mf - Nr. 5

Page 1

p u b l i ca ț i e e d i t a t ă s u b p a t ro n a j u l societății naționale de medicină d e fa m i l i e /m e d i c i n ă g e n e ra l ă Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

pag. 16

Profil organizaţional:

NR.5

Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti

„În România, lucrurile se decid haotic şi aleatoriu“

Interviu cu dr. Simona Schnelbach, vicepreşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei Interviu realizat de

MARTIE 2011

EXEMPLAR GRATUIT

LEGISLAȚIE

Sistemul francez văzut din interior CPAM încurajează prescrierea genericelor (o parte a programului CAPI – contrat d’amelioration des pratiques individuelles), răsplătin­du‑i pe medicii generalişti care fac acest lucru cu o sumă anuală.

pag. 6

Dana Boroeanu

pag.10

LEGISLAȚIE

„Ne-am propus ca pentru un interval definit, să asigurăm, de la 1 aprilie 2011, asistenţa medicală fără plată, în interesul pacienţilor noştri, care nu sunt de vină pentru deciziile aberante ale decidenţilor, cu menţiunea că nu vom putea elibera în această situaţie formulare în contract cu casa de asigurări, respectiv reţete compensate, bilete de trimitere, concedii medicale.”

Contractul - Cadru multianual şi asistenţa medicală primară La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă de guvern, menită să continue reforma în sănătate, o prevedere importantă a acestui act normativ reprezentând o măsură potrivit căreia programele naţionale de sănătate, precum şi Contractul - Cadru se vor desfăşura pe o durată de cel puţin doi ani.

pag. 6 PULS SNMF

Reconversia profesională vector de presiune asupra Medicinei de Familie Medicii de familie, prin organizaţiile lor reprezentative (SNMF şi FNPMF) au protestat pe bună dreptate prin notificări oficiale depuse la Minis­ terul Sănătăţii şi prin declaraţii publice, considerând că, prin aceste reglementări oficiale, se aduce o gravă atingere specialităţii lor. Motivele de contestare sunt reprezentate atât de noile prevederi ale OUG 18 cât şi de prevederile art. 141 Co-Ca 2011 care stipulează că, serviciile de medicina familiei pot fi transferate în sarcina medicilor de alte specialităţi.

pag. 9

Parteneri:

Timișoara (16.02 - 17.02) • Tg. Mureș (15.03 - 16.03) Iași (12.04 - 13.04 ) București (5.05 - 6.05) Bacău (17.05 - 18.05) Constanța (14.06 - 15.06) Pitești (20.09 - 21.09) Oradea (25.10 - 26.10) Baia Mare (8.11 - 9.11) Sibiu (22.11 - 23.11)

Târgu Mureș 15 - 16.03.2011

Organizator:

Sub patronajul:

Partener media:


info update

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

Secțiile ATI, reabilitate Am declarat că priorităţile anului acesta pentru investiţii sunt în domeniile oncologie şi terapie intensivă.

Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

EDITORIAL

„Anul 2011 va fi mai bun, sau nu va fi deloc!”

A

m îndrăznit să preiau motto-ul unui coleg şi prieten, căci mi s-a părut extrem de potrivit situaţiei noastre de astăzi. Ne zbatem în incertitudini, căutăm soluţii, ne sfătuim cu avocaţii, suntem zilnic bombardaţi cu lovituri sau cu zvonuri. Unde mai este normalitatea medicinei de familie? Majoritatea dintre noi am ales medicina de familie pentru şansa unică de a fi medicul bolnavului, pentru relaţia specială pe care o avem cu pacienţii noştri. O meserie profund liberală, pentru care am muncit cu dragoste mulţi ani. Liberală în sensul libertăţii de a ne dedica sănătăţii, în sensul priorităţii absolute a ştiinţei medicale faţă de actele administrative. Din păcate, suntem supuşi unui tir concentrat împotriva specialităţii pe care ne-am ales-o. Pe lângă dificultăţile obiec­ tive, suntem consideraţi „specialitate de mâna a doua”, uşor de minimalizat, uşor de manipulat. De câţiva ani ne chinuim să convin­gem că o bună comunicare a deciden­ ţilor cu practicienii aduce soluţii corec­te pentru pacienţi și medici, pentru siste­ mul medical. Nu am reuşit, cu toate com-­ paraţiile cu sistemele medicale avansa­ te, cu toate statisticile şi directivele europene. Iată că în 2011, lucrurile se schim­ bă. Falimentul iminent nu mai este singura ameninţare. Însăşi specialitatea noastră este ameninţată. Cum se rezumă ce ne-ar aştepta? Medicii de familie sunt axiomatic vinovaţi. Se afirmă că se dorește plata serviciilor medicale, dar există o mare grijă ca ele să fie drastic limitate. Spe­ cia­litatea de medicină de familie nici nu prea există. Rezidenţiatul e o joacă pe care o poate înlocui oricine în câteva luni. După decidenți, orice alt coleg din altă specialitate poate, chiar dacă e ile­gal, să facă medicină de familie. Consul­taţiile nici nu contează, medicul - birocrat trebuie să editeze carduri. Bugetul la me-­ dicamente compensate poate arunca medicii în situaţii de neiertat, căci a re­fuza pacientului drepturile sale este şi ilegal şi imoral. Unde este libertatea profesiei? La ce mai folosesc ghidurile şi tratatele învăţate, dacă singurul cri­te­riu este acela de a cheltui cât mai puţin? Banii cabinetelor, din ce în ce mai puţini, ar urma să fie folosiţi pentru acoperirea cheltuielilor de informatizare, iar preţul este foarte mare. Munca forţată în al doilea contract, în Centre de Permanen­ ță sau la volanul ambulantelor pare firească diriguitorilor sănătăţii. Medicii din rural trebuie să fie apostoli pentru liniştea decidenților... Şi multe altele... Se pare că nu mai avem ce pierde! Numai solidaritatea noastră, fermitatea de a nu ne lăsa umiliţi la nesfârşit şi in­stanţa pot salva medicina de familie. Într-adevăr, în medicina de familie, “anul 2011 va fi mai bun, sau nu va fi deloc”.

Cseke Attila, Ministrul Sănătății

Secţiile de de anestezie şi terapie intensivă din 41 spitale din ţară vor fi reabilitate anul acesta printr-un program al Ministerului Sănătăţii. Pentru începerea lucrărilor de rea­ bilitare şi reparaţii capitale a fost repartizată suma de 27.875.000 lei. Cele mai multe fonduri au fost repartizate pentru Sp. Clinic Ju­ deţean de Urgenţă Cluj (3.000.000 lei), Institutul Oncologic “Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” (2.000.000 lei), Institutul de Boli Cardiovascu­ lare Timişoara (2.000.000 lei), Sp. Cli­nic de Obstetrică-Ginecologie Oradea (1.500.000 lei), Sp. Clinic

Universitar de Urgenţă Bucureşti (1.000.000 lei), Sp. Clinic Judeţean de Urgenţă Arad (1.000.000 lei), Sp. Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (1.000.000 lei), Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL “Prof dr. Hociotă” Bucureşti (1.000.000 lei), Sp. Judeţean de Urgenţă Satu-Mare (1.000.000 lei). În Bucureşti, s-au mai dat bani Sp. Clinic de Urgenţă Floreasca (700.000 lei), Sp. Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi (400.000 lei), precum şi Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I.Parhon” (400.000 lei).

n r.5

martie

2011

Rezidenţiat descentralizat În 2011, concursul de intrare în Rezidenţiat se va desfăşura, descentralizat, la nivelul centrelor universitare: Bucureşti, Iaşi, ClujNapoca, Tg. Mureş, Craiova şi Timişoara. De asemenea, numărul de lo­ curi şi posturi pe domenii şi specialităţi se va stabili, defalcat, pe centre universitare, în funcţie de capacităţile de pregătire pe specialităţi ale acestora, de către Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România. Anul acesta concursul se va desfăşura tot sub formă de test-

grilă cu 200 de întrebări. Punctajul de promovare va reprezenta 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări pentru fie­ care domeniu. Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmaciştilor şi Cole­ giului Medicilor Dentişti vor aviza bibliografia şi tematica de concurs. După ce acestea vor fi avizate, se vor aproba prin ordinul ministrului Sănătăţii şi se vor afişa pe paginile de web www.ms.ro şi www.rezidentiat.info. Atât tematica, cât şi bibliografia vor fi unice, la nivel naţional.

Program

Lansare

Analiză

În 2010

Tratamentul infarctului miocardic

15 generice noi de la sanofi-aventis

Consiliul Concurenţei cu ochii pe Fresenius

Afacerile Teva au crescut

După 5 luni de la lansarea pro­ gramului (august - decembrie 2010), evaluarea medicilor car­diologi arată că, 1293 de pacienţi au beneficiat, gratuit, de trata­­ment corespunzător al infarctului miocardic, respectiv dezobstruc­ ţia arterelor coronariene şi intro­du­ce­rea de stenturi (dispozitive care păstrează artera coronaria­ nă deschisă). S-a constatat că mortalitatea intraspitalicească la pacienții cu infarct miocardic acut a scăzut în centrele respective cu aproximativ 50%. Programul MS este implementat în 10 centre specializate din spitalele din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Tg. Mureş şi Cluj Napoca. Costul mediu pentru un pacient este de 4.300 lei, anul trecut programul primind un buget de aproximativ 12.940 milioane de lei.

“Rezultatele foarte bune obţinute de Zentiva S.A. (producţie locală, fără importuri) în anul 2010 se datorează atât performanţei din zona industrială, cât şi unei strategii comerciale corecte”, declară Dan Ivan, Preşedinte al CA Zentiva, parte a Grupului sanofi-aventis, şi Country Head sanofi-aventis România. Anul trecut a cresut profitabilitatea fabricii din România, reducându-se cu circa 25% costurile de producţie. Din acest motiv, România a fost aleasă drept centru de producţie pentru o serie de medicamente destinate exportului. Totodată, Divizia de originale a reuşit să surmonteze pierderea unor patente importante şi să păstreze parametri de vânzări foarte buni. Pentru 2011, sanofi-aventis urmăreşte aducerea pe piaţa românească a circa 15 medicamente generice.

Consiliul Concurenţei analizea­ză operaţiunea de concentrare economică prin care Fresenius Nephrocare Romania preia con­ trolul asupra societăţilor Renamed Medical Service II, Renamed Dial­care, Renamed Nefrodial şi Rena­med Nefrodiamed. De asemenea Consiliul Concurenţei analizea­ză operaţiunea de concentrare econo­ mică prin care Fresenius Medical Care Beteiligungsgesellschaft mbH preia controlul asupra societăţilor Nefromed SRL şi Neformed Dialysis Centers SRL. Fresenius Medical Care Beteiligungsgesellschaft mbH şi Fresenius Nephrocare Romania SRL fac parte din acelaşi grup. Autoritatea de concurenţă va evalua operaţiunile de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acestora cu un mediu concurenţial normal.

Pentru România, vânzările Teva au crescut în 2010 cu 65% faţă de 2009. La acesta a contribuit perfor­ manţa înregistrată de produsele ge­nerice lansate în 2010 în aria de on­co­logie şi neurologie, dar şi de evo­ luţia produselor din aria neurologiei şi a osteoporozei. “Cele mai mari creşteri au fost obţi­nute de produsele generice, care au înre-­ gis­­trat o dublare a vânzărilor faţă de anul trecut. În 2010 am lansat 15 noi molecule în arii precum oncolo­gie, cardiologie şi neurologie”, a de­cla­rat Alina Luiceanu, Country Manager Teva Pharmaceuticals România. Teva Romania se aşteaptă ca în 2011 piaţa genericelor să crească cel puţin în linie cu creşterea generală a pieţei în jurul a 10-12%. “Această creştere ar fi o dinamică firească după mulţi ani de stagnare, impulsionată de pierderea mai multor patente…”, a declarat. Alina Luiceanu.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor şef-adjunct:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Colaboratori permanenți:

r. Mihaela Cârmaciu SMR UK, D Dr. Dorin Marius Gabor, Dr. Victor Daniel Ionescu, Dr. Răzvan Miftode, Dr. Adrian Grom

Secretar general de redacție: Laura Mancaş laura.mancas@bpgroup.ro

Specialist relații publice:

Sandra Danes sandra.danes@bpgroup.ro

Director executiv:

Events Manager:

Pre-press/Tipar:

Art director/DTP:

Coordonator evenimente:

Publicație lunară editată de:

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro Sebastian Bob

Foto:

Cristi Chivu, Dreamstime

Gabriel Caramalău gabriel.caramalau@pbsolutions.ro Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Referent marketing: Advertising Sales Manager: Simona Dumitrescu Georgiana Gioabă georgiana.giaoba@ pbsolutions.ro

simona.dumitrescu@bpgroup.ro

Abonamente

abonamentemf@pbsolutions.ro

Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, București Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27

Această publicație este destinată specialiștilor de medicina familiei și celor care lucrează în domeniul medical și farmaceutic.


