WONCA, în cadrul unui workshop la care particip\ cercet\tori în medicina familiei cu experien]\ z Taxa de participare la conferin]\ gratuit\ z Termen limit\ pentru depunerea candidaturilor: 29 februarie 2012 !

Schimburi de experien]\ în cadrul conferin]elor dedicate reziden]ilor MF organizate de ]\rile membre VdGM Mai multe detalii pe www.snmf.ro/tineri [i pe grupul Yahoo tineriMF

echipa MF

13

Despre cerere [i ofert\ în endoscopia digestiv\ modern\ în România Endoscopia digestiv\ reprezint\ una din ramurile gastroenterologiei moderne care a cunoscut în ultimul deceniu o dezvoltare atât de rapid\ încât chiar [i speciali[tii din domeniu au dificult\]i în a se p\stra la curent cu inova]iile tehnologice [i nout\]ile în cercetare.

Theodor Voiosu, medic rezident anul III gastroenterologie, Spitalul Clinic „Colentina” Bucure[ti, Raluca Zoi]anu, medic rezident anul III medicin\ de familie

E

ndoscopia digestiv\ se remarc\ prin gradul redus de invazivitate [i numeroasele avantaje diagnostice [i terapeutice care vizeaz\ mai nou atât tubul digestiv, pe toat\ lungimea sa, cât [i segmente extraluminale cum sunt ficatul, pancreasul [i ganglionii intraabdominali.

Proliferarea uneori aproape haotic\ a instrumentarului [i orizontul de aplica]ii în continu\ expansiune, dublat\ de o comunicare deseori deficitar\ între endoscopist [i medicul referent, limiteaz\ uneori accesul pacientului la servicii medicale utile [i necesare.

Din acest motiv am considerat oportun\ expunerea punctual\ a unor reguli practice care s\ faciliteze o bun\ comunicare între medici de diverse specialit\]i [i s\ scurteze drumul pacientului c\tre sala de endoscopie. Dincolo de cunoa[terea mijloacelor disponibile în practic\, cel mai important aspect r\mâne în continuare corectitudinea indica]iei examin\rii care se afl\ la baza unei bune colabor\ri între speciali[ti.

Ce trebuie s\ a[tept\m de la ORICE serviciu de endoscopie?

Orice serviciu de endoscopie, fie c\ este vorba de un laborator dintr-un spital universitar sau de un cabinet particular, trebuie s\ ofere în primul rând endoscopie digestiv\ diagnostic\ de calitate. Acest lucru se traduce printr-o examinare complet\ [i corect\ a segmentului ]int\ dublat\ de posibilitatea de a preleva biopsii în vederea examenului anatomopatologic sau alte tehnici similare. Dac\ în unitatea de endoscopie se efectueaz\ [i proceduri terapeutice este obligatorie existen]a unui serviciu de urgen]\ incluzând o unitate de terapie intensiv\ la care pacientul s\ aib\ acces în cazul apari]iei unor complica]ii periprocedurale. La plecarea din serviciul de endoscopie digestiv\ pacientul trebuie s\ pri-

measc\ un raport complet al examin\rii în care s\ se reg\seasc\ motivul pentru care a fost efectuat\ investiga]ia, medica]ia folosit\ pentru sedare, o descriere a tutu-

Inova]iile din sfera endoscopiei interven]ionale permit ast\zi tratamentul eficient al unei pleiade de patologii, reducând necesarul de interven]ii chirurgicale agresive în cele mai multe cazuri.” ror segmentelor examinate, a leziunilor decelate [i a interven]iilor efectuate, precum [i eventualele complica]ii intraprocedurale. De foarte mare folos este de asemenea documentarea imagistic\ a procedurii, atât în endoscopia diagnostic\, cât [i în cea terapeutic\.

Ce ne ofer\ în plus un centru ter]iar cu experien]\?

Limitele clasice ale explor\rii endoscopice sunt reprezentate de duoden, în cazul endoscopiei digestive superioare [i de ileonul terminal în cazul colonoscopiei, intestinul sub]ire fiind practic inaccesibil vizualiz\rii directe cu endoscopul pe mai multe de 90% din lungimea sa. În centrele de referin]\ în endoscopie exist\ posibilitatea explor\rii complete a intestinului sub]ire folosind videocapsula endoscopic\ sau enteroscopul; acesta din urm\ ofer\ [i posibilitatea prelev\rii de biopsii [i terapiei endoscopice la nivelul intestinului sub]ire.

