mf - Nr. 7

p u b l i ca ț i e e d i t a t ă s u b p a t ro n a j u l societății naționale de medicină d e fa m i l i e /m e d i c i n ă g e n e ra l ă Dr Călin Bumbuluţ Dr Vasile Blaga

pag. 16

Profil organizaţional:

NR.7 MAI 2011

Asociaţia Medicilor de Familie Satu Mare

EXEMPLAR GRATUIT

„Nu e normal ca medicii de familie să subvenționeze statul“ Interviu cu dr. Dr. Paul Șerban, consilier al ministrului Sănătăţii Cseke Attila Interviu realizat de

Dana Boroeanu

pag.10

Management

Impactul marketingului online asupra medicilor de familie Un studiu realizat GfK Healthcare România şi-a propus să afle în ce măsură folosesc medicii de familie din mediul urban internetul în viaţa lor profesională. Rezultatele analizei derulate în România au fost completate cu câteva date din Ungaria şi Polonia.

pag. 5

Este medic de ţară, s-a luat la trântă cu sistemul dând Ministerul Sănătăţii în judecată. Şi l-a învins, reprezentându-se singur în instanţă. Este profund ataşat de meseria sa şi de câteva luni este consilier al ministrului Cseke Attila.

Dr. Paul Şerban are idei clare şi ştie ce ar trebui făcut pentru ca lucrurile să funcţioneze în medicina de familie.”

Legislaţie

Noutate fiscală: eşalonarea la plată a datoriilor unui CMI Este cunoscut faptul că perioada de criză economico-financiară a adus majorităţii contribuabililor numeroase dificultăţi financiare, implicit creşterea semnificativă a volumului arieratelor către stat.

Ca urmare a acestei stări de fapt, dar şi la recomandarea Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a aprobat în regim de urgenţă măsuri menite să instituie posibilitatea acordării de înlesniri pentru contribuabili, la plata anumitor obligaţii către stat.

pag. 6

Puls SNMF

Servicii de asigurări pentru sănătate în Uniunea Europeană Anul 2011 ar putea fi considerat momentul de pornire al unei noi reforme în sistemul medico-sanitar românesc. Se preconizează apariţia cardului de asigurat, dezvoltarea sistemului informatic sanitar, de asemenea se au în vedere reglementări ale statutului de persoană asigurată..

pag. 8

Parteneri:

Timișoara (16.02 - 17.02) Tg. Mureș (15.03 - 16.03) Iași (12.04 - 13.04 ) București (5.05 - 6.05) Bacău (17.05 - 18.05) • Constanța (14.06 - 15.06) Pitești (20.09 - 21.09) Oradea (25.10 - 26.10) Baia Mare (8.11 - 9.11) Sibiu (22.11 - 23.11)

Constanța 14 - 15.06.2011

Organizator:

Sub patronajul:

Partener media:

info update

Dana Boroeanu

EDITORIAL

Forum Euripa, la Sinaia

Înaintea ultimului gong

Participanții au avut ocazia să-și actualizeze cunoștințele și practicile utile în interesul pacienților.”

P

este câteva săptămâni expiră perioada de respiro pe care şi-au acordat-o autorităţile din sănătate şi medicii de familie pentru a putea ajunge la un acord în ceea ce priveşte Contractul – Cadru cu normele lui, legislaţia referitoare la centrele de permanenţă, dar şi informatizarea cabinetelor. Perioadă scursă se pare în zadar, pentru că medicii de familie prin vocea preşedinţilor SNMF, dr. Rodica Tănăsescu, şi FNPMF, dr. Doina Mihăilă, îşi reafirmă intenţia de a nu semna Co-Ca sub forma propusă de CNAS şi Ministerul Sănătăţii.

Este poate pentru prima dată când medicii de familie dau dovadă de coeziune în marea lor majoritate. Situaţia este atât de gravă încât perspectiva falimentului este mai puternică decât nesiguranţa indusă de lipsa unui parteneriat cu CNAS. Acuzaţiile de santaj curg şi de o parte şi de alta, medicii de familie incriminând Casa Naţională de Asigurări de Sănătate că adoptă ca de obicei o poziţie de forţă în negocieri, iar CNAS considerând că solicitările specialiştilor MF nu sunt rezonabile.

Subfinanţarea cronică a multor domenii, dar mai ales a Sănătăţii, impune măsuri de reajustare a cheltuielilor publice, măsuri puse de autorităţile române pe seama cerinţelor impuse de Fondul Monetar Internaţional.

Degeaba neagă Jeffrey Frank, şeful misiunii Fondului, că instituţia internaţională nu a impus nimic şi că măsurile sunt iniţiativa Executivului român, aruncând astfel pisica înapoi peste gard, un lucru este sigur: nu sunt bani!

Dar medicii de familie nu se plâng numai că noul Contract Cadru este unul multi-anual în lipsa predictibilităţii financiare, că schimbă raportul plata per capita/per serviciu, că încearcă transferul plafonului la cabinet sau că urmăreşte modificarea criteriilor de acordare a sporurilor de rural ci şi de faptul că vor avea de ales între malpraxis şi ilegalitate.

Se plâng şi că CNAS îşi doreşte informatizarea raportărilor, dar pe investiţia făcută de cabinete, iar controversatul articol 141 dă, în opinia lor, dimensiunea şi importanţa pe care o are medicina de familie în viziunea autorităţilor sanitare române.

NAS şi MS cred că orice medic de altă specialitate poate prelua prin reconversie profesională activitatea MF, ignorând faptul că pentru a se pregăti ca medic de familie, un absolvent trece printr-un rezidenţiat şi traversează anumite trepte necesare în desăvârşirea pregătirii profesionale.

Acum însă un lucru este cert, de data aceasta medicii de familie nu mai doresc să cedeze, ca nici într-un an ei se arată decişi să-şi apere deopotrivă profesia şi pacienţii.

Nu cer decât condiţii rezonabile pentru a-şi desfăşura activitatea.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

Dr. Simona Schnelbach, Preşedintele SMG/MF Prahova

Societatea de Medicină Generală/ Medicină de Familie Prahova, în colaborare cu SNMF a organizat în perioada 12 -14 mai 2011, la Sinaia, Conferinţa Naţională de Medicina de Familie cu tema „Cercetare şi calitate în medicina rurală”. În paralel cu lucrările conferinţei s-au desfăşurat Forumul Internaţional Euripa, organizaţie profesională care se axează exclusiv pe medicina rurală.

Comitetul ştiinţific a fost format din prof dr. Vasile Astărăstoae şi prof. dr. Dumitru Matei, preşedinţii conferinţei fiind Dr. Simona

Schnelbach preşedintele SMG/MF Prahova şi Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele SNMF. Printre temele susţinute atât de medici români cât şi străini, s-au numărat: n Prima linie în urgenţele cardiovasculare în rural n Monitorizarea bolilor cronice n Conduita de urgenţă în afecţiunile pediatrice n Urmărirea gravidei şi lăuzei n Managementul cabinetului MF în rural Conferinţa este creditată EMC de către Colegiul Medicilor din România.

n r.7

mai

2011

Medici angajaţi fără rezidenţiat Ministerul Sănătăţii a stabilit competenţele tinerilor medici care se vor putea angaja într-o unitate sanitară, chiar dacă nu au promovat concursul de Rezidenţiat.

Conform propunerii Ministerului Sănătăţii, medicii cu competenţe limitate vor putea fi încadraţi în unităţi sanitare publice şi private, precum şi în cabinetele medicilor de familie, cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată sau nedeterminată, după caz.

Aceştia, însă, nu vor avea dreptul de a intra în relaţie contractuală directă cu casele de asigurări de sănătate, nu vor putea fi încadraţi în serviciile de ambulanţă şi nici nu au drept la parafă cu cod.

Printre activităţile pe care le va

putea desfăşura un absolvent angajat într-o unitate sanitară se numără: a) examinarea şi triajul pacienţilor; b) întocmirea şi completarea fişei de observaţie la internare; c) informarea pacientului cu privire la particularităţile bolii şi terapia recomandată, respectând indicaţiile medicului supraveghetor; d) însoţirea pacientului la investigaţiile prescrise şi informarea acestuia asupra procedurilor respective şi necesitatea efectuării acestora; e) urmărirea evoluţiei pacienţilor aflaţi la tratament; f) aducerea la cunoştinţa medicului supraveghetor a evoluţiei curente a pacienţilor aflaţi la tratament.

X-Pressol® Nebivolol 5 mg

Descoperire

O nouă moleculă vs. cancerul de sân Roche a anunţat rezultatele primului studiu randomizat, de faza II, cunoscut sub numele de TDM4450g, cu trastuzumab emtansine (T-DM1) în cancerul de sân metastatic HER2-pozitiv.

Analiza făcută a comparat monoterapia cu această nouă moleculă cu Herceptin (trastuzumab), în combinaţie cu chimioterapie (docetaxel), la pacienţii netrataţi anterior.

Datele din studiul TDM4450g vor fi prezentate în cadrul unui congres medical viitor. O analiză preliminară a acestui studiu prezentată în cadrul celei de-a 35-a ediţii a Congresului Societăţtii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) în 20101 a arătat rezultate încurajatoate în ceea ce priveşte reducerea dimensiunilor tumorii la pacienţii care au fost urmăriţi timp de cel puţin 4 luni.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor şef-adjunct:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Forma farmaceutică: comprimate rotunde, biconvexe, de culoare albă, prevăzute pe o faţă cu 2 linii perpendiculare, care pot fi divizate în 4 părți egale.

Indicații și mod de administrare: n Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. ¸ Doza recomandată este de un comprimat (5 mg) zilnic, preferabil la aceeaşi oră. Efectul de reducere a presiunii arteriale se instalează după 1 - 2 săptămâni de tratament. n Tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare şi moderate, în plus faţă de terapiile standard, la pacienţii cu vârsta de 70 ani sau peste. ¸ Tratamentul se începe cu o doză de 1,25 mg nebivolol și se ajustează progresiv, la intervale de 1-2 săptămâni, în funcţie de tolerabilitatea pacientului, crescând la 2,5 mg nebivolol o dată pe zi, apoi la 5 mg o dată pe zi şi apoi la 10 mg o dată pe zi, doza maximă recomandată.

Forma de prezentare: Cutii cu 30 de comprimate.

Perioada de valabilitate: 3 ani

Colaboratori permanenți:

r. Mihaela Cârmaciu SMR UK, D Dr. Victor Daniel Ionescu, Dr. Răzvan Miftode, Dr. Adrian Grom, Dana Boroeanu

Secretar general de redacție:

Laura Mancaş mancas.laura@pbsolutions.ro

Specialist relații publice:

Ioana Toma ioana.toma@pbsolutions.ro

Reorganizare

Numire

Spitalul Caritas devine cămin de bătrâni

noul director al MSD Balkan Region

Spitalul Clinic Caritas din Capitală va fi transformat în cămin pentru bătrâni, iar personalul medical al unităţii urmează să fie transferat la alte trei spitale din Bucureşti, care vor fi reorganizate, potrivit unor proiecte de hotărâre ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

“Cadrele medicale care şi-au desfăşurat activitatea până în prezent la Caritas vor fi transferate la Spitalului Clinic de Nefrologie ‘Carol Davila’, Spitalului Clinic ‘Prof.Dr. Theodor Burghele şi Spitalul Clinic ‘Nicolae Malaxa’. Niciun cadru medical nu va fi dat afară sau va rămâne fără loc de muncă din cauza reprofilării spitalului Caritas”, a declarat, pentru NewsIn, directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, dr. Marius Savu.

MSD a numit-o pe Agata Jakoncic, fost Country Manager al MSD Ro­ mânia, în poziția de director regional al MSD în regiunea balcanică. Din noua funcție regională, Jakoncic va coordona subsidiarele din România, Bulgaria, Macedonia, Kosovo, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Slovenia, Croația și Albania. În România, Agata Jakoncic a coordonat integrarea operaţiunilor MSD cu cele ale Schering-Plough, după achiziţia globală a celei din urmă de către Merck & Co. În timpul în care Agata Jakincic a fost la conducere, Merck a devenit una dintre cele mai importante companii farmaceutice de pe piaţa locală. D-na. Jakoncic a fost numită în funcția de Country Manager al MSD România în octombrie 2007, după o scurtă perioadă în care a ocupat poziția de Country Manager al MSD Lituania.