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

Controlul greutăţii

Noi suplimente de la Vitacare Vitacare a lansat o nouă gamă de suplimente care au combina­ ţii unice de fitonutrienţi şi sunt extracte de maximă puritate şi concentraţie. Suplesse poate furniza o compo­ zi­ţie unică de fibre alimentare şi extract de cafea verde, în timp ce GlucoCrom, bogat în crom şi vitamina C, potenţează activitatea insulinei, astfel acţionează indirect asupra concentraţiei de glucoză în sânge şi astfel putem controla pofta de dulce. INFORMATIZARE

Fişa electronică a pacientului implementată în 2012 Premierul Emil Boc a declarat că odată cu implementarea în 2011 a sistemului informatic din sănătate, a reţetei electronice şi a cardului de sănătate, rămâne ca în 2012 să fie făcuţi “paşi decisivi” spre implementarea fişei electronice, ca măsură de reducere a fraudei din sistem. “Sper ca în 2012 să avem un pas decisiv şi spre implementarea fişei electronice a pacientului, un proiect extrem de ambiţios şi extrem de benefic pentru sistem.”, a spus Boc.

martie

2011

info update

Tipuri de consultaţii în medicină primară Modelele de consultaţie în medicina primară de familie oferă clinicianului cadrul şi metodele necesare identificării problemelor. Dr. Radu Burtan

GP Principal, Church Street Surgery Hertfordshire, UK Preşedinte SMR-UK

D

(continuare din numărul trecut) e-a lungul anilor s-au propus nume­ roase modele de consultaţii de către filozofi, umanişti, psi­ hologi şi medici. Unele modele sunt axate pe obiectivele consultaţiei, altele pe rezultatele consultaţiei, unele pe relaţia doctor-pacient, altele pe perspectivele pacientului, multe modele încorporează multiple aspecte. Mulţi specialişti din diverse do­ menii au încercat în ultimii 50 de ani să ofere diferite modele de consultaţie care să se adreseze nevoilor medicinei de familie. Unele modele sunt foarte filosofice, altele sunt practice, dar clinicianul are libertatea de a schimba modelul consultaţiei după cum crede de

cuviinţă chiar în timpul aceleiaşi consultaţii. Voi încerca să descriu câteva modele de consultaţii care sunt întrebuinţate frecvent în UK. Balint 1957 – “The Doctor, His patient and the Illness” - a creat un model mai mult filozofic decât practic: n  problemele psihologice se manifestă de cele mai multe ori fizic n  doctorii au sentimente şi preconcepţii care pot avea un rol important în consultaţie n  doctorii trebuie să fie învăţaţi să înţeleagă ce se petrece în mintea bolnavului. Berne 1964 - “Games People Play” a încercat să explice diversele “jocuri” comportamentale ale pa­ cienţilor şi ce fel de rol doctorul şi pacientul iau în timpul consultaţiei – copil, adult, părinte etc. În 1972, the Royal College of General Practitioners (RCGP) a recomandat modelul triaxial “fizic, psihologic şi social” care continuă să fie valabil fiind foarte general. (continuare în numărul următor)

Modelul medical tradiţional de consultaţie: anamneză, examinare, investigaţie, tratament şi programare de control - nu recunoaşte diversitatea şi complexitatea consultaţiilor din medicina de familie. ATITUDINE

Modele de doctori În 1975 alte două modele au fost propuse: Becker & Maiman “Health Belief Model” care cuprinde grijile bolnavului, ce crede el despre condiţia lui şi cum se aşteaptă să fie tratat şi a lui Heron care clasifică intervenţia doctorului în 6 categorii: n  prescriptiv, spune bolnavului exact ce să facă, este critic şi directiv n  informativ, îl informează pe pacient despre condiţie/tratament, educă şi interpretează n  confruntativ - provoacă comportamentul restrictiv al bolnavului n  catartic, încearcă să elibereze emoţiile n  catalitic, încurajează pacientul să-şi exploreze gândurile şi emoţiile n  de sprijin şi suport, afirmând valoarea intrinsecă a pacientului.


eveniment

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

Medical Forum Timișoara Pentru al treilea an consecutiv, publicaţia noastră organizează seria de evenimente Medical Forum.

Î

n 2011, vor exista 10 ediţii itinerante ale forumului, des­­făşurate pe două zile, în: Timişoara, Tg. Mureş, Iaşi, Bucureşti, Bacău, Con­stanţa, Piteşti, Oradea, Baia Mare, Sibiu. Primul oraş vizitat anul acesta de caravana Me­ dical Forum a fost Timişoara, manifestarea fiind organizată ca

şi până acum sub patronajul SNMF. Lucrările conferinţei moderate de preşedintele SNMF, dr. Rodica Tănăsescu, au fost urmărite de peste 300 spe­cialişti de medicina familiei. Te­mele aflate în dezbatere au abordat problematici importan­te pentru întreg sistemul de medicină primară, privitoare

la Co-Ca 2011-2012, dar şi subiec­te ce ţin de activitatea clinică a spe­cialistului MF. Temele ştiinţifice au fost susţinute de către reprezentan­ ţii de marcă ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ai Asociaţiei patronale a MF, precum şi de către cadre universitare de prestigiu ale

Facultăţii de Medicină, UMF “Victor Babeş” Timişoara. Participanţii au beneficiat de expuneri şi standuri ale pro­ducătorilor şi distribuitorilor de medicamente prezenţi la mani­festare: Bayer Schering Pharma, Johnson & Johnson, Zentiva, Glenmark, Merck, Leo Pharma, Dona.

Organizator

Parteneri principali 1

2

3

4

5

Parteneri asocia]i

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Stand Glenmark

Stand Bayer

Sub patronajul

Parteneri media Stand Zentiva

1.  Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Președinte, Soci­etatea Națională de Medicina Familiei - “Deschidere forum” ; “Con­ tractul cadru în 2011 - cer înnorat sau furtună?” ; “Furtuna legislativă - agresiune la adresa medicului de familie” ; “Xamiol - trata­mentul de primă linie în psoriazisul scalpului” 2.  Prof. dr. Ștefan Iosif DRĂGULESCU, Rector, Univer­ sitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș“ Timișoara - “Cuvânt din partea UMF” 3.  Dr. Claudia IFTODE, Președinte, departamentul profesional științific al Patronatului Medicilor de Familie Timiș - “Cuvânt de bun venit” ; “Protocoalele terapeutice, beneficii și impedimente” “Cabinetul de Medicina Fami­ liei- microunitate sanitară: prevenție, urgențe medicale, monitorizare boli cronice, centru de permanență”

Stand Merck

4.  Conf. dr. Doru ANASTASIU, Decan, Facul­tatea de Medicină, UMF “Victor Babeș“ Timișoara - “Profilaxia nașterii premature” 5.  Dr. Manuela TUDOR - CHC Manager Merck România - “Noutatea conceptului de activare a sănătății” 6.  Dr. Marius ȚURCANU, medic primar, Spitalul Județean Timișoara - “Tratamentul Antiplachetar Dual. Strategie de viitor?” 7.  Conf. Dr. Ștefan Dan MIHĂICUȚA, Spi­talul Clinic de Boli Infecțioase “Victor Babeș“ Timișoara - “Infecțiile res­ piratorii - de la rezistență bacteriană la succes terapeutic” 8.  Dr. Adrian SÎNMĂRGHIȚAN, Consilier, Direcția de Sănătate Publică Timiș 9.  Camelia ARSENIE, Şef Birou, Casa de Asigurări de

Stand Johnson & Johnson

Sănătate Timiș 10.  Dr. Anca Alexandra MATUSZ, Doctor în științe medicale, reprezentant EGPRN - România - “Importanța cercetării științifice și implicațiile acesteia în practica medicului de familie: Reprezentarea României la EGPRN (European General Practice Research Network), WONCA (World Organization of Family Physicians), NAPCRG (North American Primary Care Research Group)” 11.  Prof. dr. Elena ARDELEANU, Șef Catedra de Me­ dicina Familiei, UMF “Victor Babeș“ Timișoara - “Sinteză terapeutică în abordarea hiperlipemiei” 12.  Dr. Răzvan BOSINCEANU - “Siguranța în adminis­ trare a para­cetamolului la copil” 13.  Conf. dr. Daniel LIGHEZAN, Facultatea de Medicină

a Universității de Medicină și Farmacie Timișoara - “As­ pirin 100 mg - alegerea de primă intenție în prevenția cardiovasculară” 14.  Dr. Minerva POP, Patronatul Medicilor de Familie Timiș - “Prevenția primară definește medicina de familie” 15.  Dr. Oana DONEA, medic primar oncolog cu supraspecializare în îngrijire paliativă, Asociația pentru Servicii Mobile de Îngrijire Paliativă - “Împreună în lupta împotriva durerii” 16.  Dr. Călin SÂRBOVAN, Președinte, Patronatul Medi­ cilor de Fami­lie Timiș 17.  Dr. Adrian DĂRĂBANȚIU, Președinte, Patronatul Medicilor de Familie Arad - “2011 - a fi sau a nu mai fi medicina de familie”


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

management

2011

Cum se conduce cabinetul de medicina familiei

Planificare

Management strategic

Pentru a adopta o decizie bună, doctorii manageri trebuie să găsească toate informaţiile necesare care definesc complet problema şi obiectivele urmărite. Dr. Dorin Marius Gabor

Medic primar medicină de familie, Master în Business Administration Master în Management Sanitar

Ec. Daniela Gabor

Master în Management Sanitar

continuare din numărul trecut n replică, planificarea stra­ tegică cuprinde un cumul de activităţi prin care se ma­ terializează un obiectiv bine precizat şi total diferit de simpla extrapolare a prezentului în viitor, obţinut ca urmare a unor modificări structurale, funcţionale, organizaţionale etc. şi prin con­ tinua adaptare la schimbările din mediul intern şi extern. Astfel, pla­ nificarea reprezintă un demers prin care deciziile din prezent pot asigura materializarea viitorului, iar gestiunea previzională realizează pentru întreprindere un cumul de activităţi specifice de necesitate absolută, prezentată actorilor in­ teresaţi prin tabele, declaraţii, figuri şi scheme.

Î

“Planificarea reprezintă pro­ iectarea viitorului dorit şi identifica­rea mijloacelor pentru a-l mate­ rializa.” O decizie bună în prezent bazată pe previziune pregăteşte viitorul ţinând cont de realitatea înconjurătoare iar planificarea con­ ţine cumulul de acţiuni ce evidenţia­ză dorinţa firmei de a influenţa viitorul. Planul de acţiune se poa­ te schimba când datele iniţiale se modifică, însă planificarea stra­ tegică în sine nu, pentru că ea reprezintă mai mult decât o gândire de moment, ea este o stare de spirit

care incită şi determină adoptarea unei atitudini realiste, dinamice, adaptive. Orice conducător are un orizont limitat de cunoştinţe, ap­ titudini şi înţelegere, el poate acţiona conform pregătirii şi experienţei acumulate şi în aceste condiţii planificarea strategică adoptată, im­plementată şi exploatată este esenţial influenţată de valorile ma­ nageriale ale conducătorilor. Ca metode de lucru în diag­ nosticul strategic se utilizează atât analiza cât şi sinteza, ambele cu termeni operaţionali specifici ce iau

Evaluarea caracteristicilor Diagnosticul strategic cuprinde activităţi prin care se efectuează analize interne şi externe în funcţie de obiectivele propuse, obţinându-se informaţii şi date relevante despre capacităţile şi resursele organizaţiei, dar şi a modului în care mediul exterior agreează sau nu demersul propus. Diagnosticul strategic se bazează în primul rând pe metoda analizei sistemice care evaluează caracteristicile dinamice şi sensibilitatea sistemului medical ţinând cont de: n  limitele funcţionale ale sistemului; n  reacţiile, ambianţa şi comportamentul mediului; n  caracteristicile variabile ale elementelor componente.

Etapele demersului strategic cuprinde patru mari domenii de activităţi: diagnosticul strategic, decizia strategică, implementarea strategiei şi controlul strategiei. în considerare factori cantitativi şi calitativi relevanţi pentru strategia propusă. (continuare în numărul următor)

Planificarea strategică ajută în a defini şi a realiza obiectivele de viitor ale organizaţiei prin formularea unui plan a activităţilor cu faze şi etape care trebuie realizate pentru ca obiectivele propuse să fie îndeplinite, precum şi atenţionarea şi prevenirea conducătorilor în faţa unor schimbări rapide ale mediului, sugerând diferite căi de urmat în funcţie de intensitatea şi direcţia perturbaţiilor. Desigur, când schimbările din exterior sunt lente, managerii vor opera modificări re­ zultate din experienţa acumulată, dar în situaţia producerii eveni­ mentelor imprevizibile şi rapide ei trebuie să dezvolte noi strategii care să rezolve problema unică iar calea de rezolvare, în ambele cazuri trebuie să urmeze anumite etape bine precizate. Elementele managementului strategic: 1.  Obiectivul (încotro mergem?) 2.  Strategia (cum ajungem acolo?) 3.  Tactica (care este schema de acţiune?) 4.  Controlul (direcţia este corectă?)


legislație

COMPARAȚIE

Sistemul medical francez văzut din interior Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

continuare din numărul trecut Aceasta nu înseamnă că sistemul francez de asigurări de sănătate nu dispune de pârghii prin care să acţioneze la nivelul furni­ zorului de servicii medicale în sensul reducerii cheltuielilor, numai că se porneşte de la premisa că este posi­ bil să fi greşit, să fi exagerat dintr-un motiv sau altul şi nu de la ideea ca ai greşit în mod intenţionat.