O alt\ aplica]ie util\ o reprezint\ explorarea organelor din marea cavitate abdominal\ folosind ecoendoscopul. Aceast\ procedur\ a intrat deja în practica curent\ de mai mult\ vreme [i reprezint\ un instrument foarte util în diagnosticul [i stadializarea cancerului de

Indica]ii uzuale în endoscopia digestiv\ Esogastroduodenoscopie - Colonoscopie Anemia feripriv\ - Screening-ul cancerului colorectal Sdr. dispeptice înso]ite de semne de alarm\ (sc\dere ponderal\, anemie, vârsta peste 50 de ani, antecedente heredocolaterale de cancer digestiv) Tulbur\ri de tranzit recent instalate Screening-ul, tratamentul [i supravegherea varicelor esofagiene [i gastrice - Anemia feripriv\ (dup\ efectuarea EDS) Diagnosticul [i tratamentul hemoragiilor digestive (inclusiv cele oculte) - Diagnosticul [i supravegherea bolilor inflamatorii intestinale Supravegherea post-operatorie în cancerul gastric [i de esofag Supravegherea post-operatorie a cancerului colorectal Supravegherea st\rilor preneoplazice (polipi, esofag Barrett etc) Diagnosticul [i tratamentul hemoragiilor digestive (inclusiv cele oculte) Evaluarea sindroamelor de malabsorb]ie - Evaluarea diareei/constipa]iei cronice

pancreas pentru a da doar un exemplu. Mai mult, ghidajul ecoendoscopic permite atât prelevarea de ]esut de la nivelul organelor intraabdominale prin punc]ie fin aspirativ\, cât [i tratamentul pseudochistelor pancreatice simptomatice prin drenaj.

Interesul deosebit pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive s-a tradus în anii din urm\ prin dezvoltarea unor tehnici care s\ apropie acurata]ea diagnosticului endoscopic de standardul de aur reprezentat de examenul histologic. Astfel, tehnici precum endoscopia cu magnifica]ie, cromonendoscopia, narrow band imaging [i endoscopia confocal\ permit depistarea [i clasificarea cancerelor precoce cu un grad înalt de precizie.

Aceste proceduri necesit\ de multe ori un dublu ghidaj - endoscopic [i radiologic. Plasarea de endoproteze la nivel esofagian, duodenal, colonic sau biliar la pacien]ii cu patologie neoplazic\ sau benign\ poate scuti pacientul de multe interven]ii riscante sau poate facilita interven]ia chirurgical\ întrun pas ulterior.

Continuarea fireasc\ a diagnosticului de displazie sau cancer precoce se reg\se[te în tratamentul endoscopic reprezentat de mucosectomie sau disec]ie submucoas\ care ofer\ endoscopistului posibilitatea de a rezeca în bloc diverse leziuni neoplazice, scutind pacientul de interven]ia chirurgical\.

Standarde de calitate în endoscopia digestiv\ Dezvoltarea unor standarde de calitate în endoscopia digestiv\ a fost impulsionat\ în special de programele de screening al cancerului colorectal, un domeniu în care explorarea con[tiincioas\ [i riguroas\ a tractului digestiv poate face diferen]a dintre diagnosticul precoce, în stadiul în care neoplazia este poten]ial curabil\, [i diagnosticul tardiv în care vindecarea nu mai este posibil\.

Folosind tot exemplul colonoscopiei diagnostice merit\ [tiut faptul c\, în mod normal, în peste 95% din cazuri intubarea cecului [i, eventual, a ileonului terminal este nu doar posibil\ ci [i necesar\ [i c\ examinarea segmentelor la retragerea colonoscopului trebuie s\ dureze cel pu]in 6 minute pentru a asigura o acurate]e diagnostic\ convenabil\. Mai mult, recuperarea de fragmente tisulare (biopsii sau polipi rezeca]i) pentru examenul anatomopatologic trebuie [i ea s\ se apropie de 100%. În loc de concluzii Desigur c\ o prezentare exhaustiv\ a posibilit\]ilor diagnostice [i

Aplica]ii uzuale ale endoscopiei interven]ionale Modalitate endoscopic\ - Aplica]ii terapeutice Colangiopancreatografia endoscopic\ retrograd\ (ERCP) Tratamentul litiazei de cale biliar\ principal\ [i al stenozelor maligne [i benigne de cale biliar\ principal\, terapie endoscopic\ în unele cazuri de pancreatit\ cronice Ecoendoscopie liniar\ - Diagnosticul [i stadializarea unor cancere digestive, tratamentul pseudochistelor pancreatice simptomatice Videocapsula endoscopic\ - Investigarea hemoragiilor oculte digestive Enteroscopia - Diagnosticul [i tratamentul hemoragiilor digestive, tratamentul stenozelor benigne în Boala Crohn, polipectomii enterale Esogastruduodenoscopia - Polipectomii gastrice [i duodenale, tratamentul curativ endoscopic al cancerelor precoce, montarea de proteze esofagiene [i enterale în neoplazii inoperabile, tratamentul stenozelor benigne esofagiene si pilorice, realizarea de gastrostome pe cale endoscopic\, extrac]ia de corpi str\ini Colonoscopia - Polipectomii colonice, tratamentul curativ endoscopic al cancerelor precoce, montarea de proteze colonice în cancerul colorectal terapeutice nu este posibil\, dar trebuie subliniat faptul c\, în prezent, marea majoritate a aplica]iilor diagnostice [i terapeutice ale endoscopiei digestive sunt accesibile [i pacien]ilor din România, în mai multe centre din ]ar\. În plus, cunoa[terea arsenalului diagnostic [i terapeutic permite medicului de alt\ specialitate s\ îndrume pacien]ii c\tre unit\]ile unde acesta va beneficia de îngrijire de calitate. Acest lucru se traduce într-o mai bun\ referire a pacien]ilor c\tre serviciile de endoscopie [i o comunicare mai bun\ între medici, toate acestea în folosul evident al pacien]ilor.