Director executiv:

Events Manager:

Pre-press/Tipar:

Art director/DTP:

Asistent Director executiv:

Publicație lunară editată de:

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro ing. Sebastian Bob

Foto:

Cristi Chivu, Dreamstime

Advertising Sales Manager: Georgiana Gioabă georgiana.gioaba@ pbsolutions.ro

Gabriel Caramalău gabriel.caramalau@pbsolutions.ro Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Referent marketing:

Simona Dumitrescu simona.dumitrescu@pbsolutions.ro

Abonamente

abonamentemf@pbsolutions.ro

Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, București Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27

Această publicație este destinată specialiștilor de medicina familiei și celor care lucrează în domeniul medical și farmaceutic.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.7

ANTIDIABETIC

Lixisenatida reduce nivelul HbA1c Sanofi-aventis a anunţat recent că lixisenatida, un agonist al receptorilor GLP-1 administrat o dată pe zi, aflat în etapa de dezvoltare pentru tratamentul pacienţilor cu diabet de tip 2, a atins obiectivul principal de eficacitate. Aceasta reduce semnificativ nivelul HbA1c şi îmbunătăţeşte controlul glicemiei faţă de nivelul iniţial, comparativ cu placebo.

Raport

mai

2011

Serviciile de psihiatrie la dispoziţia medicilor de familie din UK O mare parte a pacienţilor care intră în cabinetul unui GP suferă de afecţiuni psihiatrice, însă o mare parte din această categorie nu necesită intervenţia medicilor specialişti psihiatri, ci beneficiază de ajutorul acordat chiar de medicul de familie.

Dr. Claudiu Cârmaciu,

Consultant Psychiatrist, Chelmsford, Essex

Dr. Mihaela Cârmaciu,

GP Principal, Chelmsford, Essex

619 milioane euro, pe artrita reumatoidă Raportul Organizaţiei Work Foundation, UK, cu privire la impactul afectiunilor musculoscheletale asupra forţei de muncă din 26 de ţări europene, printre care şi România a condus la o serie de concluzii, printre care: n 22% din zilele de absenţă de la lucru. n 42% dintre angajaţii români acuză anual dureri de spate ca urmare a condiţiilor de muncă, una dintre cele mai mari rate între ţările europene. n 143.000 dintre români suferă de artrită reumatoidă, costurile anuale sunt estimate la cca 619 milioane euro.

info update

D

in acest motiv, în perioada de training, viitorii medici de familie petrec o perioadă de cel puţin patru luni în specialitatea de psihiatrie generală a adultului. Unii medici de familie îşi aleg psihiatria ca un domeniu special de interes şi petrec în acest training o perioadă mai lungă, iar ulterior obţin statutul de medic aprobat în cadrul Mental Health Act (cu expertiză specială în diagnosticarea şi tratarea pacienţilor bolnavi psihic).

Aceşti medici participă deseori la

consultarea pacienţilor care refuză internarea benevolă în spital, proces la care sunt necesari doi medici şi un lucrător social, iar cel puţin unul dintre cei doi medici trebuie să posede o astfel de acreditare sub auspiciile Actului de Sănătate Mentală (Mental Health Act).

Dacă pacienţii care se prezintă la medicul de familie suferă de o afecţiune ce depăşeşte competenţele acestuia sau pacientul necesită spitalizare sau tratament psihiatric intensiv la

domiciliu sau poate o intervenţie psihoterapeutică, la dispoziţia medicului de familie se găseşte o reţea de servicii psihiatrice.

Majoritatea personalului din sistemul britanic de sănătate mentală lucrează în cadrul sistemului naţional de sănătate (National Health Service), care este al doilea angajator guvernamental, considerând numărul de salariaţi, din întreaga lume, fiind întrecut doar de armata chineză. NHS oferă gratuit tratament psihiatric de

În mod obişnuit, înainte de a apela la ajutorul specialiştilor în psihiatrie, medicul de familie britanic iniţiază tratament medicamentos şi urmăreşte evoluţia iniţială a pacientului pentru afecţiuni minore şi medii, ca de exemplu depresia care nu e severă, tulburările de anxietate, stările de stres şi tulburările de personalitate. Cea mai mare parte a acestor pacienţi nu vor necesita niciodată intervenţia serviciilor psihiatrice de specialitate.

specialitate atât medicamentos cât şi psihologic, în spitale şi în ambulatoriu. Într-o măsură mai mică contribuie sistemul psihiatric privat, constând în principal din unităţi spitaliceşti cu pături şi aşa numite day-hospitals (spitale de zi) fără paturi, unde li se administrează pacienţilor procedee psihoterapeutice individuale sau în grup. O mare diferenţă între cele două sisteme, de stat şi privat, este reprezentată de lipsa din sistemul privat a unor echipe de sănătate mintală comunitare (community mental health teams, CMHT). Un al treilea sector, pe lângă cel de stat şi privat, este reprezentat de organizaţii voluntare, în general de natură caritabilă, şi grupuri de întrajutorare ale pacienţilor (self help groups). În sectorul psihiatric non-guvernamental se găsesc şi o mulţime de agenţii care acordă servicii de counselling şi psihoterapie.

(continuare în numărul următor)

eveniment

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.7

mai

2011

Medical Forum Iaşi Pentru două zile, Medical Forum a reunit peste 300 de specialişti de Medicina Familiei.

O

rganizat pentru al treilea an la Iaşi, Medical Forum a reunit peste 300 de medici de familie.

Timp de două zile, participanţi au avut prilejul să asculte expunerile reprezentanţilor de marcă ai Societăţii Naţionale de Medicina

Familiei, ai Asociaţiei patronale a MF, precum şi ale cadrelor uni­ versitare de prestigiu din Facultatea de Medicină, UMF „Gr. T. Popa”, Iaşi. Temele aflate în dezbatere au abordat problematici importante pentru întreg sistemul de medicină primară privitoare la Co-Ca 2011-2012, dar şi aspecte ce ţin de

activitatea clinică a specialistului MF. Organizate sub auspiciile Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, lucrările conferinţei au fost moderate de preşedintele SNMF, dr. Rodica Tănăsescu.

Pentru 2011 caravana Medical Forum va mai ajunge la Bucureşti, Bacău, Constanţa,

Piteşti, Oradea, Baia Mare, Sibiu.

Participanţii au beneficiat de expuneri şi standuri ale producă­torilor şi distribuitorilor de medica­ mente prezenţi la manifestare: Bayer Schering Pharma, Johnson&Johnson, Zentiva, Leo Pharma, Merck, GlaxoSmithKline, Romastru, Verbatim.

Organizator

Partener principal

1

2

3

4

5

Parteneri

Stand Bayer 6

7

8

Stand Johnson & Johnson

9

10

11

Stand Zentiva

12

13

14 Stand Merck

Sub patronajul

Parteneri media 15

16

1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei – “Deschidere forum” “Contractul cadru în 2011 – cer înnorat sau furtună?” „Xamiol – tratamentul de primă linie în psoriazisul scalpului” „Centre de permanenţă” „Ce facem? Mă­- suri de protest propuse” “Comunicat de presă” „SNMF lansează prima platformă de e-learning pentru medicii de familie” “Cerinţe minime – nu ne referim doar la finanţare ci la legislaţia nou apărută” „Informatizarea şi cardul... o afacere pe banii noştri...”

2. Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE, Preşedinte, Colegiul Medicilor din România - “Cuvânt de bun venit” 3. Prof. dr. Doina AZOICĂI, Decan, Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie

17

“Gr. T. Popa” Iaşi - “Cuvânt din partea UMF” 4. Dr. Anca DELEANU, Preşedinte, Societatea Naţională de Me­dicina Familiei filiala Iaşi - “Cuvânt de bun venit” 5. Asist. drd. Mioara MATEI, Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi - “Epidemiologia dure­rii” 6. Dr. Manuela TUDOR - CHC Manager Merck România – “Noutatea conceptului de activare a sănătăţii” 7. Conf. dr. Valentin AMBARUS, Şef Clinica de Medicină Internă II, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi – „Introducere în Trombembolismul Venos” 8. Dr. Adrian GROM, Vicepreşedinte, Societatea Naţională de Me­dicina Familiei filiala Vaslui – “Colabo-

Stand GSK

rarea medic de familie - CNAS” 9. Conf. dr. Florin MITU, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi – „Aspirin 100 mg - alegerea de primă intenţie în prevenţia cardiovasculară” 10. Lucian Laurenţiu INDREI , Director Adjunct, Direcţia de Sănătate Publică Iaşi 11. Dr. Iulian ŞERBAN, Preşedinte – Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi 12. Dr. Oana DONEA, medic primar oncolog cu supraspecializare în îngrijire paliativă, Asociaţia pentru Servicii Mobile de Îngrijire Paliativă – “Împreună în lupta împotriva durerii” 13. Dr. Cristina BARBU, Societatea Naţională de

Medicina Familiei filiala Iaşi – „Educaţia Medicală Continuă, încotro?”

14. Dr. Răzvan BOSINCEANU – “Siguranţa în administrare a paracetamolului la copil” 15. Dr. Răzvan MIFTODE, Vicepreşedinte, Soci­etatea Naţională de Medicina Familiei filiala Iaşi – „Definiţia Europeană a Medicinei de Familie – actualitate şi perenitate” 16. Ş.L. dr. Elena REZUS, Şef Clinica Reuma­tologie, Spitalul de Recuperare Iaşi – „Aspecte terapeutice în artroză” 17. Conf. dr. Ioana GRIGORAŞ, medic specialist ATI Spitalul Judeţean Iaşi – “Infecţiile respiratorii - de la rezistenţă bacteriană la succes terapeutic”

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

management

2011

Impactul marketingului online asupra medicilor de familie

5

EFICIENTIZARE

NEWSLETTERELE – O MODALITATE DE COMUNICARE EFICACE

95% dintre medicii de familie români din oraşele cu peste 50.000 de locuitori afirmă că utilizează Internetul, iar aproape trei sferturi dintre aceştia spun că îl accesează zilnic sau aproape zilnic.

Dana Boroeanu

top trei surse care le furnizează informaţii şi le influenţează obiceiurile profesionale, alături de conferinţe/simpozioane şi presa scrisă de specialitate.

U

n studiu realizat GfK Healthcare România şi-a propus să afle în ce măsură folosesc medicii de familie din mediul urban internetul în viaţa lor profesională. Rezultatele analizei derulate în România au fost completate cu câteva date din Ungaria şi Polonia, pentru a îmbogăţi perspectiva asupra acestui subiect.

Cât de mult influenţează Internetul obiceiurile profesionale ale medicilor?

Un posibil răspuns îl furnizează un studiu derulat în Polonia având ca

72% dintre medicii de familie din mediul urban folosesc aproape zilnic Internetul.

Medicii de familie români din oraşe au acces la Internet

target medici cu diferite specializări, inclusiv medici de familie. Medicii polonezi plasează Internetul în

Internetul se accesează doar într-o proporţie foarte mică în altă parte decât acasă sau la cabinet, ceea ce ne indică încă o penetrare scăzută a Internetului mobil sau a dispozitivelor inteligente (iPhone, PDA etc.) în rândul medicilor de familie”, spune Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK Healthcare România.

79% dintre medicii de familie români participanţi la cercetare consideră că Internetul este un instrument din ce în ce mai util în activitatea medicală, iar 55% îl utilizează pentru a se informa referitor la ultimele noutăţi din domeniul medical.

83% dintre medicii de familie români din oraşele medii şi mari au acces la Internet în cabinet, dar cu toate astea cel mai frecvent accesează Internetul acasă (72%) și doar 59% dintre medicii de familie intervievaţi accesează Internetul şi în cabinet.

Principalele activităţi derulate online de către medicii de familie români din urban, deja familiarizaţi cu Internetul, nu diferă semnificativ de cele ale colegilor lor din ţările vecine: peste 80% se documentează

online în scop profesional, îşi verifică adresa de mail şi accesează prin Internet diverse aplicaţii obligatorii în activitatea medicului.

Pentru o bună parte dintre aceştia: documentarea în scop profesional (69%), verificarea adresei de mail (49%) şi accesarea diverselor aplicaţii obligatorii în activitatea medicului (47%) sunt principalele activităţi derulate online.

Pe de altă parte însă doar 28% dintre medicii de familie români din urban utilizează forumurile medicale pentru a discuta cu alţi medici pe anumite subiecte de interes medical, restul fiind mai rezervaţi sau nefamiliarizaţi cu această modalitate de colaborare. În schimb, în ţările vecine, 55% dintre medici caută sau schimbă informaţii pe forumurile online.

Trimiterea informaţiilor despre medicamente prin Internet este o modalitate des întâlnită în Polonia. Aproximativ jumătate dintre medicii polonezi spun că au primit newslettere periodice cu informaţii despre medicamente.