În acest sens, vizitele făcute de funcţionarii CPAM au rol de îndrumare, de punere la punct în privinţa ultimilor modificări aduse de Ministerul Sănătăţii sau cu ultimele iniţiative ale sistemului de asigurări; funcţionarul de la CPAM nu vine cu intenţia de a prinde medicul cu greşeala pentru a îl pedepsi în vreun fel oarecare (avertismente, amenzi), ca în România: n  prescrierea medicamentelor se poate face pe DCI sau pe denu­ mire comercială, la alegere; n  în privinţa rambursării (compensării) medicamentelor, am găsit că există trei paliere, de 65%, de 35% şi de 15%; diferenţa esenţială faţă de sistemul românesc este că rambursarea medicamen­ telor nu priveşte medicul în nici un fel, ea plasându-se în cadrul relaţiei dintre asigurat (plătitor sau nu) şi farmacie n  şi aici, CPAM încurajează prescrierea genericelor (o parte a programului CAPI – contrat d’amelioration des pratiques indi­ viduelles), răsplătindu-i pe medicii generalişti care fac acest lucru cu o sumă anuală; Ordinul Medicilor nu îi încurajează pe medici să se supună acestor restricţii, acestea reprezentând o restrângere atât a dreptului medicului de a decide care este medicamentul cel mai bun pen­ tru pacientul sau, cât şi a dreptului pacientului de a beneficia de cel mai bun tratament pentru boala sa. Şi totuşi, cel mai important lucru pe care l-am descoperit aici este acela că sistemul francez de asigurări sociale de sănătate va su­fe­ ri un proces amplu de restructurare, în următorii ani. Dar despre acest subiect vom discuta altă dată.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

Contractul - Cadru multianual şi asistenţa medicală primară La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă de guvern, menită să continue reforma în sănătate, o prevedere importantă a acestui act normativ reprezentând o măsură potrivit căreia programele naţionale de sănătate, precum şi Contractul - Cadru se vor desfăşura pe o durată de cel puţin doi ani.

Dan Florin Gîdiuţă

consilier juridic email: dan.gidiuta@gmail.com

Consecinţă a acestor mo­ dificări, prin HG nr. 1389/2010 a fost aprobat Contractul - Cadru ce reglementează condiţiile acor­dării de asistenţă medicală pentru anii 2011 şi 2012. Printre elementele de nou­ tate aduse de acest nou cadru legislativ pentru furnizorii de servicii medicale din asistenţa medicală primară enunţăm câ­ teva mai jos.

rocente modificate P privind plata per capita şi per serviciu

Fondul aferent asistenţei me­ dicale primare la nivel naţional pentru anii 2011 - 2012 are în structura sa 50% (în loc de 70% cum era prevăzut anterior) pentru plata per capita şi 50% (respectiv 30% în 2010) pentru plata per serviciu.

ecesarul de medici de N familie în relaţie cu casa de asigurări de sănătate

Necesarul de medici de fa­ milie cu liste, atât pentru mediul urban, cât şi pentru mediul rural, precum şi numărul minim de persoane pe lista medicilor de familie din rural, pentru care se încheie contract se stabilesc pe untăţile administrativ - teri­ toriale, pe baza unor criterii naţionale, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

Nota bene: În regle­ mentarea anterioară, acest necesar era stabilit pe localităţi, pe baza unor criterii stabilite la nivel local. Pentru a aduce o clarificare asupra no­ţiunilor uzitate în textul legal, vă prezint o definiţie a aces­tor termeni, potrivit Anexei I din Legea 351-2001 privind apro­ barea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi (vezi caseta) reluarea unui praxis P existent

În cazul în care un medic de familie preia un praxis de medicină de familie existent, analiza cazului de preluare a praxisului în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei acestui medic de a anunţa asiguraţii despre dreptul acestora de a opta să rămână sau nu pe lista sa, în primele 6 luni de la data încheierii contractului cu casa de asigurări de sănătate, revine Comisiei pentru stabilirea necesarului de medici şi a numărului minim de persoane înscrise pe lista medicului de familie. Mai mult, noul Contract - Cadru

menţionează expres că modificările ce pot interveni în activitatea unui cabinet medical, indiferent de for­ ma de organizare a furnizorului, ca urmare a înfiinţării unui punct de lucru rezultat din preluarea unui praxis pot face obiectul contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate, în condiţiile prezentului Contract - Cadru, la solicitarea reprezentantului legal al acestuia, în condiţiile prevăzute în norme.

Nota bene: În anul 2010, această analiză reveniea unei “comisii constituită conform dispoziţiilor legale în vigoare”, fără a aduce alte precizări. Mai mult, noutatea reglementării constă şi în faptul că, dacă medicul de familie va dori deschiderea unui punct de lucru în locaţia preluată, se poate încheia contract cu casa pentru acel punct de lucru, condiţiile de contractare urmând a fi detalitate în normele de aplicare ale Contractului – Cadru. reptul asiguratului de D a-şi alege medicul de familie

Schimbarea medicului de fa­ milie, de către asigurat, se va face pe baza unei cereri de transfer, conform modelului şi condiţiilor prevăzute în normele de aplicare ale Contractului - Cadru.

Dovada calităţii de asigurat

Nu se mai regăseşte obligaţia expres stipulată anterior anului 2011, în sarcina furnizorului de asistenţă medicală primară, de a solicita asiguraţilor, la înscriere pe propria listă, documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, conform prevederilor legale în vigoare.

Noi obligaţii de informare

Mai nou, medicul de familie are obligaţia: cabinete medicale individuale

Medicului de familie îi revine obligaţia de a efectua şi raporta vaccinările obligatorii.

Contractul Cadru va fi multianual

n  să informeze asiguraţii cu privre la obligaţilile furnizorului de servicii medicale şi ale asiguratului referitoare la actul medical Nota bene: anterior anului 2011, există numai obligaţia de a informa pe asiguraţi cu privire la drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea drepturilor pacientului nr. 46 - 2003 şi normele de aplicare a acestia. În noua formulare, se vizează acoperirea întregului cadru referitor la actul medical (spre exemplificare: Legea 95/2006, Legea nr. 677/2001, etc.) n  să informeze persoanele asigurate în vârsta de peste 18 ani, înscrise pe lista sa, cu privire la dreptul acestora de a efectua un control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în  morbiditate şi mortalitate, în con­ ditiile legii; n  să informeze părinţii asu­ pra vaccinărilor şi tipurilor de vac­cinuri acordate în cadrul Pro­ gramului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii; în cazul în care medicul recomandă pa­ rintelui efectuarea unui alt tip de  vaccin decât cel asigurat în ca­ drul Programului naţional de imu­ nizări, acesta are obligaţia de a solicita consimţământul informat al  parintelui pentru utilizarea, res­ pectiv administrarea vaccinului re-­

Unităţi administrativ-teritoriale Potrivit legii unităţile administrativ - teritoriale sunt comunele, oraşele şi judeţele. Unităţile administrativ-teritoriale de bază sunt oraşele şi comunele care cuprind una sau mai multe localităţi. Oraş - unitate administrativ-teritorială de bază alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană, fie din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitatea de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care îşi au sediul autorităţile publice ale comunei sunt sate reşedinţă. Localitate - formă de aşezare stabilă a populaţiei în teritoriu, alcătuind un nucleu de viaţă umană, cu structuri şi mărimi varia­ bile, diferenţiate în funcţie de specificul activităţilor de producţie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală şi de echipare tehnico-edilitară. În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de dotare social-cul­turală şi de echipare tehnică localităţile se împart în două mari grupe: localităţi urbane şi localităţi rurale(sat).

Fondul aferent asistenţei medicale primare pentru anii 2011 - 2012 prevede un procent de 50% pentru plata per capita şi 50% pentru plata per serviciu. comandat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; Medicului de familie îi revine obligaţia de a efectua şi raporta vaccinările obligatorii prevăzute în cadrul Programului naţional de imunizare al Ministerului Sănătăţii, dar şi de a asigura realizarea altor vaccinări recomandate şi reglementate de MS ca acţiuni prioritare de sănătate publică.

Documentele medicale

În cazul încetării contractului cu casa de asigurări de sănătate, medicul de familie nu mai are obligaţia de a preda documentele medicale către casă. Începând cu 2011, acestuia îi revine obligaţia de a anunţa casa referitor la predarea documentelor medicale, conform prevederilor legale în vigoare, către medicii de familie pentru care au optat persoanele care au fost înscrise pe lista medicului şi care nu se mai află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

sigurarea de malpraxis A şi evaluarea anuală

Prin noul contract se stabileşte în sarcina oricărui furnizor aflat în relaţie cu casa de sănătate, de a reînnoi, pe toată perioada de derulare a contractului, dovada de evaluare a furnizorului, dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical pentru furnizor precum şi pentru personalul care îsi desfăşoară activitatea la furnizor.

espectarea bugetului R orientativ

Ca de altfel oricare dintre fur­ nizorii de servicii medicale în rela­-  ţia cu casa de asigurări de să­ nătate, odată cu aplicarea noului Contract - Cadru şi medicului de familie îi va reveni obligaţia de la recomanda asiguraţilor tratament adecvat, cu respectarea condiţiilor privind modalităţile de prescriere a  medicamentelor, conform unui buget orientativ, al cărui mecanism de aplicare să se aprobe prin ordin al preşedintelui CNAS. Criteriile care vor sta la baza acestui mecanism se vor stabili de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai CNAS. şi reprezentanţi ai medicilor. Documen­ tul va intra în vigoare începând cu luna aprilie a anului 2011.


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

legislație

2011

Concediile medicale – o povară administrativă pentru MF

Concediile medicale reprezintă o povară financiară pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătăţii – numai în 2009 au fost plătite concedii medicale în valoare de 230 milioane euro. Dr. Adrian Grom continuare din numărul trecut

11.  Completarea datelor în cer-  t­ificat trebuie făcută cu mare grijă, orice bifă greșită și necorectată poate fi sancţionată cu amendă. Unele case de asigurări nu ac­ ceptă formulare corectate sau modificate. Soluția ideală e fo­ losirea unui soft de tipărire, care va trimite către imprimantă toate datele personale ale pacientului în mod corect, rămânând expuse greșelii doar diagnosticul, co­ dul de indemnizație și durata acordării CM. Nu uitați semnătura pacientului!

rice neconcordanţă O între date atrage anularea CM

12.  Datele prezente în CM trebuie trecute în registrul de consultații și în fișa pacientului. Tot la fișă trebuie atașată adeverința cu numărul de zile de concediu medical în ultimele 12 luni precum

și declarația pe proprie răspundere a pacientului. Orice neconcordanță între date poate duce la anularea CM și la amendarea medicului prescriptor. 13.  Luarea în evidență a unui  CM eliberat de alt medic presupune, pe lângă vizarea lui, și introducerea datelor astfel primite în fișa pa­ cientului. Depășirea a 90 de zile de concediu de boală într-un an calendaristic se poate face doar cu avizul medicului expert iar medicul de familie se poate găsi în această situație (Exemplu: pacientul a beneficiat deja de 85 zile de concediu, de la diverși medici iar medicul de familie, acordând încă 10 zile, depășește acest număr) sau poate aviza medicul căruia îi va fi direcționat pacientul în acest sens.

14.  Constituie o obligație îndrumarea pacientului către medicul care îi poate furniza corect CM3,4. Orice ambiguitate, orice in­ certitudine privind acordarea unui

CM trebuie lămurită înainte de a scrie ceva. Colegii din asociație și patronat vă stau alături cu sfaturile și cunoștințele necesare, lista națională de discuții vă stă la dispoziție pentru întrebări iar departamentul specializat al CJAS nu vă poate refuza răspunsul la întrebare. Bibliografie: 1.  Metodologia de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical în condițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului Nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial 512 din 22 iulie 2010 2.  Ordinul MS Nr. 430/2010 - modificarea și completarea Nor­ melor de aplicare a prevederilor OUG Nr. 158/2005 - concediile și indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 312, din 12 mai 2010 3.  Norme de aplicare a OG Nr. 158/2005 privind concediile și

indemnizaþiile, publicată în Monitorul Oficial Nr. 147 din 16 februarie 2006 4.  OUG Nr. 158/2005, actualizată, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – publicată în: Monitorul Oficial Nr. 1074 din 29 noiembrie 2005.

Orice neconcordanță între date poate duce la anularea CM și la amendarea medicului prescriptor.


puls SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

Este atacată structura profund liberală a profesiei medicale Degradarea progresivă a situației medicinei de familie în România, dar și a sistemului medical în general, au atins cote alarmante. Dr. Doina Ileana Mihăilă Preşedinte FNPMF

Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu

C

Preşedinte SNMF

onsiderată baza pira­ midei oricărui sistem medical normal struc­turat, medicina de fami­lie este astăzi mi­nimalizată, se încearcă depro­fe­ sionalizarea medicilor, umilirea și învinovățirea lor ca metodă de mascare a incapacității decidenților din sănătate. Totodată, asistența primară cunoaște astăzi în România nivelul cel mai scăzut de finanțare și scăderea cea mai agresivă a veniturilor din sistem, în comparație cu a altor specialități, de altfel și ele grav subfinanțate. Organismele reprezentative pentru medicina fa­ miliei constată că s-a ajuns la un nivel al lipsei de comunicare cu decidenții din sănătate, care nu mai poate fi tolerat. Situației financiare i se adaugă și accentuarea în­ cărcării birocratice şi lipsa de viziune a Ministerului Sănătăţii și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în ceea ce privește locul și rolul asistenței medicale primare. Medicii de familie sunt sprijiniți de reprezentanții Asociației Naționale Pentru Protecția Pacienților și ai Asociației Profesionale a Medicilor din Ambulator.