De[i în prezent contractul cu casele de asigur\ri sociale de s\n\tate nu permite medicilor de fa-

milie s\ recomande direct investiga]ii de endoscopie digestiv\, acest lucru nu trebuie s\ duc\ în timp la o lips\ de interes pentru informare în acest domeniu.

Limit\rile impuse de contract pot s\ dispar\ în viitor [i acest deziderat ar putea fi stimulat [i de recomandarea ]intit\, corect\, men]ionat\ pe biletul de trimitere c\tre serviciul de gastroenterologie în câmpul „Motivul trimiterii”. În acest spa]iu poate fi [i trebuie scris\ o foarte scurt\ descriere a istoricului afec]iunii pentru care pacientul este referit medicului gastroenterolog, precum [i investiga]ia care ar ajuta medicul de familie s\ confirme diagnosticul [i s\ continue episodul de îngrijire al pacientului s\u.

14

echipa MF

Durerea neuropat\, modalit\]i de tratament

Asist. univ. dr. Camelia Cristina Diaconu, Doctor în Medicin\, UMF Carol Davila, medic primar medicin\ intern\ Spitalul Cl. Jud. Ilfov

D

urerea neuropat\ reprezint\ o entitate heterogen\, care nu poate fi explicat\ de o unic\ etiologie sau de o singur\ leziune anatomic\. În ciuda etiologiei diferite [i a leziunilor multiple care pot genera durere neuropat\, multe dintre acestea împ\rt\[esc elemente clinice comune cum ar fi lipsa unei injurii vizibile, o combina]ie paradoxal\ între pierderea sensibilit\]ii [i hiperalgezia zonei dureroase, prezen]a de paroxisme [i cre[teri progresive ale durerii în urma stimul\rilor repetate. Îns\, ce este durerea? Conform Asocia]iei Interna]ionale pentru Studiul Durerii (IASP- International Association for the Study of Pain) durerea este „senza]ia [i experien]a emo]ional\ nepl\cut\ determinate de o alterare tisular\ actual\ sau poten]ial\”.

Intensitatea durerii poate fi determinat\ de atitudinea pacientului [i percep]ia sa asupra mediului înconjur\tor.

Durerea neuropat\ poate fi, a[adar, consecin]a unui spectru larg de insulte ale sistemului nervos central sau periferic. Acestea pot fi deficite nutri]ionale, boli sistemice, chimioterapie, accidente vasculare cerebrale, interven]ii chirurgicale sau traumatisme.

Caracteristica principal\ a durerii neuropate este activitatea neuronal\ anormal\ a nervilor periferici sau a sistemului nervos central. Aceasta este frecvent acompaniat\ de tulbur\ri senzoriale, atât în sistemul nervos central, cât [i periferic.

Sistemul nervos central este interesat adesea, chiar [i în injuriile periferice. Acest grup de afec]iuni înso]ite de durere este unul

ori, s\ cauzeze dureri severe, chiar dup\ dintre cele mai provocatoare pentru medic [i muscular\ (somatic\). În timp ce pacientul vindecarea erup]iei cutanate. Zona zoster resimte dureri musculare, patologia de baz\ mai dificil de tratat. apare ca o erup]ie sub form\ de vezicule poate fi neuropatic\. În cursul tratamentului, Ameliorarea complet\ a durerii se ob]ine dureroase cutanate, dispuse în band\, de-a prin urmare, durerea rezidual\ dup\ tratarea numai la un num\r limitat de cazuri. La lungul traiectului unui nerv, pe o singur\ durerii somatice ar trebui considerat\ un inmajoritatea cazurilor, managementul farmaparte a corpului. cologic este util numai pentru controlul simp- diciu pentru durerea neuropat\, chiar dac\ Afecteaz\ în mod egal femeile [i b\rba]ii. simptomele durerii neuropate nu sunt pretomelor în sensul de a minimiza impactul lor Virusul incriminat este acela[i virus care dominente. asupra activit\]ilor zilnice. cauzeaz\ [i varicela (virusul varicelo-zosteÎn practica de zi cu zi, cele mai frecvente Dificult\]ile în tratarea acestor sindroame rian). forme de durere neuropat\ apar în nevralgia dureroase reflect\ atât în]elegerea noastr\ Varicela afecteaz\ de obicei copiii mici; postherpetic\ [i în neuropatia diabetic\. limitat\ asupra proceselor fiziopatologice odat\ cu vindecarea leziunilor de varicel\, care conduc la dureri neuropate, cât [i utilivirusul r\mâne cantonat în nervii coloanei tatea limitat\ a multor agen]i farmacologici.