Mai mult, percepţia medicilor unguri asupra buletinelor informative este una favorabilă, susţinută de anumite beneficii pe care aceşti medici le asociază newsletterelor: • flexibilitate - medicii le pot citi când doresc • timp câştigat - o modalitate rapidă de a fi la curent cu noutăţile • informaţie de calitate - medicii pot să studieze în detaliu problemele care îi interesează • suport - pot accentua şi completa mesajele transmise de reprezentanţii medicali • interactivitate – newsletterele pot conecta medicul la discuţiile de pe forumuri

LA MASA DISCUŢIILOR: top managementul companiilor farmaceutice și autorităţile din România.

8 - 9 iunie 2011, Hotel JW Marriott Bucureşti

Autorităţile în dialog cu top managementul companiilor pentru deblocarea pieţei farmaceutice Forumul Industriei Farmaceutice în cifre

2 15 5 200 3

zile de dezbateri ale subiectelor fierbinţi privind industria farmaceutică - abordări comparative România vs. alte ţări din UE High level speakers din industria pharma, decidenţi guvernamentali, economişti, finanţişti experţi externi

prelegeri hot–topics oferite de personalităţi în domeniu + participanţi – top managementul marilor companii farmaceutice, responsabili guvernamentali, analişti economici, specialişti in prognoză

ore dedicate întâlnirilor one-to-one , networking, coffee breaks, lunches, cocktail

Fi prezent pentru a dezbate alături de autorităţi teme precum: • Mecanisme de calcul și modele de compensare a medicamentelor • Clawback-ul românesc / • Termenele de rambursare • Inovativ vs generic / • Exportul paralel PARTENERI

Înregistrează-te pe:

www.forumpharma.ro

PARTENERI MEDIA

SPONSORI

6

legislație

LEGEA LA ZI

Scurte consideraţii privind reglementarea înfiinţării şi organizării centrelor de permanenţă Dan Gîdiuţă Consilier juridic www.medicalex.ro – Cartea cabinetului medical

Lipsă de diligenţă (?!)

Elaborarea acestei ordonanţe ar fi trebuit precedată, dată fiind importanţa şi complexitatea domeniului abordat, de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din domeniu, precum şi a reglementărilor similare din legislaţia străină, în special a ţărilor Uniunii Europene.

Mai mult, în activitatea de documentare se impunea examinarea practicii Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.

Nu ştim dacă aceste criterii s-au respectat în redactarea actului normativ. Ce ştim este că, cel puţin în cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, libertatea de asociere face obiectul articolului 1 pct.1, în care se prevede expres: “orice persoană are dreptul la liberatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere (….)”

N R.7

MAI

2011

Noutate fiscală: eşalonarea la plată a datoriilor unui CMI Este cunoscut faptul că perioada de criză economico-financiară a adus majorităţii contribuabililor numeroase dificultăţi financiare, implicit creşterea semnificativă a volumului arieratelor către stat.

Dan Gîdiuţă Consilier juridic www.medicalex.ro Cartea cabinetului medical

Ca urmare a acestei stări de fapt, dar şi la recomandarea Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a aprobat în regim de urgenţă măsuri menite să instituie posibilitatea acordării de înlesniri pentru contribuabili, la plata anumitor obligaţii către stat, înlesniri acordate sub forma eşalonărilor la plată. Cadrul legal al acestei reglementări este dat de Ordonanţa de urgenţă nr.

29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1853/2011pentru aprobarea procedurii de aplicare a dispoziţiilor acestei ordonanţe.

Obiectul eşalonării.

Regula. Eşalonarea la plată se acordă de către organele fiscale, pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, înscrise în certificatul de atestare fiscală.

Lege fără norme ?!

Modificările aduse Legii nr.

263/2004 prin Ordonanţa Guvernului fac trimitere la “normele de aplicare” dar nu identifică autoritatea care va elabora aceste norme! Mai mult, textul ordonanţei nu stabileşte termenul de elaborare a acestor norme şi nici data intrării lor în vigoare, încălcându-se astfel regulile de conţinut adecvate unui act normativ. În acest context, ne întrebăm: cine îşi va asuma aplicarea acestor norme juridice şi în ce temei?

Modificarea anterioară adusă Legii 263/2004 a fost realizată tot de către executiv, prin Ordonanţa Guvernului nr.11/2008. Reglementarea din urmă cu trei ani prevedea în art. IV că “în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative elaborează şi aprobă prin ordin comun, cu avizul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi cu consultarea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Însă aceste norme nu mai sunt in vigoare, efectele Ordonantei Guvernului nr. 11/2008 încetând ca urmare a faptului că, la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2008, respectiv ordonanţă nu a fost înaintată spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative şi art. 115 alin. 3 din Constituţia României.

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

Excepţii. Eşalonarea la plată nu se acordă pentru anumite obligaţii fiscale expres şi limitativ prevăzute de cadrul legal, respectiv pentru: 1. obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500; 2. obligaţiile fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul acestei reglementări, care şi-a pierdut valabilitatea; 3. obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală; 4. obligaţiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 116 din Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/ de plată de la buget; Comentariu: textul legal invocat vizează obligaţiile fiscale care urmează a fi stinse prin compensare 5. obligaţiile fiscale de a căror plată depinde acordarea sau menţinerea unei autorizaţii, acord ori alt act administrativ similar, potrivit legii; 6. creanţele stabilite de alte organe decât cele fiscale şi transmise spre recuperare Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit legii;

7. amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat.

Cuantumul obligaţiilor eşalonate Contribuabilul persoană fizică poate solicita eşalonarea la plată a unor obligaţii în sumă totală mai mare de 500 lei.

Reglementarea instituie un cadru procedural distinct în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale solicitate a fi eşalonate. Astfel, dacă cererea contribuabilului vizează înlesnirea la plată a unor obligaţii fiscale în cuantum de până la 5.000 lei, accesul la eşalonare este mult simplificat prin faptul că nu este necesară constituirea de garanţii din partea contribuabilului, peste această valoare condiţia constituirii garanţiilor fiind obligatorie.

Perioada eşalonării la plată: maxim 5 ani Perioada de eşalonare la plată poate fi: (a) de la 13 la 24 de luni; (b) de la 25 la 36 de luni; (c) de la 37 la 48 de luni; (d) de la 49 la 60 de luni.

Această perioadă se stabileşte de organul fiscal competent pe număr de luni, care va fi şi numărul de rate de eşalonare, în funcţie de cuantumul obligaţiilor fiscale şi de capacitatea financiară de plată a contribuabilului.

Beneficiari şi eligibilitate Prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 29/2011, care a intrat în vigoare la 22 martie 2011, se aplică contribuabililor, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare, în concluzie pot beneficia de dispoziţiile acestui act normativ şi cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie.

Nu toţi contribuabilii pot beneficia de aceste prevederi.

Astfel, pentru acordarea eşalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ un număr de şase condiţii şi anume: 1. la data eliberării certificatului de atestare fiscală să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal; 2. să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare. Aceste situaţii se apreciază de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori altor informaţii şi/sau documente relevante, prezentate de contribuabil sau deţinute de organul fiscal; 3. să nu se afle în procedura insolvenţei, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare; 4. să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;

5. să nu li se fi stabilit răspunderea în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală. Prin excepţie, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative şi judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiţia se consideră îndeplinită.

Comentariu: Dispozitiile art.

27 şi 28 din Codul de procedură fiscală fac referire la situaţia în care cabinetul are calitatea de terţ poprit pentru orice sume urmăribile deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, unui debitor al statului sau pe care cabinetul le va datora şi/sau deţine în viitor debitorului respectiv, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Răspunderea în temeiul art.

138 din Legea 85/2006 vizează acele situaţii în care cabinetului i se impută apariţia stării de insolvenţă a unui debitor, prin hotărâre judecătorească. (continuare în numărul următor)

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

legislație

2011

7

Sistemul sanitar francez văzut din interior Medicii francezi sunt confruntaţi cu trei obstacole în cursul carierei lor profesionale: primul este numerus clausus, al doilea este internatul, iar cel de-al treilea este intrarea în sistemul spitalicesc.

Dr. Victor Daniel Ionescu

Î

n 1971 a fost introdus în Franţa numerus clausus; acesta constă într-un examen foarte sever după primul an de facultate, examen care are drept scop limitarea numărului locurilor studenţilor pentru stagiile din spitale. În 1973, ministrul sănătăţii Michel Poniatowski, îngrijorat fiind de faptul că Franţa formează medici care vor deveni şomeri, introduce în practică acest principiu, limitând numărul studenţilor la aproape 9.000. Cu toate acestea, apar voci care îşi pun întrebări despre viitorul profesiei medicale şi posibilitatea de a apărea în viitor o penurie de medici. Chiar Asociaţia Naţională a Studenţilor Medicinişti din Franţa (ANEMF) vine în sprijinul acestui proiect în 1977, în ciuda opoziției inițiale.

Cum a evoluat aplicarea principiului de numerus clausus de-a lungul anilor? În 1978, numărul studenţilor scade la 7.853, în 1979 la 7.121, iar în 1980 la

6.409. Guvernul socialist trece la o superselecţie limitând numărul de locuri la 5.900 în 1982, apoi la 5.000 în 1983, pentru că în 1986 să ajungă la mai puţin de 4.500. În 1987, medicii sunt invitaţi să se reorienteze şi numerus clausus este fixat la 4.100.

Apar primele studii studii care susţin că se va produce o diminuare drastică a numărului de medici la orizontul anilor 2015 - 2020, dar numerus clausus este coborât din nou la 3.750 în 1991, pentru că în 1992 să atingă un minim de 3.500.

Începând cu 1997, numerus clausus cunoaşte o creştere ajungând la 4.100 în 2001, la 4.700 în 2002, apoi la 6.200 în 2005, pentru că acum să ajungă la pragul de 7.400.

Conform dr. Daniel Wallach, cel care a scris o carte dedicată acestui subiect, această frică referitoare la tânăra generaţie de medici a apărut încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, ea manifestându-se cu

putere pe parcursul a 30 de ani, între 1970 şi 2000, perioadă în care tinerii medici au fost descurajaţi să se instaleze, iar cei vârstnici au fost încurajaţi să iasă la pensie mai devreme..

Ce ar trebui să înţelegem din experienţa franceză?

Politica lui numerus clausus a fost doar rezultatul unor manevre ale sindicatelor medicale, ale mediului universitar, ale celor care gestionează sistemul de asigurări de sănătate, o politică greşită pentru că nu a reuşit să „vadă” dincolo de orizontul a patru - cinci ani, când, de fapt, ar fi fost nevoie de o politică adaptată unui orizont mult mai îndepărtat, de 20 – 30 - 40 de ani. Încercând să tragem învăţăminte, care să poată fi aplicate situaţiei sistemului medical românesc, trebuie să remarc că actualul „exod” al medicilor români (în special al celor tineri) către alte ţări din UE va avea consecinţe dramatice pentru următorii 20 - 25 de ani.

FLUCTUAŢIE

STUDII DEMOGRAFICE Studiile demografice, făcute încă din 1987, arată că numărul medicilor creşte până în 2010, urmând să scadă până la niveluri foarte scăzute în 2030. Conform sociologului Bui Dang Ha Doan, atunci când sunt mulţi tineri, medicii intră în panică pentru că le este frică de cei tineri care ar putea să le ia locul, iar când sunt prea puţini tineri, intră din nou în panică pentru că nu va mai avea cine să le urmeze.

8

puls SNMF

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

2011

Servicii de asigurări pentru sănătate, în Uniunea Europeană Anul 2011 ar putea fi considerat momentul de pornire al unei noi reforme în sistemul medico-sanitar românesc. Se preconizează apariţia cardului de asigurat, dezvoltarea sistemului informatic sanitar, de asemenea se au în vedere reglementări ale statutului de persoană asigurată, categorii noi de contribuabili pentru fondul de asigurări sau introducerea coplăţii.

Dr. Răzvan Miftode,

A. Persoana asigurată

F

Este beneficiară a serviciilor medicale oferite prin sistemul de asigurări, are obligaţii şi facilităţi diferite de la o ţară la alta. Numitorul comun îl constituie dreptul garantat de a se asigura, derivat din apartenenţa prin cetăţenie sau rezidenţă la comunitatea naţională şi statală respectivă.

medic primar Medicină de Familie

ără a pretinde că ceea ce este valabil şi funcţional în ţările europene cu tradiţie poate fi aplicat 100% şi în România, o radiografie succintă a principalelor caracteristici ale sistemelor de îngrijiri pentru sănătate ale acestora poate fi utilă pentru desluşirea unor posibile soluţii de eficientizare a celui autohton.

Astfel, în Franţa, toţi cetăţenii au dreptul de a beneficia de asigurări medicale publice.