Medicii de familie refuză să fie părtaşi la experimentul pe care Ministerul Sănătăţii doreşte să îl impună românilor sub titlul de reformă. Co-Ca decapitează libera­ lismul profesiei medicale

Începând cu 30 decembrie 2010, MS și CNAS au elaborat o adevărată avalanşă de acte normative, unele deja publicate, altele încă în pro­ iect, acte care demonstrează fără dubiu dezavantajarea evidentă a celor pe care îi vizează în primul rând – pacienţii și disprețul față de medici, adesea în contradicție cu Constituția țării, cu legile şi directivele europene, lipsa oricărei legături cu activitatea din cabinete, lipsa oricărei consultări cu cei direct implicaţi – medicii și societatea civilă: 1.  Contractul-cadru, pe doi ani, nesocotește principiul consolidării bazei pentru a întări întregul sistem, decapitează liberalismul profesiei

medicale, afectează drepturile pa­ cienților și încearcă subjugarea birocratică a medicilor din asistența primară, promovând falsa dezbinare și deprofesionalizarea; Proiectul de Norme de Aplicare a Contractului Cadru distruge orice speranță de supraviețuire a cabinetelor. 2.  Actele normative privind infor­ matizarea aruncă povara finanțării Programului de Informatizare asu­pra medicilor care, pe lângă falimentarea evidentă, vor fi din nou deprofesionalizați, fiind obligați să presteze servicii (de editare a cardurilor) care nu au legătură cu pregătirea profesională specifică, cu contractul lor și care, mai ales, dezavantajeaza grav pacienții. 3.  Impunerea muncii forțate prin instituirea obligativității perma­ nenței, fără asigurarea unei fi­ nanțări decente și a condițiilor le­ gale de funcționare a centrelor de permanență (sediu, utilități, plata personalului angajat, pază, truse de materiale sanitare, condiții nor­ male de desfășurare a activității medicale, plata la timp a gărzilor); mai mult, se impune folosirea ambulanțelor de către medicii de familie, „cu sau fără șofer, după caz”. În mod ilegal, se precizează că dacă medicii nu doresc un al doilea contract pentru permanență, vor fi penalizați cu 10% în primul contract, cel de asistență medicală primară. 4.  Desființarea practic a sporurilor de zone izolate cu punerea în pericol a existenței asistenței medicale primare în mediul rural, drept de bază al pacienților, asigurat în Constituția României; 5.  Decapitarea prevenției prin minimalizarea rolului îngrijirii omului sănătos, element fundamental al asistenței medicale în cabinetele de medicina familiei. 6.  Subminarea specialității de medicina familiei prin atacul agresiv asupra pregătirii academice și a structurii vocaționale. Hotărârea re­ conversiei profesionale afectează grav specialitatea de medicina fa­ miliei și calitatea actului medical în această specialitate. 7.  Transformarea medicilor de fa­milie în cerberi meniți să sorteze acordarea asistenței medicale în opoziție cu legile României, prin impunerea plafoanelor orientative de prescripții la medicamente, care vor atrage după ele alegerea pacienților care consumă mai puține resurse din cele puse la dispoziție de decidenți. 8.  Ingerința inacceptabilă în structura profund liberală a profesiei medicale.

Nu ne aşteptăm şi nu mai dorim ca MS sau CNAS să ne cheme la „consultări”. Am pierdut în acest fel mult timp, inutil. Dorim să îi asigurăm pe guvernanţi de întreaga noastra disponibilitate de colaborare în cazul în care doresc realmente să discutăm serios şi bazat pe argumente dar şi de hotărârea de a merge până la capăt cu protestele noastre în cazul în care nu vor înţelege cât de profund se înşeală denumind reformă un grup de documente ce vor distruge definitiv asistența medicală primară în România. Medicilor de Familie li se impune munca forțată fără asigurarea celor necesare

Asociaţiile profesionale ale me­ dicilor de familie au solicitat de nenumărate ori să participe cu experienţa şi cunoştinţele la ela­ borarea actelor normative pen­tru a oferi MS și CNAS pers­ pectiva specialiştilor MF, de la nivelul pacientului – adevăratul beneficiar al tuturor măsurilor mi­nisteriale. Au fost ignoraţi, în ciuda protocoalelor semnate de reprezentanții medicilor de familie cu MS și CNAS! În aceste condiţii medicii de fa­ milie din România consideră că au ajuns la capătul răbdării. Este vorba atât de hotărârile cel puțin abuzive ale ultimelor luni, cât și de falimentul evident al cabinetelor MF. Le este afectată profesia, sunt puși să plătească Programul de Informatizare al MS și să „editeze carduri”, în loc să consulte pacienții, li se impune munca forțată fără asigurarea celor necesare, sunt umiliți în permanență aruncând

vina dezastrului din sistem asupra medicilor. Se dorește să semneze cu mâna lor un contract care îi va duce la faliment, care ar afecta atât serviciile medicale și tratamentele pe care trebuie să le ofere pacienților, i-ar pune în imposibilitatea să-şi întrețină cabinetele, să afecteze situația financiară a asistentelor angajate în cabinetele MF, a personalului nemedical și a medicilor înşişi.

Comisia de MF a CMR susţine solicitările asociaţiilor profesionale ale medicilor de familie

Adunate în şedinţă comună Senatul SNMF, Adunarea Generală a FNPMF au decis un set de măsuri pe care Comisia de MF a CMR îl susține, de asemenea. Se decide: 1.  Acţionarea în justiţie a tuturor actelor normative ce încalcă legislația în vigoare și drepturile fundamentale ale pacienților și medicilor, precum şi sesizarea Uniunii Europene privind gravele încălcări ale directivelor europene.

2.  Solicitarea organismelor de control abilitate să verifice modul în care MS şi CNAS au gestionat banii contribuabililor. 3.  Solicitarea intervenţiei primu­ lui ministru pentru a rezolva modul haotic în care Ministerul Sănătăţii înţelege să gestioneze criza sis­ temului de sănătate. 4.  Solicitarea sprijinului pacien­ ţilor noştri prin informarea lor directă şi strângerea de semnături privind nemulţumirea lor asupra lipsei de transparență a modului în care banii lor sunt gestionaţi de către MS și CNAS. 5.  Depunerea de către majo­ ritatea medicilor de familie a ce­ rerilor de obţinere a certificatelor de conformitate şi facilitarea emi­ grării masive a medicilor de familie către ţările în care respectul faţă de profesiunea medicală este normal; 6.  Solicitarea sprijinului mass media şi al societăţii civile pentru oprirea tăvălugului legislativ mi­ nisterial. 7.  Împreună cu colegii de alte specialităţi, medicii de familie se vor opune încercărilor patetice ale ministerului de a induce o sciziune între specialităţi, refuzând să se lase separaţi şi manipulaţi. 8.  Atacarea în instanţă a oricărui control injust sau ilegal efectuat la ordinul Ministerului şi CNAS. 9.  În ultimă instanţă refuzarea categorică a semnării unui con-­ tract înrobitor şi înjositor. Spe­ cialiştii MF vor continua să practice medicina fie în mod privat, fie în ţări străine.


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

puls SNMF

Reconversia profesională, vector de presiune asupra Medicinei de Familie Motto: ”General practitioners … are the doctors closest to people. They heal most of the broken-hearted, repair more of the injured and deprived, and live with the poor and dying who are without hope. Adaptation is the juice of family medicine — the GP adapts to the needs of people or closes up shop”. Dr. Răzvan Miftode

medic primar MF, coord. Dept. Profesional - Ştiinţific SNMF

A

pariţia variantei mo­dificate a OUG 18/2009 privind orga­nizarea reziden­ ţiatului în medicină precum şi inserarea deja celebrului articol 141 în cadrul Contractului Cadru pentru anii 2011 – 2012 au declanşat, după cum era de aşteptat, numeroase discuţii, luări de atitudine şi controverse. Medicii de familie, prin orga­ nizaţiile lor reprezentative (SNMF şi FNPMF) au protestat pe bună dreptate prin notificări oficiale de­ puse la Ministerul Sănătăţii şi prin declaraţii publice, considerând că, prin aceste reglementări ofi­ ciale, se aduce o gravă atingere specialităţii lor. Motivele de con­ testare sunt reprezentate atât de noile prevederi ale OUG 18 (a rezidenţii de alte specialităţi care nu promovează examenul de medic specialist pot deveni medici specialişti de Medicina Familiei fără a susţine un nou concurs de rezidenţiat; specialiştii de alte specialităţi aflaţi în situaţie de reconversie profesională pot obţine titlul de medic specialist MF după parcurgerea unui stagiu minim de 6 luni de pregătire specifică) cât şi de prevederile art. 141 Co-Ca 2011 care stipulează că, în cazul nesemnării contractelor de către medicii de familie, serviciile de medicina familiei pot fi transferate în sarcina medicilor de alte specialităţi.

Medicina de Familie, disciplină clinică distinctă

Referitor la reglementările OUG 18, s-a atras atenţia diriguitorilor că Medicina de Familie reprezintă o specialitate clinică distinctă, fiind inclusă în nomenclatorul spe­ cialităţilor medicale şi beneficiind de toate atribuţiile specifice unui astfel de statut (curriculă universitară şi vocaţională, ca­ tedre universitare, pregătire prin rezidenţiat, examen de medic spe­ cialist şi primariat). De asemenea, s-a arătat că, în conformitate cu Legea 95/2006 şi OUG 18/2009, accederea la titlul de medic

specialist (inclusiv de Medicina Familiei) se realizează exclusiv prin parcurgerea curriculei de pregătire în cadrul stagiului de rezidenţiat şi prin absolvirea examenului de specialitate. Ori, prin unele modificări aduse, se încalcă atât prevederile Legii 95/2006 cât şi altele, incluse chiar în Ordonanţa cu pricina. Pe de o parte se trasează regulile generale privind obţinerea titlului de specialist, pe de altă parte se permit derogări care sunt în contradicţie atât cu alte articole ale ordonanţei cât şi cu cele prevăzute în Legea 95. În acest fel, prin jonglerii le­ gislative contradictorii şi eludând legile ţării se creează premisele unei soluţionări discriminatorii şi privilegiate a unor situaţii par­ ticulare, în condiţiile în care ac­ tele normative în vigoare oferă suficiente căi de rezolvare în spiritul constituţional care proclamă că ”toţi cetăţenii României sunt egali în faţa legii (..) fără privilegii şi fără discriminări”.

Reconversia în medicină, etape obligatorii de parcurs

Fenomenul reconversiei profe­ sionale este o realitate întâlnită în toate sferele de activitate. În domeniul medicinei, reconversia trebuie să parcurgă o serie de etape obligatorii: pregătire teo­ retică şi practică în domeniul ales, conform curriculei specifice, asigurându-se o perioadă de timp optimă şi resurse educaţionale identice unei specializări obişnuite precum şi certificarea oficială prin absolvirea examenului de specialitate.

În sfera medicinei de familie, abordarea de altă manieră a reconversiei profesionale va duce la apariţia unor medici practicieni MF parţial pregătiţi şi familiarizaţi cu activităţile din medicina de familie, şi implicit o scădere a calităţii serviciilor medicale şi o degradare a imaginii specialităţii. În ceea ce priveşte articolul 141 din CoCa 2011 care ”permite” preluarea activităţii de medicina familiei de către medici de alte specialităţi, lucrurile sunt şi mai limpezi, acesta constituind un element de presiune. Acest articol nu are adăugată, conform uzanţelor, completarea ”conform prevederilor legale în vigoare”.

Dacă prin absurd medicii specialişti din ambulatorii vor fi supraîncărcaţi cu activităţile medicinei primare, apar o serie de întrebări: pe baza căror norme admi­ nistrative se va face această ”preluare”?

