mf - Nr. 13

P U B L I C A Ț I E E D I T A T Ă S U B P A T RO N A J U L SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINĂ D E FA M I L I E /M E D I C I N Ă G E N E RA L Ă

Dr. Adrian Grom

PROFIL ORGANIZA}IONAL: Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familiei - Boto[ani

Trecut, prezent [i viitor în medicina de familie Interviu cu dr. Mircea Iorga, pre[edinte de onoare AMFB Interviu realizat de

Alexandra Pârvulescu

pag. 10 D\ruire, implicare [i sus]inere.

Trei calit\]i de baz\ care-l definesc pe dr. Mircea Iorga, pre[edintele de onoare al AMFB. A terminat Facultatea de Medicin\ la Cluj în urm\ cu 52 de ani, [i de atunci este un sus]in\tor înfocat al medicinei de familie.

Poveste[te cu drag despre primele evenimente din România dedicate medicilor de familie, ofer\ o imagine de ansamblu a medicinei de familie de azi [i încurajeaz\ genera]iile viitoare de medici la fel cum a fost [i el încurajat. ³³³

Nr. 13 z DECEMBRIE-IANUARIE 2012

Pag. 16

Management

Valoarea unui praxis O dat\ cu intrarea în vigoare a legii 95/2006 în vocabularul medicului de familie a intrat un cuvânt nemaiauzit în România: praxisul.

Defini]ia din DEX este vizibil insuficient\, dar are meritul de a ne ghida = pricepere dobândit\ printr-o practic\ îndelungat\. Defini]ia din Legea 95 (art. 60 litera i) este semnificativ\: praxisul de medicina de familie reune[te patrimoniul de afecta]iune profesional\, infrastructura cabinetului, aflat\ în proprietatea sau în folosin]a medicului, [i clientela. Unele din cele de mai sus pot fi u[or evaluate, altele con]in o doz\ mare de arbitrar în func]ie de interesele celor care evalueaz\.

Pag. 12 Legisla]ie

Sanc]iuni drastice pentru abaterile de la normele din domeniul s\n\t\]ii publice La 1 septembrie 2011, prin Hot\rârea Guvernului nr. 857/2011, publicat\ în Monitorul Oficial nr. 621 din 1 septembrie 2011, au fost stabilite contraven]iile la normele din domeniul s\n\t\]ii publice, precum [i sanc]iunile aplicabile.

Pag. 6 Echipa MF

Microbiota intestinal\, produsele probiotice [i tratamentul afec]iunilor tubului digestiv Progresele deosebite ale microbiologiei [i ale biologiei moleculare din ultimii ani au permis o analiz\ mai am\nun]it\ a „microbiotei intestinale”, ceea ce i-a determinat pe unii savan]i s\ descrie acest ansamblu de microorganisme ca formând un adev\rat „organ uitat” (O’Harra, 2006) al corpului nostru.

Pag. 14

2012

Organizator:

Sub patronajul:

z Timi[oara - 14 - 15 februarie Târgu Mure[ - 20 - 21 martie Suceava - 24 - 25 aprilie Bucure[ti - 10 - 11 mai Gala]i - 22 - 23 mai Constan]a - 12 - 13 iunie Slatina - 18 - 19 septembrie Ploie[ti - 16 - 17 octombrie Cluj - 6 - 7 noiembrie Bra[ov - 20 - 21 noiembrie

2

info update

Editorial

Centre multifunc]ionale pentru medicii de familie

Dana Boroeanu

Coplata, agent de cur\]enie De la 1 ianuarie intr\ în vigoare faimoasa coplat\ (salutar\ pentru unii, blamat\ de al]ii): 5 lei la medicul de familie, 10 la medicul specialist, iar la spital [i mai mult, cu excep]ia urgen]elor deosebite. Am v\zut, din partea profesioni[tilor din domeniu, variate pozi]ii vis-a-vis de aceasta.

Unii dintre ei, medicii practicieni în special, sunt de p\rere c\ introducerea copl\]ii va avea efect de recul.

Mai ales asupra s\n\t\]ii pacien]ilor cronici, care o dat\ cu introducerea acestei taxe vor trece cât se poate de rar pe la medic, l\sându-[i afec]iunile nemonitorizate corect, ceea ce va duce în timp la agravarea st\rii lor de s\n\tate [i implicit la majorarea costurilor pentru sistem. Al]ii îns\ consider\ coplata o modalitate de a face cur\]enie prin cozile de la u[ile cabinetelor, apreciind c\ se vor r\ri semnificativ, [i la doctor va veni de acum încolo numai pacientul cu reale probleme de s\n\tate.

Eu cred c\ aceast\ m\sur\ nu a fost luat\ cu gândul nici la pacient, nici la nervii suprasolicita]i ai medicului. Pur [i simplu banul a fost singurul criteriu de referin]\. M-am obi[nuit ca politicile sanitare s\ nu fie gândite mai departe de perspectiva a patru ani cât dureaz\ în mod normal un mandat politic. S\n\tatea româneasc\, asemenea unui muribund, a fost supus\ la tot felul de tratamente experimentale, a c\ror finalitate nu urm\rea vindecarea pacientului, ci erau dictate de „D\ Doamne, s\ nu moar\ în tura mea!” {i de data aceasta, cred c\ se va întâmpla la fel. Chiar dac\ m\surile sunt luate pe fondul crizei economice [i al hei-rup-ul impus de Fondul Monetar Interna]ional. Sunt de acord c\ sistemul de acum, cu profund caracter social, nu poate func]iona la nesfâr[it, dar nici solu]iile propuse nu m\ conving prea tare. Par a fi dictate numai din perspectiva dep\[irii cu orice pre] a impasului financiar, f\r\ coeren]\ în men]inerea st\rii de s\n\tate a popula]iei la un nivel satisf\c\tor. Rectificarea în minus a pachetului de baz\ de servicii medicale, precum [i introducerea copl\]ii pot avea rezultate de ordin financiar în plan imediat, dar nu cred c\ pe termen mediu [i lung va aduce cu adev\rat beneficii sistemului.

Simpatizan]ii teoriilor conspira]iei împing lucrurile pân\ într-acolo încât spun c\ aceste m\suri au caracter epurativ: scap\ cine poate, cine-i s\n\tos sau cine are bani. Din nefericire îns\, România are foarte mul]i s\raci [i foarte mul]i bolnavi.

Pachetul de servicii de baz\ se anun]\ unul destul de restrictiv, [i în lipsa resurselor financiare personale, doar „norocul” unei urgen]e deosebite te mai scap\ de coplat\. F\r\ m\suri compensatorii de preven]ie, f\r\ campanii educa]ionale sanitare, pe fondul lipsei de fonduri, nu mai putem vorbi de accesul echitabil la terapii, care r\mâne, în contextul actual, un concept abstract.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Ministerul S\n\t\]ii va beneficia de o finan]are nerambursabil\, în valoare de 10 milioane franci elve]ieni, pentru dezvoltarea unor programe de preg\tire a personalului medical.

Programele de preg\tire se vor adresa medicilor [i asisten]ilor medicali din toate unit\]ile sanitare, din specialit\]ile urgen]\, terapie intensiv\ pediatric\ [i neonatal\, precum [i medicin\ primar\.

MS va beneficia de aceast\ finan]are în perioada 19 decembrie 2011 - 6 decembrie 2019, în urma „Programului de Cooperare Elve]iano-Român (SRCP)” aprobat prin Acordul Cadru încheiat între Consiliul Federal Elve]ian [i Guvernul României pentru implementarea Programului de Cooperare Elve]iano-Român, privind reducerea disparit\]ilor economico-sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la 7 septembrie 2010.

Potrivit MS, programul de preg\tire al medicilor de familie va urm\ri înfiin]area unor noi centre multifunc]ionale, iar în cadrul celui care vizeaz\ serviciile de urgen]\ va fi inclus\ [i colaborarea cu serviciul aerian de salvare elve]ian REGA, care se va implica în dezvoltarea capacit\]ii de salvare aerian\ a echipajelor române.

Finan]area acordat\ va fi administrat\ în Elve]ia [i în România [i este considerat\ contribu]ie elve]ian\ în favoarea României, iar cofinan]area de 15% se va furniza de Ministerul S\n\t\]ii.

Nu este prima colaborare româno-elve]ian\ în domeniul S\n\t\]ii. În perioada 1996-2006, România a mai beneficiat de subven]ii elve]iene în cadrul a trei programe care au vizat dezvoltarea serviciilor de urgen]\ [i cele neonatale din ]ara noastr\.

Voredanin®

Atorvastatina 10 mg, 20 mg, 40 mg Indicaūii: Voredanin® este indicat pentru scąderea valorilor crescute ale colesterolului total, LDL-colesterolului, apolipoproteinei-B ũi trigliceridelor la pacienūii cu: O hipercolesterolemie primarą, inclusiv hipercolesterolemie familialą O hiperlipidemie mixta (IIa si IIb).

Doze ũi mod de administrare: 1 comprimat Àlmat Voredanin® pe zi O Dozele se stabilesc individual, în funcūie de valorile iniūiale ale LDL-Colesterolului O Rąspunsul terapeutic se observą în primele 2 sąptąmâni. Efectul terapeutic maxim este atins de regulą în 4 sąptąmâni ũi se menūine în timpul tratamentului de lungą duratą Categorii speciale: Nu este necesarą ajustarea dozelor Voredanin® la pacienūii: O Vârstnici O Cu afecūiuni renale cronice Forma de prezentare: Cutii cu 30 de comprimate Àlmate

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF Redactor: Alexandra Pârvulescu,

Dr. Adrian Grom, Dana Boroeanu Secretar general de redac]ie: Laura Manca[,

alexandra.parvulescu@

Director executiv: Silvia Ion,

pbsolutions.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu, Dr. R\zvan Miftonde,

mancas.laura@pbsolution.ro

ion.silvia@pbsolutions.ro

Foto: Cristi Chivu, Dreamstime

Events Manager: Gabriel Caramal\u,

Abonamente:

gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Publica]ie lunar\ editat\ de:

Asistent Director executiv: Dana Buzurin,

abonamentemf@pbsolutions.ro

buzurin.dana@pbsolutions.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu, simona.dumitrescu@pbsolutions.ro

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

info update

3

Generalist, specialist sau ambele?

Aproximativ trei sferturi dintre medicii de familie britanici declar\ c\ au [i un interes într-o alt\ specialitate medical\, alta decât medicina de familie, iar o treime chiar o practic\ în mod organizat.

Dr. Mihaela Cârmaciu GP principal, Chelmsford, UK Membr\ a comitetului director SMR UK

Specializarea medicilor de familie a fost [i înc\ este încurajat\ de Ministerul S\n\t\]ii britanic. Avantajele sunt evidente: Pacientul este privit ca un întreg, nu numai o ureche, sau o inim\, sau un creier, sau un membru etc.; Pacientul este examinat într-un cabinet medical din comunitate, evitându-se folosirea unit\]ilor spitalice[ti cu toate problemele lor; Cost redus pentru sistem; Medicul î[i practic\ [i specialitatea care îl intereseaz\, ceea ce îi aduce satisfac]ie profesional\ suplimentar\ [i reduce starea de plictiseal\ care se poate instala dup\ un num\r de ani; O surs\ de venit suplimentar pentru medicul de familie care ofer\ astfel de servicii.

Exist\ îns\ [i dezavantaje, ca de exemplu:

Reducerea num\rului de program\ri de medicin\ de familie pur\ pentru medicul aflat în aceasta situa]ie; Tendin]a de gravitare a unor pacien]i cu anumite afec]iuni c\tre anumi]i medici de familie care practic\ specialitatea respectiv\; În UK acest lucru este mai pu]in probabil pentru c\ pacien]ii înscri[i pe lista unui medic de familie sunt doar din zona geografic\ arondat\ (de[i se discut\ schimbarea acestei situa]ii în viitorul apropiat). În prezent, medicii de familie cu interes într-o alt\ specialitate pot primi trimiteri de la al]i colegi MF. Exist\ mecanisme prin care generalistul specialist poate fi pl\tit pentru fiecare caz în parte.

Medicina de familie britanic\ trece printr-o perioad\ de schimb\ri majore. Pacientul [i calitatea îngrijirii medicale pe care el o prime[te sunt primordiale. Medicul de familie va renun]a la func]ia sa de „gate keeper” [i va deveni un „ini]iator [i navigator” al serviciilor

medicale pentru pacient. De asemenea va avea responsabilitate pentru cheltuielile financiare din sistem [i va trebui s\ g\seasc\ metode eficiente de prestare a serviciilor. Se discut\ tot mai mult despre drumul parcurs de pacient prin h\]isul sistemului [i despre modalit\]ile de a îi stimula pe to]i cei implica]i s\ lucreze impreun\: medicul de familie, echipa de asisten]\ medical\ [i social\, medicii speciali[ti, prim\riile etc.

Se consider\ c\ un astfel de plan se poate împlini doar în condi]iile în care parteneriatele de medicina de familie se unesc în federa]ii, ceea ce deja se [i produce în ultimii ani.

Federa]iile vor de]ine responsabilitatea pentru crearea de servicii sanitare [i sociale pentru o mare parte a popula]iei (circa 500.000 sau chiar 1 milion). Ele vor lucra nu numai cu autorit\]ile locale, dar [i cu organiza]ii de caritate sau companii din sectorul privat.

Medicul de familie, cu formarea sa de generalist, dar [i cu preg\tirea lui în diverse alte

Exemple de specialit\]i practicate de unii medici de familie

Diabet Dermatologie Reumatologie Cardiologie

ORL Ginecologie Medicina

paliativ\

specialit\]i, este plasat cel mai aproape de pacient [i este într-o pozi]ie ideal\ pentru a prelua rolul de coordonator al unei echipe multidisciplinare, în interesul pacientului s\u.

Se preconizeaz\ c\ acest model va cre[te nu numai eficien]a sistemului, dar [i calitatea asisten]ei medicale oferite pacientului.

Cele mai sincere felicit\ri pentru succesele SNMF! SMR UK v\ ureaz\ tuturor un „Cr\ciun Fericit!” [i „La Mul]i Ani!”

4 2

info update

Noul Cod de Etic\ al ARPIM reglement\ri mai aspre în pia]a farmaceutic\ Asocia]ia Român\ a Produc\torilor Interna]ionali de Medicamente (ARPIM) a elaborat un nou Cod de Etic\ în promovarea medicamentelor eliberate pe baza unei prescrip]ii medicale, ce reglementeaz\ rela]ia dintre companiile produc\toare de medicamente [i profesioni[tii din domeniul medical.

Prin implementarea acestui Cod, ARPIM dore[te ca alegerea medicamentelor în vederea prescrierii s\ se fac\ exclusiv pe baza nevoilor individuale de asisten]a

medical\ ale pacien]ilor, a eficien]ei [i siguran]ei dovedite de fiecare produs.

Nout\]ile aduse de aceast\ edi]ie sunt: z Limitarea num\rului de mostre care pot fi oferite profesioni[tilor din domeniul sanitar (4 mostre de produs la cea mai mic\ concentra]ie, [i numai mostre din produse lansate pe pia]\ în ultimii doi ani);

Rezultate interimare ale studiului SOUND-C2 Boehringer Ingelheim a anun]at rezultatele analizei interimare a studiului SOUND-C2, care au eviden]iat poten]ialul combina]iei dintre moleculele BI 201335 [i

z Interzicerea total\ a cadourilor de orice natur\. Edi]ia precedent\ permitea oferirea de cadouri tradi]ionale cu prilejul unor ocazii speciale, în valoare de maxim 150 lei; z Interzicerea organiz\rii sau sponsoriz\rii de evenimente în afara ]\rii, cu excep]ia vizitelor la laboratoare sau alte facilit\]ti [tiin]ifice, sau dac\ majoritatea participan]ilor sunt str\ini; z Interzicerea total\ a organiz\rii sau sponsoriz\rii de evenimente la hoteluri de 5 stele, precum [i în loca]ii renumite pentru facilit\]ile lor de divertisment, sportive sau pentru „extravagan]a” lor.