De asemenea, introducerea unor reglementări guvernamentale distincte lărgeşte aria de asigurare medicală publică/guvernamentală prin includerea rezidenţilor care nu sunt altfel eligibili de a beneficia de asistenţă medicală publică (circa 0,4% din totalul populaţiei Franţei) (Couverture Maladie Universelle - CMU – în anul 2000) cât şi a imigranţilor ilegali (L´Aide Medical D´Etat – AME). În Marea Britanie, orice cetăţean/rezident legal este

îndreptăţit să beneficieze de serviciile oferite de sistemul public de asigurări pentru sănătate. Aceeaşi situaţie este şi în Suedia. În Germania, până în 2009, participarea la asigurările publice de sănătate era obligatorie pentru persoanele cu venituri de până la 48.000 euro/an.

Această asigurare acoperea serviciile medicale pentru titular şi persoanele aflate în întreţinerea sa. Tot până la această dată, persoanele cu venituri anuale mai

Tabel 1 CATEGORII DE SERVICII MEDICALE ASIGURATE Ţara

Marea Britanie

Franţa

Germania

Danemarca

Olanda

Suedia

Servicii asigurate

n servicii preventive n spitalizare n servicii ambulatorii n medicamente n stomatologice n psihiatrice n recuperare

n spitalizări n medica-

n spitalizare n consultaţii

n toate tipu-

n servicii medicale MF,

ambulatoriu n servicii preventive n medicamente n sănătate mintală n stomatologie n reabilitare n concedii de boală şi recuperare

ambulatoriu, spital, îngrijiri la domiciliu n stomatologice n paramedicale (fizioterapie, terapie ocupaţională, dietetician)

n servicii preventive n servicii medicale ambu-

mente n servicii în ambulatoriu

rile de ser vicii medicale (ambulatoriu şi spital)

diazbilităţi

n asigurare minimă a serviciilor de oftalmologie şi stomatologie

Observaţii

n asigurările pentru

latorii şi spitaliceşti n medicamente n servicii stomatologice

pentru copii şi tineri n servicii psihiatrice n îngrijiri la domiciliu n servicii de reabilitare

Prin contracte n inclusiv transportul la şi adiţionale: toţi cetăţenii de la unităţile medicale sunt asiguraţi pentru servicii de lungă durată, îngrijiri la domiciliu, azile de îngrijiri)

îngrijiri pe termen lung sunt obligatorii pentru toată populaţia

Tabel 2 TIPURI DE COPLATĂ ÎN ŢĂRI MEMBRE UE Ţara

Marea Britanie

Franţa

Germania

Danemarca

Olanda

Suedia

Coplata

- reţete ale MF: 8,85 euro/reţeta - serviciile stomatologice: 250 Euro/an

- se aplică la toate tipurile de servicii asigurate si medicamente prescrise

- 10 euro pentru fiecare primă consultaţie/trimestru - 5 - 10 euro/prescripţie medicamente - 10 euro/zi spitalizare - 6 – 10 euro/recomandare îngrijiri medicale

- manopere stomatologice - reţete de medicamente în ambulatoriu - lentile de corecţie

- principiul deductibilităţii - persoanele peste 18 ani trebuie să suporte primii 150 euro din costul serviciilor medicale din anul respectiv

- medicul de familie: 100 – 150 SKK/vizită - ambulatoriu/camera de gardă: 200 - 300 SKK/solicitare - zi de spitalizare: 80 SKK/zi - medicamente: până la 900 SKK/an

Observaţii

- 88% dintre reţete sunt scutite de coplată

- coplăţi nerambursabile*

% din totalul 11,9% cheltuielilor pentru sănătate

7,8%

- copiii sunt exceptaţi de la coplata serviciilor medicale şi în limita a 1.800 SKK pentru medicamente (pentru familie) 13,8%

14%

8%

13,9%

*) (până la un plafon anual de 50 euro): 1 euro/consult medical; 0,5 euro/medicament prescris; 2 euro/solicitare ambulanţă; 18 euro/tratament costisitor

mari decât această limită (sub 20% din populaţie) au putut opta pentru participarea în sistemul public de asigurări de sănătate, sau pentru firme private sau au rămas neasiguraţi. Totuşi, aproximativ 75% din aceste persoane au ales cotizarea la serviciul public de asigurări deoarece astfel le-au fost garantate acoperirea cheltuielor pentru sănătate şi boală atât pentru ei cât şi pentru persoanele aflate în întreţinere. Au ales doar asigurările private 10% din populaţie, în timp ce 1% au rămas neasiguraţi medical. După anul 2009, asigurarea pentru servicii medicale a devenit obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării. Din 1995, asigurarea pentru îngrijiri pe termen lung (boli cronice invalidante, case de bătrâni, azile etc.) fac obiectul unui alt contract de asigurare care este obligatoriu pentru toată populaţia.

Danemarca se particularizează printr-un sistem de asigurări medicale de care beneficiază marea majoritatea a populaţiei (cetăţeni şi rezidenţi), gratuit pentru o mare parte din servicii. În Olanda, începând cu anul 2006, asigurarea pentru sănătate este obligatorie pentru orice rezident sau plătitor de impozite către stat. Fiecare asigurat trebuie să plătească o sumă forfetară anuală, în funcţie de categoria de servicii contractată. Deşi reglementările sunt guvernamentale, managementul fondurilor şi resurselor cade în sarcina companiilor private. Sistemul public de îngrijiri, gestionat de Guvern, este destinat pentru funcţionarea azilelor de bătrâni sau acoperirea costurilor serviciilor de sănătate pentru imigranţii ilegali. Anterior acestui an, persoanele cu venituri anuale peste 30.000 Euro, precum şi rudele aflate în întreţinerea acestora (35% din populaţie), erau excluse de la sistemul public, având posibilitatea de a se asigura medical doar la instituţiile private de profil.

B. Serviciile medicale asigurate Sistemele de asigurări de sănătate (publice şi – după caz – private) acoperă majoritatea nevoilor de îngrijire medicală a populaţiei asigurate (tabel 1).

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

puls SNMF

2011

9

Tabel 3 Concluzii (I):

MĂSURI DE PROTECŢIE SOCIALĂ ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU SĂNĂTATE Ţara

Marea Britanie

Franţa

Germania

Danemarca

Olanda

Suedia

Protecţie socială

Scutiţi de coplată: - copii <16 ani - elevii, studenţii cu scolarizare fulltime - persoanele >60 ani - persoanele cu dizabilităţi - femeia gravidă - femei având copii <1 an - persoanele cu venituri mici

Scutiri de coplată: - handicap - accidente de muncă - bolnavi cronici - venituri mici

Fără coplată: - copii sub 18 ani

Rambursare totală a coplăţii: - bolnavi cronici cu terapii costisitoare - bolnavi cu venituri foarte reduse- pacienţi în stare terminală

Scutirea de coplată: - persoanele sub 18 ani

Copiii sunt exceptaţi de la coplata serviciilor medicale, şi parţial pentru medicamente (în limita a 1.800 SKK/an)

Observaţii

Transportul la şi de la medic se suportă din fonduri publice pentru cei cu venituri mici

Spitalizările de lungă durată: coplata se aplică pentru primele 30 zile

Coplata este limitată la maximum 2% din venitul anual al familiei (1% pentru bolnavi cronici)

Sunt ONG implicate în protecţie socială care pot acoperi o parte din contribuţiile pacienţilor cu situaţie financiară precară

Persoanele cu venituri mici pot beneficia de o alocaţie forfetară anuală

1. Politica sanitară în Uniunea Europeană este centrată pe asigurarea cu servicii medicale de bază (preventive şi curative) pentru toată populaţia, indiferent de venituri sau statut social.

2. Tendinţa actuală este de a lărgi aria acestor servicii cu îngrijiri pe termen lung, reabilitare şi servicii stomatologice.

3. Contribuţia financiară a asiguraţilor (coplata) este obligatorie pentru unele servicii medicale.

4. Categoriile defavorizate precum şi copiii sunt principalii beneficiari ai măsurilor de protecţie socială în sfera îngrijirilor pentru sănătate.

Bibliografie

În Germania, până în 2009, participarea la asigurările publice de sănătate era obligatorie pentru persoanele cu venituri de până la 48.000 euro/an.

Se observă că serviciile preventive şi cele curative prestate atât în medicina primară cât şi în ambulatoriu sau spital sunt acoperite prin sistemul de asigurări generale. În Franţa se oferă o asigurare minimă pentru servicii de oftalmologie sau stomatologie iar în Germania şi Olanda îngrijirile pe termen lung (cronici, bătrâni, dizabilităţi) necesită contracte adiţionale de asigurare. O paletă largă de servicii medicale sunt acoperite prin asigurările generale de sănătate în Germania (inclusiv servicii stomatologice, sănătate mintală), Olanda (servicii paramedicale – fizioterapie, terapie ocupaţională, dietă şi nutriţie) sau Suedia (în plus, servicii stomatologice pentru copii şi tineri).

C. Coplata Departe de a reprezenta o măsură disperată a unui sistem sociomedical aflat în impas financiar, obligaţia de contribuţie financiară a pacienţilor pentru acoperirea costurilor reale ale serviciilor medicale este prevăzută în majoritatea ţărilor bogate din Europa (tabel 2).

Procentul coplăţii din totalul cheltuielilor pentru servicii medicale (în sistemul asigurărilor publice de sănătate) variază între 7,8% în Franţa şi 14% în Danemarca (nivelurile peste 10% se înregistrează şi în Marea Britanie, Germania şi Suedia). Se observă că majoritatea serviciilor curative prevede contribuţia obligatorie a beneficiarilor, excepţie făcând copiii şi persoanele cu venituri mici. În Marea Britanie, coplata reprezintă 11,9% din fondurile cheltuite în sistemul public de asigurări de sănătate. Principalele servicii pentru care e prevăzută contribuţia pacientului sunt prescrierea de medicamente (8,85 euro/ prescripţie) şi serviciile stomatologice (până la un plafon anual de 250 euro). Totuşi, majoritatea prescripţiilor de medicamente sunt scutite de coplată (88%).

În Franţa, coplata se aplică la toate tipurile de servicii medicale şi prescripţii de medicamente.

Proporţia coplăţii depinde de: a. Tipul de serviciu medical – pentru serviciile spitaliceşti coplata este de 20% din costul serviciului + 16 euro/zi spitalizare, pentru consultaţia medicală 30% din tarif, pentru serviciile stomatologice 30%. b. Pacientul – pacienţii cu boli cronice precum şi persoanele cu venituri mici sunt scutite de coplată. c. Eficacitatea medicamentelor prescrise – pentru medicamentele de înaltă eficienţă coplata este zero, iar pentru medicamentele de eficienţă slab dovedită, coplata variază între 35 – 100%. d. Înscrierea sau nu a pacientului în sistemul de asigurări publice de sănătate – consultaţia la medicul generalist din sistem are o coplată de 30% iar la un medic generalist din afara sistemului public de asigurări, de 50% din tarif.

Majoritatea sumelor din coplată sunt rambursate la tariful de referință de sistemul de asigurări publice şi private. Sunt prevăzute şi coplăţi nerambursabile (vezi tabel 2). În Germania, coplata reprezintă 13,8% din totalul cheltuielilor pentru sănătate şi este prevăzută atât pentru prescrierea de medicamente cât şi pentru consultaţiile medicale propriu-zise. Astfel, începând cu 2004, este prevăzută o contribuţie de 10 euro pentru fiecare primă consultaţie/trimestru la medic sau dentist cât şi pentru fiecare consultaţie ulterioară fără trimitere, între 5 - 10 euro/ prescripţie medicală (excepţie făcând prescripţiile mai ieftine cu cel puţin 30% faţă de preţul de referinţă), 10 euro/zi spitalizare şi 6 – 10 euro/recomandare îngrijiri medicale. Pentru serviciile dentare, pacientul primeşte o sumă forfetară care acoperă circa 50% din costul serviciului. În Danemarca, deşi coplata este prevăzută pentru categorii limitate de servicii medicale (reţete de medicamente în ambulatoriu, îngrijiri stomatologice şi costul lentilelor de corecţie optică), aceasta atinge circa 14% din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Serviciile stomatologice prevăd o coplată între 35 – 65% din costul actului medical în timp ce pentru pres-

cripţile de medicamente nivelul contribuţiei personale depinde de suma totală cheltuită anual de beneficiar (între 50% pentru o sumă totală sub 1.260 coroane daneze (DKK) şi 15% pentru o sumă totală cheltuită mai mare de 2.950 DKK). Se observă că nivelul coplăţii scade invers proporţional cu nevoile de medicamente ale cetăţenilor, fiind favorizaţi în special bolnavii cronici. Bolnavii cronici care necesită terapie permanentă costisitoare pot beneficia de rambursarea totală a cheltuielilor medicaţiei, dacă aceasta depăşeşte 3.805 DKK/an. De aceeaşi facilitate pot beneficia persoanele cu venituri foarte mici precum şi cele aflate în fază terminală.