Nevralgia vertebrale, în stare latent\. În situa]iile în Cele trei tipuri de durere (somatic\, neupost-herpetic\ care imunitatea organismului scade, virusul ropatic\ [i visceral\) coexist\ adesea ca un Nevralgia postherpetic\ este cea mai se multiplic\, determinând apari]ia durerii. sindrom mixt, astfel încât tratarea numai a frecvent\ complica]ie a herpesului zoster componentei neuropatice poate fi insuficiensau zonei zoster. Se define[te în linii mari ca Când ajunge la nivelul pielii, apare rash-ul specific. t\. Spre deosebire de durerea somatic\, orice durere care persist\ dup\ vindecarea Simptomele precoce de zona zoster pot provenit\ din termina]iile nervoase specialleziunilor de herpes zoster, de obicei dup\ o include cefalee, grea]\, febr\, frisoane. De izate [i care avertizeaz\ asupra injuriei tisuperioad\ de 3 luni de zile. lare, durerea neuropat\ provine direct din asemenea, pot apare arsuri sau furnic\turi Zona zoster este o infec]ie viral\ a disfunc]ia nervilor [i nu implic\ o injurie nervilor, iar nervii afecta]i pot continua, unela nivelul zonei afectate. Aceste simptome actual\. Este important ca medicul s\ explice aceasÎn tabelul urm\tor sunt rezumate tipurile frecvente de durere neuropat\ t\ diferen]\ pacien]ilor, care vor fi astfel asigura]i Exemple de durere neuropat\ Exemple de durere Exemple de durere neuc\ durerea lor nu semperiferic\ neuropat\ central\ ropat\ asociat\ cancerului naleaz\ o boal\ mai z Sindromul de tunel carpian z Durerea central? postz Polineuropatia indus\ de grav\. z Neuropatia senzitiv\ asociat\ cu HIV stroke chimioterapie Un exemplu comun al z Neuropatia diabetic\ dureroas\ z Mielopatia HIV z Neuropatia secundar\ acestui sindrom mixt soz Durerea „membrului fantom?” infiltr\rii tumorale sau z Durerea din scleroza matic/ neuropatic este compresiei nervoase z Nevralgia postherpetic? multipl? compresia unui nerv mic z Durerea post-toracotomie z Durerea postmastectomie z Durerea din boala la nivelul coloanei verteParkinson z Nevralgia de trigemen z Plexopatia [i mielopatia brale (neuropat\), ceea ce z Radiculopatia z Siringomielia postiradiere conduce la contractur\ se pot confunda cu ale altor afec]iuni. Durerea din nevralgia postherpetic\ poate fi continu\, de intensitate fluctuant\, sau poate ap\rea în „crize”. Este relativ frecvent\ la vârstnici, descris\ de bolnavi ca senza]ie de arsur\, furnic\tur\, t\iere, în]ep\tur\, uneori acompaniat\ de prurit. Insomnia este frecvent\, din cauza durerii.

Durerea din neuropatia diabetic\ Neuropatia diabetic\ este o complica]ie pe termen lung a diabetului, atât de tip 1 cât [i de tip 2. Este cauzat\ de expunerea prelungit\ la niveluri excesive de glucoz\ din sânge [i afecteaz\ nervii extremit\]ilor, cel mai frecvent ai membrelor inferioare. Cu cât durata de evolu]ie a diabetului este mai mare, cu atât riscul de neuropatie dureroas\ diabetic\ este mai mare.

Simptomele sunt reprezentate de amor]eli, furnic\turi, senza]ia de tensiune în picioare. Pe m\sur\ ce boala avanseaz\, apar dureri intense la nivelul picioarelor. Durerea cronic\ neuropat\ este prezent\ la 16 - 26% din pacien]ii diabetici [i are un impact considerabil asupra calit\]ii vie]ii. Durerea localizat\ la nivelul picioarelor, persistent\ sau intermitent\, se poate intensifica în timpul nop]ii [i ameliora în timpul mersului.

Simptomatologia algic\ poate persista mai mul]i ani, determinând un handicap considerabil la unii pacien]i, sau se poate remite par]ial sau complet la al]ii, în ciuda continu\rii deterior\rii fibrelor nervoase mici.

echipa MF Tratamentul durerii neuropate Anumite zone ale talamusului [i cortexul senzorial sunt zonele primare ale creierului unde este perceput\ durerea neuropat\.