BI 207127, f\r\ utilizarea interferonului, în diminuarea efectelor tratamentelor anterioare în cazul hepatitei C. În cadrul întâlnirii anuale a Asocia]iei Americane pentru Studiul Afec]iunilor Ficatului (AASLD), compania Boehringer a prezentat rezultatele unei analize interimare pre-specificate a datelor unui studiu de Faz\ IIb, denumit SOUND-C2. Aceste date au ar\tat c\ folosirea în combina]ie a doi compu[i orali cu ac]iune direct\ (inhibitorul de proteaz\ BI 201335 [i inhibitorul de polimeraz\ BI 207127) asupra virusului hepatitic C, cu sau f\r\ ribavirin\ (RBV), a determinat rate pozitive de r\spuns virologic în s\pt\mâna a 12-a de tratament în cazul pacien]ilor naivi infec]ati cu genotip-1 (GT1), cel mai dificil genotip HCV de tratat. Cea mai scurt\ durat\ de tratament analizat\ în cadrul studiului (16 s\pt\mâni) a ob]inut RVS12 pentru 59% din pacien]i. Niciunul dintre cele cinci bra]e ale studiului nu a inclus tratamentul cu interferon.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Consumul abuziv de alcool, o problem\ ignorat\ ALIAT a anun]at rezultatele primului studiu na]ional despre serviciile medicale din România pentru persoanele cu un consum problematic de alcool.

Studiul, parte a proiectului Alcohelp, a evidentiat faptul ca medicii parte a grupurilor ]int\ nu urmeaz\ deloc sau urmeaz\ foarte pu]in programe de formare în domeniul prevenirii [i trat\rii abuzului [i dependen]ei de alcool.

Cu toate c\ 76% dintre medicii psihiatri intervieva]i consider\ c\ aceste programe sunt foarte utile, peste 50% dintre ei nu au urmat un curs de formare în ultimii 3 ani, iar 33% nu au urmat niciodat\ un astfel de curs.

Potrivit rezultatelor studiului, peste 80% din persoanele cu un consum problematic de alcool din popula]ia general\ [i care nu au

apelat la servicii nu cunosc institu]ii sau servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependen]\ de alcool în jude]ul lor de re[edin]\.

De asemenea, medicii de familie nu reu[esc s\ depisteze precoce tulbur\rile legate de consumul de alcool, ci doar în stadii avansate. Astfel, 55% dintre persoanele internate pentru o problem\ legat\ de consumul de alcool au primit informa]ii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44% au fost îndruma]i spre un serviciu specializat, comparativ cu doar 2%, respectiv 3% dintre persoanele neinternate.

A fost aprobat bugetul S\n\t\]ii 2012 Medicii de familie, implica]i în preven]ia cancerului de col uterin

Medicii de familie din Bucure[ti se preg\tesc pentru continuarea programului de vaccinare împotriva HPV, în contextul în care România continu\ s\ ocupe primul loc în clasamentele europene în ceea ce prive[te inciden]a [i mortalitatea prin cancer de col uterin.

Noi rezultate în tratamentul hepatitei cronice C Compania Merck a anun]at rezultatele unei analize provizorii din studiul PROVIDE, un studiu deschis ce analizeaz\ eficien]a VICTRELIS™ (boceprevir), inhibitorul oral de proteaz\ NS3/4A de prim\ clas\ al companiei pentru virusul hepatitei C (HCV), în combina]ie cu peginterferon alfa [i ribavirin\ (P/R), la pacien]ii adul]i cu HCV cronic\ de genotip 1 care nu au r\spuns anterior la tratamentul P/R. Potrivit rezultatelor, exist\ o posibilitate foarte sc\zut\ c\ ace[ti pacien]i s\ r\spund\ la tratamente ulterioare. În aceast\ analiz\ provizorie, 38% (16/42) dintre cei care nu au r\spuns anterior la tratament au ob]inut un r\spuns viral sus]inut (SVR) în timpul tratamentului cu VICTRELIS în combina]ie cu P/R.

Asocia]ia Medicilor de Familie Bucure[ti - Ilfov a organizat la începutul lunii decembrie, un simpozion cu medicii de familie, care a avut ca scop dezbaterea problemelor ap\rute în cadrul campaniei de vaccinare împotriva HPV. În cadrul simpozionului s-a dezb\tut importan]a metodelor de prevenire a cancerului de col uterin din perspectiva politicilor de s\n\tate public\. În acest sens, pre[edintele SNMF, dr. Rodica T\n\sescu, a subliniat c\ medicii de familie au un rol important în a comunica [i a explica pacientelor c\ aceast\ boal\ cronic\ este una dintre cele care pot fi prevenite, atât timp cât metodele de preven]ie sunt cunoscute de toat\ lumea, inclusiv de medicii de familie.

La rândul s\u, dr. Cristian Oan\ a precizat c\ medicii de familie români trebuie s\ informeze [i s\ recomande pacientelor atât vaccinarea împotriva HPV, cât [i efectuarea de teste periodice.

Descoperiri în tratamentul cancerului ovarian Cercet\torii francezi, de la Inserm-Institut Curie din Paris, au descoperit dou\ „semn\turi moleculare” ce permit enun]area unui prognostic referitor la evolu]ia cancerului ovarian.

Prima semn\tur\, denumit\ „stres oxidant”, permite identificarea tumorilor, mai agresive, dar mai sensibile la tratament [i care au un prognostic medical mai bun. A doua semn\tur\, denumit\ „fibroz\”, corespunde tumorilor cu risc mare de diseminare. „De[i sunt extrem de proliferative, tumorile ce prezint\ semn\tura stresului oxidant sunt mai sensibile fa]\ de anumite chimioterapii, mai ales fa]\ de paclitaxel (Taxol) [i de derivatele sale”, a precizat Fatima Mechta-Grigoriou, coordonatorul grupului de cercet\tori.

La Institutul Curie din Paris, medicii lucreaz\ deja pentru a pune la punct un test care are scopul de a identifica cu u[urin]\ tipul de tumor\ pentru fiecare pacient\, pentru a putea s\ adapteze tratamentul.

Bugetul S\n\t\]ii pentru 2012 a fost aprobat de comisiile de buget-finan]e ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului [i reprezint\ 4% din PIB. Potrivit Ministerului S\n\t\]ii, bugetul reprezint\ aproximativ 5,470 miliarde de lei, în u[oar\ cre[tere fa]\ de 2011. Ladislau Ritli, ministrul S\n\t\]ii, a ar\tat c\ bugetul este structurat pe pruden]\ [i responsabilitate. „Ideal ar fi s\ avem 5% din PIB, dar trebuie s\ ]inem seama de posibilit\]ile reale ale ]\rii”, a declarat ministrul în cadrul audierilor.

Ladislau Ritli a precizat, totu[i, c\ ministerul poate realiza cu bugetul aprobat obiectivele prioritare. „Dorim s\ realiz\m mai multe proiecte, respectiv Programul Na]ional de S\n\tate, anumite tipuri de programe s-au m\rit, alte elemente sunt l\rgirea re]elei de

asisten]i comunitari [i mediatori sanitari, programe derulate de Banca Mondial\ [i unde sunt sume nerambursabile. Un capitol foarte important este plata contribu]iei la Casa de Asigur\ri pentru pensionari care au venituri mici sub 740 de lei. Acest buget poate s\ asigure asisten]a cel pu]in la nivelul anului precedent, cu aceste obiective în plus.”, a spus ministrul.

Prezent la [edin]a comisiilor de buget, pre[edintele Casei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate, Lucian Du]\, a subliniat c\ anul 2011 se va încheia f\r\ arierate.

De asemenea, comisiile reunite de buget-finan]e au aprobat pentru Casa Na]ionala de Asigur\ri de S\n\tate un buget de peste 17 miliarde de lei pe 2012, cu 21 de voturi pentru [i 17 împotriv\.

eveniment

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

5

Medical Forum Baia Mare C

onsacrat deja, evenimentul a reunit peste 300 de medici de familie din Maramure[ [i jude]ele limitrofe.

Moderatorul manifest\rii a fost ca

de obicei pre[edintele SNMF, dr. Rodica T\n\sescu.

Participan]ii au beneficiat de expuneri [i standuri ale produc\torilor [i distribuitorilor

de medicamente prezen]i la manifestare: Servier, Johnson&Johnson, Leo Pharma, Abbott, Reckitt Benkiser, Bristol-Myers, Squibb, Helcor.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Stand Abbott

Stand Helcor

Stand Calpol

Stand Nurofen

Stand Servier

SPEAKERI 1. Dr. Rodica T\n\sescu, Pre[edinte, SNMF - „Subfinan]area [i asisten]a medical\ primar\”; „Febra [i durerea la copil”; „Nout\]i `n tratamentul psoriazisului scalpului”; „Febr\, durere, inflama]ie... O singur\ solu]ie”; „Fucidin® - Standardul de aur `n tratamentul infec]iilor bacteriene cutanate”; „Normele de aplicare ale Contractului Cadru 2012” 2. Dr. Mihai [chiopu, Pre[edinte CM Maramure[ - „Cuvânt de bun venit” 3. Dr. Gheorghe Lascu, Medic primar MG/MF - Pre[edinte SMG/MF Maramure[ „Cuvânt din partea SMG/MF”; „Andropauza” 4. Dr. C\lin Man, Drd. Medicin\ Comunitar\/Medicin\ de Familie; Consilier

Superior Asisten]\ Medical\ [i Programe Direc]ia de S\n\tate Public\ Maramure[ „Contaminarea remanent\ cu metale grele `n bazinul Baia Mare” 5. Dr. Elisabeta Scholl, CMI Maramure[ - „Rolul medicului de familie `n depistarea hepatitelor cronice virale” 6. Dr. Marina P`rc\labu, Pre[edinte, Patronatul Medicilor de Familie Bucure[ti Ilfov - „Call-Med - Medicul de familie, la un telefon distan]\” 7. Dr. Dorin Rare[ Pop, Director Executiv, Direc]ia de S\n\tate Public\ Maramure[ 8. Dr. Cristina Bura, medic gastroen-

terolog Baia Mare - „Importan]a diagnosticului precoce [i a screening-ului `n hepatita cronic\ cu virus B” 9. Dr. Alexandru Deac, Pre[edinte Director General, Casa de Asigur\ri de S\n\tate Maramure[ 10. Dr. Vasile Bonat, medic primar interne, SJU Baia Mare - „Hipertensiunea arterial\. Boal\ sau factor de risc cardiovascular” 11. Dr. Mircea Z\grean, CMI Cluj „Tertensif SR [i Preductal MR - eficacitate terapeutic\ `n practica zilnic\” 12. Prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, Pre[edinte, Colegiul Farmaci[tilor din

România - „Formularea farmaceutic\ original\ - formularea farmaceutic\ superioar\” 13. Dr. Felicia Borz, CMI Medicina General\-Medicina Muncii Maramure[ „Convulsiile febrile la copii” 14. Dr. R\zvan Bosinceanu - „Siguran]a `n administrare a paracetamolului la nou n\scut [i copil” 15. Dr. Camelia Mure[an, medic specialist ORL, Policlinica „Sf. Maria” Baia Mare - „Incursiuni `n endoscopia ORL” 16. Prof. dr. Dan Dumitra[cu, Spitalul Clinic Jude]ean de Urgen]\ Cluj - „Kreon Importan]a formei farmaceutice pentru beneficiile aduse pacien]ilor”

6

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Sanc]iuni drastice pentru abaterile de la normele din domeniul s\n\t\]ii publice La 1 septembrie 2011, prin Hot\rârea Guvernului nr. 857/2011, publicat\ în Monitorul Oficial nr. 621 din 1 septembrie 2011, au fost stabilite contraven]iile la normele din domeniul s\n\t\]ii publice, precum [i sanc]iunile aplicabile.

Consilier juridic Dan Gîdiu]\ www.medicalex.ro - Cartea cabinetului medical neasigurarea limit\rii zgomotului sub normele admise [i/sau neasigurarea protec]iei antifonice eficiente în interiorul [i în afara cabinetelor; neasigurarea cu materiale pentru efectuarea cur\]eniei; neasigurarea cu dezinfectante, antiseptice [i decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Na]ional\ pentru Produse Biocide [i/sau nefolosirea acestora conform instruc]iunilor de utilizare, la concentra]iile [i timpii de utilizare specifica]i de produc\tor; neasigurarea de echipament de protec]ie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legisla]ia în vigoare; neasigurarea instruirii permanente a personalului medico-sanitar privind precau]iile universale;

Contraven]ii la normele privind prevenirea [i combaterea bolilor transmisibile [i la normele de igien\ pentru unit\]ile sanitare Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 5.000 lei la 10.000 lei urm\toarele fapte s\vâr[ite de persoanele juridice: neasigurarea func]ion\rii sistemului de înc\lzire [i a sistemului de aer condi]ionat, în vederea asigur\rii confortului termic al bolnavilor, potrivit nevoilor lor specifice; neefectuarea periodic\ sau dup\ necesitate a lucr\rilor de igienizare [i revizuire a instala]iilor [i echipamentelor, precum [i a lucr\rilor de recondi]ionare [i reparare a cl\dirilor unit\]ilor sanitare; neasigurarea echipamentului de protec]ie complet pentru personalul medico-sanitar în conformitate cu normele în vigoare; neutilizarea echipamentului de protec]ie complet de c\tre personalul medico-sanitar; nerespectarea m\surilor speciale instituite în situa]ii epidemiologice deosebite; neîntocmirea [i nerespectarea procedurilor specifice activit\]ii de cur\]enie, dezinfec]ie [i sterilizare în unit\]ile sanitare; neasigurarea de ap\ rece [i cald\ distribuit\ prin sistem centralizat la obiectele sanitare amplasate în fiecare înc\pere în care se

acord\ asisten]\ medical\, în spa]iile de deservire sanitar\ a bolnavilor [i în serviciile tehnico-medicale [i gospod\re[ti; neasigurarea la nivelul unit\]ilor sanitare a spa]iilor [i condi]iilor pentru depozitarea produselor, ustensilelor, instrumentarului, lenjeriei, echipamentului de protec]ie, materialelor sanitare, medicamentelor, reactivilor afla]i în stoc, conform prevederilor în vigoare sau instruc]iunilor produc\torului; neasigurarea dot\rilor minime obligatorii în sec]ii [i departamente ale unit\]ii sanitare conform normativelor specifice în vigoare; neasigurarea echipamentelor frigorifice în compartimente ale unit\]ii sanitare, în situa]ia în care legisla]ia le impune.

Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 600 lei la 1.200 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 3.000 lei la 7.500 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: nerespectarea modului de colectare pe categorii, de depozitare, transport [i tratare a de[eurilor provenite din activit\]ile medicale, în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare; absen]a eviden]elor de gestionare a de[eurilor provenite din activit\]ile medicale la nivelul unit\]ilor medicale [i al celor care asigur\ transportul, tratarea [i incinerarea acestora; inexisten]a [i, dup\ caz, nerespectarea planului intern de gestionare a de[eurilor provenite din activit\]ile medicale; nerespectarea condi]iilor de depozitare temporar\ a de[eurilor provenite din activit\]ile medicale, în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare; transportul de[eurilor periculoase rezultate din activitatea medical\ cu alte mijloace de transport decât cele avizate în acest sens de structurile Ministerului S\n\t\]ii [i care nu îndeplinesc condi]iile stabilite prin normele în vigoare; neasigurarea circuitelor func]ionale, precum [i a gestion\rii corecte a de[eurilor rezultate din activitatea medical\, în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare; utilizarea de ambalaje necon-

forme cu cerin]ele impuse de normele pentru colectarea de[eurilor periculoase; depunerea de[eurilor rezultate din activitatea medical\ în containerele comune ale cl\dirilor de locuit sau în alte locuri neautorizate.

Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 5.000 lei la

În cazul aplic\rii unei sanc]iuni complementare, nu se poate solicita reautorizarea func]ion\rii mai devreme de 6 luni dup\ aplicarea sanc]iunii.”

10.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: lipsa documentelor care atest\ serviciile medicale acordate pacien]ilor; nerespectarea regulilor privind regimul [i condi]iile de acces în unit\]ile sanitare; neasigurarea în unit\]ile sanitare de orice tip a dot\rilor cu obiecte sanitare în num\r corespunz\tor normativului în vigoare; necunoa[terea [i neaplicarea de c\tre personalul auxiliar sanitar a tehnicilor [i procedurilor de cur\]enie [i dezinfec]ie; neefectuarea controlului eficien]ei steriliz\rii [i neîntocmirea documenta]iei necesare eviden]ei steriliz\rii, potrivit normelor în vigoare; nerespectarea protocolului complet de sterilizare în func]ie de metoda aplicat\; aplicarea altor metode de dezinfec]ie [i sterilizare decât cele prev\zute de normele în vigoare pentru tipul de suprafa]\, instrumentar [i echipament supus trat\rii; nerespectarea precau]iunilor universale [i a protocoalelor de lucru de c\tre personalul medical [i auxiliar.

Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 500 lei

la 1.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 5.000 lei la 15.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: nerespectarea circuitelor func]ionale [i a structurii spa]ial func]ionale a compartimentelor [i serviciilor, în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare [i cu structura aprobat\ pentru unitatea sanitar\; neefectuarea verific\rii aparaturii de sterilizare, în conformitate cu normele în vigoare; neasigurarea depozit\rii [i p\str\rii în condi]ii optime sau în condi]iile cerute de produc\tor a articolelor sterilizate [i articolelor sterile de unic\ folosin]\; existen]a [i/sau utilizarea produselor biocide, dispozitivelor medicale de clasa II a) [i b), a reactivilor, a materialelor sanitare [i articolelor de unic\ folosin]\, a medicamentelor [i/sau substan]elor terapeutice cu termen de valabilitate expirat; reutilizarea articolelor [i materialelor sanitare de unic\ folosin]\; neutilizarea pentru componentele aparaturii de uz medical [i ale instrumentelor medicale care nu pot fi supuse steriliz\rii prin c\ldur\ a produselor biocide avizate [i/sau a dispozitivelor medicale de clasa II a) [i b), care asigur\ sterilizarea chimic\, sau a altor metode de sterilizare; necunoa[terea [i neaplicarea de c\tre personalul medico-sanitar a tehnicilor [i procedurilor de preg\tire pentru sterilizare, depozitare [i transport al instrumentarului c\tre locul de utilizare; neîntocmirea [i nerespectarea programului propriu de supraveghere, prevenire [i control al infec]iilor nozocomiale; nedispunerea sau nerespectarea m\surilor pentru controlul focarului de infec]ie nozocomial\ depistat; neasigurarea în cadrul unit\]ilor sanitare a serviciilor de supraveghere [i control al infec]iilor nozocomiale în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare; nedepistarea [i neraportarea de c\tre unit\]ile sanitare a infec]iilor nozocomiale la autorit\]ile de s\n\tate public\ teritoriale; neasigurarea steriliz\rii instrumentarului medico-chirurgical [i a materialelor sanitare, precum [i utilizarea de materiale nesterile în procesul de îngrijire a bolnavului; Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru persoane juridice urm\toarele fapte: neînregistrarea [i neraportarea cazurilor de boli transmisibile, precum [i nenotificarea reac]iilor

adverse prin sistemele de alert\ [i vigilen]\ la autoritatea de s\n\tate public\ teritorial\, în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare; neefectuarea de c\tre personalul medico-sanitar a anchetei epidemiologice în focarele de boli transmisibile, în scopul depist\rii de noi cazuri de bolnavi contac]i, convalescen]i [i purt\tori s\n\to[i de germeni; neasigurarea de c\tre administra]iile unit\]ilor sanitare a aprovizion\rii permanente [i suficiente cu materiale necesare efectu\rii cur\]eniei [i opera]iunilor de dezinfec]ie, dezinsec]ie, deparazitare [i deratizare; neaplicarea de c\tre personalul medico-sanitar din unit\]ile sanitare a m\surilor privind depistarea, prelucrarea [i eviden]a persoanelor parazitate cu p\duchi de cap [i corp; neasigurarea depozit\rii [i p\str\rii în spa]ii special amenajate a produselor biocide [i a dispozitivelor clasa II a) [i b), conform instruc]iunilor produc\torului sau recomand\rilor prev\zute în avizul sanitar, care s\ previn\ modific\rile fizico-chimice [i ale propriet\]ilor biocide ale produselor; utilizarea în unit\]ile sanitare a produselor biocide [i a dispozitivelor medicale de clasa II a) [i b) neconforme cu legisla]ia în vigoare; neaplicarea prevederilor programului na]ional de imuniz\ri de c\tre personalul medico-sanitar cu atribu]ii specifice în aceast\ activitate, indiferent de forma de organizare în cadrul sistemului sanitar, precum [i a metodologiei supravegherii accidentelor expunerii la produse biologice a personalului medical; neasigurarea condi]iilor de transport, depozitare, gestionare [i utilizare a produselor biologice [i medicamentoase de uz uman [i veterinar, prev\zute de instruc]iunile produc\torului [i de normele în vigoare; nerespectarea de c\tre persoane fizice, suspec]i [i convalescen]i de boli transmisibile, contac]i [i purt\tori s\n\to[i de germeni patogeni, precum [i de c\tre persoane juridice a m\surilor prev\zute de normele în vigoare, în scopul prevenirii [i combaterii bolilor transmisibile; neavertizarea de c\tre personalul medico-sanitar a persoanelor cu risc epidemiologie în leg\tur\ cu consecin]ele medicale [i penale ale nerespect\rii m\surilor antiepidemice, precum [i neprecizarea acestor m\suri; neinstituirea sau neaplicarea de c\tre personalul medico-sanitar [i administrativ al unit\]ilor sanitare a m\surilor care s\ previn\ apari]ia sau r\spândirea de boli transmisibile la persoanele care benefi-

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

ciaz\ de asisten]\ medical\ în aceste unit\]i; neraportarea vaccin\rilor [i revaccin\rilor efectuate de unit\]ile sanitare, conform reglement\rilor legale în vigoare; neîntre]inerea permanent\ a st\rii de cur\]enie în unit\]ile sanitare [i neînregistrarea opera]iunilor de cur\]enie [i dezinfec]ie în fiecare înc\pere în care se desf\[oar\ aceste opera]iuni, precum [i nemonitorizarea acestor activit\]i de c\tre personalul cu atribu]ii în acest sens; Contraven]ii la normele de igien\ privind condi]iile [i procesele de munc\ Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: neasigurarea de c\tre angajatori din orice domeniu de activitate, public [i privat, a examin\rilor medicale, prin medicii de medicina muncii, la angajare, la reluarea muncii, la schimbarea locului de munc\ [i a controlului medical periodic al lucr\torilor, conform reglement\rilor legale în vigoare privind supravegherea st\rii de s\n\tate [i a expunerii profesionale a tuturor lucr\torilor prin servicii de medicina muncii; men]inerea unei persoane într-un loc de munc\ pentru care organele sanitare au stabilit o con-

traindica]ie medical\ temporar\ sau permanent\ potrivit instruc]iunilor Ministerului S\n\t\]ii.

Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 5.000 lei la 8.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: neasigurarea [i neacordarea de c\tre persoanele juridice [i fizice a echipamentului individual de protec]ie pentru personalul expus riscurilor de accidentare [i de îmboln\vire profesional\; neasigurarea [i nerealizarea condi]iilor de între]inere a echipamentului individual de protec]ie, precum [i nepurtarea acestui echipament în cazul în care este corect acordat [i în stare de func]ionare sau utilizarea acestuia în alte scopuri sau condi]ii decât cele prev\zute prin lege; nerespectarea recomand\rilor medicale ca urmare a examin\rilor medicale la angajare [i a controalelor medicale periodice; neanun]area la autoritatea de s\n\tate public\ teritorial\ a cazurilor de boli profesionale acute [i a intoxica]iilor profesionale acute de c\tre conducerile unit\]ilor de orice fel; nerespectarea legisla]iei în vigoare privind semnalarea, cercetarea, declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea [i eviden]a bolilor profesionale, precum [i a celorlal]i indicatori care definesc morbiditatea profesional\;

neaplicarea m\surilor speciale de protec]ie a tegumentului [i a mucoaselor pentru substan]ele ce pot p\trunde în organism prin tegument [i mucoase intacte; neasigurarea trusei de prim ajutor, dotat\ conform baremului cuprins în legisla]ia sanitar\ în vigoare [i în termen de valabilitate; neasigurarea de c\tre conduc\torii de unit\]i a anexelor social-sanitare necesare, aranjate potrivit specificului fiec\rui loc de munc\ [i dotate corespunz\tor normelor legale în vigoare.

Modalitatea de constatare [i aplicare a acestor sanc]iuni contraven]ionale.

Potrivit Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul s\n\t\]ii, activitatea de control în s\n\tatea public\ se organizeaz\ pe domenii specifice de activitate - calitatea serviciilor de asisten]\ medical\, s\n\tate public\, farmaceutic [i dispozitive medicale - coordonate de institu]ii cu atribu]ii în domeniul controlului la nivel na]ional [i regional (ex: Agen]ia Na]ional\ a Medicamentului [i a Dispozitivelor Medicale, direc]iile de s\n\tate public\ jude]ene [i a mun. Bucure[ti etc.), conform competen]elor.

Potrivit dispozi]iilor Hot\rârii Guvernului nr. 857/2011, constatarea contraven]iilor [i aplicarea sanc]iunilor se realizeaz\ ca urmare a activit\]ilor de control în domeniul s\n\t\]ii publice exercitate, pe domeniile de competen]\ stabilite conform prevederilor legale în vigoare, de c\tre personalul de speciali-

7

Refuzi, pl\te[ti Refuzul de a permite accesul personalului împuternicit în vederea efectu\rii controlului sau de a accepta efectuarea controlului, ori de a pune la dispozi]ia acestui personal documentele [i informa]iile necesare realiz\rii atribu]iilor de control potrivit competen]elor constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 30.000 lei la 50.000 lei. tate împuternicit de c\tre conducerea Ministerului S\n\t\]ii, pentru unit\]ile de pe întreg teritoriul ]\rii, precum [i de personalul de specialitate din direc]iile, serviciile [i unit\]ile medicale ale celorlalte ministere [i institu]ii cu re]ea sanitar\ proprie, împuternicit de conducerea acestora pentru unit\]ile aflate în subordinea lor direct\. Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven]iei [i de aplicare a sanc]iunii întocmit de organul de control, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmân\rii sau comunic\rii acestuia. Plângerea înso]it\ de copia procesului-verbal de constatare a contraven]iei se depune la judec\toria în circumscrip]ia c\reia s-a s\vâr[it contraven]ia.

Suspendarea activit\]ii sanc]iune complementar\ amenzii: Pe lâng\ sanc]iunile contraven]ionale enumerate anterior, personalul împuternicit are posibilitatea de a aplica [i sanc]iunea complementar\ constând în suspendarea activit\]ilor din cadrul obiectivelor / unit\]ilor, pân\ la remedierea deficien]elor determinate de s\vâr[irea contraven]iilor constatate, sau, dup\ caz, pân\ la

închiderea unit\]ii, în urm\toarele cazuri: când condi]iile de func]ionare a obiectivelor/unit\]ilor constituie un risc iminent pentru s\n\tatea public\; în cazul constat\rii nerespect\rii m\surilor [i recomand\rilor stabilite în urma unei activit\]i de control anterioare finalizate prin constatarea uneia/unora dintre contraven]iile prev\zute de Hot\rârea Guvernului nr. 857/2011.

Drepturile [i obliga]iile personalului împuternicit Pe lâng\ dreptul de a constata [i a sanc]iona contraven]iile amintite anterior, în calitatea de personal împuternicit, aceste persoane beneficiaz\ de: acces în orice tip de unit\]i, la documente, informa]ii, conform competen]elor recoltarea produselor care pot constitui un risc pentru s\n\tatea public\; dreptul de a aplica sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu, în cazul sanc]iunilor contraven]ionale complementare aplicate.

8 6

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

SNMF în 2011 un scurt bilan] În 2011, activitatea Societ\]ii Na]ionale de Medicina Familiei s-a situat pe acela[i trend de dezvoltare început în ianuarie 2009.

Dr. Sandra Alexiu, Secretar SNMF În cele ce urmeaz\ am dori s\ v\ spunem pe scurt care au fost principalele ac]iuni ale Societ\]ii Na]ionale în 2011 [i care au fost argumentele pentru care SNMF a fost premiat\ la dou\ Gale de la sfâr[itul acestui an:

Dr. Sandra Alexiu, ar\tând cu satisfac]ie premiile care `ncununeaz\ activitatea SNMF.

1. mf - ziarul medicului de familie, cu apari]ie lunar\, tiraj de 12.500 de exemplare, este în continuare distribuit gratuit tuturor medicilor de familie, partenerilor din pres\ [i colegilor români din Europa. O serie de institu]ii primesc, de asemenea, ziarul nostru organiza]ional. Manifest\rile profesionale ale medicilor de familie î[i g\sesc în ziarul nostru atât anun]urile, cât [i concluziile. Vom continua s\ v\ relat\m pe scurt ce se întâmpl\ la conferin]ele noastre, s\ v\ ghid\m în m\sura posibilit\-

]ilor în h\]i[ul legislativ, dar vom face cunoscut\ în continuare [i activitatea filialelor jude]ene ale SNMF. 2. În luna martie a acestui an, SNMF a lansat portalul FormareMedicala.ro, educa]ie medical\ continu\ pentru medicii de familie, cursuri interactive, articole-editorial, articole preluate din presa medical\ intern\, nout\]i din presa medical\ interna]ional\, interviuri, articole pentru pacien]i (http://www.formaremedicala.ro/).

Abona]ii portalului beneficiaz\, totodat\, de un newsletter profesionist precum [i de anun]uri legate de principalele manifest\ri profesionale ale medicilor de familie din toat\ ]ara. Portalul evolueaz\ mereu [i v\ invit\m s\ vizita]i în permanen]\ acest site, pe care ve]i g\si în curând cursuri noi [i rubrici - surpriz\! Reamintim c\ o treime dintre creditele necesare anual medicilor de familie trebuie s\ fie asigurate din cursuri, iar portalul nostru v\ asigur\ punctajul necesar prin parcurgerea lec]iilor integrate în cursurile disponibile deja pe platform\.

3. În 2011, SNMF a continuat Forumul itinerant în principalele ora[e ale ]\rii (conferin]e de dou\ zile în parteneriat cu Pharma Business Solutions) având ca scop educa]ia medical\ continu\ a medicilor de familie (10 edi]ii anual), dar [i stimularea dezvolt\rii organiza]ionale. Cel pu]in un membru al Biroului Executiv al SNMF a fost prezent de fiecare dat\ la lucr\rile acestui forum.