În Olanda, coplata reprezintă 8% din totalul cheltuielilor anuale pentru sănătate, şi este obligatorie pentru persoanele peste 18 ani.

Sumele cheltuite sunt deductibile din venit.

Din 2007, fiecare asigurat trebuie să acopere prin coplată primii 150 euro din costurile pentru serviciile medicale de care a beneficiat în anul respectiv. În Suedia, coplata este prevăzută pentru majoritatea serviciilor medicale şi reprezintă 13,9% din totalul cheltuielilor anuale pentru sănătate Contribuţia pacienţilor variază între 100 - 150 SKK pentru o consultaţie la medicul de familie şi 200 – 300 SKK pentru o vizită la medicul de altă specialitate sau pentru solicitarea camerelor de gardă. Pentru o zi de spitalizare se plătesc 80 SKK. Pentru medicamentele eliberate pe reţete în ambulatoriu, fiecare suedez poate plăti până la 900 SKK/ an.

Diferenţele peste această sumă beneficiază de reduceri între 50 – 100%, în funcţie de nivelul total al coplăţii anuale. Anual, suma maximă care poate fi plătită prin contribuţia pacienţilor este de 900 SKK pentru serviciile medicale şi respectiv 1.800 SKK pentru medicamentele recomandate în ambulatoriu.

D. Protecţia socială În paralel cu obligativitatea participării la fondul asigurărilor de sănătate, legislaţia din ţările UE prevede şi măsuri de protecţie socială a categoriilor defavorizate (tabel 3).

Principala categorie scutită de coplată o reprezintă populaţia sub 18 ani. În Suedia, scutirea este

parţială, prescripţiile de medicamente pentru copii necesitând contribuţie personală până la plafonul maxim de 1.800 SKK/an. De asemenea, populaţia cu venituri mici, persoanele cu dizabilităţi precum şi femeile gravide beneficiază de scutirea de coplată, cu excepţia Olandei şi Germaniei, unde există însă şi alte resorturi legislative în sfera privată cu atribuţii în protecţie socială. Suma totală anuală cheltuită prin coplată este limitată (în Germania – la maxim 2% din venitul anual al familiei) sau se prevăd rambursări dacă suma coplăţii anuale depăşeşte o anumită limită (Olanda).

1. Isabelle Durand – Zaleski – The health system in France, Eurohealth, vol 14 nr.

1/2008 2. Reinhard Busse – The health system in Germany, Eurohealth, vol 14 nr. 1/2008 3. Sean Boyle – The health system in England, Eurohealth, vol 14 nr. 1/2008 4. Karsten Vrangbaek – The health system in Denmark, Eurohealth, vol 14 nr. 1/2008 5. Niek Klazinga – The health system in Netherlands, Eurohealth, vol 14 nr. 1/2008 6. Anders Anell – The health system in Sweden, Eurohealth, vol 14 nr. 1/2008 7. Ana Xavier, Charles Price, Fritz von Nordheim – Solidarity in Health: European Commission set out new actions on health inequalities, Eurohealth, vol 15, nr.

3/2009.

10

reporter mf interviu cu:

Dr. Paul Șerban

consilier al ministrului sănătăţii Cseke Attila

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

2011

„Nu este normal ca medicii de familie să subvenționeze statul“

Este medic de ţară, s-a luat la trântă cu sistemul dând Ministerul Sănătăţii în judecată. Şi l-a învins, reprezentându-se singur în instanţă. Este profund ataşat de meseria sa şi de câteva luni este consilier al ministrului Cseke Attila. Dr. Paul Şerban are idei clare şi ştie ce ar trebui făcut pentru ca lucrurile să funcţioneze în medicina de familie. permanenţei şi în funcţie de modul de organizare a centrul de permanenţă (dacă sediu este pus la dispoziţie de autorităţile locale sau fiecare medic se organizează făcând permanenţa la cabinetul său) se pot înfiinţa 30 - 60 de noi centre. Trebuie avut în vedere şi faptul că sunt desfiinţate multe spitale mici, care deserveau comunităţi rurale sau din orăşele mici. În aceste condiţii centrele de permanenţă vin să preia serviciile de urgenţă care apar după terminarea programului normal de activitate al medicilor de familie.

Am fost atent să nu fie incluse urgenţele majore care trebuie rezolvate de serviciile specializate şi numai acelea care sunt încadrate cu cod verde şi care pot fi rezolvate prin competenţa medicului de familie, celelalte cu cod galben şi cod roşu urmând să fie preluate de serviciile de ambulanţă.

Interviu realizat de

Dana Boroeanu

C

um decurge colaborarea cu ministrul? În momentul în care am fost desemnat consilier al Ministrului Sănătăţii mi-am formulat un fel de decalog, probleme pe care să le dezbat cu dl. ministrul, acte normative legislative care propun să fie schimbate, să fie mai bine structurate şi să fie în avantajul colegilor mei. Acum, oricum existau două urgenţe majore, Contractul – Cadru, Normele de aplicare a lui, precum şi

legislaţia privitoare la centrele de permanenţă. Ele constituie motive pentru care am fost pregătiţi să refuzăm semnarea Contractului - Cadru, începând cu 1 aprilie.

Din momentul în care am fost desemnat consilier am sugerat dlui ministru ca pentru o lună de zile să amânăm, prin act adiţional, semnarea noului contract cadru.

Dl. ministru a cerut un răgaz de gândire, iar la şedinţa de Guvern, care a avut loc în aceeaşi zi, s-a hotărât amânarea semnării contractului, cu două luni. Unul dintre participanţii la discuţie şi cu care m-am întâlnit ulterior, mi-a spus râzând: „Dle doctor aveţi grijă ce îi cereţi dlui ministru pentru că ceea ce spuneţi se şi întâmplă”.

Ministrul mi-a solicitat nişte norme pentru legislaţia privind centrele de permanenţă, și contractul

cadru. Am avut nişte discuţii preliminare şi dl. ministru m-a ascultat cu foarte mare atenţie, a pus întrebări, a cerut lămuriri suplimentare. I-am argumentat din punct de vedere juridic și din punct de vedere financiar, oportunitatea modificării valorilor tarifelor orare pentru centrele de permanenţă. I-am prezentat şi o fundamentare pe costuri şi i-am demonstrat că la banii alocaţi, la cum am calculat eu aceste valori tarifare pentru plata

Noul contract cadru este unul multi-anual. Ce părere aveţi asupra acestui aspect?

Este ok dar trebuie revizuite anumite condiţii. Un contract multianual îţi dă siguranţa perspectivei, îţi dă siguranţa organizării activităţii cabinetului, ştii cum să-ţi planifici investiţiile, ştii cum să-ţi planifici o diversificare de servicii şi dacă este nevoie să-ţi măreşti personalul sau să-ţi achiziţionezi aparatură nouă. Dar pentru aceasta trebuie să ai garanţia că este prevăzută o anumită sumă alocată şi de care vei beneficia în fiecare an, în derularea activităţii contractuale. La ora actuală acest lucru nu a fost niciodată bine stabilit. În fiecare an, aşteptăm să vedem suma alocată de la bugetul de stat şi ce procent va reveni medicinei primare, care vor fi valorile punctelor, care vor fi serviciile introduse la plată diferenţiată. Dar în condiţiile în care legislaţia se schimbă odată la câteva luni, este foarte greu să-ţi faci nişte planuri de viitor. În discuţiile purtate cu ministrul am avut în vedere şi acest lucru, transmiţând mesajul colegilor noştri că suntem de acord cu contractul multi-anual cu condiţia ca în acesta să fie prevăzut clar un anumit procent alocat medicinei de familie şi garanţia că acesta va fi şi respectat.

Un contract multianual îţi dă siguranţa perspectivei, îţi dă siguranţa organizării activităţii cabinetului, ştii cum să-ţi planifici investiţiile, ştii cum să-ţi planifici o diversificare de servicii şi dacă este nevoie să-ţi măreşti personalul sau să-ţi achiziţionezi aparatură nouă.”

Ministerul va trebui să colaboreze în elaborarea curriculei nu cu profesori universitari, şefi de catedră, ci cu practicieni pentru că instruirea pe medicina de familie se face în cabinet.”

Probabil că în 2011 nu se va putea include cerinţa noastră pentru că asta ar presupune modificarea hotărârii de guvern şi în această privinţă nu am nicio garanţiei nici eu, nici dl. ministru, că se va putea preciza un anumit procent. Dar anul viitor, dacă vom mai exista în actuala formulă guvernamentală, pentru 2013 va fi prevăzut un procent alocat pentru medicina de familie.

O altă nemulţumire a medicilor de familie este legată de plata per serviciu şi per capita. Consideră că modificarea procentului la 50% - 50% le aduce deservicii mari.

Da, deserviciile sunt de natură financiară, în contextul în care suma stabilită pentru 2011 este mai mică decât cea plătită efectiv în 2010. În aceste condiţii, am avut câteva discuţii preliminare cu ministrul Cseke Attila pentru modificarea formulei de calcul a capitaţiei. Vom face calcule estimative pe numărul de puncte realizate pe capitaţie şi pe numărul de puncte din servicii. Această analiză va ajuta la stabilirea valorilor pentru derularea noului contract cadru care să sperăm că va fi semnat cu 1 iunie. În aceste condiţii, posibil să se câştige o sumă mai mare la capitolul servicii. Noi sperăm şi să se accepte mai multe servicii la plată. Până acum nu exista decât un singur serviciu la plată, consultaţia, care era în cabinet şi la domiciliu. Dl. ministru a fost de acord că se impune o discuţie pentru evitarea unei inflaţii de servicii ce ar putea duce la diminuarea valorii punctului.

De asemenea la capitaţie ar urma să modificăm formula de calcul pentru a reuşi să compensăm ce s-a pierdut până acum. Modul de calcul pe care îl aplicam până acum nu era corect. Tot ce depăşea 2.200 de înscrişi pe listă, era tăiat şi acolo nu se numărau numai persoanele neasigurate. Ori pentru cei care plăteau asigurări sociale de sănătate aveai de prestat nişte servicii incluse în capitaţie. În momentul în care pentru aceştia nu primeai nicio plată, nici măcar cea de capitaţie, nu este normal

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

ca noi, medicii de familie, să subvenţionăm statul. Am făcut facultate ca să ne bucurăm de o activitate care ne place şi să avem un câştig de pe urma ei, având şi noi la rândul nostru familii de întreţinut. În condiţiile în care sunt obligat să fac un serviciu gratuit pentru pacient pentru că este plătit în capitaţie iar tu tai şi acea sumă, atunci însemnă că eu de fapt fac un serviciu gratuit, care în mod normal este gratuit numai pentru pacient nu şi pentru furnizorul de servicii medicale.

Printre nemulţumirile colegilor Dvs se numără şi introducerea controvesatului articol 141...

Referitor la acesta s-a introdus şi o acţiune în instanţă, care trebuie să-şi urmeze cursul. În momentul în care noul contract se semnează acel articol devine caduc. Există clar anumite încălcări ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte drepul de a profesa, trecând dintr-o specialitate în alta. Faptul că se admite printr-o lege că specialiştii din ambulator pot da consultaţii şi pot asigura servicii medicale în medicina primară este o încălcare a prevederilor legale.

Legea 95 spune clar că serviciile din medicina primară le pot acorda numai medicii pregătiţi, specializaţi, cu rezidenţiat în medicina de familie. Există şi

2011

o directivă europeană în acest sens, aşa se întâmplă şi în celelalte ţări şi nu vine chirurgul să dea consultaţii de medicina familie sau ginecologul, deşi ar avea o nişă – consultaţia gravidei - dar mai departe ce face? În situaţia aceasta dacă specialistul MF refuză semnarea contractului înseamnă că ar trebuie să vină şi un internist şi un ginecolog şi un neurolog şi un pediatru şi un chirurg ca să poată desfăşura activitatea pe care o desfăşoară el. Noi nu ne dorim să intrăm în conflict cu ceilalţi specialişti. Fiecare este pregătit într-un anumit domeniu, specializare însemnând aprofundarea cunoştinţelor, nimeni nu poate să-şi depăşească competenţele profesionale lucrând în alt domeniu. Dacă noi toţi am terminat Facultatea de Medicină înseamnă că pe cale de consecinţă, şi noi ar trebui să beneficiem de aceleaşi drepturi, să putem să lucrăm în alte specialităţi. Problema însă porneşte de la modul în care sunt prevăzute curriculele de pregătire în rezidenţiat. Medicii care intră în rezidenţiat pentru specialitatea de medicină de familie sunt obligaţi să parcurgă tot felul de module în diverse specialităţi, făcând încă o dată facultatea de medicină, pe partea clinică. Ceilalţi care se pregătesc în rezidenţiatele pentru alte specialităţi medicale nu fac

reporter mf niciun stagiu de medicina familiei.