Dou\ dintre sistemele de control ale durerii provin din hipotalamus [i din materia cenu[ie periapeductal\ [i sunt mediate de câ]iva neurotransmi]\tori, inclusiv sistemele noradrenergic [i serotoninergic. Unii dintre agen]ii farmacologici de prim\ linie folosi]i în tratamentul durerii neuropate au ca ]int\ aceste sisteme. Sistemul noradrenergic poate fi, de asemenea, implicat în controlul durerii în situa]ii de pericol extrem (de exemplu, intrarea într-o cl\dire în fl\c\ri pentru a salva un copil). Termina]iile nervoase nociceptive semnaleaz\ durerea, îns\ creierul nu înregistreaz\ durerea. Acestea sunt mecanisme de scurt\ durat\, care func]ioneaz\ numai pe perioada urgen]ei.

Terapia de prim\ linie pentru durerea neuropat\ const\ în analgezice, urmate de agen]i neuroactivi.

Exist\ mai multe clase de analgezice adjuvante care pot fi eficiente, incluzând antidepresive, anticonvulsivante, antispastice, anestezice locale [i agoni[ti alfa-adrenergici. În general, neurolepticele nu s-au dovedit eficiente.

Antidepresivele Amitriptilina este una dintre cele mai vechi [i mai utilizate antidepresive triciclice pentru nevralgia postherpetic\ [i neuropatia diabetic\. Acest medicament produce inhibi]ie noradrenergic\ [i de absorb]ie a serotoninei. Amitriptilina are, de asemenea, efecte secundare anticolinergice semnificative, netolerate de anumi]i pacien]i, inclusiv aritmii cardiace la pacien]ii vârstnici, reten]ie urinar\, usc\ciunea gurii.

Nortriptilina a fost demonstrat\ în studiile clinice ca fiind la fel de eficient\ ca amitriptilina în nevralgia postherpetic\, îns\ cu mult mai pu]ine efecte secundare. Efectele secundare cele mai frecvente asociate cu antidepresivele triciclice includ usc\ciunea gurii, somnolen]a, cre[terea în greutate, constipa]ia, tulbur\ri de memorie, mai rar reten]ie urinar\, hipotensiune arterial\ ortostatic\, aritmii cardiace, vedere înce]o[at\.

Inhibitorii selectivi ai recapt\rii serotoninei sunt, de asemenea, utiliza]i frecvent la pacien]ii cu durere cronic\, de[i unii nu par s\ aib\ propriet\]i analgezice directe. Cu mai pu]ine efecte secundare, ei sunt utili în abordarea sechelelor psihologice ale durerilor cronice.

Citalopramul, fluoxetina, fluvoxamina, paroxetina [i sertralina provoac\ reac]ii adverse mult mai pu]ine decât antidepresivele triciclice.

Medicamentele antiepileptice (anticonvulsivante) Medicamentele antiepileptice sunt utile în tratamentul durerii neuropate [i migrenei.

Mecanismul de ac]iune al acestor medicamente antiepileptice în durerea neuropat\ nu este bine în]eles. Ele ac]ioneaz\ atât la nivel central cât [i periferic.

Antiepilepticele de prima genera]ie au fost carbamazepina, fenitoina [i acidul val-

proic. Carbamazepina a fost ini]ial utilizat\ pentru tratamentul nevralgiei de trigemen [i a reprezentat standardul de aur pentru tratamentul acesteia foarte mult timp.

A doua genera]ie de antiepileptice include gabapentina, lamotrigina, levetiracetamul, oxacarbazepina, tiagibina, topiramatul [i zonisamida.

Antiepilepticele de genera]ia a doua au avantajul unui profil mult mai bun al reac]iilor secundare.

Efectele secundare severe asociate cu antiepileticele sunt hepatotoxicitatea (carbamazepina, valproatul), anemia aplastic\ (carbamazepina), teratogenicitatea (carbamazepina, valproatul). Gabapentina, topiramatul [i levetiracetamul nu au efecte secundare hepatotoxice. Hepatotoxicitatea [i anemia pot ridica probleme speciale în cazul tratamentului durerii la pacien]ii cu cancer.

Gabapentina este un analog structural al acidului gama-aminobutiric (GABA), fiind medicamentul anticonvulsivant cel mai folosit în tratamentul durerii neuropate în zilele noastre. Se crede c\ ac]ioneaz\ prin legarea de o subunitate a canalului de calciu voltaj-depedent. Prin inhibarea influxului de calciu în termina]iile nervoase se elibereaz\ mai pu]ini neurotransmi]\tori. Gabapentina poate inhiba, de asemenea, sinteza glutamatului, ceea ce inhib\ transmiterea informa]iilor nociceptive. Gabapentina nu interac]ioneaz\ in vitro cu canalele de sodiu, spre deosebire de fenitoin\ sau carbamazepin\.

Gabapentina are unele avantaje semnificative fa]\ de celelalte anticonvulsivante: nu se metabolizeaz\ în ficat [i se excret\ nemodificat\ prin rinichi, nu se asociaz\ cu efecte asupra m\duvei osoase [i ficatului [i, ca urmare, nu necesit\ monitorizare hematologic\. Alimentele nu influen]eaz\ farmacocinetica gabapentinei.