Medicina de familie reprezintă o specialitate clinică distinctă

If any organization is to remain healthy, it must have a balance between generalists and specialists” (McWhinney IR)

Pentru că aceste prevederi nu există. Dincolo de lipsa cadrului legal de aplicare a celor stipulate în articolul 141, rămân de discutat aspectele deontologice, profesionale şi tehnice ale problemei. Din punct de vedere deon­ tologic, se impun a fi citate articolele 39 şi 48 din Codul deontologic al Colegiului Medicilor care atrag atenţia asupra condiţiilor în care medicul e obligat să-şi desfăşoare activitatea. Articolul 39 subliniază că: „Medicul poate exercita o activitate medicală, doar dacă are pregatire şi practică suficientă” în domeniul respectiv. Altfel spus, în orice specialitate, inclusiv în Medicina de Familie, activitatea medicală este prestată de medicul care a obţinut titlul de specialist sau se încadrează în condiţiile stabilite de Legea 95/2006. În acelaşi spirit al respectării competenţelor fiecărei specialităţi, art.48 din Codul deontologic arată că: ”(..) Medicul nu trebuie, - în afara unor circumstanţe excepţionale - să întreprindă sau să continue îngrijiri şi nici să formuleze prescripţii în domenii ce de­ păşesc competenţa sau posi­ bilităţile sale”. Circumstanţele excepţionale se referă la cazuri particulare, urgenţe majore, ca­ tastrofe, şi nu se aplică unui sistem sanitar care funcţionează într-o ţară democratică, în care

Nu în ultimul rând, barierele tehnice ridicate în faţa acestei ”iniţiative” cuprinse în art.141. Dacă prin absurd medicii specialişti din ambulatorii vor fi su­ praîncărcaţi cu activităţile medi­ cinei primare, apar o serie de întrebări: pe baza căror norme ad­ministrative se va face aceas­tă ”preluare”? Care vor fi specia­ lităţile ”sacrificate”? Cum se va so­luţiona problema opţiunii libe­ re a pacienţilor? Din ce buget se vor plăti costurile erorilor ad­ ministrative inerente unui astfel de experiment? Concluzionînd, în România exis­ tă peste 11 mii de medici de familie. Este evident că nu se poate vorbi încă despre un deficit îngrijorător în această privinţă. Atunci, care este raţiunea acestei atitudini a oficialităţilor? Să dezechilibreze stabilitatea medicinei primare şi a sistemului de îngrijiri de să­ nătate destinate populaţiei? Se doreşte falimentarea medicilor de familie? Forţarea acestora să-şi părăsească căminele şi ţara? Semnele de interogaţie pot continua şi sperăm să nu apară şi răspunsuri la acestea, oficializând de o manieră fără precedent în medicina mondială desfiinţarea de facto a segmentului de bază al oricărui sistem de asistenţă medicală care e structurat pentru rezolvarea problemelor de sănă­ tate ale populaţiei. Şi anume, asis­ tenţa medicală primară.

principiile legii ar trebui respectate de părţile implicate într-o relaţie contractuală.

Medicul de familie confruntat cu probleme medicale nediferenţiate

Fondul articolului 141 are şi un aspect profesional care trebuie menţionat. Medicina de Familie prezintă caracteristici care o individualizează. Pentru a o putea practica eficient este nevoie de vocaţie (să-ţi placă ceea ce faci) şi de pregătire continuă, neîntre­ ruptă şi focalizată pe competen­ţele de bază ale practicii medicale primare. Activitatea în domeniul medicinei primare se caracterizează printr‑un grad ridicat de dificultate şi complexitate, medicul fiind confruntat zilnic cu o sumă de probleme medicale nediferenţiate ridicate de toate categoriile de pacienţi. La acestea se adaugă problemele administrative care necesită cunoştinţe solide în domeniul legislaţiei sanitare.

Lipsa pregătirii specifice, a experienţei profesionale şi a cunoştinţelor acumulate prin practică zilnică pot constitui un handicap aproape insurmontabil pentru un medic de altă specialitate care va fi pus în mod brusc în faţa a ceea ce înseamnă în mod real activitatea de medicina familiei.


10

reporter mf interviu cu:

Dr. Simona Schnelbach

vicepreşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

„În România, lucrurile se decid haotic şi aleatoriu“

„Ne-am propus ca pentru un interval definit, să asigurăm de la 1 aprilie 2011 asistenţa medicală fără plată, în interesul pacienţilor noştri, care nu sunt de vină pentru deciziile aberante ale decidenţilor, cu menţiunea că nu vom putea elibera în această situaţie formulare în contract cu casa de asigurări, respectiv reţete compensate, bilete de trimitere, concedii medicale. În funcţie de rezultatul negocierilor, în evoluţia lor, putem hotărî sau nu trecerea în sistem privat, adică taxarea serviciilor medicale prestate către populaţie.”

Din nefericire pentru populaţia rurală a României dar şi pentru medicii care asigură asistenţă primară în aceste zone, sporurile din mediu rural sunt ameninţate de proiec­tul Ministerului Sănătăţii cu o reducere drastică până aproape la dispariţia lor.”

Interviu realizat de

Dana Boroeanu

C

are sunt punctele din Contractul Cadru 2011 – 2012 care dezavantajează medicina de familie? Sunt foarte multe puncte care dezavantajează specialitatea de Medicina Familie, dar cel mai important de subliniat, de departe este acela că suntem obligaţi să semnăm un contract pe 2 ani fără a avea finanţare definită pentru 2012, pentru că fondurile alocate pentru anul viitor vor fi cele hotărâte în fila de buget aprobată pentru anul 2012.

O altă nemulţumire a noastră este legată de medicaţia pacienţilor şi de faptul că fără vina noastră suntem forţaţi să ne încălcăm jurământul depus. Bugetul orientativ pentru medicamente aduce atingere gravă drepturilor pacienţilor dar şi normalităţii în care trebuie să se desfăşoare activitatea medicului de familie deoarece limitează accesul acestora la tratamentul de care au nevoie, ceea ce va conduce pe termen imediat, mediu şi lung la înrăutăţirea stării de sănătate fizică şi psihică, şi aşa precară în România. De frica epuizării plafonului destinat medicamentelor compensate, pacienţii se vor înghesui la uşile cabinetelor în primele zile ale fiecărei luni ceea ce va produce

aglomeraţie şi va perturba buna desfăşurare a activităţii clinice, cu scăderea calităţii actului medical. Nu mai vorbim de aglomerarea serviciilor de urgenţă cu bolnavi decompensaţi ca urmare a întreruperii medicaţiei necesare,

Din nefericire pentru populaţia rurală a României dar şi pentru medicii care asigură asistenţă primară în aceste zone, sporurile din mediu rural sunt ameninţate de proiectul Ministerului Sănătăţii cu o reducere drastică până la aproape dispariţia lor.”

mai ales pentru bolile cronice pentru care se respectă o schemă terapeutică. Nu în ultimul rând constatăm că prevederile noului Contract Cadru duc la scăderea veniturilor cabinetelor medicilor de familie, chiar falimentarea acestor cabinete, dat fiind faptul că finanţarea acestora va fi de 50% per capita, respectiv 50% per serviciu, iar valoarea punctului a scăzut drastic. În acest context, veniturile medicilor de familie vor fi reduse cu 30 – 35% faţă de anul 2010. De ce credeţi că s-a optat pentru 50% capitaţie – 50% per serviciu? Ni se reproşează de mulţi ani, chiar şi de către colegii noştri,

medici de alte specialităţi, că „stăm pe o listă de capitaţie”, fără muncă. Motivaţia aceasta a făcut să ne bucurăm în 2010 că este remunerat serviciul - consultaţii, la fel ca în ambulatoriu de specialitate, consultaţia reprezentând de fapt prestaţia noastră zilnică. Dar, pentru că este un mare dar, să nu uităm că au urmat foarte multe limitări şi restricţii pentru consultaţiile validate ca făcând parte din cele 20 admise şi decontate de casele de asigurări de sănătate. Să nu uităm şi de multitudinea de acte medicale introduse în plata per capita: vaccinări, monitorizarea gravidelor, a lăuzelor, a nou-năs­cuţilor, a sugarilor, dar mai sunt şi examenele periodice de bilanţ, monitorizarea bolilor


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

cronice, lunar şi trimestrial, actele medicale cerute de diverse autorităţi şi instituţii etc. Se uită faptul că plata per capita vizează şi potenţialii pacienţi, „în aşteptare”, ca şi latură preventivă de profilaxie şi educaţie sanitară, care însoţeşte fiecare act medical. Creşterea procentului acordat valorii per serviciu – consultaţia în detrimentul valorii per capita - se poate face numai cu condiţia evaluării şi remunerării corecte a prestaţiei medicale, prin evidenţierea şi finanţarea unor servicii specifice pentru anumite categorii de pacienţi, atât din punct de vedere profilactic cât şi curativ, care solicită în mod special timpul acordat, cât şi gradul de responsabilitate asumată. Mă refer aici în mod special la vaccinări, urmărirea gravidei şi a lăuzei, consultaţia lunară a bolnavului cronic, servicii care trebuie plătite distinct. Este posibil de aplicat intenţia Ministerului Sănătăţii de a suplini componenta de medicina familiei cu medici de alte specialităţi? Ne-am obişnuit să apară reglementări care contravin legilor deja în vigoare. Articolul 141 din Contractul Cadru 2011 - 2012 care stipulează această probabilitate aberantă încalcă Legea 95/2006 care nu permite transferul de competenţă de la o specialitate la alta. De asemenea, legea bugetului prevede sume distincte pentru finanţarea serviciilor medicale acordate asistenţei medicale primare şi asistenţei medicale din ambulatoriile de specialitate, deci aplicarea acestei prevederi ar presupune o deturnare de fonduri. Introducerea acestui articol ilegal în Contractul Cadru este o evidentă încercare de intimidare la adresa noastră, pentru că fiind uniţi suntem o forţă. Există o întreagă discuţie pe marginea centrelor de permanenţă. Din câte înţeleg, în principiu, medicii de familie nu sunt împotriva permanenţei, dar îşi doresc să facă acest serviciu în anumite condiţii. Care sunt acestea? Există o propunere mai veche a noastră cu privire la centrele de permanenţă. Acum patru ani am fost de acord cu continuitatea asistenţei medicale primare

reporter mf

2011

prin centrele de permanenţă dar am subliniat că este de dorit ca această activitate să se desfăşoare în anumite condiţii corecte pentru o unitate sanitară. Aceasta presupune: n  sediul cu autorizaţiile şi avizele necesare la zi, pus la dispozitie de comunitatea locală, care trebuie să îşi asume plata utilităţilor şi a consumabilelor. n  este absolut necesară dotarea acestor sedii cu mobilier, aparatură şi aparate de urgenţă de către direcţiile de sănătate publică judeţene n  comunitatea trebuie să asigure paza obiectivului n  centrele de permanenţă trebuie să aibă asigurate personalul mediu, care să fie salarizat, cu program de lucru bine stabilit şi să lucreze pe un contract distinct. n  nu putem accepta efectuarea unor activităţi care ţin de urgenţele majore, acestea trebuind să fie preluate şi rezolvate de medicina de urgenţă, care este o altă specialitate medicală. n  medicul care efectuează un serviciu de gardă este remunerat ca şi medicul echivalent din orice unitate sanitară care efectuează gărzi, cu contract separat şi cu plata brută. n  munca obligatorie contravine Constituţiei României n  personalul mediu nu poate fi obligat, conform contractului colectiv de muncă negociat pe ramură sanitară, să lucreze mai mult de 8 ore pe zi. n  sancţiunea pentru medicul care refuză acest serviciu impus, în baza unui contract distinct, nu se poate aplica în cadrul contractului cu casa. Dacă nu veţi semna Contractul Cadru, care sunt alternativele pentru a va putea desfăşura în continuare activitatea? Ne-am propus ca pentru un interval definit, să asigurăm de la 1 aprilie 2011 asistenţa medicală fără plată, în interesul pacienţilor noştri, care nu sunt de vină pentru deciziile aberante ale decidenţilor, cu menţiunea că nu vom putea elibera în această situaţie formulare în contract cu casa de asigurări, respectiv reţete compensate, bilete de trimitere, concedii medicale. Subliniem că atât noi cât şi asistenţii vom fi prezenţi în cabinete şi nu vom taxa consultaţiile pe perioada acestui protest.

Propuneri

Condiţii de bună funţionare a centrelor de permanenţă n  Comunitatea locală trebuie să pună la dispoziţie sediul şi să asigure paza n  Comunitatea locală trebuie să îşi asume plata utilităţilor şi a consumabilelor n  Direcţiile de Sănătate publică trebuie să utileze cabinetele cu mobilier, aparatură şi aparate de urgenţă n  Personalul mediu, salarizat, cu program de lucru bine stabilit şi care să lucreze pe un contract distinct în aceste centre n  Urgenţele majore să fie preluate şi rezolvate de medicina de urgenţă n  Medicul să aibă un contract separat, cu plata brută, la fel ca medicul echivalent care efectueaza un serviciu de garda in orice unitate sanitara.

11

va bulversa şi mai mult sectorul sanitar terţiar şi nu numai.

Nedeontologic

Buget orientativ pentru compensate Bugetul orientativ pentru medicamente, de tristă amintire, ne pune în situaţia de a hotărî cine este tratat şi cine nu, lucru pe care îl refuzăm categoric, fiind nedeontologic. Această decizie presupune numeroase dezavantaje atât pentru pacienţi cât şi pentru medici: n  imposibilitatea pacienţilor de a avea acces la tratamentul necesar n  înrăutăţirea stării de sănătate fizică şi psihică şi aşa precară în România n  aglomeraţie la cabinete în primele zile ale lunii, serviciu medical de slabă calitate n  aglomerarea serviciilor de urgenţă cu pacienţi decompensaţi ca urmare a întreruperii medicaţiei necesare mai ales pentru bolile cronice pentru care respectă o schemă terapeutică.