Preşedintele Wonca Europe, Tony Mathie, spunea cu ocazia vizitei în România că la un moment dat se impune o regândire a curriculei pentru medicina de familie. Şi la noi se impune regândirea acesteia. Eu am şi susţinut că dacă nu putem avea o curriculă diferenţiată pentru medicina de rural, cel puţin sunt necesare module specifice. Este necesar ca cei care urmează rezidenţiatul în MF să ştie cum este să lucrezi singur, în medii total diferite decât cele dintr-o clinică, dintr-un spital.

Este cu totul altceva şi tocmai această teamă de necunoscut îi reţine de a lucra în rural, fără a mai aminti de Delta Dunării, unde este o foarte mare penurie de medici de familie.

Ministerul va trebui să colaboreze în elaborarea curriculei nu cu profesori universitari, şefi de catedră, ci cu practicieni pentru că instruirea pe medicina de familie se face în cabinet. Avem medici formatori, care pot fi şi ei instruiţi pentru a putea participa la punerea la punct a curriculei.

Putem fi instruiţi de alţii care au experienţă, aceasta este meseria noastră, trebuie să citim, să învăţăm toată viaţa. Şi eu am avut ocazia de a participa la un training pentru medicii formatori în Portugalia, în 2006, unde am văzut cum se face o supraveghere

a unui rezident, cum este urmărit în discuţia lui cu pacientul pentru a face o anamneză. În Islanda am văzut o cameră specială care are un perete plin de monitoare de unde sunt rezidenţii sunt supravegheaţi asupra modului cum examinează pacientul. La noi există un asemenea proiect pilot derulat în Craiova sub îndrumarea prof. dr. Viorela Enăchescu, de la Catedra de Medicină de Familie.

Sunteţi foarte ataşat de medicina de rural.

Nu este vorba numai de ataşament ci şi de înţelegere.

Peste tot în lume există o problemă cu medicii din rural, cu cooptarea şi menţinerea lor la cabinetele de la ţară. Oamenii de acolo, ca din toate zonele rurale ale României reprezintă o populaţie îmbătrânită, nevoiaşă, cu o educaţie redusă şi pentru care trebuie să ai foarte multă răbdare şi înţelegere.

Sunteţi acum într-o poziţie ingrată, sunteţi medic în rural dar sunteţi şi consilier al ministrului şi vreau să vă întreb ce se va întâmpla dacă Ministerul Sănătăţii insistă să reducă din sporurile de rural?

Opriţi-vă, Ministerul nu insistă.

Deja se poartă o discuţie şi pe această temă şi avem în perspectivă modificarea acestui Ordin, dar nu la maniera propusă

11

Am făcut facultate ca să ne bucurăm de o activitate care ne place şi să avem un câştig de pe urma ei, având şi noi la rândul nostru familii de întreţinut.” de CNAS ci sub o altă formă şi probabil că va intra în vigoare în anul următor.

Practic acest spor nu este o motivaţie atât de puternică pentru a atrage un medic să lucreze în rural. În plus implicarea autorităţilor locale nu există, îşi fac numai campanie electorală pe seama noastră, fără a avea o atitudine constructivă, să creeze condiţii de trai şi de lucru. Şi credeţi că acest nivel normal în care trebuie să se desfăşoare medicina în rural îl vom atinge în următorii 50 de ani?

Nu cred că este nevoie să aşteptăm atât de mult, trebuie schimbată în primul rând legislaţia, pentru că acum autorităţile locale nu sunt sancţionate în niciun fel dacă nu respectă legile ţării. La ora actuală s-au dat cel puţin două legi speciale care ne privesc pe noi şi care nu sunt aplicate de autorităţile locale. Nu fac nimic în interesul comunităţii care le-a ales.

echipa mf Colita ischemică – privire sinoptică

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

12

N R.7

MAI

2011

Ca entitate clinică colita ischemică a fost definită în anii 50 - 60 ai secolului trecut ca urmare a dezvoltării chirurgiei aortice. Din punct de vedere epidemiologic majoritatea cazurilor de colită ischemică sunt non-iatrogene, afecţiunea fiind caracteristică vârstei de peste 60 de ani, având repartiţie egală pe sexe.

Dacă există un proces ischemic sever ca intensitate şi durată se instalează colita fulminantă caracterizată histologic prin distrucţia completă a criptelor şi necrozarea mucoasei.

Examinarea colonoscopică este absolut necesară pentru diagnostic dar nu suficientă. Se va face în primele 48 ore şi apoi repetat pentru monitorizarea evoluţiei în funcţie de caz, cu pregătire minimă şi fără insuflaţie pe cât posibil.

Cauzele obstructive colice merită o atenţie deosebită pentru pattern-ul lor particular.

Dr. Marian Zota

P

rin definiţie colita ischemică (CI) reprezintă ansamblul de leziuni localizate la nivelul peretelui colonului sau/şi rectului secundare unei hipoxii de origine circulatorie, acută sau cronică.

Ponderea afecţiunii este estimată ca fiind de 50 - 60% din totalul afecţiunilor vasculare digestive prevalenţa totală fiind subapreciată datorită numeroaselor forme blânde care nu ajung la medic. Se apreciază pe plan mondial ca între 3 şi 10% dintre rectoragii sunt datorate unui episod de ischemie colonică. Se apreciază că mai mult de jumătate (>50%) dintre pacienţii peste 60 ani parcurg cel puţin un episod de ischemie colonică în decursul timpului.

Cauze Cauzele CI sunt sistemice şi locale respectiv ocluzive şi non-ocluzive cu referire la lumenul vascular (Tabel I şi Tabel II).

Observăm că anumite cauze sunt iatrogene fiind reprezentate atât de măsuri farmacoterapice cât şi de manevre exploratorii sau de intervenţii chirurgicale diverse.

Medicaţia incriminată este reprezentată în primul rând de hipotensoare,

vasoconstrictoare, analogi hormonali, imunomodulatori, anumite antibiotice, antiinflamatorii nonsteroidiene şi nu în ultimul rând neuroleptice.

Presiunea intraluminală critică de la care este afectată perfuzia colonică este de aproximativ 30 mmHg. În cursul irigografiei presiunea intraluminală creste la valori de circa 30 - 35 mmHg, iar în cursul endoscopiei digestive inferioare la circa 55 - 60 mmHg, la care se adaugă creşteri variabile datorate compresiunii sau modificărilor de poziţie cerute de o investigaţie corectă. Utilizarea dioxidului de carbon (CO2) ca gaz de insuflaţie creşte perfuzia locală prin efect vasodilatator.

O serie de manevre chirurgicale generează episoade de CI.

Se apreciază că în procent de 1 - 7% operaţiile pe aortă produc evenimente ischemice pe colon, operaţiile pentru anevrism aortic rupt se soldează în aproximativ 60% din cazuri cu ischemie colică. CI în formele sale grave este responsabilă de circa 10% din decesele după protezare aortică.

Cauzele obstructive colice merită o atenţie deosebită pentru pattern-ul lor particular. Doar 10 - 20% din CI implică obstrucţie colică fiind vorba în 50% din cazuri de un proces proliferativ.

Procesul de colită ischemică în această situaţie este situat în amonte de procesul obstructiv prin excelenţă neoplazic, ca atare încercarea de a depăşi cu endoscopul zona malignă este

benefică în sensul decelării zonei ischemice care poate avea un prognostic nefavorabil pe termen scurt, deseori neglijat prin prisma evoluţiei în general infauste a malignităţilor de la acest nivel.

Caracteristic este segmentul de colon de aspect normal situat între cele două leziuni care ne poate face să abandonăm investigaţia segmentelor colice proximale.

Clasificare Din punct de vedere clinicopatologic distingem 6 forme: n Colopatia reversibilă n Colita tranzitorie n Colita cronică n Stenoza colonică ischemică n Colita fulminantă n Gangrena/infarctul colonic Colopatia reversibilă reprezintă etapa precoce cu afectarea jumătăţii superficiale a mucoasei colonice, cu edem, hiperemie, hemoragii mucosale la acest nivel.

Histopatologic există modificări degenerative ale porţiunii superioare a criptelor glandulare care apar aplatizate şi se constată depleţie de mucus în celulele caliciforme, infiltratul inflamator este absent.

Colita tranzitorie se caracterizează prin eroziuni şi ulcere liniare, histopatologic este prezent infiltratul inflamator cronic limfo-plasmocitar dar şi PMN şi aspecte de regenerare epitelialăColita cronică segmentară este secundară unei ischemii moderate, dar de lungă durată, apar uneori leziuni îmbrăcând aspectul de “piatră de pavaj” cu zone de mucoasă normală între ele, ceea ce face foarte dificil diagnosticul diferenţial cu boala Crohn.

Procesul consecutiv fazei acute constă în apariţia ţesutului de granulaţie şi vindecarea mucoasei care se poate face uneori prin fibrozare excesivă cu formarea de stenoze.

Interesarea straturilor musculare şi ulterior a tuturor tunicilor colice defineşte infarctul şi gangrenarea regiunii colice ischemiate.

Vascularizaţia colonului are anumite particularităţi care explică repartiţia leziunilor ischemice: n slaba dezvoltare a arcadei artreriale marginale Drummond la nivelul colonului drept la aproximativ 50% din populaţie n la nivelul unghiului splenic arcada menţionată este deseori tortuoasă şi poate lipsi la aproximativ 5% dintre oameni n joncţiunea recto-sigmoidiană este alimentată de vase situate la distanţă faţă de marile artere ale colonului.

Astfel distribuţia leziunilor de colită ischemică este maximă în regiunea colonului descendent (20% din CI) şi sigmoid (20%) fiind rară afectarea ischemică a rectului care are o vascularizaţie mai bogată (6%).

Din punct de vedere clinicoevolutiv ischemia colonică poate avea o evoluţie autolimitată cu afectarea doar a straturilor superficiale, poate croniciza dezvoltând un tablou clinic şi paraclinic asemănător bolilor cronice inflamatorii intestinale (procesele de stenoză fiind mai frecvente în acest caz) sau poate evolua supraacut cu perforarea peretelui colic în aproximativ 10% din cazuri.

Tabloul clinic se sprijină pe 3 piloni:

n durere – brusc debutată la un pacient în stare bună de sănătate, fiind frecvent localizată în flancul şi fosa iliacă stângi, n diaree – apare la aproximativ 24 ore după debutul durerii şi este însoţită de n rectoragie în cantitate mică.

La examenul obiectiv se evidenţiază durerea reproductibilă la palparea zonei colice ischemiate, uneori masă tumorală şi discret meteorism.

Semnele abdomenului acut pot apare în caz de evoluţie fulminantă cu gangrenarea peretelui colic.

Probele biologice sunt nespecific modificate fiind prezentă leucocitoza cu neutrofilie în formula leucocitară, modificări ale electroliţilor serici, anemie moderată şi/sau hipoproteinemie în formele trenante.

Imagistica aduce informaţii substanţiale pentru stabilirea diagnosticului. Examenul irigoscopic baritat sau chiar radiografia abdominală pe gol pot evidenţia aspectul specific de thumbprinting „amprentă digitală” şi este indicat în primele 48 de ore de la debutul simptomatologiei ca şi examenul colonoscopic; ambele efectuându-se cu pregătire minimală.

Uneori se pot surprinde aspecte de pneumoperitoneu sau nivele hidroaerice sugerând o evoluţie severă cu infarct şi/sau perforaţie.

Aspectele endoscopice sunt relativ caracteristice în funcţie de distanţa de la injuria ischemică. n în primele 24 de ore se observă arii hiperemice, edemaţiate, alternând cu arii de mucoasă palidă normală, n în următoarele 24 - 48 ore zonele hiperemice confluează,

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

apar ulceraţii mucosale superficiale dispersate, şi hemoragii sub şi intramucosale exprimate ca peteşii şi vezicule hemoragice, n 48 ore – 7 zile distanţă de ischemie pot apare ulceraţii serpiginoase cu margini în zigzag, între ele mucoasă de aspect normal n între 7 zile şi 5/6 luni se constată cicatrizarea leziunilor iniţiale şi posibil stenoze, n ulceraţii profunde şi noduli sau arii violaceu-negricioase în caz de instalare a gangrenei.

Există aspecte colonoscopice caracteristice CI: n respectarea rectului n distribuţia segmentară n demarcarea netă n rezoluţia în general rapidă, pledează pentru o afectare colică de tip ischemic.

Examenul histopatologic prezintă în afară de aspectele discutate pe parcurs şi anumite particularităţi precum prezenţa macrofagelor încărcate cu hemosiderină, a “umbrelor” celulare saua gangrenei.