4. Departamentul de Medicin\ rural\ [i zone izolate al SNMF a

organizat în prim\vara lui 2011, împreun\ cu EURIPA, re]ea a Wonca, Forumul Interna]ional Euripa, a doua edi]ie (prima având loc în Mallorca, în mai 2010). În paralel cu forumul, a avut loc la Sinaia [i o Conferin]\ regional\ organizat\ de Societatea de Medicina Familiei Prahova, cele dou\ manifest\ri gemene având rolul de a pune în strâns\ leg\tur\ medicii de familie români cu colegii lor din din Europa. Am avut ocazia unic\ de avea al\turi personalit\]i ale medicinei de familie interna]ionale care au fost încânta]i s\ r\spund\ invita]iei noastre: Dr. Richard Roberts, pre[edinteWorld - Wonca, dr. John Wynn-Jones, pre[edinte EURIPA, Dr. Tina Erikksonn, pre[edinte EQuiP, Dr. Victor Olsavszky, reprezentant OMS în România, Prof. dr. Aneez Esmail, coordonator al proiectului Linneaus. Forumul Euripa s-a încheiat cu elaborarea unor documente programatice privind desf\[urarea acestei profesii în mediul rural [i zone izolate, documente care urmeaz\ a se constitui într-o „cart\” a ruralului European.

5. În 2011 s-a schimbat aspectul paginii de web a SNMF, iar cu aceast\ ocazie s-a lansat [i varianta englez\ a acesteia, disponibil\ pe domeniul www.snmf.eu. De actualizarea permanent\ [i rapid\ a paginii de web se ocup\ Dr. Raluca Zoi]anu, medic rezident MF, specialist IT. 6. În 5 iunie 2011, SNMF a organizat în Bucure[ti dezbaterea public\ pe tema: „Cum asigur\m asisten]a medical\ în România în absen]a Casei Na]ionale de

Dr. Rodica T\n\sescu, Pre[edintele SNMF

Asigur\ri de S\n\tate”, unde s-au prezentat câteva probleme arz\toare ale momentului, inclusiv raportul B\ncii Mondiale cu privire la situa]ia s\n\t\]ii. Au fost prezente personalit\]i din toate ramurile sistemului sanitar. Înregistrarea lucr\rilor este disponibil\ pe pagina web a SNMF. 7. În ianuarie s-a lansat Agenda Medicului de Familie 2011, distribuit\ gratuit tuturor medicilor de familie din România, împreun\ cu mf - ziarul medicului de familie.

Agenda apare anual, în parteneriat cu Asocia]ia Medicilor de Familie Bucure[ti [i Mediamed Publicis [i cuprinde o serie impresionant\ de algoritmi, tabele, ghiduri, rezumate si clasific\ri utile în practica zilnic\, asigurând un format u[or de parcurs [i oricând la îndemân\ pe biroul fiec\rui medic de familie.

8. În 2011 au avut loc dou\ Conferin]e Na]ionale sub egida SNMF, în martie 2011 la Bucure[ti [i în iulie 2011, la Ia[i. Reamintim c\ la Conferin]a Na]ional\ din martie particip\ anual peste 1.800 de medici de familie din toat\ ]ara. La evenimentul din acest an ne-au onorat cu prezen]a lor Tony Mathie, pre[edintele Wonca Europe, Mihaela Cârmaciu, reprezentant SMR-UK, Rosalind Simpson - PRIME, UK. 9. Ca partener al Federa]iei Na]ionale a Patronatelor de Medicina Familiei, SNMF a f\cut numeroase propuneri la diverse proiecte de legi conform transparen]ei decizionale, iar membrii Biroului Executiv al SNMF au avut numeroase apari]ii în pres\.

10. În 2011, SNMF a avut reprezentan]i interna]ionali în re]elele Wonca, ceea ce ne-a asigurat un capital de imagine important, extrem de util pentru perioadele extrem de dificile prin care a trecut [i continu\ s\ treac\ medicina de familie în România. Colegii no[tri au fost participan]i activi la conferin]ele de medicina familiei (Wonca- Var[ovia, NAPCRG Alberta), dar [i la manifest\rile cu caracter organiza]ional (Lisabona, Var[ovia).

Premii [i recunoa[tere pentru SNMF Gala Medica Academica edi]ia a 3-a, realizat sub auspiciile Academiei Oamenilor de [tiin]\ din România a adus în aten]ia lumii medicale cele mai valoroase personalit\]i [i proiecte din anul 2011.

Proiectul de e-learning pentru medicii de familie FormareMedicala.ro a ob]inut premiul de excelen]\ pentru Educa]ie Medical\ Continu\.

Premiul a fost înmânat Dr. Rodica T\n\sescu - Pre[edinte SNMF [i Oanei Bornaz - coordonator FormareMedicala.ro.

Dr. Rodica T\n\sescu a dedicat acest premiu colegilor medici de familie: „Premiul ne onoreaz\ [i subliniaz\ importan]a platformelor moderne în educarea medicilor de familie, a dezvolt\rii acestora [i a efortului continuu de a î[i trata cât mai bine pacien]ii. Cursurile gratuite oferite medicilor de familie pe FormareMedicala.ro au înregistrat un real succes, fapt recunoscut [i

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

mf - ziarul medicului de familie, cu apari]ie lunar\, tiraj de 12.500 de exemplare, este în continuare distribuit gratuit tuturor medicilor de familie, partenerilor din pres\ [i colegilor români din Europa. O serie de institu]ii primesc, de asemenea, ziarul nostru organiza]ional.” de prestigiosul premiu oferit de Medica Academica. V\zând rezultatele, suntem încuraja]i s\ oferim în continuare cursuri cât mai competitive, pentru a-i ajuta s\ ofere servicii de înalt\ performan]\ pacien]ilor.”

Oana Bornaz a mul]umit juriului [i întregii echipe de proiect. „O echip\ numeroas\, format\ din peste 30 de medici, cadre univer-

sitare [i formatori cu experien]\, speciali[ti în eLearning [i comunicare, profesioni[ti IT contribuie la acest proiect de Educa]ie Medical\ „in the cloud”, accesibil gratuit pentru to]i medicii de familie din ]ar\.”

A doua gal\ unde SNMF a fost premiat\, [i asta înc\ de dou\ ori, a fost Gala S\n\t\]ii. Evenimentul a fost organizat de S\n\tatea Media Group în parteneriat cu Comisia pentru S\n\tate [i Familie a Camerei Deputa]ilor. Au fost eviden]iate realiz\ri din domeniul medical, activitatea de excep]ie a managerilor, a societ\]ilor medicale, cercet\torilor, asocia]ilor de pacien]i, profesorilor, jurnali[tilor [i societ\]ilor studen]e[ti.

La categoria „Premiul pentru cea mai dinamic\ societate medical\” locul al doilea a revenit Societ\]ii Na]ionale de Medicina Familiei [i mi-a fost înmânat de c\tre Dr. Marius Filip, medicul [ef al Casei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate.

Premiile „noutatea anului”, au fost înmânate de Rodica Nassar,

Pre[edintele Comisiei pentru S\n\tate [i Familie a Camerei Deputa]ilor. Locul 1 a fost câ[tigat de dr. Rodica T\n\sescu, în numele Societ\]ii Na]ionale de Medicina Familiei, pentru platforma de eLearning FormareMedicala. În cuvântul de mul]umire, pre[edintele SNMF a subliniat c\ activitatea societ\]ii este rezultatul unei munci sus]inute, de echip\ [i a mul]umit celor care au f\cut posibil\ realizarea acestui proiect modern. „Mul]umesc foarte mult! În primul rând mul]umesc organizatorilor, pentru c\ - iat\ - uneori s\n\tatea este pre]uit\ [i slujitorii ei de asemenea. Sunt fericit\ [i cred c\ specialitatea de Medicina Familiei are nevoie de o preg\tire tot mai bun\, iar proiectul de cursuri online este rodul crea]iei noastre pentru acest scop.

Proiectul nostru este un proiect strict profesional, ne mândrim cu el. De s\n\tate este nevoie [i de medici, la fel!”, a spus Rodica T\n\sescu.

Dr. Richard Roberts, pre[edintele WONCA World a vizitat România la invita]ia SNMF, paticipând la Forumul Euripa organizat la Sinaia `n anul 2011.

Conferin]a de Pediatrie pentru Medicii de Familie În perioada 16-17 septembrie, Asocia]ia Medicilor de Familie Bucure[ti - Ilfov a organizat pentru prima dat\ Conferin]a de Pediatrie pentru Medicii de Familie Dr. Daniela [tef\nescu, vicepre[edinte AMFB Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar AMFB

Conform defini]iei europene, acceptat\ de toate Societ\]ile Na]ionale de Medicina Familiei, membre ale organismului interna]ional WONCA, medicina de familie este specialitatea care asigur\ asisten]a medical\ primar\ [i continu\, iar prin ac]iuni preventive, educa]ionale, terapeutice [i de recuperare, contribuie la promovarea st\rii de s\n\tate a individului, a familiei [i colectivit\]ii. Ca urmare, actuala curricul\ de preg\tire în reziden]iatul de medicina familiei include numeroase activit\]i legate indisolubil de asisten]a preventiv\ [i medical\ a copiilor.

Afla]i în leg\tur\ permanent\ cu colegii lor speciali[ti în pediatrie, medicii de familie dovedesc înc\ o dat\ dorin]a de educa]ie medical\ continu\ atât în domenii ale patologiei, cât [i în cele legate de preven]ie. Organizarea evenimentului sa n\scut din necesitatea de a r\spunde nevoilor de perfec]ionare ale colegilor no[tri. De multe ori, evenimentele dedicate medicilor de familie abund\ în subiecte legate de patologia adul]ilor, în dauna celor referitoare la copii. Cu toate acestea, activitatea noastr\ este, în bun\ m\sur\, adresat\ patologiei copiilor [i fundamental centrat\ pe activitatea de preven]ie, medicina omului s\n\tos.

70% din patologia popula]iei se rezolv\ în cabinetele medicilor de familie Ministrul S\n\t\]ii, dr. Ritli Ladislau a dat curs invita]iei de a vorbi la prima edi]ie a evenimentul. În deschiderea lucr\rilor, ministrul a reafirmat c\ „noua lege a S\n\t\]ii, care st\ s\ se nasc\ în aceasta iarn\, va acorda o aten]ie sporit\ medicinei de familie”. Sper\m ca dr. Ritli Ladislau s\ confirme [i în viitor ve[tile bune de colaborare, dialog [i finan]are pe care le a[tept\m de mult\ vreme.

Peste 70% din patologia popula]iei se rezolv\ în cabinetele medicilor de familie, iar acest procent este de dorit s\ creasc\. Tot aici se efectueaz\ toate examenele de bilan] ale copiilor, vaccin\rile, alte consulturi preventive la vârste - etalon. Din aceste motive, la eveniment au fost prezen]i medici de familie, reziden]i, studen]i, care au discutat pe teme legate de activitatea noastr\ practic\ în cabinete.

Suntem recunosc\tori partenerilor no[tri care ne-au ajutat s\ organiz\m conferin]a, oferindu-ne totodat\ libertatea de a lucra profesionist la programul acesteia.

Am reu[it - pentru prima edi]ie a conferin]ei - s\ atingem în mare m\sur\ temele pe care ni le-am propus. De altfel, am acordat dou\ premii medicilor cu lucr\ri originale.

O premier\ pentru eveniment a fost sesiunea openmeeting, o sec]iune în care reputa]i pediatri au r\spuns întreb\rilor adresate din public. Pentru cea mai interesant\ întrebare adresat\ în sesiunea open-meeting s-a acordat un premiu.

Au fost prezente nume sonore Într-un regal de prezent\ri, s-au succedat pe rând nume sonore ale pediatriei române[ti, colaboratori ai medicilor de familie, profesioni[ti ca prof. dr. Ioana Micle, prof. dr. Nicolae Miu, dr. Bianca Simionescu, prof. dr. Ioana Anca, conf. dr.

Coriolan Ulmeanu, prof. dr. Monica Dragomir, dr. Mihaela Oros, dr. Mihai Munteanu. În paralel s-au desf\[urat câteva ateliere pe teme de actualitate. S-a lansat cu ocazia conferin]ei o nou\ sec]iune a platformei de eLearning a SNMF sec]iunea pentru pacien]i. La aceast\ sec]iune au muncit mai mul]i medici de familie din România. Am reiterat apelul celor care lucreaz\ la platform\, c\ num\rul colegilor implica]i în ac]iuni de voluntariat s\ creasc\.

S-au abordat teme variate de patologie pediatric\, subiecte de vaccinologie, interferen]e între specialit\]i (medicina familiei - pediatrie - psihologie - neuropsihiatrie - neonatologie - nutri]ie - explor\ri), dar [i subiecte delicate (s\n\tatea reproducerii la adolescen]i, probleme legate de c\utarea identit\]ii la vârste critice).

V-am invitat s\ fi]i al\turi de noi în echipa multidisciplinar\ care îngrije[te copiii, din dorin]a de a le asigura un viitor frumos [i s\n\tos. Am pornit cu aceste gânduri conferin]a noastr\ la prima edi]ie. Dac\ totul a fost bine, doar colegii no[tri care au participat la lucr\ri o pot spune! Cu pu]in noroc ne vom revedea [i în anul urm\tor.

9 7

De multe ori, evenimentele dedicate medicilor de familie abund\ în subiecte legate de patologia adul]ilor, în dauna celor referitoare la copii.”

reporter mf Trecut, prezent [i viitor în medicina de familie

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

10 8

Interviu cu dr. Mircea Iorga

D\ruire, implicare [i sus]inere. Trei calit\]i de baz\ care-l definesc pe dr. Mircea Iorga, pre[edintele de onoare al AMFB. A terminat Facultatea de Medicin\ la Cluj în urm\ cu 52 de ani, [i de atunci este un sus]in\tor înfocat al medicinei de familie.

Poveste[te cu drag despre primele evenimente din România dedicate medicilor de familie, ofer\ o imagine de ansamblu a medicinei de familie de azi [i încurajeaz\ genera]iile viitoare de medici la fel cum a fost [i el încurajat.

Ce v-a determinat s\ alege]i profesia de medic?

Pasiunea pentru medicin\ [i dorin]a de a-mi ajuta semenii. Imediat dup\ finalizarea liceului la Câmpulung Mu[cel am [tiu sigur c\ m\ voi îndrepta spre medicin\. Tat\l meu mi-a prezentat la acea vreme Clujul într-o lumin\ favorabil\. De[i ar fi dorit s\ urmez Facultatea de Medicin\ din Bucure[ti, eu am ales-o pe cea din Cluj-Napoca. Am sim]it imediat gustul profesiei, cu toate c\ proveneam dintr-o familie în care nu existau medici. A[adar, în 1953 am început facultatea de medicin\, iar în 1958, prin mult\ munc\, am ob]inut unul din cele 12 posturi scoase la concurs la internatul clinic.

Care a fost traseul spre medicina de familie?

Am avut parte de anumite momente care au contribuit la formarea mea profesional\ în aceast\ direc]ie. În medicin\ intern\ am fost îndrumat de prof. dr. Iuliu Ha]ieganu cu care am avut o preg\tire practic\. În cadrul cursurilor, prof. dr. Ha]ieganu prezenta o serie de cazuri, pe care ulterior le discutam împreun\. La vremea aceea, o astfel de abordare didactic\ a fost de mare folos în formarea medical\. Totodat\, clinica prof. dr. Ha]ieganu reunea sute de medici în fiecare s\pt\mân\, în cadrul unor întâlniri profesionale.

Am fost foarte impresionat, fapt ce a pus amprenta ulterior când am dorit [i pentru

medicii de familie din Bucure[ti astfel de reuniuni profesionale.

Unde a]i început s\ profesa]i ca medic de medicin\ general\?

Din Cluj-Napoca am plecat în Mun]ii Apuseni, unde am fost medic timp de [ase ani la Întreprinderea Minier\ Baia de Arie[.