O variantă, din păcate problematică pentru populaţia foarte săracă a României, este ca noi, toţi medicii de familie, să lucrăm în sistem privat. Dacă nu vom reuşi să modificăm condiţiile Contractului Cadru 2011 - 2012, astfel încât interesele pacientului să nu fie atinse, nu ne rămâne decât această soluţie – cabi­ netele de medicina de familie sunt unităţi sanitare private şi vom funcţiona ca atare. Ce demersuri face Societatea Naţională de Medicina Familiei pentru a sprijini medicina rurală, pentru ca ea să nu dispară sub efectul măsurilor luate de Ministerul Sănătăţii? Din nefericire pentru populaţia rurală a României dar şi pentru medicii care asigură asistenţă primară în aceste zone, sporurile din mediu rural sunt ameninţate de proiectul Ministerului Sănătăţii cu o reducere drastică până aproape la dispariţia lor. În acest moment este doar un proiect şi sperăm că nu se va vota în forma aceasta. Dacă se doreşte ca în mediul rural să nu mai avem medici, s-a ales cea mai bună soluţie. Să sperăm că protestele noastre vor avea efectul scontat pentru că, în orice ţară normală şi civilizată din lume, zonele defavorizate primesc compensaţii financiare pentru a-şi putea desfăşura activitatea cu totul specifică şi în condiţii precare.

Ce părere aveţi de comasarea şi desfiinţarea unor spitale? La sfârşitul anului 2012 spitalele au termen de evaluare şi acreditare ISO, la care trebuie să se alinieze. De aceea, ar fi fost normal ca Ministerul Sănătăţii, în mod transparent, să facă o analiză care să cuprindă mai mulţi parametri: n  evaluarea stării funcţionale a clădirilor spitalelor, a costurilor necesare pentru reparaţii şi reamenajări, precum şi a existenţei sau nu a unor circuite obligatorii în vederea acreditării n  evaluarea indicatorilor de utilizare a paturilor pe specialităţi, comparativ cu parametri similari din UE n  analiza necesarului de servicii medicale pentru o populaţie dată şi în funcţie de patologie n  analiza cuantumului de medici şi personal mediu necesar unei functionări adecvate unei unităţi sanitare cu paturi O astfel de analiză ar trebui să fie adusă la cunoştinţa publicului şi mai ales să facă obiectul unei dezbateri publice, care să întrunească decidenţi alături de profesionişti din domeniul sanitar, din domeniul politicilor publice sanitare, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor de pacienţi etc. Aşa cum se întâmplă în România, din păcate, lucrurile s-au decis haotic şi aleatoriu şi ca urmare, se va crea un dezechilibru în oferta de servicii medicale care

Medicii de familie au fost acuzaţi că au fraudat sistemul asigurărilor de sănătate prin înscrierea pe liste de pacienţi fictivi. Aceasta este o acuză nefondată şi adusă pe nedrept colegilor mei, medici de familie. Încă din 2000, de la începutul sistemului de asigurări sociale de sănătate, casele de asigurări au lucrat pe softuri care înregistrau listele de pacienţi ale medicilor de familie. Monitorizarea viza transferul pacienţilor între medici şi identificarea s-a făcut pe baza Codului Numeric Personal, care nu putea fi dublat în soft, în fiecare lună casele validând lista de asiguraţi a fiecarui medic de familie. Spun că este o acuză nefondată adusă medicilor de familie pentru că în aceste condiţii este imposibil ca un pacient reprezentat prin CNP să apară pe două liste concomitent, fără ca acest lucru să nu fie sesizat de către soft sau de către funcţionarii caselor de sănătate. Dacă au existat într-ade­ văr persoane înscrise pe listele mai multor medici de familie, acest lucru nu a putut fi validat decât cu acordul casei judeţene. Veţi da în judecată MS pentru toate măsurile luate şi care aduc atingere medicinei de familie? Sigur că da. Există deja firma de avocatură care reprezintă membrii SNMF şi care are pe rol, în instanţă, atacarea Contractului Cadru 2011 - 2012 şi problema informatizării în sănătate care se doreşte a fi făcută pe banii, pe

Creşterea procentului acordat valorii per serviciu – consultaţia în detrimentul valorii per capita - se poate face numai cu condiţia evaluării şi remunerării corecte a prestaţiei medicale, prin evidenţierea şi finanţarea unor servicii specifice pentru anumite categorii de pacienţi, atât din punct de vedere profilactic cât şi curativ, care solicită în mod special timpul acordat, cât şi gradul de responsabilitate asumată.” timpul şi pe munca noastră. Calea instanţei este o măsură importantă a protestelor noastre şi din punctul meu de vedere obţinerea prin proces a dreptului de negociere în părţi egale a acestui Contract Cadru (prin modificarea Legii 95/2006) este una din priorităţile acţiunilor noastre desfăşurate pe termen mediu. Realităţile cu care ne confrun­ tăm arată că din nefericire în do­meniul sanitar, ca şi în toate cele­ lalte domenii de activitate în care se emit legi, OUG-uri, ordine de ministru, aceste acte normative cuprind paragrafe ilegale sau la limita legalităţii. De aceea justiţia este, probabil, singura modalitate prin care se pot anula aberaţiile decizionale, făcute în dispreţul legii, al medicilor şi al pacienţilor.


echipa mf Alimentaţia, aliată în dobândirea şi păstrarea unei imunităţi solide z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

12

Subnutriţia este de regulă asociată cu traiul în ţările subdezvoltate, dar ea poate fi întâlnită şi în restul Globului, la bătrâni, copii sau pacienţi spitalizaţi.

n r.5

martie

2011

Nu este de neglijat nici utilizarea cu rezultate favorabile, din ultima vreme, a alimentelor probiotice, cu efecte promiţătoare cel puţin la nivelul tubului digestiv.

Dacă alimentaţia este bogată în acizi graşi omega 3, vor rezulta cantităţi echilibrante de mediatori anti-inflamatori.

Imunitatea, înnăscută sau dobândită, reprezintă arma de apărare a fiinţei umane faţă de diverse tipuri de agresiuni externe. Relaţia sa cu nutriţia este strânsă şi influenţele, reciproce. Ş. L. dr. Corina – Aurelia Zugravu

A

Medic primar Igienă şi Ecologie Medicală, UMF Bucureşti, ISPB

paratul imun este componenta de bază care asigură apărarea organismului uman faţă de bacterii, virusuri, paraziţi şi alte tipuri de agresori. Este un sistem integrat, alcătuit din organe, ţesuturi şi celule specializate. Dacă, în trecut, el era asociat exclusiv cu apărarea antiinfecţioasă, astăzi este cunoscută intervenţia sa împotriva dezvoltării neoplaziilor. Statusul nutriţional al organismului poate interveni esenţial şi în buna funcţionare a sistemului imun. Malnutriţia este cea mai frecventă cauză de imunodeficienţă de pe mapamond, iar malnutriţia cronică este un factor de risc esenţial atât pentru morbiditatea, cât şi pentru mortalitatea de diferite cauze.

Termenul de malnutriţie trebuie înţeles în ade­vărata lui esenţă, aceea de nutriţie neadecvată, care include atât nutriţia deficitară, cât şi pe cea excesivă. Subnutriţia este caracterizată de ingestia insuficientă de macronutrienţi, şi, deci, de substrat energogen, dar şi de micronutrienţi esenţiali pentru buna funcţionare a aparatului imun.

În timp, se ajunge la imunosupre­ sie şi deficit de răspuns imun, cele mai sensibile puncte fiind funcţia fagocitară, producţia de citokine şi anticorpi şi imunitatea mediată celu­lar. Nutriţia excesivă, sau supra­alimentaţia reprezintă situaţia în care macronutrienţii sunt primiţi în cantităţi exagerate, ceea ce are de asemenea un impact negativ asupra funcţiilor imune. Modificarea răspunsului imun ca o consecinţă a malnutriţiei poate creşte susceptibilitatea la infecţii şi diferite alte îmbolnăviri, ceea ce va determina exact accentuarea malnu­triţiei prin diverse circuite, cum ar fi diminuarea absorbţiei nutrienţilor, pierderi exagerate sau amplificarea necesarului consecutiv unei simpto­matologii specifice (ex. stări febrile). Apar cercuri vicioase în care malnutriţia şi depresia imună se întreţin şi agravează reciproc. (Katona, 2008) Ţinând seama de frecvenţa cu care medicii pot fi confruntaţi atât cu stări de malnutriţie, cât şi cu diverse probleme de imunitate modificată, vom trece în revistă în cele ce urmează câteva dintre modalităţile prin care nutrienţii pot influenţa funcţionarea aparatului imun.

alnutriţia proteinM calorică (MPC) MPC este un complex carenţial care are la o extremă deficienţa majoritar calorică, manifestată prin entitatea denu­ mită “marasm”, iar la cealaltă extremitate deficienţa majoritar proteică (caloriile fiind relativ suficiente), manifestată prin kwashiorkor. Între cele două extreme există o mulţime de forme intermediare. Din punct de vedere clinic, cea mai percutantă diferenţă este prezenţa edemelor în kwashiorkor şi a emacierii, în marasm. Edemele pot adeseori induce în eroare, deoarece bolnavul nu pare denutrit. Malnutriţia protein calorică poate fi întâlnită la pacienţii cu afecţiuni cronice, cum sunt insuficienţa renală cronică, neoplazii, boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragică. Indiferent de modul în care a apărut, MPC determină reducerea sintezei de complement, citokine şi o funcţie fagocitară limitată. Barierele mucoase devin vulnerabile, atât la nivel digestiv, cât şi respirator sau urinar (Grover, 2009). Foarte afectată este imunitatea de tip celular, apărând atrofie timică, ceea ce reduce numărul de celule T circulante şi diminuează

Zn, Se, Fe şi Cu

Minerale ­necesare sistemului de apărare

Desigur, toate vitaminele intervin direct sau indirect în imunitate, dar merită subliniat rolul mai important al B6, B12, acidului folic sau al vitaminei E. Dintre elementele minerale, zincul (carenţa deprimă atât imunitatea înnăscută, cât şi pe cea dobândită), seleniu (deficienţa agravează evoluţia unor infecţii relativ banale), fierul (prezenţa sa este critică pentru diferenţierea şi multi­ plicarea limfocitelor) şi cuprul (deficienţa determină neutro­ penie) au cele mai strânse conexiuni cu sistemele de apărare.

memoria imună. Sunt afectate şi celelelate organe limfoide, splina şi ganglionii limfatici. De remarcat este faptul că MPC este întotdeauna însoţită şi de deficienţe de micronutrienţi, îndeosebi de vitamine A, B6, E, acid folic şi de diferite minerale. Pacienţii cu MPC decedează frecvent din cauza unei infecţii (pulmonare, a aparatului urinar etc) care ar fi rezolvată fără probleme de către un organism bine aprovizionat cu material proteic de calitate. Supraalimentaţia şi obezitatea La polul opus din punct de ve­­de­re al aportului de nutrienţi se află supraalimentaţia şi obezitatea, cir­cumstanţe în care procesele imuninflamatorii sunt modificate de asemenea. În obezitate există o infiltrație cu macrofage a ţesutului adipos, iar asocierea obezitate - inflamaţie este bine-docu­ mentată. Ţesutul adipos secretă acizi graşi, hormoni, adipokine, adevăraţi triggeri pentru procesul inflamator. O substanţă de acest tip este leptina, hormonul anorexigen, al cărei nivel circulant este direct legat de cantitatea de ţesut adipos. Leptina are şi funcţii


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

imunologice, modulând răspunsul inflamator şi imunitatea, atât cea celulară, cât şi cea umorală. Leptina promovează funcţia de fagocitoză, stimulează producţia de citokine, reglează funcţiile neutrofilelor, ale celulelor dendritice sau ale celulelor NK (natural killer). (Lago, 2008) Leptina promovează răspunsul imun mediat de celulele T helper, fiind astfel implicată în dezvoltarea unor afecţiuni autoimune. Pacientul obez are o concentraţie mai mare de leptină circulantă decât persoanele normoponderale, fiind totuşi leptinorezistent. Obezii au o susceptibilitate crescută la diferite infecţii. Studii epidemiologice au indicat o frecvenţă crescută a infecţiilor nozocomiale şi a complicaţiilor peri- şi postoperatorii la obezi. Infecţiile tegumentare sunt dese iar vindecarea soluţiilor de continuitate, deficitară.