Tratamentul se începe de regul\ cu o doz\ de 100 mg per os de 2 ori/zi [i se cre[te treptat pân\ la o doz\ maxim\ de 900-1200 mg de 2 ori/zi. Dozele trebuie reduse la pacien]ii cu insuficien]\ renal\.

Cele mai frecvente efecte secundare sunt sedarea, vederea înce]o[at\, ame]eala, mai rar edeme.

Opioidele Opioidele sunt eficiente în doze foarte mari, la anumi]i pacien]i. De[i utilizarea lor a stârnit controverse datorit\ posibilit\]ii abuzului de c\tre anumi]i pacien]i predispu[i la dependen]\, rareori un bolnav cu durere cronic\ dezvolt\ o adev\rat\ dependen]\.

Ca în cazul altor medicamente neuroactive, opioidele trebuie utilizate de la caz la caz [i întrerupte dac\ apar reac]ii secundare ce nu pot fi tolerate.

Terapiile topice Terapiile topice (patch-uri sau creme) pot fi utile pentru pacien]ii care au zone mici de hiperestezie. Sunt disponibile patch-uri care s\ protejeze zona afectat\ de frecare [i care reduc impulsurile senzoriale din zona

respectiv\, cu sau f\r\ lidocain\.

Cremele cu capsaicin\ pot fi eficiente, îns\ de multe ori pacientul prezint\ durere la locul de aplicare, asem\n\toare cu cea asociat\ ingestiei de ardei iute. Aceast\ durere dispare adesea dup\ 3 sau 4 utiliz\ri.

Terapia fizical\ Terapia fizical\ este important\ pentru managementul durerii neuropate. Deoarece contractura muscular\ poate ad\uga durere la durerea deja prezent\, este foarte important ca mu[chii s\ fie men]inu]i activi. În momentul în care pacien]ii încep s\ se amelioreze, ei î[i cresc activitatea, ceea ce poate ini]ial s\ conduc\ la un necesar mai mare de medica]ie analgezic\. Acest lucru trebuie considerat un succes al terapiei.

Tehnicile neurolitice, neurochirurgicale sau anestezice, nu sunt în general utile.

Asigurarea unui diagnostic [i tratament adecvat este foarte important\ [i necesit\, în primul rând, abordarea pacientului ca un întreg.

De exemplu, un pacient anterior stabil care prezint\ dureri incontrolabile se poate afla sub influen]a mai multor factori: fie

15

afec]iunea de baz\ s-a agravat, fie s-a modificat absorb]ia tratamentului medicamentos, fie bolnavul a devenit tolerant la efectele medicamentelor, fie se confrunt\ cu probleme personale care reduc toleran]a la durere (de exemplu, divor], pierderea locului de munc\, decesul unei persoane dragi etc).

Alegerea tratamentului trebuie s\ ]in\ cont atât de efectele dorite, cât [i de cele secundare. De exemplu, un pacient cu insomnie se preteaz\ mult mai bine la un tratament care are ca efect secundar somnolen]a, atunci când acesta se administreaz\ seara. În cazul medicamentelor cu efecte secundare semnificative, tratamentul se începe cu doze mici care se cresc treptat. În cazul medicamentelor mai noi, cu reac]ii secundare mai pu]ine, se poate începe tratamentul cu doze terapeutice.

Foarte important, dozele trebuie s\ continue s\ creasc\ pân\ la ob]inerea efectului dorit sau pân\ la apari]ia efectelor secundare. În concluzie, se poate spune c\ majoritatea pacien]ilor cu durere neuropat\ prezint\ ameliorarea durerii atunci când medicii adopt\ o modalitate holistic\ de tratament.

16

harta SNMF

PROFIL ORGANIZAŢIONAL

Olt

Secven]e din trecutul, prezentul [i viitorul AMMF/MG Olt Asocia]ia Medicilor de Medicina Familiei/Medicin\ General\ (AMMF/MG) Olt este una din cele mai vechi Asocia]ii Profesionale ale Medicinei de Familie din România, fiind `nfiin]at\ `n 1992.

Dr. Adrian Grom Dr. Viorel R\dulescu AMMF/MG Olt a luat na[tere `n 19921993 prin str\dania unor colegi medici generali[ti, care au pus bazele ei, în principal a doctorului Cornel Mois\, actualul pre[edinte de onoare al Asocia]iei de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Olt. Începutul AMMF/MG Olt Ini]ial s-a numit Societatea Medicilor Practicieni de Medicin\ General\/Medicina familiei. A fost constituit\ la ini]iativa unor medici generali[ti, practicieni din dispensare medicale urbane [i rurale, [colare sau de întreprindere, de la Sta]ia jude]ean\ de Salvare, buni profesioni[ti, care au structurat pentru prima dat\ o organiza]ie profesional\ doar a medicilor generali[ti.