Alte investigaţii utile sunt angiografia mai ales dacă colita ischemică este situată la nivelul colonului drept situaţie care este posibil să asocieze şi ischemie pe artera mezenterică superioară, altfel în CI simplă angiografia nu aduce date noi căci procesul ischemic se datorează frecvent unor cauze sistemice sau a afectării micorcirculţiei locale şi

echipa mf

2011

fluxul sangvin este reluat în marea majoritate a cazurilor în momentul stabilirii suspiciunii diagnostice.

Diagnosticul diferenţial trebuie să se facă cu: n colitele infecţioase şi parazitare prin coproculturi pentru Shigella, Salmonella, Campylobacter, Escherichia Coli vizând tulpinile patogene, Entamoeba, examen coproparazitologic – strongiloidoza putând avea tablou clinic similar, cât şi detectarea citomegalovirusului, n ischemia acută mezenterică, n RCUH - respectarea rectului este caracteristică CI; n BC - rar poate fi prezent în CI aspectul de „piatră de pavaj” sau ulceraţii adânci, n procese maligne adenocarcinom, limfom digestive.

Diagnosticul pozitiv se sprijină pe cvartetul reprezentat de: n manifestările clinice cuprinzând diaree, scaune cu sânge şi durere abdominală, n contextul clinic favorizant – pacient vârstnic cu afecţiuni cardiovasculare sau alţi factori favorizanţi/cauzatori (vezi Tabel I, II.) n examenul radiologic şi n colonoscopia.

Prognosticul şi evoluţia sunt în general favorabile în 2/3 din cazuri episodul clinic remite în 24 - 48 ore şi în aproximativ 2 săptămâni are loc vindecarea completă.

13

TABEL 1

CAUZE OCLUZIVE Ocluzie de vase mari

traumatisme

Ocluzie de vase mici

ateroscleroza: tromboze, embolii de artere mezenterice (aritmii, valvulopatii, disecţie de aortă)

Microangiopatie trombotică

tromboză de venă mezenterică (ciroză, pancreatită, hipercoagulabilitate, infecţii abdominale, infiltrare leucocitară)

Boli hematologice

vasculite (LES, PAN, PAR, trombangeita obliterantă, amiloidoză, arterita Horton, arterita Takayasu)

TABEL 2

CAUZE NON-OCLUZIVE Sindrom de debit mic

insuficienţă cardiacă; deshidratare; şocuri (hipovolemic, anafilactic, septic, cardiogen)

Medicamente

antihipertensive, diuretice; vasopresina, alcaloizi din ergot; Danazol, Progestative, Flutamida; Interferon, Interleukine; Peniciline; AINS, săruri de Au; neuroleptice

Manopere chirurgicale

chirurgia aortică; post-transplant renal;

Manevre exploratorii

irigografia; colonoscopia

Efort fizic prelungit

alergători de cursă lungă

Obstrucţie colică

cancer, stenoze, fecalom; volvulus, invaginaţie, prolaps, încarcerări herniare; diverticulită

Altele

Cocainomanii; Criză de astm; Citopatii mitocondriale

În 10 - 20% din CI evoluţia este spre gangrenare cu diminuarea prognosticului datorită complicaţiilor septice şi a riscurilor chirurgicale. În alte 10 - 20% din cazuri vindecarea

se face prin fibroză excesivă cu stenoze (acestea sunt scurte, excentrice, regulate şi uneori spontan reversibile). Alte 20 de procente urmează drumul colitei cronice segmentare cu vindecare

mai lentă în 5 - 6 luni. Recurenţele sunt rare fiind citate în 5% din cazuri în condiţiile persistenţei factorilor sistemici sau locali cauzatori. (continuare în numărul următor)

echipa mf Fertilizarea in vitro şi consecinţele ei clinice Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

14

N R.7

MAI

2011

Rezultatele urmăririi parametrilor clinico-biologici pentru un lot de copii născuţi prin fertilizare in vitro versus lot martor. Studiu clinic 2001 - 2011

Nu ne permitem să emitem ipoteze pe termen lung, pentru că nu avem antecedente - se întâmplă pentru prima dată şi nu există experienţe anterioare la care să facem referiri.

Noi ne îngrijim toţi pacienţii, cu respect egal pentru fiecare dintre ei şi îincercăm să le dăm tot ce avem noi, mai bun şi mai frumos în noi - toată dragostea şi pregătirea profesională a fiecaruia dintre noi.

Nu constituie obiectul acestui studiu să cuantificăm principii de etică, nici să discutăm despre ce sau care va fi calitatea genomului uman în timp.

Dr. Herdea Valeria Medic primar medicină de familie, CMI Dr. Herdea Valeria

Dr. Herdea Laura

Medic specialist medicină de familie, CMI Dr. Herdea Valeria

Dr. Herdea Lidia

Medic rezident anul II boli de nutriţie, diabet zaharat şi metabolism - Instit.

Paulescu

Herdea Alexandru Dan

student anul II, UMF “Carol Davila”, Bucureşti

Herdea Teodor

cercetător ştiinţific, terapeut terapii alternative

I

Infertilitatea - reprezintă “o boală cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei” şi în speţă a cuplului. La ora actuală, aproximativ 15% din populaţia de vârstă reproductivă din România, se confruntă cu probleme legate de fertilitate.

Fertilizarea in vitro (FIV) - Componenta a reproducerii umane asistate medical (RUAM) - reprezintă o tehnică de procreaţie medicală asistată, în care fecundaţia are loc în afara organismului uman.

Cadru legal - Subprogramul Naţional de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2011 Scopul studiului este urmărirea dezvoltării parametrilor clinicobiologici ai unui lot de copii, proveniţi din sarcini rezultate prin FIV, începând cu anul 2001, primul an în care oficial s-a aplicat tehnica de FIV în clinicile din România.

Obiectivele studiului - sunt reprezentate de impactul şi complexitatea pe care o presupun activităţile de urmărire, creştere şi îngrijire medicală a copiilor rezultaţi din sarcini cu FIV, de provocările pe care le întâmpină medicul de familie, echipele interdisciplinare care sunt

implicate, comparativ cu ele care se adresează unui lot martor, de copii născuţi în aceeaşi perioadă, proveniţi din sarcini normale.

La baza studiului au stat (pentru comparaţie) şi rezultatele Rapoartelor Societătii Europene pentru Reproducere Umană Asistată si Embriotransfer, precum şi date obţinute din SUA, de la organismul corespondent, date publicate în revista Human Reproduction, apărută în aprilie 2010, rapoartele fiind rezultatul activităţii celor două organisme, în perioada 2006 - 2010.

Proiectare şi metode În perioada 2001 - 2011, au fost urmăriţi un număr de 15 copii, proveniţi din sarcini rezultate în urma FIV, comparativ cu un lot martor de copii, născuţi în perioade similare. CMI Dr. Herdea are în îngrijire un număr de 3.200 de pacienţi. În perioada 2001 - 2011, s-au născut 1.090 copii, deci copii născuţi din sarcini cu FIV reprezintă un procent de 1,5% din totalul nou-născuţilor înregistraţi la CMI în această perioadă.

Condiţiile de admitere în studiu pentru ambele loturi de copii au luat în considerare: 1. Date familiale - istoric medical (patologie asociată, alte tehnici de RUAM etc.), status educaţional, 25% dintre familiile luate în studiu au fost pacienţi ai cabinetului, înainte de a fi demarat studiul, asfel încât acest fapt a facilitat urmărirea şi în perioada preconcepţională a familiei.

2. Copiii - toţi copiii luaţi în studiu sunt pacienţi ai cabinetului, selecţia lor s-a efectuat pe criterii riguroase. Au fost urmărite perioadele neo-natală, perineonatală, 0 – 1 lună, 1 lună - 1an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 10 ani.

Rezultate Din studiul efectuat în cei

aproximativ 10 ani, pe lotul de 15 copii - 26,6% fetiţe şi 76,6% băieţi, comparativ cu lotul martor identic ca vârstă şi distribuţie pe sexe, s-au putut obţine date referitoare la evoluţia parametrilor biologici şi clinici, în diferite perioade de viaţă şi stare de sănătate a copiilor. S-a luat în discuţie tipul naşterii (cezariană 100% pt FIV sau spontană 85% la lot martor), greutate (au fost variaţii între 640 g – 4. 000 g), lungime scor Apgar (între 1 - 10), patologie neonatală şi peri-neo-natală (prezenţa sdr. de detresă respiratorie, hemoragie cerebrală, pneumotorax, piopneumotorax), evoluţia sdr. de adaptare dificilă la viaţa extrauterină a nou-născuţilor rezultaţi prin FIVaprox. 50% dintre copii, probleme legate de alimentaţie – exp. - gavaj la prematurii mari (sub 1.000 g în primele 30 zile - în medie, sdr. de aspiraţie.

S-a urmărit evoluţia comparativă în primul an de viaţă, în perioada 1 - 3 ani - patologia asociată vârstei mici, achiziţia limbajului articulat, încadrarea în colectivitate, inserţia socială a copiilor în grupuri de vârstă similare, însuşirea normelor comportamental - educaţionale, afectivitatea, inteligenţa emoţională (QE) şi coeficientul de inteligenţă (IQ) la 7 ani.

S-a efectuat o analiză a necesarului de servicii medicale, costuri în sistemul de îngrijiri medicale, necesitatea prezenţei echipelor interdisciplinare în evoluţia micuţilor (exp. intervenţii în sfera cardiologică, intervenţii în sfera ORL, pneumologie etc.) pentru îngrijirea copiilor proveniţi din FIV, versus lot martor.

Necesar servicii medicale 0 - 1 an, la nivel de cabinet - total vizite 0 -1 an FIV - 473 - total vizite 0 - 1 an martor - 282

Tip servicii medicale

FIV

Martor

Profilactice

1 vizită/ 1 vizită/ lună lună

Curative

18/ an

6/an

Necesar servicii medicale 1 - 3 ani, la nivel de cabinet Tip servicii FIV medicale

Martor

Profilactice 1 vizită/ 1vizită/ 2 luni – 1 3 luni – 1 - 3 ani – 3 ani Curative

10/ an

3/an

Concluzii 1. Privind retroactiv din 2001 şi până în prezent s-au obţinut progrese remarcabile în domeniul FIV - evoluţia tehnicii, perfecţionarea metodelor, creşterea experienţei echipelor medicale, responsabilizarea în contextul apariţiei unui cadru legal care statutează principiile de aplicare a oricărei tehnici de RUAM şi evitarea abuzurilor de orice tip în domeniu, respectarea drepturilor la viaţă şi mai presus de toate dreptul de a fi un copil sănătos, educaţia corectă a familiei şi înţelegerea şi asumarea responsabilităţii şi însemnătăţii liberului arbitru şi al consimţământului informat, va aduce, sperăm, rezultate mai bune în procesul de rezolvare a problemei infertilităţii.

2. Infertilitatea si partenerii ei “de dialog”: Cu ce se confruntă combatantii: Familia/Viitorii părinţi • managementul stress-ului, anxietăţii, de a nu avea un copil pe cale naturală, temerile legate de sarcină, naştere, creşterea şi educarea unui copil conceput prin alte metode decât cele naturale, lipsa unor surse de informare corecte şi complete. Marea tară a acestui moment este lipsa

experienţei data de Timp. La ora actuală, încă nu avem o generaţie, care să poată constitui un punct de referinţă, un model de comparaţie, care să ne permită, să tragem concluzii corecte medical, bazate pe dovezi.

• Recomandăm consilierea prenatală, prin cursuri - echipe complexe de psihologi, medici, fără a se neglija latura spirituală a procesului.

Copiii Problemele puse de patologia infertilităţii, de adaptarea dificilă la viaţa extrauterină, patologia neonatală, peri-neonatală, a vârstei mici, a adaptării ulterioare la solicitările impuse de societate (65% din copii proveniţi din FIV, între 2001 - 2007 au patologie cronică asociată - astm bronşic, alergodermii cronice, obezitate, disfuncţii tiroidiene, patologie cardiacă etc.), probleme de identitate, de filiaţie (vezi mama purtătoare) probleme de apartenenţă,de protecţie socială. Imunitatea, dezvoltarea inteligenţei emoţionale, par a fi principalele probleme identificate până la acest moment.