Pentru c\ venem cu o experien]\ clinic\ bogat\, am c\p\tat deprinderea de a fi la dispozi]ia apusenilor în dou\ ture. Iar de pacien]i nu duceam lips\. Eram singurul medic la 4.000 de pacien]i. Pentru locuitorii din Baia de Arie[, prezen]a mea acolo a reprezentat un mare avantaj, deoarece p\stram o bun\ leg\tur\ cu medicii din Cluj. Îmi doream s\ m\ dedic mai mult bolnavilor [i am luat o decizie îndr\znea]\. Pentru un control nu am trimis bolnavii la Cluj, ci am chemat medicii de acolo pentru examinarea pacien]ilor în subteran. La acel moment, silicoza era o problem\ major\ [i grav\ a oamenilor care lucrau în minele de aur.

Ini]ial, cazurile depistate erau în stadii avansate. Cu ajutorul aparaturii medicale, în [ase ani au fost depistate peste 200 de cazuri. Îns\, treptat, num\rul cazurilor s-a redus semnificativ.

Cum a]i ajuns în Bucure[ti? În Bucure[ti am ajuns în 1965, când am ob]inut postul de medic de medicin\ general\ prin concurs pentru comunitatea de la Uzinele Grivi]a. În capital\ lucrurile au avut

un alt traseu, diferit fa]\ de cel din Apuseni. În plus fa]\ de activitatea pe care o desf\[uram ca medic la Uzinele Grivi]a, participam la evenimentele medicale care aveau loc în acea perioad\. Astfel, am avut

Sistemul medical nu are fluiditate, nu are elegan]\. Sper ca medicul de familie s\ nu r\mân\ un s\rac al s\racilor” ocazia s\ cunosc persoane deosebite, cu un interes major pentru medicina general\ [i nevoile ei. Unul dintre ace[tia a fost prof. dr.

Tudor Ciobanu, care organiza la policlinica Vitan un curs de o zi pe s\pt\mân\ cu medicii de familie. Cursurile cuprindeau patologii frecvente, investiga]ii paraclinice, dar [i neconcordan]e de diagnostic. În 1968, am avut prilejul s\ particip la prima Conferin]\ Na]ional\ de Medicin\ General\ cu participare interna]ional\. Evenimentul sa desf\[urat pe parcursul a trei zile, iar la sfâr[itul zilelor dr. Eugen M. {erb\nescu, motorul organizatoric, reunea participan]ii în actualul sediu al Asocia]iei Medicilor de Familie Bucure[ti (n.r. AMFB). În 1978, a avut loc [i primul Congres Na]ional de

Medicina General\. Dup\ 1980, întâlnirile anuale au devenit lunare, programate în fiecare a doua joi din lun\, o tradi]ie pe care AMFB o p\streaz\. Participând la evenimentele care au avut loc în to]i ace[ti ani, mi-am îmbog\]it experien]a profesional\.

Totodat\, în urma manifest\rilor, s-a format un nucleu de medici devota]i care doreau s\ fac\ ceva pentru tagma profesional\. Astfel, am început s\ organizez întâlniri lunare cu medici de medicin\ general\ din Bucure[ti.

Cum a luat propriu-zis na[tere AMFB? Ini]ial noi ne-am numit societate [tiin]ific\ medical\, dar ni s-a spus c\ este mai corect s-o înregistr\m drept asocia]ie profesional [tiin]ific\. A[adar, în 1993, a fost înfiin]at\ Asocia]ia Profesional {tiin]ific\ a Medicilor de Familie. Am dorit s\ ne facem auzi]i, s\ se cunoasc\ faptul c\ suntem o armat\ numeroas\ în sistemul medical, [i nu medici de mâna a doua. Medicii de familie trebuie privi]i cu respect [i seriozitate, iar AMFB transmite acest mesaj în permanen]\. Din p\cate, la ora actual\, medicii de familie sunt atât de îngreuna]i de probleme [i nemul]umi]i de slaba recunoa[tere material\, încât parc\ [i-au pierdut interesul pentru întâlnirile [i comunic\rile AMFB. Întâlnirile lunare sunt utile [i benefice [i nu ar trebui s\ le abandon\m. Chiar dac\ faptele de azi nu ne permit s\ fim optimi[ti, nu trebuie s\ ne descuraj\m. Omogenitatea colegilor din baza piramidei ne poate face puternici.

Care este imaginea medicului de familie azi?

Medicul de familie este foarte important în sistemul de asisten]\ medical\ primar\.

Medicina de familie din România este în urm\ fa]\ de sistemul de medicin\ de familie din alte ]\ri europene, aceasta reprezentând o imagine de ansamblu. De la medicul român se cere aceea[i performan]\ cu cea pe care o are medicul de familie din Fran]a, din Germania, din Olanda. {i mass-media d\ na[tere unor concep]ii despre medici [i pacien]i. Pe de-o parte în pres\ apar realit\]i care ar trebui s\ atrag\ aten]ia pentru a putea fi luate ni[te m\suri, dar frecvent presa creeaz\ o imagine gre[it\, ceea ce duce la o neîncredere a pacien]ilor în medici.

Cum poate inspira încredere medicul de familie?

Dac\ oferim pacientului satisfac]ia unui act medical de calitate, acesta va sus]ine [i va fi al\turi de medicii de familie. Respectul este foarte important [i trebuie s\ vin\ din ambele p\r]i. De asemenea, medicul de familie are nevoie de timp pentru comunicare, deoarece cuvintele sunt pentru bolnav un motiv de speran]\. Este foarte important ca atunci când un bolnav are nevoie de o mân\ competent\ s\ fie sigur c\ medicul de familie este cel care îl va îndruma corespunz\tor.

Care ar trebui s\ fie rela]ia deciden]i - medici de familie?

CNAS nu a în]eles medicul de familie [i a încercat s\ îi impun\ un contract dezavantajos, aproape umilitor a[ spune. Ace[ti oameni au fost pu[i pe criterii politice la nivelul vârfului decizional [i primesc ni[te

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

comenzi politice. Comanda este s\ facem economie, [i atunci de unde s\ facem economie? {i s-au gândit la cel care este baza medicul de familie. Ori ca s\ îmbun\t\]esc calitatea asisten]ei medicale, trebuie s\ îmbun\t\]esc baza, adic\ medicina de familie. Medicul nu poate s\ stea cu mâna întins\. El are nevoie de un trai decent.

Sistemul de coplat\ reprezint\ un avantaj pentru medicii de familie?

Oamenii vor considera c\ acei bani vor intra în buzunarul medicilor. Noi nu am pledat pentru introducerea acestui sistem. Am considerat c\ este o treab\ administrativ\.

De altfel, de la bun început se face o discriminare evident\, dac\ la specialist coplata este de 10 lei, la medicul de familie este de 5 lei.

Dac\ discut\m de venituri, pentru medicina de familie din România este alocat 4%, în timp ce în alte ]\ri medicina de familie prime[te 14-15%. Din punctul meu de vedere este un procent jignitor [i insuficient. În aceste condi]ii, medicii sunt tenta]i s\ lucreze [i în alt\ parte, ca s\-[i acopere nevoile.

Dar medicii de familie au nevoie [i de perfec]ionare profesional\ continu\. Ca s\ fie performant trebuie s\-[i permit\ s\ participe la manifest\ri, la congrese, la conferin]e.

Cum crede]i c\ ar trebui stabilite pl\]ile per capita, respectiv per serviciu?

Ponderea ar trebui s\ fie mai mare pentru plata per servicii. Serviciile pot fi foarte

Medicii de familie nu sunt medici de mâna a doua. Trebuie privi]i cu respect [i seriozitate”

bine cuantificate [i verificate. Au existat întradev\r excep]ii, când au fost scrise re]ete f\r\ acoperire. Îns\, este o mare diferen]\ între problemele pe care le ridic\ un b\trân cu multipatologie sau copiii. Lucrurile trebuie echilibrate. Spre exemplu, la Arpa[u de Jos, am cunoscut un medic care a avut ocazia s\ se perfec]ioneze în str\in\tate. A f\cut o serie de cursuri, printre care [i de cardiologie, pentru c\ dorea ca în dispensarul lui s\ poate face o electrocardiogram\. Ironia medicului a fost c\ serviciul de electrocardiogram\ putea fi decontat de CNAS. Pacien]ii erau nevoi]i s\ str\bat\ 40 de kilometri pân\ la Sibiu pentru un astfel de serviciu, de[i se întorceau cu rezultatul pentru a fi citit de medicul din Arpa[ul de Jos, care avea deja preg\tirea [i aparatura necesar\ pentru o electrocardiogram\. Este un nonsens. Deci trebuie s\ pl\tim destul de consistent pentru servicii, [i nu pentru num\r de oameni înscri[i. Cu perseveren]\ [i cu în]elegere din partea celor care au privilegii, putem aduce o ameliorare substan]ial\ a sistemului.

Apari]ia caselor private de asigur\ri de s\n\tate va aduce beneficii medicilor de familie?

Ar putea fi un moment crucial pentru sistemul de s\n\tate românesc, pentru c\ fondurile vor fi folosite în mod echitabil. Dac\ o cas\ poate func]iona cu un milion de înscri[i, cu siguran]\ pot func]iona maximum 20 de case de asigur\ri private de s\n\tate.

Sunt convins c\ vor disp\rea paralelismele de acum. Banii colecta]i de la popula]ie se vor folosi în mod de controlat [i echitabil.

Consider c\ aceast\ restructurare este binevenit\ [i reprezint\ un pas important spre reabilitarea pozi]iei medicinei de familie.

reporter mf Astfel, medicii de familie se vor îndrepta spre un procent optim, nu numai din PIB, ci [i din ce se strânge la nivelul casei. Ar reprezenta o cre[tere de 2-3 ori a câ[tigului prezent.

Care sunt cauzele principale ale migr\rii medicilor?

Medicii plec\ din ]ar\ pentru c\ aici se tr\ie[te de pe azi pe mâine [i majoritatea lucreaz\ în str\in\tate unde sunt pre]ui]i. Din p\cate, amatorii de întoarcere nu mai sunt

„Medicul nu poate s\ stea cu mâna întins\. El are nevoie de un trai decent” primi]i cum se cuvine [i nu de colegii cu care ar lucra, ci de oamenii din vârful piramidei. Pân\ unde vor merge lucrurile, este foarte greu de spus. Iar ruralul românesc este cel mai afectat de lipsa medicilor. În rural, medicii de familie ar trebui s\ primeasc\ din partea comunit\]ilor gratuit cabinetele medicale. [tim foarte bine cât de mult trebuie s\ se plimbe un pacient pentru a beneficia de un serviciu medical complet.

Sunt zeci de kilometri pe care un pacient trebuie s\-i parcurg\ pân\ la o farmacie unde poate avea surpriza s\ nu g\seasc\ medicamentul de care are nevoie.

Dac\ nu se vor crea condi]ii decente, medicii vor pleca în continuare, vor c\uta s\ se perfec]ioneze în alt\ parte, s\-[i satisfac\ nevoile [i s\-[i întemeieze o familiei c\reia s\-i ofere un trai decent. La fel am procedat [i eu.

11 9

Deciden]ii vor ajunge s\ constate c\ nu au cine s\ acopere asisten]a medical\ din rural. Ar trebui s\ se gandeasc\ serios c\ starea de s\n\tate a popula]iei neasistat\, neasistat\ la timp [i de calitate va duce la o degradare [i atunci vom pl\ti scump.

Ce sfaturi ave]i pentru genera]iile viitoare de medici de familie?

S\ fac\ medicin\ de familie din pasiune [i s\ nu se lase absorbi]i de greut\]i.

Trebuie s\ g\seasc\ repere [i s\-[i urmeze calea. Prof. dr. Iuliu Ha]ieganu spunea c\ medicul trebuie s\ aib\ [tiin]\ [i con[tiin]\. [tiin]a înseamn\ permanent\ informare, cunoa[tere [i îmbog\]ire, iar con[tiin]a reprezint\ calitatea medicului care trebuie s\ se d\ruiasc\ semenului. Dac\ vor urma acest crez, în mod sigur vor avea parte de apreciere [i respect. Cel mai mare sprijin al medicului de familie este pacientul, cu care intr\ în contact tot timpul. Pacientul este sursa cea mai proasp\t\ privind evolu]ia patologiei, trebuie doar s\ ai ochi [i urechi pentru a observa.

Pute]i face o predic]ie privind medicina de familie, cum va ar\ta aceast\ specialitate peste cinci ani?

Consider c\ sunt [anse de 50% s\ se îmbun\t\]easc\ calitatea, presta]ia, considera]ia [i plata medicului de familie. Nu-mi doresc ca medicul de familie s\ r\mân\ un s\rac al s\racilor. El nu trebuie s\ fie tentat s\ se uite frumos la pacientul care [tie c\ îi ofer\ ceva [i cu indiferen]\ la cel care nu îi ofer\. Partea lui financiar\ ar trebui asigurat\ de al]ii, nu de pacien]i. Din p\cate, sistemul medical nu are fluiditate, nu are elegan]\. Prin restructurarea acestor case private de s\n\tate, prev\d o oarecare normalitate pentru medicina de familie.

12

management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Valoarea unui praxis O dat\ cu intrarea în vigoare a legii 95/2006 în vocabularul medicului de familie a intrat un cuvânt nemaiauzit în România: praxisul Dr. Adrian Grom Defini]ia din DEX este vizibil insuficient\ dar are meritul de a ne ghida = pricepere dobândit\ printr-o practic\ îndelungat\.

Defini]ia din Legea 95 (art. 60 litera i) este semnificativ\: praxisul de medicina de familie - reune[te patrimoniul de afecta]iune profesional\, infrastructura cabinetului, aflat\ în proprietatea sau în folosin]a medicului, [i clientela. Unele din cele de mai sus pot fi u[or evaluate, altele con]in o doz\ mare de arbitrar în func]ie de interesele celor care evalueaz\.

Primul termen, patrimoniul de afecta]iune profesional\, este definit la art. 60 litera h ca fiind totalitatea bunurilor, drepturilor [i obliga]iilor medicului afectate scopului exercit\rii profesiei sale, constituite ca o frac]iune distinct\ a patrimoniului medicului,

separat\ de gajul general al creditorilor acestuia. Cu alte cuvinte e vorba de totalitatea bunurilor (mobile [i imobile) destinate activit\]ii de medicin\ de familie, aflate în proprietatea cabinetului (indiferent de forma de organizare), a drepturilor (diverse venituri ca urmare a activit\]ii de medicin\ de familie, de exemplu - încas\rile ca urmare a emiterii unei facturi c\tre CJAS) [i a obliga]iilor (datoriile cabinetului, f\cute pentru activitatea de medicin\ de familie - de exemplu un credit pentru cump\rarea de spa]iu). Nu sunt îns\ incluse propriet\]i care nu sunt necesare cabinetului (s\ zicem o cl\dire anex\ cu rol de magazie). O alt\ caracteristic\ esen]ial\ a patrimoniului de afecta]iune este acela c\ orice component\ trebuie s\ poat\ fi evaluat\ în bani.

Cu alte cuvinte, atunci când vorbim de acest patrimoniu îl putem evalua la o sum\ (constituit\ din bunuri, venituri nete [i clare precum [i datoriile aferente).

A doua categorie este reprezentat\ de infrastructura cabinetului. Pe lâng\ structurile necesare desf\[ur\rii directe a activit\]ii, deja cuprinse în patrimoniu, se pot afla [i structuri auxiliare, f\r\ rol direct (de la cl\diri auxiliare la bunuri mobile, gen autoturism sau calculator). Aten]ie, unele dintre acestea se pot afla în folosin]a medicului dar

s\ nu îi apar]in\! De exemplu, un autoturism în perioada de leasing sau un cabinet aflat în proprietatea prim\riei dar aflat în concesiune/comodat/chirie etc. Dac\ unele pot fi evaluate financiar (rate leasing, chirie etc.) altele nu pot fi clar evaluate (e u[or de v\zut c\ o concesiune pe 49 de ani, cu o redeven]\ minimal\ sau simbolic\ este mult mai valoroas\ decât un contract de închiriere pe termen scurt [i cu o chirie variabil\ sau renegociabil\).