La 12 decembrie 1994 s-a ob]inut personalitatea juridic\ a societ\]ii [i, înc\ de atunci, s-a încheiat un protocol de colaborare cu Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei/Medicin\ General\ din România, protocol care a fost prelungit pân\ ast\zi. În perioada 1994-2000, din corpul conducerii au f\cut parte [i membrii din conducerea Societ\]ii Na]ionale de Medicina Familiei/Medicin\ General\ (SNMF). Astfel, s-a remarcat dr. Cornel Mois\, ales pentru dou\ mandate vicepre[edinte, dr. Lumini]a Dumitrescu, secretar, [i doctor Viorel R\dulescu, ales vicepre[edinte în dou\ mandate. În tot acest timp se desf\[urau, în paralel, activit\]i profesionale [i organizatorice, atât la cabinete, cât [i prin participarea la cursurile de formatori în medicina general\ sus]inute de regretatul profesor doctor în psihologie [i medicin\ Alexandru Gheorghiu, un pedagog [i un formator excep]ional, din partea jude]ului Olt participând patru medici: Cornel Mois\, Viorel R\dulescu, Victori]a Diaconescu [i Angela Stoian. Au fost cursuri [i ateliere desf\[urate la Bucure[ti [i N\vodari la care au participat aproximativ 140 medici generali[ti din toat\ ]ara. În 1996 a fost organizat\ la Slatina o Consf\tuire Na]ional\ cu un deosebit r\sunet în acel timp, cu tema: „Problemele de diagnostic în Medicina de Familie”, în colaborare cu SNMF [i cu Asocia]ia [tiin]ific\ [i Pedagogic\ Francofon\ de Medicin\ General\ din

România. La eveniment au fost abordate pentru prima oar\ [i probleme de reorganizare a SNMF, în contextul apari]iei primelor elemente ale noului sistem de asigur\ri de s\n\tate [i a Legii 74/1995, legea de exercitare a profesiei de medic [i de înfiin]are a Colegiului Medicilor din România. În aceea perioad\ de început, totul avea o tent\ de fluiditate organiza]ional\, dar, în acela[i timp, [i de rigoare profesional\. Apari]ia ideilor de reformare a Sistemului de S\n\tate cu derularea „experimentului Mincu” în cele 8 jude]e pilot, jude]e cu care Asocia]ia a colaborat în mod deosebit [i apari]ia Legii de înfiin]are a Colegiului, au dus la situa]ia paradoxal\ a împ\r]irii sarcinilor [i membrilor.

Aceasta explic\, doar par]ial, sc\derea num\rului de membri cotizan]i de la 245, în perioada de glorie, pân\ la 80, 100, 120, azi.

Dr. Viorel R\dulescu „Am fost medic generalist, am îngrijit oameni, am respectat [i am p\strat spiritul, aproape sacru, al medicinei. Medicina de familie, acum specialitate tân\r\ cum afirm\ unii, pentru mine suficient de matur\, r\mâne o specialitate care trebuie s\ p\streze [i s\ duc\ mai departe spiritul medicinei generale.

Celorlalte specialit\]i, fiice mai mult sau mai pu]in recunosc\toare, trebuie s\ li se reaminteasc\ mereu c\ nu este s\n\tos s\ nu-]i cuno[ti istoria sau mai r\u s\ o ignori.

De[i nu mai sunt de mult tân\r, iubesc cu aceea[i patim\ spiritul ce m-a înfl\c\rat acum aproape 30 de ani, medicina.”

În unele jude]e apari]ia Colegiului Medicilor a dus la ruptura sau diminuarea rolului asocia]iilor profesionale. Îns\, în Olt acest lucru nu s-a întâmplat. Societatea a fost cea pe a c\rei structur\ organiza]ional\ medicii de familie s-au bazat în primele alegeri pentru Colegiul Medicilor, pentru ca medicii generali[ti [i ulterior medicina de familie s\ de]in\ rolul principal în luarea hot\rârilor privind activitatea profesional\ [i a deciziilor la nivel jude]ean [i na]ional.

Poate de aceea medicii de familie din Olt au avut mereu un num\r dominant de medici `n conducerea jude]ean\ a Colegiului Medicilor Olt - azi, 11 din 13 membri ai Consiliului Jude]ean [i trei din cinci membri ai Biroului Executiv al Colegiului Medicilor Olt sunt medici de familie, iar unul dintre ace[tia fiind recent reales în conducerea Biroului Executiv al Consiliului Na]ional al Colegiului Medicilor din România.

A urmat o perioad\ mai pu]in fructuoas\ a activit\]ii Asocia]iei de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Olt. Din cauza condi]iilor grele de desf\[urare a activit\]ii medicilor de familie în cadrul rela]iilor contractuale cu CJAS [i a reducerii num\rului de membri cotizan]i ai asocia]iei nu au mai fost organizate manifest\ri de anvergur\ ca pân\ atunci.