Un indice de masă cor­porală mare este asociat cu o susceptibilitate ridicată la infecţii şi inflamaţii de tub digestiv şi glande anexe, ca şi de aparat respirator. (Falagas, 2006) Explicaţia găsită de unele studii a fost faptul că obezii pot avea de­ficienţe selective de micronutrienţi, fie că este vorba de elemente mi­ne­rale, fie de

echipa mf

2011

Statusul nutrițional poate interveni esențial în buna funcționare a sistemului imun. vitamine. Este dovedit că obezii au frecvent deficienţe de vitamine A, C, D sau, ca şi de fier şi zinc. Deşi este limpede că răspun­sul imun este global compromis în obezitate, sunt necesare studii care să lămurească foarte clar relaţia sa cu morbiditatea infecţioasă. cizi graşi omega 3 ar putea A diminua mecanismele de apărare imună Şi lipidele reprezintă nutrienţi cu influenţă asupra imunităţii. Acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (PUFA) intră în structura mem­branelor celulelor imune, modulând semnalele celulare în cadrul răs­punsului imuno-inflamator (de ex. în fagocitoză sau activitatea celulelor T). Aceiaşi acizi graşi modulează producţia de eicosano­izi şi a altor mediatori lipdici (prosta­glandine, tromboxan, leucotriene, rezolvine). Într-o anumită măsură, producţia acestor substanţe bio­active poate fi influenţată de aportul alimentar de lipide. În dieta moder­nă

obişnuită în Europa, nivelul de acizi graşi omega 6 este cu mult mai mare decât a celor omega 3, ceea ce conduce la producţia pre­ponderentă de mediatori specifici cu rol pro-inflamator. Unele studii aflate în curs arată că aportul cres­cut de acizi graşi omega 3 este util la persoanele cu afecţiuni infla­matorii sau autoimune, dar şi că acest aport ar putea diminua mecanismele de apărare imună, crescând vulnerabilitatea faţă de diferite boli infecţioase. (Harbige, 2003) Acizii graşi omega 6 sunt larg răspândiţi, toate uleiurile vegetale consumate în ţara noastră (soia, floarea soa­ relui, germeni de porumb) fiind bogate în aceste tipuri de lipide. Cei omega 3 sunt de regulă deficitari, ei întâlnindu-se în carnea şi grăsi­mea peştilor, în uleiurile de in şi rapiţă, în nuci, în margarine. Un compus lipidic aparte este acidul linoleic counjugat (CLA), care a dovedit că are proprietăţi imunomodulatoare. Administrarea sa scade nivelurile citokinelor proinflamatoare şi îl creşte pe al celor antiinflamatoare. Creşte şi nivelurile plasmatice de imunoglobuline A şi M. Se găseşte în carnea şi produsele provenite de la rumegătoare (inclusiv în lactate). Efectele pe subiecţi umani sunt încă în studiu.

13

caseta

Profilactic Asigurarea unui aport echilibrat de nutrienţi de toate tipurile, de la macro, la micro, reprezintă o condiţie necesară păstrării unei funcţionalităţi imune adecvate. Cunoaşterea relaţiei nutriţie - imunitate poate determina intervenţii profilactice simple care să evite situaţii de imunodepresie greu de rezolvat, odată declanşate.

itaminele şi mineralele V pot influenţa imunitatea înnăscută Deficienţele mineralo-vitami­ nice pot influenţa imunitatea înnăscută şi pe cea dobândită, mărind vulnerabilitatea faţă de boli infecţioase. Grupele aflate la risc faţă de astfel de deficienţe sunt vârstnicii, cei cu venituri modeste, obezii. O vitamină a cărei carenţă are influenţe majore în imunitate este vitamina A. Lipsa ei creşte susceptibilitatea pentru diferite infecţii, inclusiv faţă de malarie, rujeolă sau boli diareice. Aceasta deoarece joacă un rol esenţial în păstrarea integrităţii funcţionale şi structurale a tegumentelor şi mucoaselor, adevărate bariere împotriva agenţilor infecţioşi. Ea condiţionează funcţionalitatea neutrofilelor sau a limfocitelor NK şi declanşarea secreţiei de anticorpi, ca răspuns la un antigen specific. Vitamina C, un antioxidant redutabil, stimulează formarea şi funcţionarea seriei albe, mai ales a neutrofilelor, limfocitelor şi fagocitelor,

favorizează producţia de anticorpi şi de complement. În concluzie, o alimentaţie echilibrată în nutrienţi şi în energie poate constitui un aliat preţios în stimularea imunităţii. Fără a supralicita rolul nutrienţilor în desfăşurarea adecvată a proceselor imune, trebuie luată în consideraţie investigarea modului de alimentaţie al pacienţilor de diferite vârste la care se constată apariţia unor probleme de imunodeficienţă şi corectarea eventualelor erori sau carenţe.


14

echipa mf

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

Nanotehnologia, viitorul medicinei În ultima perioadă nanomedicina se afirmă din ce în ce mai mult ca o ştiinţă capabilă să revoluţioneze viitorul creând nanoroboţi de dimensiunea unei bacterii şi cu utilizare în multiple aplicaţii.

xistă riscul răspunsului E imun Cercetătorii sunt conştienţi că este absolut necesar ca materialele sintetice obţinute astfel trebuie să se integreze în sistemul biologic fără a declanşa mecanisme imune care să pericliteze misiunea acestora. Experţii avertizează că este necesară urmărirea cu atenţie pentru stabilirea cu certitudine a neimunogenităţii lor, deşi metalele şi multiplii polimeri folosiţi nu par să inducă reacţii de acest gen. Pentru că există lacune considerabile încă în cunoaşterea mecanismului de funcţionare a structurilor biologice la nanoscală, multe dintre tehnici ar suferi revizuiri pe parcurs.

Desigur pentru realizarea intervenţiei acestor nanopar­ ticule trebuie luat în con­ siderare că la scală foarte mică, fizica pune probleme deloc indiferente: fluidele devin dense precum melasa şi miscările browniene pot constitui un obstacol aproape imposibil de surmontat.

Întrebarea cea mai des întâlnită care rămâne este aceea referitoare la punctul în care se întâlnesc promisiu­ nile progresului ştiinţific şi ipotezele care, pe de o parte ar fi realizabile într-un viitor proxim, iar pe de altă parte par să aparţină unei lumi fantastice. Dana Boroeanu

A

vântul pe care tin­de să îl ia mai tânăra ştiinţă medicală permite specialiştilor să abordeze câteo­ dată în mod radical această ramură de cercetare, încercâd să obţină controlul direct asupra bacteriilor vii.

Prefixul nano-... defineşte, în medicină, tot ce este mult mai mic decât ceea ce este considerat normal. Sunt cazuri în care dimensiunile reduse pot face diferenţa: nanoro­ boţii şi-au înfruntat propria valoare intrinsecă de obiecte minuscule, ale căror dimensiuni se situează sub a miliarda parte dintr-un metru. Miniaturizarea intervenţiilor me­ di­cale, cu scopul de a mări precizia şi a micşora ravagiile manevrelor efectuate la scala macro va avea un profund impact asupra practicii medicale. În scala lucrurilor minus­ cule, proprietăţile materiale cum ar fi culoarea, magnetismul sau capa-­ citatea electroconductoare se schim­ bă în mod neaşteptat: cu cât un obiect devine mai mic cu atât creşte raportul său suprafaţă/volum, astfel încât atomii de suprafaţă sunt mult mai reactivi decât cei centrali. topie sau un pas către U realitate? Aplicaţiile medicale ale nanoroboţilor sunt potenţial infinite. Nanoroboţi capabili să vindece maladii, să distrugă virusurile şi

celulele tumorale, să construiască materiale noi mult mai uşoare şi rezistente, reprezintă pentru unii o utopie în care omul forţează limitele sale şi pe ale naturii, iar pentru alţii este un pas care poate deveni realitate. Noua ştiinţă a înţeles să individualizeze aceste proprietăţi inedite şi să folosească cunoştinţele pentru ameliorarea materialelor folosite şi produselor deja existente sau pentru crearea altora, cu aplicaţii care vizează domeniele electronicii, energiei sau biomedicinei. Impactul va fi enorm şi va duce la regândirea învăţământului medical (iniţial şi continuu), precum şi a organizării şi funcţionării instituţiilor medicale.

Graţie acestei tehnici, medicina poate dispune de nanoroboţi capabili să exploreze corpul uman şi în acelaşi timp să trimită aceste “micro-navete” în adevărate misiuni terapeutice unde, de exemplu, ar repara şi recontrui structurile afectate. Aceasta înseamnă prevenţie, diagnostic medical, monitorizare şi tratament la nivelul unei singure celule sau ansamblu de celule. Nanotehnologia şansa medicinei de a eradica boli incurabile O nanoparticulă deja pusă la punct este quantum dot, este un nanocristal cu sute de atomi de ma­teriale diferite cu proprietăţi fluorescente şi culori precise. Dimensiunea ei este asemănătoare cu cea a unei

proteine sau a unei secvenţe de ADN şi poate fi folosită pe post de sondă pentru obţinerea unei reacţii în la nivel intracelular. Aplicaţiile includ diagnosticarea, analiza expresiei genice sau descoperirea de noi ţinte farmaceutice. Specialiştii deja citează exemple ale unor medicamente aflate în fază experimentală care utilizează nanotehnologie. Printre acestea se numără unguentele folosite în tratarea arsurilor care folosesc argintul transformat în nanoparticule cu proprietăţi antimicrobiene.

Desigur există mult mai multe nanomedicamente în diferite faze de cercetare, dar specialiştii avertizează că riscul de a afecta ţesuturile sănătoase nu poate fi exclus total, dar o terapie selectivă ar putea înlătura această eventualitate. O altă posibilitate terapeutică o pot constitui nanodispozitivele capabile să introducă intracelular fragmente de ADN terapeutic, datele arătând că particulele mici, cu suprafeţe mari, au capacitatea de a transporta o impresionantă cantitate de material genetic în celulele afectate, fără a declanşa reacţii imune. De asemenea, nanotehnologia poate determina progresul diagnos­ticării prin bioimagini, folosind de exem­plu nanoparticole de fier pen­ tru ameliorarea calităţii analizelor ca rezonanţa magnetică. Un alt exemplu l-ar putea constitui particolele de aur atacate de fragmente de ADN

SF devenit realitate

Bacterii vii, propulsoare pentru nanoroboţi

Utilizând un câmp magnetic controlat de computer, cercetătorii au reuşit transformarea bacteriilor vii în nanoroboţi biologici gata să rezolve intervenţii predetermi­nate. Adoptarea unui tip de microb cunoscut ca bacterie „magnetotac­ tică” a permis reali­zarea acestei metode aplicative. Aceste micro organisme sunt dotate cu „busole” interne şi sunt atrase de câmpurile magnetice. Viitorul urmărit de către cerce­tători este acela în care bacteriile vor constitui un sistem de propulsie pentru nanoroboţii capa­bili să transporte substanţe active, să repare un organ sau să asambleze nanostructuri mult mai complexe.

care funcţionează ca biosenzori pen­ tru virusuri şi bacterii. Dacă mostra de sânge infectată este pusă în contact cu doi electrozi, particulele de aur închid circuitul şi detectează prezenţa agentului patogen.

Aplicaţii medicale Aplicaţii medicale în care nanotehnologia îşi poate dovedi sau chiar îşi dovedeşte aplicabilitatea ţin de: n  Imunoizolare, procedură prin care se separă şi încapsulează celule pentru ca mai apoi să fie implantate în structuri organice afectate de boală cum ar fi pancreasul afectat de diabet. n  Biobirotică – disciplină nouă care priveşte sistemele biologice din punct de vedere ingineresc şi prin care se urmăreşte sintetizarea de microorganisme pentru a produce hormoni, enzime sau un alt compus necesar pacientului. n  Controlul şi remodelarea genetică prin folosirea frecvenţelor radio ce va activa particule de aur şi o va ataşa unei secvenţe ADN. n  Detectorii de virusuri pot măsura conductanta legăturilor moleculare specifice fiecărui vi­rus ceea ce îi face capabili în de­ tectarea unui anume tip de virus. n  Dendrimeri sunt compuşi sintetici, foarte ordonaţi, care sunt formaţi din secvenţe repetate de reacţii de la un „nucleu”. Caracteristica lor de a fi ordonaţi geometric şi de a poseda un grad ridicat de ramificare le permite să aibă un număr mare de grupări funcţionale active, făcând posibile multe aplicaţii, în special în recunoaşterea bolii la nivel celular, diagnosticul şi stadiul afectării, eliberarea de medicamente, raportarea efectului terapeutic; structuri compuse din mai multi dendrimeri pot fi folosite la recunoasterea și distrugerea celulelor canceroase. n  Derivaţii solubili cu rol de agenţi farmaceutici constituiţi din aranjamente de molecule de carbon ce se pot constitui în agenţi antivirali, antiapoptoză, antioxidanţi, antibacterieni.


z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

echipa mf

2011

15

Conferinţa Naţională de Medicina Familiei 2011 Conferinţa noastră naţională este ocazia de a întâmpina primăvara împreună, de a ne întâlni, de a ne aduce la zi cunoştinţele, de a conştientiza problemele, de a ne crea strategii pentru viitor.