Cea din urm\ categorie este [i cea mai greu de evaluat - clientela. Pentru c\ aici, pe lâng\ riscul ca o bun\ parte din clientel\ s\ migreze ca urmare a prelu\rii de praxis, exist\ [i o imposibilitate de predic]ie a viitorului. În cele mai multe cazuri, veniturile unui cabinet de medicin\ de familie sunt legate exclusiv de num\rul [i valoarea clientelei. Din p\cate instabilitatea decizional\ în

România duce la o varia]ie imposibil de prev\zut a veniturilor încasate ca urmare a desf\[ur\rii activit\]ii de medicin\ de familie.

De aici [i evaluarea dificil\ a unui praxis.

Preluând o parte din metodele de evaluarea a micilor afaceri din alte sfere, o regul\ general\ de atribuire a unui pre] este aceea de a evalua bunurile, pe de o parte, [i de a

Din p\cate instabilitatea decizional\ în România duce la o varia]ie imposibil de prev\zut a veniturilor încasate ca urmare a desf\[ur\rii activit\]ii de medicin\ de familie.” lua în considerare un venit net poten]ial ob]inut (un cabinet cu spa]iu propriu poate fi mult mai scump decât unul f\r\ spa]iu propriu; un cabinet cu venituri brute mari - clientel\ mare poate fi mai pu]in valoros decât un cabinet mic dar cu cheltuieli foarte reduse [i la care venitul net lunar este clar mai mare decât la primul). Astfel, la evaluare trebuie luate în calcul [i cheltuielile lunare dar [i

Concluzii: Vânzarea [i cump\rarea unui praxis ridic\ probleme deosebite de evaluare [i urm\toarele afirma]ii trebuie mereu avute în vedere: a) Nu exist\ un r\spuns exact privind valoarea unui praxis b) Oameni rezonabili pot fi total în dezacord privind valoarea unui praxis c) Cei mai mul]i proprietari î[i supraevalueaz\ afacerea (din cauza efortului personal de a o cl\di. Nici cei care cump\r\ nu sunt scuti]i de acest lucru) d) Nu exist\ exper]i care s\ evalueze praxisurile e) O regul\ simpl\ e ca investi]ia ini]ial\ s\ fie returnat\ în 5 ani (mai pu]in cea în bunuri) dar aceast\ regul\ se aplic\ mai degrab\ investitorilor nemedici f) Singura cale de a ajunge la o valoare corect\ e în]elegerea între vânz\tor [i cump\r\tor. Oferirea de pre]uri mult supra sau sub evaluate, de c\tre vânz\tor [i, respectiv, cump\r\tor este o cale sigur\ de e[ec. cele extraordinare (ex.: recalcularea chiriei peste 2 ani de la cump\rare). Din p\cate, de[i aceast\ metod\ este util\ (de[i [i în afacerile obi[nuite aceast\ evaluare este considerat\ o art\ [i nu o [tiin]\ exact\!) ea este mult mai greu de aplicat la un cabinet medical din cauze multiple legate de specificul medical. În Statele Unite, unde vânzarea de praxisuri are o practic\ îndelungat\, valoarea unui praxis e definit\ de Fiscul american ca fiind valoarea la care se schimb\ proprietatea între un cump\r\tor [i un vânz\tor, f\r\ ca nici unul s\ nu fie obliga]i la cump\rare, respectiv vânzare. În alte cuvinte: valoarea praxisului e dat\ de în]elegerea dintre cei doi, presupunând totu[i c\ ambele p\r]i sunt de bun\ credin]\ [i cunosc sistemul. Sau, simplificând, valoarea unui praxis e dat\ de pia]\. Evident, nici m\car pentru americani, nu e prea simplu, astfel c\ au introdus conceptul de valoare corect\ de pia]\.

Prin acest concept se încearc\ o evaluare a praxisului astfel încât ambele p\r]i s\ vând\ [i s\ cumpere în cuno[tin]\ de cauz\.

Pa[ii de evaluare sunt urm\torii: efectuarea unui bilan] de încas\ri [i pl\]i (bilan] exhaustiv); evaluarea bunurilor mobile [i imobile la valoarea lor actual\ [i nu cea din contabilitate; determinarea venitului net; calcularea cash-flow (banii lichizi care circul\ în contabilitate); calcularea amortiz\rilor [i deprecierilor în timp. Toate acestea vor da câteva valori legate de valoarea propriet\]ii dar [i de posibilit\]ile financiare ale praxisului. Partea cea mai dificil de evaluat ]ine de goodwill practice adic\ diferen]a dintre valoarea calculat\ [i valoarea real\, de pia]\ (e diferen]a dintre valoarea contabil\ a unei firme [i renumele ei - de exemplu, Microsoft are o valoare de câteva zeci de miliarde de dolari, f\r\ ca aceast\ valoare s\ se reg\seasc\ în bunuri tangibile - propriet\]i ci numai în renumele [i pozi]ia de cvasimonopol pentru sistemele de operare).

Pentru americani e mai u[or de evaluat, având multiple exemple în spate. Pentru noi e dificil deoarece lipsesc exemplele practice de vânzare.

Motiva]ia dificult\]ii evalu\rii în România e dat\ de fluctua]ia major\ în veniturile brute poten]iale din cauza modific\rilor de legisla]ie. Nimeni nu poate prevedea cum se va desf\[ura activitatea de medicin\ de familie [i ce termeni va con]ine contractul cadru, pentru a estima un venit brut în urm\torii ani. Dac\ se adaug\ rata infla]iei (necunoscut\), cursul de schimb euro - leu (imprevizibil) [i inconstan]a legisla]iei finan-

ciare atunci vânzarea [i cump\rarea constituie o aventur\ pentru medicii implica]i (aceast\ tranzac]ie este considerat\ în Occident ca fiind cea mai dificil\ [i stresant\ problem\ din cariera unui medic).

Totu[i pot exista unele reguli care pot fi luate în calcul: suma cheltuit\ cu medicina de familie în România variaz\ între 6% [i 9% din FNUASS [i poate fi împ\r]it\ pe cap de locuitor (cu corec]iile necesare pentru diversele vârste) astfel c\ un medic cu o capita]ie normal\ va putea ob]ine, teoretic, un procent din FNUASS (indiferent cum capita]ie, consulta]ii). Astfel un venit brut, propor]ional cu num\rul de pacien]i înscri[i pe list\, poate fi cuantificat (empiric acest lucru se face deja prin atribuirea unei valori de pia]\ fiec\rui pacient înscris [i calcularea unei sume globale, care nu include bunurile mobile - e ceea ce presa [i ne[tiutorii denumesc vânzare per capita). De aici pot fi sc\zute cheltuielile curente (personal, între]inere, chirii etc) [i unele excep]ionale [i se poate estima un venit net anual. Astfel, se poate estima, în cât timp se ob]ine înapoi investi]ia în cabinet (un factor important astfel un venit net anual de 18.000 lei returneaz\ o investi]ie de 18.000 lei într-un an. Aceea[i investi]ie dar cu un venit net anual de 9.000 de lei înseamn\ doi ani.

Acest lucru e important mai ales atunci când investi]ia e f\cut\ pe baza unui credit).

Aten]ie, valoarea unor bunuri aflate în patrimoniul cabinetului poate dep\[i cu mult calculele bazate pe venit: o investi]ie de 600.000 lei, din care valoarea spa]iului constituie 500.000 lei, trebuie împ\r]it\. Astfel spa]iul va valora (cu amortiz\ri, fluctua]ia pre]urilor etc.) aproximativ la fel peste 2 ani, iar suma care trebuie calculat\ pentru ob]inerea investi]iei ini]iale se rezum\ la diferen]a de 100.000 lei.

De aceea, un alt mod de evaluare se refer\ la posibilitatea de a revinde praxisul în aceea[i termeni ca la cump\rare. Evident, clientela poate s\ difere (cantitativ sau/[i calitativ), bunurile mobile [i imobile pot diferi dar, dac\ se calculeaz\ aceste diferen]e, se poate vedea dac\ valoarea praxisului s-a modificat.

Bibliografie: 1. Legea 95/2006 2. Codul civil al României 3. Richard Parker: How to Value a Business 4. Jessica Kent: How to Value a Medical Practice 5. Wikipedia 6. Keith Borglum: Medical practice valuation for purchase or buy-in

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

advertorial

13

Tusea convulsiv\, nu este numai o boal\ a copil\riei Conf. Dr. Victoria Aram\ Institutul Na]ional de Boli Infec]ioase „Prof. Dr. Matei Bal[” Bucure[ti UMF „Carol Davila” Bucure[ti

Î

n mod clasic, tusea convulsiv\ [i infec]ia cu Bordetella pertussis erau considerate eminamente boli ale copil\riei. În timp, ca urmare a utiliz\rii pe scar\ larg\ a vaccin\rii antipertussis, epidemiologia infec]iei cu Bordetella pertussis s-a schimbat, astfel încât la ora actual\ ea poate surveni la orice vârst\.1,2 Conform Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii, introducerea vaccin\rii în mas\ împotriva tusei convulsive în anii 1950 [i 1960 (1961 în România) a condus la o sc\dere spectaculoas\ (>90%) a inciden]ei [i mortalit\]ii prin tuse convulsiv\ în ]\rile industrializate.3 În majoritarea ]\rilor europene preven]ia împotriva tusei convulsive se realizeaz\ cu 3 doze de vaccin administrate la un interval de 1 - 2 luni, în primul an de via]\, ceea ce constituie vaccinare primar\. Aceasta este urmat\ de primul rapel vaccinal în al doilea an [i de al doilea rapel vaccinal la vârsta pre[colar\.4 În România, vaccinarea împotriva tusei convulsive se realizeaz\ la vârsta de 2, 4, 6 luni, 1 an [i 4 ani.5 Pentru a fi proteja]i împotriva tusei convulsive, sugarilor trebuie s\ li se administreze cel pu]in primele dou\ doze de vaccin care con]ine component\ pertussis acelular\.3 Din acest motiv, sugarii sub vârsta de 2 luni (nevaccina]i anti-pertussis), precum [i sugarii cu vârsta prea mic\ pentru a avea schema de imunizare primar\ complet\ (sugarii cu vârsta sub 6 luni), nu sunt suficient proteja]i împotriva tusei convulsive, chiar dac\ li s-a administrat corect schema de vaccinare corespunz\toare vârstei. De aceea, spitaliz\rile [i decesele cauzate de tusea convulsiv\ apar cu prec\dere în rândul sugarilor mici.1 În ultimele decenii s-a înregistrat o cre[tere semnificativ\ a inciden]ei infec]iei cu B. pertussis la adolescen]i [i adul]i, atât în Europa cât [i în SUA,1 motiv pentru care la ora actual\ se consider\ c\ adolescen]ii [i adul]ii reprezint\ principalele surse de infec]ie pentru transmiterea B.pertussis.3 Un studiu prospectiv efectuat în Fran]a [i Germania a ar\tat c\ la sugarii mici, cu tuse convulsiv\ confirmat\ de laborator, sursa infec]iei cu B.pertussis a fost reprezentat\ în propor]ie de 7683% de persoanele din anturajul apropiat al sugarului, incluzând aici p\rin]ii, fra]ii, bunicii, bonele etc.1 Din aceste motive, pentru a putea

preveni tusea convulsiv\ la copiii prea mici pentru a fi imuniza]i [i la cei incomplet imuniza]i, grupurile de exper]i europeni [i americani recomand\ acum strategia coconului (Cocoon strategy).2,6 Strategia coconului reprezint\ vaccinarea anti-pertussis a tuturor adolescen]ilor [i adul]ilor (p\rin]i, fra]i, bunici, bone, personal medical etc) care vor veni în contact cu un sugar cu vârsta sub 12 luni.6 În mod ideal, aceast\ vaccinare ar trebui s\ se realizeze cu 2 s\pt\mâni înainte de contactul cu un sugar.6 Femeile aflate în perioada post-partum sunt considerate în prezent ca fiind grupul cel mai important pentru imunizare, pentru a ob]ine protec]ia nou-n\scu]ilor. În prezent, strategia coconului este recomandat\ în ]\ri precum SUA6, Germania, Fran]a1 [i Australia.3

Pe lâng\ protejarea sugarilor, vaccinarea anti-pertussis universal\ a adolescen]ilor [i adul]ilor este important\ pentru protec]ia celor vaccina]i, deoarece nici tusea convulsiv\ [i nici vaccinarea împotriva tusei convulsive nu confer\ imunitate pe via]\: imunitatea dispare la 4-12 ani dup\ vaccinarea anti-pertussis [i la 4-20 ani dup\ îmboln\virea prin tuse convulsiv\.1 Vaccinarea anti-pertussis universal\ a adolescen]ilor, care în copil\rie au primit 5 doze de vaccin, este recomandat\ în prezent în multe ]\ri, cum ar fi: SUA, Canada, Australia, Germania, Fran]a,2 Luxemburg, Suedia, Ungaria.4 Vârsta la care este recomandat\ aceast\ vaccinare variaz\ între 9 [i 16 ani în func]ie de ]ar\.

Vaccinarea de rutin\ a adul]ilor cu vaccin cu component\ pertussis acelular\ este recomandat\ în prezent în SUA persoanelor cu vârsta cuprins\ între 19-64 ani.

Conform Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii, doar vaccinurile antipertussis acelulare pot fi utilizate

dup\ vârsta de 6 ani.3 Pentru a reduce reactogenicitatea vaccin\rilor de rapel, au fost dezvoltate pentru adolescen]i [i adul]i vaccinuri cu concentra]ie redus\ de antigene, denumite dTpa.3 În prezent, în România este disponibil un vaccin dTpa (difterotetano-pertussis, acelular, cu con]inut redus de antigene): Adacel®, dezvoltat de Sanofi Pasteur.7 Adacel® a fost conceput tocmai pentru ob]inerea efectului immunologic de rapel la adolescen]i [i adul]i, datorit\ sc\derii în timp a protec]iei conferit\ de imunizarea primar\. Spre deosebire de vaccinurile DTPa pediatrice, o doz\ (0,5 ml) de Adacel® con]ine cantit\]i sc\zute de anatoxin\ difteric\ (2 UI*) [i de antigene pertussis: anatoxin\ pertussis 2,5 micrograme, hemaglutinine filamentoase 5 micrograme, pertactin\ 3 micrograme, fimbrii

de tip 2 [i 3 - 5 micrograme, precum [i anatoxin\ tetanic\ (20 UI*). De asemenea, con]inutul în aluminiu este sc\zut (fosfat de aluminiu 0,33 mg aluminiu). Adacel® se prezint\ sub form\ de suspensie injectabil\ de culoare alb\ pân\ la u[or opalescent\, omogen\.

Indica]iile terapeutice ale Adacel® sunt: imunizarea activ\ împotriva tetanosului, difteriei [i tusei convulsive la persoanele cu vârsta peste 4 ani, ca rapel dup\ imunizarea primar\. Pentru toate categoriile de vârst\ care au indica]ie se recomand\ administrarea unei singure doze, injectabil, intramuscular. de preferin]\ în mu[chiul deltoid.7 Adacel® nu trebuie administrat persoanelor cu hipersensibilitate cunoscut\ la vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului sau tusei convulsive, la oricare dintre componentele vaccinului, la oricare dintre substan]ele reziduale r\mase în urma procesului de fabrica]ie (formaldehid\ [i glutaraldehid\), care poate fi prezent\ în cantit\]i

nedetectabile. Adacel® nu trebuie administrat persoanelor care au prezentat o encefalopatie de etiologie necunoscut\ în urm\toarele 7 zile dup\ vaccinarea anterioar\ cu un vaccin care con]inea antigene pertussis. Similar altor vaccinuri, vaccinarea cu Adacel® trebuie temporizat\ în cazul persoanelor care prezint\ o afec]iune acut\ sever\ înso]it\ de febr\.