Pân\ în 2008, când AMF/MG a participat activ la organizarea „Zilelor Medicale Caracalene”, care în prezent, a ajuns la cea de-a IV-a edi]ie.

Proiecte de viitor De-a lungul timpului Asocia]ia a încercat s\ realizeze parteneriate de colaborare la nivel jude]ean cu diverse alte specialit\]i dar, din p\cate, aceste ac]iuni nu au avut succes [i nu din vina medicinii de familie care a fost mereu promotorul acestor ac]iuni.

Poate nu întotdeauna colaborarea cu mass-media a fost perfect\ pentru c\ medicii nu au putut fi [i „doctori” în comunicare, iar reprezentan]ii acesteia, în c\utare de senza]ional, nu au reflectat întotdeauna corect punctul de vedere al Asocia]iei noastre, cel mai pregnant la întreruperea activit\]ii în februarie 2009 sau `n aprilie 2010.

Asocia]ia, prin conducerea sa, a fost în permanen]\ purt\toarea de cuvânt a medicilor de familie în rela]iile cu Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\tate Olt, în negocierea clauzelor la Normele de aplicare a Contractului-Cadru, în stabilirea num\rului de medici de medicina familiei în fiecare localitate a jude]ului, în stabilirea num\rului de investiga]ii paraclinice, în stabilirea sporurilor legale ce trebuie s\ fie acordate colegilor no[tri care lucreaz\ în mediul rural, ob]inând aproape de fiecare dat\ câ[tig de cauz\.

Asocia]ia s-a bazat întotdeauna pe o documentare legal\ consistent\ [i pe date concrete. Au fost colegi care au pus suflet în ceea ce au f\cut, c\ mul]i au participat la ac]iuni doar din necesitatea ob]inerii punctelor de Educa]ie Medical\ Continu\. În timp, s-a

constituit o echip\ de conducere care a ]inut permanent leg\tura cu to]i colegii din SNMF, chiar dac\ nu erau membri cotizan]i ai asocia]iei.

La viitoarele alegeri, ce vor avea loc în urm\toarele 2-3 luni, organiza]ia sper\ s\ coopteze în conducere mai mul]i tineri care [i-au ar\tat disponibilitatea [i interesul de a duce mai departe tradi]iile asocia]iei, de a o ancora [i mai mult în via]a fiec\rui medic de familie din jude]. De altfel, Mihai Ungureanu, Maria Lup, Cosmin Mirea, C\t\lina Malageanu sunt cei care particip\ activ la via]a Asocia]iei, prin conducerea Departamentului de Informatic\, a Departamentului de medicin\ rural\ [i a Consiliului Director. De asemenea, prin participarea la cursurile de formare în medicina de familie organizate de [coala Superioar\ de Management Sanitar num\rul formatorilor din jude]ul nostru `n medicina de familie va cre[te. Acesta este [i proiectul de viitor, reorganizarea [i întinerirea conducerii asocia]iei profesionale, organizarea de viitorul Consiliu Director a manifest\rilor lunare [i a celor devenite tradi]ionale, participarea mai activ\ a membrilor la activit\]ile asocia]iei [i la manifest\rile organizate la nivel na]ional sub egida SNMF, nu numai ca participan]i fizici, ci [i prin participarea activ\ cu lucr\ri [tiin]ifice proprii.

AMMF/MG Olt este o asocia]ie profesional\ mic\, dar cu suflet mare. Vom încerca [i pe viitor s\ ne facem sim]it\ prezen]a în medicina de familie româneasc\.

Pe scurt AMMF/MG Olt s-a înfiin]at în 1992 sub denumirea „Societatea Medicilor Practicieni de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Olt”. În decembrie 1994 a c\p\tat personalitate juridic\ prin Sentin]a Judec\toreasc\ nr.

8932/12.12.1994 a Judec\toriei Slatina. În 20 iulie 2001 a devenit Asocia]ia Medicilor de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Olt. Structura organizatoric\ de conducere cuprinde urm\torul Consiliu Director: - Dr. R\dulescu Viorel, pre[edinte; - Dr. Moisa Cornel, pre[edintele de onoare al AMMF/MG Olt; - Dr. R\ileanu Emilia, vicepre[edinte; - Dr. Dumitrescu Cornelia, secretar; - Dr. Bobocea Negu]\, trezorerier; - Dr. Mirea Ion Cosmin, dir. departament IT; - Dr. Ungureanu Mihai, dir. departament rural; - Dr. Anastasescu, responsabil zona Bal[; - Dr. Stoica Radu, responsabil zona Caracal; - Dr. Malageanu C\talina, responsabil zona Corabia; - Dr. Jidovu Lia, responsabil zona Dr\g\ne[ti-Olt. Adresa AMMF/MG OLT: Bd. A.I. Cuza nr. 22, bl. FA 21 parter, Slatina