Medicul de familie: • educaţie medicală deficitară, vis-à-vis de tehnici de RUAM, de grupuri ţintă care pot avea acces la Programele de RUAM, de problemele deosebite care ţin de patologia copiilor rezultaţi din FIV (mai ales proveniţi din sarcini de dinainte de 2007 - 2008) • timpul suplimentar alocat îngrijirii, urmăririi copiilor şi familiilor cu probleme de infertilitate • necesitatea însuşirii de tehnici de comunicare şi consiliere a cuplurilor hipofertile • patologia cuplului • urmărirea evoluţiei, adaptării şi integrării copilului, în colectivitate şi mediu • urmarirea viitorului adult şi a familiei sale - înseamnă automat studii pe mai multe de generaţii Societatea • costurile mari, echipele interdisciplinare necesare recuperării copiilor cu patologie complexă, necesitatea înfiinţării Centrelor de Consiliere Parentală, legislaţie fermă şi clară, necesitatea apariţiei Comisiilor de etică în domeniu pentru a se evita abuzuri.

• ar fi util ca toţi specialiştii implicaţi în procesul FIV - începând cu medicii ginecologi obstetricieni, neo - natologi, medici de familie - pediatri să fie implicaţi în cursuri post-universitare care să aibă ca obiect de studiu evoluţia şi dezvoltarea în timp a copiilor proveniţi prin alte metode de concepţie decât cea naturală.

Metafizic vorbind, s-a putut

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

echipa mf

2011

TABEL

rezultatele se pot îmbunătăţi.

PERIOADA PERINEONATALĂ

Concluzie finală Rolul medicului de familie, este unul complex, provocator şi extrem de responsabilizant, mult peste ceea ce suntem pregătiţi biosic pentru moment. Nu cunoaştem rezultatele şi impactul pe termen lung al metodelor de RUAM. Avem în faţa noastră o provocare, în care doar Timpul va avea cuvântul final.

Studiul de faţă reprezintă un cumul de date preliminare, reamintim pentru primii 10 ani din viaţa pacienţilor urmăriţi. Studiul este în derulare, datele urmând a fi înregistrate, stocate şi prezentate la intervale de timp stabilite ca fiind relevante de către autorii studiului.

Copil

FIV – 87% prezintă patologie asociată nașterii

Martor

1.

Hipoxie ușoară

-----

2.

SDRI Piopneumotorax

-----

3.

SDRI

Hidronefroză – gradul 1

4.

SDRI Hemoragie cerebrală – Piopneumotorax

-----

5.

Hipoxie severă – Risc de infecție materno-fetală

Hidrocel

6.

Hipoxie ușoară

-----

7.

SDRI

-----

8.

SDRI

SDRI

9.

------

Exsangvinotransfuzie – (IC)

10.

SDRI

Infecție materno - fetală

creea o realitate existenţială, funcţională la parametrii buni, pentru a fi însă perfectă, ea are nevoie de atributele Divine. Cred - şi este părerea mea personală, că ea are nevoie, să aibă, ca principal ingredient, iubirea, din momentul absolut al conceperii unui copil. Incontestabil, orice femeie are dreptul să decidă asupra propriului sau corp, are dreptul la liber arbitru, este drept să dai o şansă în plus oricărui cuplu de a avea propriul copil. FIV - rămâne incontestabil, un rezultat spectaculos al medicinei moderne, dar creaţia umană, din păcate,

oricât de multă muncă, inteligenţă, pasiune, răbdare perseverentă şi geniu ar înmagazina, nu ajunge la perfecţiunea concepţiei din iubire.

Nu ne permitem aici să discutăm, dacă FIV este o metodă bună sau nu, dacă trebuie lărgită sau restrânsă. Scopul iniţial a fost atins. Înţelegerea din partea familiei, a întregului proces şi al implicaţiilor sale pe termen lung, asumarea responsabilităţii educaţiei corecte şi lupta pentru a suplini eventualele tare, rămân în dezbatere. Cu cât vom fi mai pregătiţi pentru a înţelege şi a ne asuma responsabilităţi pentru viitor, cu atât

Greutatea la naștere FIV vs. martor

Lungime la naștere FIV vs. martor

CUVINTE CHEIE ȘI LEGENDĂ Cuvinte cheie: fertilizare in vitro, reproducere umană asistată, legislaţie, sistem sanitar românesc, prematuritate, suferinţă fetală, patologie secundară, medic de familie, echipe interdisciplinare, cod de etică medicală, pregătire biosică, consiliere, evoluţia speciei umane, viitor.

Legenda: FIV = fertilizare in vitro RUAM = reproducere umană asistată medical SDRI = sindrom de detresă respiratorie idiopatică IC = insuficiență cardiacă

Coeficientul de inteligență

15

16

harta SNMF

Z I A R U L M E D I C U L U I D E FA M I L I E

N R.7

MAI

2011

SATU MARE

PROFIL ORGANIZAȚIONAL

AMF Satu Mare: tradiție, continuitate, evoluție Istoria organizaţiei noastre începe în 1992, o dată cu recunoaşterea specialităţii de medicina familiei/medicină generală, sub coordonarea dr. Sorin Nicolae Micul, care a fost şi primul preşedinte al filialei Satu Mare a Societăţii Naţionale de Medicină Generală din acea vreme.

Dr Călin Bumbuluț Dr Vasile Blaga Între 1998 şi 2001, al doilea preşedinte, dr. Viorica Sava Toader, a realizat şi transformarea filialei SNMG/MF în Asociaţia Medicilor de Familie Satu Mare, obiectivele acesteia, aşa cum au fost enunţate în Statutul de constituire fiind urmate cu obstinaţie: coordonarea programului de pregătire în specialitatea de medicina familiei şi de medicină generală prin parteneriat; apărarea demnităţii, drepturilor şi intereselor membrilor săi; conceperea, iniţierea şi încurajarea temelor şi programelor de cercetare ştiintifică; partener la formarea şi confirmarea medicilor în specialitatea de medicina familiei şi de medicină generală; participarea, în cadrul legal, la negocierile clauzelor contractului-cadru; realizarea schimburilor de experienţă şi colaborarea reciprocă cu asociaţii medicale de acelaşi profil sau alte specialităţi, din ţară şi din străinătate; susţinerea şi finanţarea activităţile publicistice din domeniul medicinii familiei şi a medicinii generale; promovarea unui climat deontologic şi de probitate profesională; colectarea şi distribuirea

TABEL

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ În activitatea de pregătire profesională, o etapă importantă au constituit-o cursurile pentru obţinerea gradului de medic specialist în perioada 2001-2002, şi numeroasele cursuri de educaţie medicală continuă susţinute de medicii formatori ai Asociaţiei, din care enumerăm câteva: n „Aplicaţii informatice în praxisul de medicina familiei”, n „Managementul diabetului zaharat de tip II”, n „Actualităţi în managementul afecţiunilor alergice la cabinetul medicului de familie, n „Actualităţi în managementul afecţiunilor neurologice la cabinetul medicului de familie”, n „Medicul curant – parte integrantă a îngrijirilor la domiciliu”, n „Îngrijire la domiciliu – actualitate în dezvoltare”, n „Medicina Bazată pe Dovezi”, n „Identificarea, urmărirea şi tratamentul infecţiei cu Helicobacter Pylori la pacienţii cu sindrom dispeptic cronic de către medicul de familie”, n „Îndrumar EKG în imagini”.

de informaţii în ceea ce priveşte imaginea asociaţiei.

Continuitate Din 2002, conducerea AMF SM, realeasă în 2006 şi 2010, este reprezentată de dr. Călin Bumbuluţ - preşedinte, dr. Ladislau Lang şi dr. Vasile Blaga - vicepreşedinţi, dr. Adriana Mare - secretar-trezorier.

De 15 ani şedinţele lunare ale asociaţiei noastre au loc în fiecare a treia joi, devenind o tradiţie. Întâlnirile festive anuale ale medicilor de familie sătmăreni au constituit baza Zilelor Medicale Sătmărene, eveniment desfăşurat în luna octombrie, începând cu 2004, prilej de comunicări şi schimb de informaţii între medici de diferite specialităţi, iar începând cu 2005 prin participarea colegilor de la Universitatea din Debrecen şi apoi Pecs, din 2009 şi a celor de la Universitatea din Tel Aviv, manifestarea devenind internaţională. În anul 2010 au fost prezentate în cele trei zile ale manifestării peste 40 de lucrări originale, cu asocierea unui simpozion, a două ateliere interactive şi o masă rotundă cu tema „Proiecte comune ale Colegiului Medicilor Satu Mare, Asociaţiei Medicilor de Familie Satu Mare, Universităţii Tel Aviv, County Health Care Service Holding Corporation din Nyiregyháza, Universităţii din Pecs şi Universităţii Titu Maiorescu Bucureşti”, o noutate fiind şi parteneriatul cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu o secţiune specială în cadrul manifestării. În acest an vom desfăşura ediţia cu numărul 8.

Educaţie Revista Medical Connections/Conexiuni Medicale, la care AMF este co-editor, a împlinit cinci ani. Pornită ca iniţiativă a medicilor din judeţul Satu Mare, a devenit în cursul anilor o revistă cu deschidere naţională şi internaţională. Un moment important a fost includerea ei în baza de date internaţionale Index Copernicus, ceea ce a garantat accesul direct la comunitatea ştiinţifică, lucru dovedit de accesarea rezumatelor revistei noastre de către peste 3.000 de autori din 30 de ţări de pe toate continentele. An după an, revista şi-a îmbunătăţit conţinutul ştiinţific, prin îmbunătăţirea standardelor de calitate precum şi a standardelor privind estetica, în concordanţă cu cele internaţionale. Revista publică lucrări de cercetare care contribuie la progresul din toate domeniile medicinei, apare trimestrial, iar articolele sunt acceptate atât în limba engleză, cât şi română. În prezent este singura revistă a unei asociaţii profesionale a medicilor de familie clasificată B+ CNCSIS. Dezvoltarea site-ului www. conexiunimedicale.ro a deschis revista tuturor, prin oferirea gratuită a textului in extenso al articolelor publicate.

Parteneriate Parteneriatele cu Colegiul Medicilor Satu Mare, cu Spitalul Hasharon, Centrul Medical Rabin şi Sackler School of Medicine afliată la Universitatea Tel Aviv, Israel, precum şi

Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti, Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară, au fost indispensabile pentru aceste realizări. Înfiinţarea Patronatului Medicilor de Familie Satu Mare, cu sprijinul AMF, a reprezentat o degrevare în parte a sarcinilor asumate iniţial de AMF sub presiunea evenimentelor, putând să ne concentrăm acum mai ales asupra scopurilor pentru care a fost înfiinţată asociaţia: cele profesional-ştiinţifice.

Una din căile pentru colectarea şi distribuirea de informaţii în ceea ce priveşte medicina familiei a fost realizarea siteurilor organizaţiilor complementare: www. amfsm.ro și www.pmfsm, precum şi a listei de discuţii on-line a medicilor de familie sătmăreni moderată de către dr. Vasile Blaga, a Buletinului Informativ al AMF - PMF şi a sistemului de alertă rapidă prin SMS. O preocupare importantă a AMF o reprezintă medicii de familie pensionari, pentru care în 2010 a fost organizată o întâlnire (în luna decembrie), împreună cu Colegiul Medicilor Satu Mare. Înfiinţarea unui sistem de completare a pensiilor medicilor de familie este un proiect avut în vedere.

Obiectivele pe termen scurt ale AMF Satu TABEL

CONSILIUL DIRECTOR AL AMFSM Dr. Călin Bumbuluț, medic primar, președinte Dr Ladislau Lang, medic primar, vicepreședinte departament organizatoric Dr Vasile Blaga, medic specialist, vicepreședinte departament profesional-științific Dr Adriana Mare, medic primar, secretar-trezorier

Motto-ul revistei Conexiuni Medicale „Ab uno disce omnes – Pornind de la unul află toţi” exprimă de fapt crezul nostru. Nu ne vom abate de la el.

Mare sunt trecerea la categoria A CNCSIS a revistei noastre şi creşterea impactului ştiinţific internaţional, consolidarea statutului internaţional al Zilelor Medicale Sătmărene, extinderea parteneriatelor cu organizaţii similare, stimularea departamentului de medicină în rural, accesarea de fonduri prin programele europene. Pe termen mediu: dezvoltarea Centrului de Documentare şi Educaţie Medicală Continuă, în parteneriat cu Colegiul Medicilor şi Colegiul Medicilor Dentişti Satu Mare, iar pe termen lung organizarea instituţională a cercetării în medicina de familie ca fundament pentru dezvoltarea specialităţii noastre, împreună cu organizaţii similare. Cercetarea este o componentă esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea continuă a domeniului medicinei de familie; cele mai multe îngrijiri ale pacientului survin în cabinetele medicilor din asistenţa primară, dar cele mai multe cercetări se fac în centre medicale universitare; cabinetul orientat spre comunitate al medicului de familie este un laborator ideal pentru studiul pacienţilor şi problemele lor.

Medicina de familie a ajuns la maturitate, ca o disciplină ştiinţifică şi academică, cu propriile concepte de bază, cunoştinţe, abilităţi şi domeniu de cercetare.