Prezen]a unei infec]ii minore nu reprezint\ contraindica]ie pentru vaccinare. Datele clinice au demonstrat faptul c\ nu exist\ nicio diferen]\ semnificativ\ clinic în ceea ce prive[te frecven]a reac]iilor adverse determinate de administrarea vaccinului de rapel tetanic, difteric [i pertussis începând chiar de la 4 s\pt\mâni, comparativ cu cel pu]in 5 ani, dup\ o doz\ anterioar\ de vaccin tetanic [i difteric.7 Vaccinarea trebuie obligatoriu precedat\ de o anamneza complet\ (cu accent în special pe vaccin\rile anterioare [i posibilele evenimente adverse). La persoanele care au prezentat reac]ii adverse grave sau severe în urm\toarele 48 de ore dup\ administrarea unui vaccin care con]ine componente similare, administrarea vaccinului Adacel® trebuie analizat\ cu aten]ie.

Adacel® nu trebuie administrat persoanelor cu afec]iuni neurologice progresive, epilepsie necontrolat\ terapeutic sau encefalopatie progresiv\, pân\ la stabilirea unui tratament [i stabilizarea st\rii clinice. Imunogenitatea vaccinului poate fi redus\ de tratamentul imunosupresor sau de imunodeficien]e. În acest caz, dac\ este posibil, se recomand\ temporizarea vaccin\rii pân\ la remisiunea acestor afec]iuni sau pân\ la finalizarea tratamentului. Totu[i, vaccinarea pacien]ilor cu infec]ie HIV/SIDA este recomandat\ chiar dac\ r\spunsul imunologic poate fi limitat. Injec]iile intramusculare trebuie efectuate cu precau]ie la pacien]ii trata]i cu anticoagulante sau la pacien]i cu tulbur\ri de coagulare datorit\ riscului de hemoragii. În aceste situa]ii, poate fi luat\ în considerare administrarea Adacel prin injec]ie subcutanat\, de[i aceast\ form\ de admisntrare are risc crescut de reac]ii locale.7 Adacel® poate fi administrat concomitent dar în locuri anatomice diferite cu alte vaccinuri: vaccinul antigripal, vaccinul antihepatitic B [i vaccinul poliomielitic

inactivat (date din studii clinice). În conformitate cu ghidurile de vaccinologie recente, deoarece Adacel este un vaccin inactivat, poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri sau imunoglobuline, în locuri anatomice de injectare diferite.

Adacel® poate fi administrat la gravide numai dac\ este absolut necesar, [i numai pe baza unei analize comparative beneficii / riscuri. Trebuie evaluate riscurile [i beneficiile vaccin\rii înainte de a decide imunizarea unei femei care al\pteaz\.7 Adacel® are un bun profil de siguran]\, similar în cazul adolescen]ilor [i adul]ilor cu cel al vaccinurilor dT. Cele mai frecvent raportate reac]ii adverse post vaccinare, raportate în cursul studiilor clinice, au inclus reac]ii la locul de injectare (durere, eritem [i tumefiere) care au ap\rut la 21% - 78% dintre persoanele vaccinate. Aceste semne [i simptome au avut de obicei intensitate u[oar\ [i au ap\rut în urm\toarele 48 de ore post vaccinare. Toate reac]iile adverse s-au remis f\r\ sechele. Alte reac]ii adverse ap\rute în studiile clinice includ: anorexie, cefalee, diaree, grea]\, v\rs\turi, erup]ie cutanat\ tranzitorie, dureri musculare generalizate sau hipotonie muscular\, artralgii, febr\, frisoane, adenopatie axilar\, astenie.7 Adacel® se p\streaz\ la frigider, la temperaturi între 2 - 80C, în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumin\. Adacel® se elibereaz\ numai cu prescrip]ie medical\ (PRF). Pentru informa]ii complete asupra acestui vaccin poate fi consultat rezumatul caracteristicilor produsului, care este disponibil la cerere.7

Referin]e: 1. F. Zepp et al. - Rational for pertussis booster vaccination throughout life in Europe, The Lancet Infectious Diseases, Vol. 11 No. 7 pp 557-570 2. K. D. Forsyth et al. - Prevention of pertussis: Recommendations derived from the second Global Pertussis Initiative roundtable meeting, Vaccine 25 (2007) 2634-2642 3. World Health Organization - Weekly epidemiological record, No. 40, 2010, 85, 385-400 4. EU.VACNET. National Childhood Vaccination Schedules, accesat decembrie 2011: http://www.euvac.net/graphics/euvac/vaccination/vac cination.html 5. Calendarul Na]ional de Vaccinare 2011, Monitorul Oficial al României Nr. 53 bis, partea I, 21 ianuarie 2011, pag. 18 6. Morbidity and Mortality Weekly Report Updated Recommendations for Use of Tda, MMWR - October 21,2011/ vol.60 / No.41 7. Rezumatul Caracteristicilor Produsului Adacel® 8. Pichichero ME et al. Combined tetanus, diphtheria, and 5-component pertussis vaccine for use in adolescents and adults. JAMA 2005; 293: 3003-11.

14

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Microbiota intestinal\, produsele probiotice [i tratamentul afec]iunilor tubului digestiv {ef Lucr\ri Dr. Corina - Aurelia Zugravu, medic primar igiena alimenta]iei [i nutri]ie, Doctor în medicin\, Catedra de Igien\ [i Ecologie Medical\ UMF Bucure[ti, ISPB

Microbiota intestinal\ Progresele deosebite ale microbiologiei [i ale biologiei moleculare din ultimii ani au permis o analiz\ mai am\nun]it\ a „microbiotei intestinale”, ceea ce i-a determinat pe unii savan]i s\ descrie acest ansamblu de microorganisme ca formând un adev\rat „organ uitat” (O’Harra, 2006) al corpului nostru.

O flor\ intestinal\ s\n\toas\, normal\, reprezint\ un factor esen]ial pentru s\n\tatea noastr\.

Aceast\ flor\ formeaz\ un ecosistem cu aproape 2 milioane de gene, ansamblu numit microbiom, dep\[ind numeric genele umane, apar]inând unui num\r de 300 - 500 de specii bacteriene. Unii oameni de [tiin]\ sus]in c\ num\rul speciilor poate ajunge la 1000 (Sears, 2005).

Aproximativ 60% din substan]a uscat\ a materiilor fecale este format\ din bacterii [i se presupune c\ 99% din microflor\ apar]ine unui num\r de 30 - 40 de specii bacteriene (Beaugerie, 2004). În cadrul florei exist\ probabil [i fungi [i protozoare, dar acestea au fost mai pu]in studiate pân\ în prezent.

La na[tere, tractul intestinal al copilului este perfect steril. De la prima mas\, el începe s\ se populeze, iar de la un anumit moment, la unii indivizi, flora intestinal\ r\mâne aceea[i. Dac\ este perturbat\, ea se reface în cel mai scurt timp

exact în parametrii pe care i-a avut anterior injuriei. S-a pretins c\ flora intestinal\ ne-ar fi tot atât de proprie precum amprentele digitale.

Nu întregul tub digestiv este populat cu microorganisme. Partea sa superioar\ este s\rac\ în bacterii, aciditatea gastric\, alcalinitatea duodenal\ [i peristaltic\ contribuind la neutralizarea acestora.

33% din culturile efectuate în jejun sunt sterile (O’Hara, 2006), iar restul eviden]iaz\ bacterii predominant aerobe. Ileumul este o zon\ de tranzi]ie, iar colonul are o dens\ popula]ie anaerob\.

Diversitatea bacteriilor se exprim\ [i din punct de vedere al pozi]iei

Înaintea valvei ileo-cecale predomin\ microorganismele gram negative [i anaerobe, dup\ care în cec profilul bacterian se schimb\ radical. Dup\ dep\[irea valvei, dominante devin bacterii din speciile Bacteroides, Porphyromonas, Bifidobacterium, Lactobacillus [i Clostridium, iar raportul anaerobe/aerobe poate fi de 100 pân\ la 1.000 la 1.”

fa]\ de lumen: unele bacterii sunt aderente la mucoase, altele nu.

Exist\ [i al]i factori eviden]i de varia]ie, care ]in de caracteristicile [i stilul de via]\ ale gazdei umane, [i anume: vârsta, dieta, nivel socioeconomic, eventuala utilizare a antibioticelor (Ley, 2008).

Popula]ia bacterian\ digestiv\ Dac\ ini]ial s-a crezut c\ flora este pur [i simplu saprofit\, tr\ie[te f\r\ a face r\u gazdei, dar [i f\r\ a avea vreun rol anume, cercet\rile au ar\tat c\ este vorba mai degrab\ despre o simbioz\, omul asigurând substratul nutritiv [i mediul de trai pentru bacterii, iar acestea aducându-[i contribu]ia la s\n\tatea fiin]ei umane pe mai multe c\i. În primul rând, microbiota joac\ un rol important în nutri]ie, în men]inerea integrit\]ii barierei epiteliale digestive [i în dezvoltarea func]iilor imunitare locale.

Carbohidra]ii nedigera]i sau neabsorbi]i [i alcoolii sunt descompu[i de enzimele bacteriene, converti]i în acizi gra[i cu lan] scurt [i utiliza]i ca surs\ de energie pentru mucoasa colonului.

Mai mult, acizii gra[i controleaz\ cre[terea celulelor epiteliale, proliferarea [i diferen]ierea lor. Carbohidra]ii, în digestia c\rora sunt necesare bacteriile intestinale, sunt unele forme de amidon, fibrele, oli-

gozaharidele, zaharurile nedigerate, cum ar fi lactoza la persoanele intolerante.

Bacteriile produc vitamine, mai ales acid folic [i vitamina K, iar prezen]a lor protejeaz\ intestinul gazdei fa]\ de o eventual\ colonizare cu bacterii patogene (Shanahan, 2002).

Aceste bacterii sunt, la nevoie, „întâmpinate” cu un arsenal chimic infailibil, care începe cu acizi gra[i (agen]i nespecifici) [i peroxizi [i poate merge pân\ la bacteriocine de înalt\ specificitate care inhib\ dezvoltarea sau ucid germenii patogeni.

Mai mult, ac]iunea unor produse medicamentoase, cum ar fi sulfasalazina, este condi]ionat\ de metabolozarea bacterian\ intestinal\.

Consecin]ele perturb\rilor florei intestinale sunt [i ele variate. Unele sunt evidente: dup\ un tratament intens, prelungit cu antibiotice, flora normal\ este par]ial distrus\, se deschide astfel calea c\tre colonizarea cu alte microorganisme, eventual patogene.

Exemplul tipic este cel al colitei cu Clostridium Difficile, ce apare dup\ tratamente antibiotice. Se b\nuie[te c\ aceea[i etiologie ar avea-o [i enterocolita necrozant\ a noului n\scut sau a prematurului.

O alt\ situa]ie patogenetic\ poate fi cea în care flora colonic\ ascensioneaz\ [i colonizeaz\ intestinul sub]ire, fie din cauza reducerii secre]iei clorhiodropeptice

gastrice, fie din cauza unei motilit\]i intestinale modificate.

Exist\ circumstan]e în care gazda uman\ nu mai recunoa[te, din punct de vedere imunologic, flora intestinal\ ca fiind proprie corpului s\u [i declan[eaz\ o ripost\ inflamatorie intens\, care, dup\ unii autori, ar sta la originea bolii inflamatorii intestinale (BII). În alte situa]ii, permeabilitatea peretelui intestinal cre[te în urma unor injurii [i flora bacterian\ poate trece c\tre zonele submucoase [i, eventual, c\tre circula]ia general\, producând o afectare septic\ deosebit de grav\.

Se b\nuie[te c\ acesta este mecanismul prin care apar diverse procese septice la pacien]ii grav bolnavi din serviciile de reanimare.

Cel mai recent, modific\rile calitative ale florei intestinale au fost acuzate a juca un rol important întro afec]iune ce poate fi denumit\, f\r\ exagerare, „ciuma” secolului 21: obezitatea.

Se pare c\ predominan]a în flora intestinal\ a unor bacterii avide în extragerea de nutrien]i absorbabili ar juca un rol important în geneza [i între]inerea obezit\]ii (Ley, 2010).

De[i la prima vedere astfel de afirma]ii pot p\rea exagerate, ele se bazeaz\ pe aplica]iile unor [tiin]e moderne - genomica, metagenomica, metabolomica - [i nu fac decât s\ deschid\ o u[\ c\tre estimarea adev\ratelor roluri pe care microbiota le are în organismul nostru.

Teama c\ bacteriile probiotice s-ar putea transloca determinând infec]ii sistemice s-a dovedit nefondat\, chiar [i la pacien]ii cu intestin iritabil, la care bariera intestinal\ este de cele mai multe ori par]ial compromis\.”

Pe acest fundal, conceptul de „probiotic” a prins r\d\cini, iar produsele care au aceast\ caracteristic\ sunt tot mai c\utate.

Probioticele Probioticele sunt organisme vii care, la ingestia într-o cantitate adecvat\, determin\ efecte sanogenetice. Exist\ numeroase suplimente care con]in microorganisme cu ac]iune probiotic\, acestea fiind de regul\ bacterii lactice [i drojdii.

Probioticele au fost propuse în tratamentul [i preven]ia fenomenelor inflamatorii, infec]ioase, neoplazice sau alergice, dar r\mâne de studiat care sunt tulpinile a c\ror utilizare aduce beneficii maxime.

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Studiile asupra beneficiilor aduse de probiotice sunt înc\ la început, iar realizarea lor este dificil\, pentru c\ efectele depind de foarte mul]i factori: selec]ia tulpinei, doza, „vehiculul” optim, evaluarea eficien]ei.

Pia]a este aprovizionat\ cu multe produse care poart\ men]iunea de „probiotic”, îns\ pu]ine o merit\ cu adev\rat din urm\toarele motive: - nu (mai) au organisme vii sau nu au fost testate astfel încât s\ putem fi siguri c\ microorganismele au putut s\ supravie]uiasc\ în condi]iile mediului respectiv, de exemplu la temperatura camerei, sau pe durata de timp scurs\ de la produc]ie, pân\ la vânzare.

- beneficiile pentru om sunt îndoielnice pentru c\ nu au fost niciodat\ testate pe acesta. Lista problemelor poate continua, mai ales c\ la numeroase controale la care au fost supuse diverse produse a[a zis probiotice, s-a constatat c\ ele nu numai c\ nu con]ineau bacteriile de pe etichete, dar [i furnizau alte tipuri de bacterii, unele din ele patogene.

Cu toate acestea, în ciuda dificult\]ilor ridicate de producerea de probiotice cu reale beneficii, exist\ [i suplimente de bun\ calitate, în care supravie]uirea microorganismelor în timp [i la condi]iile specificate este asigurat\ f\r\ probleme.

Ac]iunea probioticelor Unele studii recente (Thomas, 2010) au eviden]iat competi]ia metabolic\ cu germenii patogeni, inhibi]ia transloc\rii bacteriene în intestin, produc]ia de bacteriocine, lansarea de semnale c\tre epiteliul intestinal [i sistemul imunitar în sensul modul\rii r\spunsurilor inflamatorii [i imunitare.

Probioticele pot produce neurotransmi]\tori, fiziologic întâlni]i în intestin, a c\ror ac]iune este de modificare a motricit\]ii [i sensibilit\]ii locale.

Exist\ [i probiotice care poten]eaz\ func]ia de barier\ a mucoasei intestinale prin stimularea expresiei produc]iei de mucin\, a sintezei de proteine de citoschelet, a înt\ririi jonc]iunilor intercelulare [i pe calea unor efecte indirecte rezultate din interac]iunea bacterie-mucoas\]esut limfoid (Thomas, 2010).

Unele probiotice au puternice efecte antiinflamatorii, f\r\ leg\tur\ cu capacitatea de a competi]iona alte bacterii, ceea ce a condus la evaluarea poten]ialului pozitiv în tratamentul bolii inflamatorii intestinale (Rachmilewitz, 2004) [i chiar al artritelor (Sheil, 2004).

Beneficiul probioticelor în tratamentul unor afec]iuni ale tubului digestiv Studiile observa]ionale sugereaz\ efecte benefice ale probioticelor în multe afec]iuni ale tractului digestiv [i anexelor. Dovezi clinice solide exist\ îns\ numai pentru diareile post-antibiotice [i provocate de rotavirusuri, pentru sindromul de intestin iritabil [i pentru boala inflamatorie intestinal\.

1. Boala inflamatorie intestinal\ Utilitatea probioticelor în acest complex patogen are la baz\ ipoteza conform c\reia microflora intestinal\ are un rol crucial în patogeneza afec]iunii (Sartor,2007). Rezultatele diferitelor studii au fost îns\ contradictorii. Probioticele par a fi utile în men]ierea perioadelor de

15

Lactobacillus remisiune în colita ulcerat\. Exist\ [i unele dovezi c\ probioticele sunt utile în inducerea remisiunii la pacien]ii cu colit\ ulcerat\ activ\ de gravitate u[oar\ spre medie. Într-un studiu pilot efectuat de Guslandi, 70.8% din pacien]ii cu colit\ ulcerat\ manifest\ clinic (u[or c\tre moderat) au intrat în remisiune clinic\ [i endoscopic\ dup\ 4 s\pt\mâni de tratament cu Saccharomyces boulardii.

Cele mai bune efecte ale tratamentului cu probiotice s-au ob]inut la pacien]ii cu colit\ ulcerat\, tratat\ prin colectomie total\ [i anastomioz\ ileoanal\, care au manifestat fenomene de inflama]ie la nivelul neo-rectului.

Un cocktail probiotic cu 8 tulpini diferite a avut ac]iune atât în preven]ia primar\ cât [i în cea secundar\. În a doua situa]ie, remisiunea la persoanele tratate cu probiotice a fost de 85%, fa]\ de 6%, la cei care au primit un placebo. Din p\cate nu au fost ob]inute efecte pozitive [i în tratarea formei acute sau în men]inerea remisiunii în cazul bolii Crohn.

2. Diareea cu rotavirusuri [i post-antibiotice Exist\ mai multe studii care au dovedit utilitatea probioticelor în diareea cu rotavirusuri, ele scurtând durata de evolu]ie a bolii.

De[i beneficii au fost citate [i în diareea turi[tilor [i în diareele postiradiere, review-uri critice recente au avertizat c\ entuziasmul exagerat este lipsit de fundamente [tiin]ifice (deVrese, 2007). Într-o meta-analiz\ a 9 studii controlate cu placebo, D’Souza (2002) sugereaz\ c\ unele bacterii probiotice (Saccharomyces boulardii, Lactobacillus acidophilus [i bulgaricus, Enterococcus faecium SF 68, Bifidobacterium longum [i L rhamnosus GG) au efecte consistente în prevenirea diareii post-antibiotice.

Un studiu randomizat a urm\rit efectele unor bacterii probiotice L casei, L bulgaricus [i Streptococcus thermophilus în prevenirea colo-

niz\rii cu Clostridium Difficile [i în diareile post-antibiotice, în rândurile unui grup popula]ional de vârst\ a treia care se trata cu antibiotice.

Administrarea probioticelor de dou\ ori în timpul tratamentului [i o s\pt\mân\ mai apoi a diminuat semnificativ apar]ia clostridiei [i inciden]a diareilor (Hickson, 2007).

Alte studii au dus la concluzii similare, îns\ deoacmadat\ nu s-a ajuns la recomandarea de rutin\ a administr\rii de probiotice în decursul tratamentul cu antibiotice, de[i datele experimentale ofer\ explica]ii clare ale modului în care flora probiotic\ ac]ioneaz\ în situa]ia de fa]\.

De exemplu, o proteaz\ produs\ de Saccharomyces poate digera toxinele A [i B produse prin proteoliza de Clostridium Difficile.

Probioticul poate bloca activarea de c\tre toxinele clostridiei a ERK 1 (kinaz\ reglat\ de semnale extracelulare) [i a 2 protein kinaze activate mitogen (MAP).

Poten]ialul folosirii probioticelor în afec]iunile de fa]\ este foarte mare, mai ales dup\ izolarea unu bacil comensal, Bacillus thuringiensis DPC 6431, cu o ac]iune foarte specific\ anti-Clostridium Difficile.

Importan]a men]inerii microbiotei normale, a perturb\rii [i refacerii ei în lupta împotriva afec]iunilor cauzate de Clostridium Diffcile este ilustrat\ [i de diferite rapoarte care indic\ eficacitatea tratamentului bolii recurente prin manevre de înlocuire a florei intestinale (Grehan, 2010).

3. Tulbur\ri func]ionale gastrointestinale De[i clasa de afec]iuni este extrem de frecvent\ [i sup\r\toare, sc\zând calitatea vie]ii pacien]ilor chiar dac\ nu pune în pericol propriu-zis via]a, tratamentele disponibile în acest moment sunt pu]ine [i cu eficien]\ redus\, de unde [i recursul frecvent la terapii alternative.

Cele mai multe studii legate de probiotice s-au f\cut în ceea ce prive[te efectele acestora în sindromul de intestin iritabil [i în constipa]ie.

Recent, s-a dovedit cu certitudine c\ sindromul de intestin iritabil poate fi indus de gastroenteritele bacteriene [i ca o modificare a calit\]ilor florei intestinale, ca [i o disfunc]ie imun\ pot sta la baza respectivului sindrom (Quigley, 2007).

Studiile efectuate înainte de anii 2000 au oferit rezultate greu de evaluat, pentru c\ au avut designuri foarte diferite, folosind doze [i tulpini microbiene probiotice diverse.

Exist\ mai multe studii care au dovedit utilitatea probioticelor în diareea cu rotavirusuri, ele scurtând durata de evolu]ie a bolii.” În ultimul deceniu, îns\, datele sunt cu mult mai consistente, microorganisme cum ar fi L rhamnosus GG, L plantarum, L acidophilus, L casei, cocktailul probiotic VSL#3 [i Bifidobacterium animalis u[urând simptomatologia individual\ din sindromul de intestin iritabil - balonarea, flatulen]a, constipa]ia. Doar câteva produse au fost cu adev\rat eficiente în u[urarea simptomatologiei dureroase [i a celei de ansamblu din afec]iunea în cauz\ (Nikfar, 2008, Hoveyda, 2009 etc).

Meta-analizele au ar\tat c\ probioticele au un efect pozitiv global, iar un review sistematic a ar\tat c\ un anume microroganism este deosebit de eficient: Bifidobacterium infantis 35624 (Brenner, 2009).

Totu[i datele au o valoare limitat\ [i asta din multiple cauze: boala în sine este extrem de heterogen\ în manifest\ri [i cauzalitate, probioticele au fost studiate în leg\tur\ cu una, maximum dou\ simptome, preparatele cu probiotice au fost extrem de diferite, tulpinile utilizate au fost diverse, pu]ine studii au avut o durat\ mare, chiar dac\ afec]iunea în sine este una de durat\, etc

De remarcat c\ exist\ studii care ofer\ date promi]\toare referitoare la folosirea de Bifidobacterium lactis DN-173010, în rela]ie cu ameliorarea balon\rii [i a constipa]iei (Guyonnet, 2007) la pacien]ii cu intestin iritabil. Bacteria accelereaz\ tranzitul colonic [i reduce distensia abdominal\.

Problemele de siguran]\ ridicate de produsele probiotice Speciile probiotice sunt utilizate de milioane de oameni s\n\to[i [i bolnavi de ani întregi, cu toate acestea r\spunsurile referitoare la siguran]a folosirii lor sunt foarte succinte.

Un review din 2006 (Boyle et al.) a concuzionat c\ de[i siguran]a probioticelor este, per total, foarte mare, ele trebuie utilizate cu aten]ie la pacien]ii imunodeficitari [i la nou n\scu]ii prematuri.

Exist\ studii care au eviden]iat apari]ia de abcese [i endocardite legat de folosirea de probiotice, chiar dac\ prezen]a bacteriei probiotice la locul infec]iei a fost, cel mai probabil, rezultatul unei contamin\ri involuntare [i nu o cauz\ a îmboln\virii.

Teama c\ bacteriile probiotice s-ar putea transloca determinând infec]ii sistemice s-a dovedit nefondat\, chiar [i la pacien]ii cu intestin iritabil, la care bariera intestinal\ este de cele mai multe ori par]ial compromis\.

Datele disponibile în acest moment sunt totu[i limitate când ne referim la metodele folosite pentru identificarera organsimelor probiotice sau a poten]ialului lor eventual de a-[i transfera unele propriet\]i, de exemplu, rezisten]a la antibiotice.

R\mâne ca în anii urm\tori, microbiologia molecular\ s\ analizeze mai atent astfel de aspecte [i s\ ofere date precise care s\ ne permit\ (sau nu) s\ folosim produse probiotice într-o diveristate de afec]iuni unde acestea [i-au dovedit sau î[i vor dovedi, în studii viitoare, eficien]a.

16

harta SNMF

PROFIL ORGANIZAŢIONAL

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 13 DECEMBRIE 2011

Boto[ani

Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familie Boto[ani Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familie Boto[ani a func]ionat [i înainte, dar s-a reorganizat [i a reînceput s\ culeag\ adeziunile medicilor de familie începând cu 2003. Organiza]ia a avut atunci [i o premier\ na]ional\, fiind prima organiza]ie a medicilor de familie care a creat [i sus]inut un site propriu.

Dr. Adrian Grom Ca la orice început a fost mai greu, lipsa posibilit\]ilor de comunicare, lipsa unui sediu al asocia]iei, precum [i lipsa de încredere a colegilor fiind principalele obstacole. Toate [iau pus amprenta asupra num\rului de membri ini]ial, care a fost de doar 44. În timp, num\rul colegilor care au aderat la asocia]ie a crescut pân\ la 136, încet [i cu fluctua]ii.

Acest lucru a fost posibil datorit\ activit\]ii asocia]iei, pe m\sur\ ce s-au convins c\ sunt reprezenta]i în fa]a autorit\]ilor locale, c\ li se ap\r\ drepturile [i le sunt sus]inute interesele. Cre[terea încrederii în capacitatea asocia]iei de a fi atât scut cât [i sabie i-a f\cut pe medicii de familie din jude] s\ adere la asocia]ie [i s\ participe la via]a organiza]ional\.

Ne pare r\u pentru pacien]i, dar cred c\ este cazul s\ în]eleag\ [i ei c\ noi nu putem s\ ne desf\[ur\m o activitate corespunz\toare pentru ei atât timp cât nu avem fonduri necesare cu care s\ ne sus]inem activitatea”, a precizat Paul {erban

Structura Asocia]iei Jude]ene a Medicilor de Familie Boto[ani Pre[edinte Dr. Paul {erban Vicepre[edin]i Dr. Ligia Andra[cu Dr. Romica Co[ovanu Dr. Doru Culicianu Secretar (interimar) Dr. Katalin {erban Trezorier Dr. Carmen Strateanu ~n timp, Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familie Boto[ani a reu[it s\ ob]in\ o bun\ colaborare cu Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\tate [i cu Direc]ia de S\n\tate Public\. Colaborarea se manifest\ atât la nivelul conducerii institu]iilor, dar [i la nivelul institu]iilor ca atare, medicii de familie c\p\tând posibilitatea de a colabora f\r\ probleme cu cele dou\ institu]ii.

Colegiul Jude]ean al Medicilor a fost mereu prezent al\turi de Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familie Boto[ani, având membri din rândul medicilor de familie, chiar dac\ nu în num\r majoritar, îns\, împreun\ s-a [tiut cum s\ se canalizeze discu]iile, astfel încât rezultatele finale s\ fie favorabile medicilor de familie din jude]. Un alt punct excelent de colaborare îl constituie existen]a unui sediu al colegiului, sediu unde medicii de familie boto[\neni organizeaz\ lunar sau mai des întâlniri între ei sau cu colegii de alte specialit\]i, unde organizeaz\ simpozioane pe teme medicale sau afl\ informa]ii de ultim\ or\ privind legisla]ia sau alte nout\]i importante pentru activitatea lor.

Scrisoare deschis\ a AJMF Boto[ani Asocia]ia Jude]ean\ a Medicilor de Familie Boto[ani a putut s\ protejeze colegii de diferite conflicte, comisiile paritare au discutat problemele tuturor celor implica]i [i a existat o discu]ie prealabil\ cu cel pu]in unul din membrii boardului [i conducerea celor dou\ institu]ii, atunci când au fost anumite probleme juridice sau de posibil conflict între autorit\]i [i medici. Toate acestea au fost discutate, negociate [i, împreun\, s-au g\sit c\ile corespunz\toare de rezolvare a acestora.

„Consider\m ca toate acestea au umplut paharul r\bd\rii [i al în]elegerii noastre [i credem c\ ar fi cazul s\ v\ revizui]i atitudinea fa]\ de aceast\ categorie profesional\, cea a medicilor, în general, [i a medicilor de familie, în special, s\ lua]i m\surile care se impun, prin retragerea tuturor acestor acte legislative [i revizuirea lor [i s\ ]ine]i cont de faptul c\, o rela]ie contractual\ se bazeaz\ pe respect reciproc [i colaborare, nicidecum pe o rela]ie de subjugare, înjosire, desconsiderare [i dispre] fa]\ de calitatea uman\ [i cea profesional\ a medicilor”.

Rela]ia cu presa local\ e un atu important al Asocia]iei Jude]ene a Medicilor de Familie Boto[ani, fiind o rela]ie foarte bun\, construit\ în timp. Astfel exist\ o leg\tur\ permanent\ prin interviuri, emisiuni televizate, atât cu tem\ pur medical\, cât [i cu teme legate de activitatea medicilor de familie. De multe ori emisiunile sunt interactive, cu încurajarea particip\rii telespectatorilor la emisiune pentru a crea o leg\tur\ mai bun\ [i o imagine excelent\ în rândul popula]iei.

Proiectele de viitor ale asocia]iei sunt numeroase [i au r\d\cini în prezent. Astfel reu[ita în alegerile la colegiul jude]ean va aduce o implicare mai mare a asocia]iei în proiecte

legate de educa]ia medical\ continu\ [i nu numai. Astfel, se dore[te ca împreun\ cu colegiul jude]ean s\ se creeze un site pe care to]i colegii s\ g\seasc\ informa]ii utile despre creditarea EMC, dar [i leg\turi c\tre diversele portaluri de educa]ie medical\ online. De asemenea, Asocia]ia dore[te s\ se implice în diverse proiecte zonale prin promovarea lor în rândul colegilor [i sus]inerea medicilor de familie în accesarea acestor proiecte. Începând cu proiectul E-Cord [i trecând prin instruirea în urgen]e medico-chirurgicale (cu prioritate pentru cei care activeaz\ în centrele de permanen]\) [i terminând cu diverse proiecte cu fonduri europene.