Dr. Rodica Tănăsescu Președinte AMFB

Conferinţa pe scurt n  va fi prezent preşedintele

Dragi colegi, Vă invităm, în perioada 23 – 26 martie 2011, la Palatul Copiilor din Bucureşti, la Conferinţa Naţională de Medicina Familiei organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMFB) şi Societatea Naţională de Medicină Familiei (SNMF), cu participare internaţională, „Echilibrul delicat între ştiinţă, artă şi comunicare”. Medicina de familie este în cumpănă... Incertitudini, denigrări, legi în permanentă schimbare, contradictorii sau bizare... însăşi specialitatea noastră este în pericol. Nu avem mulţi prieteni în sistem, dar ne avem pe noi înşine şi avem pacienţii noştri, aliaţii noştri fideli. Mai mult ca oricând avem şansa profesiei ca scut protector, avem menirea de a aduce alinare pacienţilor noştri, bolnavi, îngrijoraţi, anxioşi şi săraci. Ei se tratează în România, într-un sistem medical în derivă. Noi avem datoria de a aduce echilibrul, sfatul, alinarea sau vindecarea pentru sănătoşi şi bolnavi, pentru copii şi vârstnici. Avem şi şansa de a fi împreună, să putem merge mai departe. Criza sau incoerențele sistemului nu pot anula dorinţa noastră de a ne proteja profesia şi demnitatea. Conferinţa noastră naţională este ocazia de a întâmpina primăvara împreună, de a ne întâlni, de a ne aduce la zi cunoştinţele, de a conştientiza problemele, de a ne crea strategii pentru viitor. Poate întâmplarea sau soarta au vrut ca în fiecare an să ne întâlnim exact înaintea semnării Contractului-Cadru. Şi avem şansa de a hotărî împreună cum vom merge mai departe, cum putem îmbunătăţi evoluţia noastră, dar şi cum vom reuşi să aducem asistența primară acolo unde îi este locul, în centrul sistemului medical, respectată aşa cum merită. Bineînţeles, am ales teme profesionale dintre cele mai diverse, care acoperă aria atât de vastă a medicinii de familie. Am ales vorbitori vestiţi şi formatori cu experienţă. Teme vechi şi noi, dar toate sub un unghi diferit. Avem ateliere interesante în fiecare zi, două dintre ele organizate şi pentru asistentele noastre. Avem mese rotunde interactive, invitaţi de

Wonca Europe, Dr. Tony Mathie n  vorbitori vestiţi şi formatori cu experienţă n  ateliere interesante în fiecare zi n  mese rotunde interactive n  discuţii despre ştiinţă,   profesie, organizaţii, strategii de viitor n  şansa de a întâlni colegi din Marea Britanie şi Franța n  creditare EMC n  asistentele vor putea participa alături de medici, la lucrări n  şansa de a fi împreună

Criza sau incoerențele siste­ mului nu pot anula dorinţa noastră de a ne proteja profe­ sia şi demnitatea. seamă din aristocraţia europeană a medicinii de familie, începând cu Preşedintele Wonca Europe, Dr. Tony Mathie. Alături de domnia sa vor fi la conferinţă colegi din România, Marea Britanie şi Franța.

Noi avem datoria de a aduce echilibrul, sfatul, alin­ area sau vindecarea pentru sănătoşi şi bolnavi, pentru copii şi vârstnici. Avem şansa de a bea un pahar de vin împreună la un cocktail de bun venit, avem bucuria de a vă oferi spectacol pentru suflet. În prima şi ultima zi vom discuta strategii şi paşi de urmat în ceea ce va defini activitatea noastră în 2011: ştiinţă, profesie, organizaţii, strategii de viitor, şansa de a fi cu toţii. Conferinţa va fi creditată EMC de către Colegiul Medicilor din România dar şi de OAMMR, astfel încât, ca şi anul trecut, şi asistentele noastre vor putea participa alături de noi la lucrări. Toate amănuntele legate de desfășurarea lucrărilor în plen, a atelierelor, detalii de organizare, posibilități de înscriere, sunt deja prezente pe pagina de web a Conferintei găzduite de AMFB. Sper că v-am convins şi că Sala Palatului Copiilor se va dovedi neîncăpătoare...


16

harta SNMF Profil organizațional

Despre AMFB, cu dragoste

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.5

martie

2011

BUCUREȘTI

AMFB s-a cristalizat prima oară undeva in jurul anului 1968, de aici pornind tot ce înseamnă astăzi organizația națională.

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

A

vorbi despre Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov (AMFB) este una dintre cele mai frumoase sarcini care mi-au fost vreodată încredințate Am venit în AMFB pe un teren deja bătătorit de alții, într-o echipă minunată. AMFB s-a cristalizat prima oară undeva in jurul anului 1968, de aici pornind tot ce înseamnă astăzi organizația națională. Întâi un mic nucleu de medicină internă de ambulatoriu, în policlina Vitan, apoi cursuri organizate de câțiva doctori inimoși, primul congres de medicina generală, primele întâlniri din Dis­pen­sarul Diham, astăzi sediul Socie­ tății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). Apoi simpozioanele de la Griro, cristalizarea unei activități sistematice de educație medicală pentru colegi. După anul 1990, datorită medi­cilor care au fondat AMFB si contri­ buţiei prof. dr. Dan Enăchescu, ală­turi de sprijinul nepreţuit al colegi­lor din Olanda, Franţa, Marea Brita­nie, medicina generală a devenit o specialitate distinctă în nomen­ clatorul specialităţilor din România, iar AMFB, a cărei recunoaştere juridică a venit firesc, în 2003, a cunoscut o dezvoltare progresivă.

Trebuie menţionate unele dintre numele care fac cinste istoriei asociaţiei: dr. Eugen Șerbănescu, dr. Mircea Pretorian, dr. Alexandru Gheorghiu, dr. Romulus Dandescu, dr. Ivar Mauch, dr. Grigore Buşoi, dr. Mircea Iorga, Dr. Minerva Ghinescu, dr. Tereza Franciuk. Unii dintre ce menționați au plecat dintre noi pentru totdeauna, unii au ales alte drumuri, membrii noi s-au alăturat echipe de conducere. Astăzi, consiliul de conducere are o nouă componență. Activitatea AMFB a cunoscut de-a lungul istoriei sale numeroase direcții de dezvoltare:

Simpozioane

Încă de la înființare, principala mo­da­litate de educație medicală conti­nuă au reprezentat-o întâlnirile cu te­ ma­tică specifică. În mod tradițional, de peste 15 ani, simpozioanele AMFB se desfășoară în a doua joi din fiecare lună cu excepția lunilor iulie și august. Temele de discuție se stabilesc in toamna fiecărui an și se afișează pe pagina de web a asocia­ ției. Simpozioanele lunare, cândva la Clubul Griro, se desfășoară astăzi la Palatul Copiilor. Speakerii sunt pro­fe­sioniști cu practică academică în principalele specialități care intersec­ tează medicina de familie, medici de familie formatori sau nu, leaderi de opinie din domenii conexe, invitați speciali. Prezentările includ studii, cazuri clinice, sinteze diagnostice și tera­pe­utice, noutăți, o secțiune de legis­lație, inclusiv o parte alocată proble­melor patronale, mai ales în perioa­ dele de precontractare, pentru a informa colegii asupra contractuluicardu sau asupra stadiilor con­ sultărilor reprezentanților medicilor de familie cu CNAS și MS.

Ateliere, cursuri

Reamintim atelierele de prevenție organizate in februarie 2008, mese rotunde, ateliere, sesiuni de training pe teme variate organizate la sediul asociației de către membrii consiliului director, medici formatori,

Campanii Trebuie menţionate unele dintre numele care fac cinste istoriei asociaţiei: dr. Eugen Șerbănescu, dr. Mircea Pretorian, dr. Alexandru Gheorghiu, dr. Romulus Dandescu, dr. Ivar Mauch, dr. Grigore Buşoi, dr. Mircea Iorga, dr. Minerva Ghinescu, dr. Tereza Franciuk. Unii dintre ce menționați au plecat dintre noi pentru totdeauna, unii au ales alte drumuri, membrii noi s-au alăturat echipei de conducere. Astăzi, consiliul de conducere are o nouă componență. cursurile de Sănătate Mintală, precum și pe cele de comunicare, coordonate de colegul nostru, Dr. Cristian Sever Oană. Mai mult, atelierele care se desfășoară în paralel cu lucrările Conferinței naționale începând din 2010, asaltate de doritori, au dovedit utilitatea lor, profesionalismul cu care au fost organizate. Tot AMFB a fost partener în organizarea de cursuri de informatică generală (partener pe POSDRU), dar și de pregătire specifică în cadrul unor sesiuni speciale de training cu principalele softuri medicale prezente pe piată. AMFB a organizat împreună cu Medright Experts ateliere de legis­­lație medicală specifică, axată în spe­cial pe Malpraxis. De asemenea, primele cursuri pe care Institutul Oncologic le-a organizat în 2007 pentru îmbunătățirea screeningului în cancerele copiilor au fost organizate tot împreună cu AMFB. În proiectele noastre stau în continuare cursuri și ateliere dedicate medicilor de familie dar și pacienților noștri.

Conferințe

AMFB organizează de 6 ani o Conferință națională, cel mai mare eveniment medical de acest fel din România, cand peste 2000 de profesioniști din domeniul sănătății, medici, asistenți medicali, formatori, lideri de opinie, specialiști din domenii conexe, cadre universitare, reprezentanți medicali, specialiști în finanțe, bănci, informatică se întâlnesc la București. În fiecare an, sfârșitul lunii martie reprezintă deja

pentru toți un eveniment obligatoriu în calendarul evenimentelor dedicate medicilor de familie. În ultimii ani, la lucrări au venit și medici care trăiesc și pratică în afara României, atât pentru a facilita schimbul de exepriențe organizatorice, cât și pentru ateliere în limba engleză. La ediția din acest an, ca sprijin pentru impasul profesional în care se află medicina de familie din România, ne va onora cu prezența președintele Wonca Europe – organismul european reprezentativ pentru medicina de familie - Dr. Tony Mathie. În octombrie 2010, AMFB a încercat o experiență nouă, fiind colaborator într-un proiect care a avut ca finalitate o Conferință europeană organizată la București. În timp am învățat că o abordare țintită pe anumite probleme de larg interes pentru medicii de familie suscită un interes deosebit din partea colegilor. A apărut astfel inițiativa unor conferințe regionale. Suntem deja la a treia ediție a cursului URGEMED, organizat în luna iunie împreună cu Academia de Științe Medicale, a treia ediție a Conferinței de Neuropsihiatrie pentru medicii de familie, în luna noiembrie, iar în acest an va porni un nou proiect, Conferința de pediatrie pentru Medicii de familie, la jumătatea lunii septembrie.

Publicații

Amintim activitatea bogată în acest sens: astăzi AMFB are propria revis­ tă, Jurnalul Medicului de Familie, cu apariție trimestrială, distribuit gratuit medicilor de familie înscriși în aso­cia­ție dar și tuturor colegilor partici­ panți la Conferințele organizate de AMFB, editată de Mediamed Publicis. AMFB este realizatoarea Agen­ dei Medicului de Familie, o apariție remarcabilă, bogată în algoritmi, cla­ sificări, tabele, distribuită anual către toți medicii de familie din România, în parteneriat cu Mediamed Publicis si SNMF. Tot la AMFB a luat naștere si broșura de informare privind îngri­ jirea complexă a sugarilor, dedicată medicilor de familie din toată țara. Acestor publicații se adaugă colaborările de lungă durată și de mare impact ale colegilor din consiliul director al AMFB la cateva reviste de specialitate dedicate medicilor de familie: Update, Pharma Business, Medic.ro, dar și reviste, sesiuni de informare și lucrări de anvergură dedicate pacienților. Astăzi, medicii din AMFB scriu și în ziarul mf, ziarul medicilor de familie, cu apariție națională.

Aș aminti cursurile de vacinologie desfășurate în 2005, Cabinetul Medical Parohial (2005), Campa­nia de educație, privind automedicația împreuna cu Ozone (semina­rii, colocvii, mese rotunde, simpozioa­ ne) - 2006, Campania de informare privind beneficiile medicale ale cafelei, campania privind consumul de cereale integrale, Campania privind laptele UHT.

Sisteme de alertă

Nu în ultimul rând doresc să amintesc colegilor sau să le spun celor care încă nu sunt membri ai AMFB, ca există un sistem complex de alertare și diseminare a informațiilor către membrii asociației. În afara publicațiilor de care vorbeam mai sus, AMFB a inițiat în urma cu 5 ani o listă de discuții pe mail, o listă care a pornit firav cu câțiva membri, și care astăzi a devenit națională. Datorăm această listă de discuții colegului nostru, Dr. Victor Ionescu. Aici este o comunitate virtuală unde citesc si scriu mesaje peste 3200 de medici de familie din țară și din afara ei, mesajele fiind disponibile tuturor celor de pe lista. Mai mult, exista și un newsletter care se ditribuie gratuit celor care au ales acest mod de alertă. Pagina de web a AMF este înnoită permanent, exista o secțiune specială de legislație, al carei fondator este tot dr. Victor Ionescu, care și astăzi, plecat din România, continuă să ne alerteze zilnic cu presa și modificările legislative. În plus, un sistem de alertă pe SMS întregește posibilitățile de anunț rapid ale comunității numite AMFB. Astăzi credem că AMFB este vârful de lance al comunității de medicina familiei din România, acest lucru fiind, fără îndoială, apanajul unei adevărate munci de echipă. În această echipă vă așteptăm și pe voi!

Consiliul de conducere AMFB Președinte: Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu Vicepreședinte: Dr. Daniela Ștefănescu Secretar: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Membri: n  Dr. Marina Pîrcălabu n  Dr. Ileana Efrim n  Dr. Daciana Toma n  Dr. Nicoleta Roma n  Dr. Mircea Dan Popa n  Dr. Cristian Sever Oană Președinte de onoare: Dr. Mircia Iorga Coordonator departament tineret și IT: Dr. Raluca Zoițanu Membri supleanți: n  Dr. Valeria Herdea n  Dr. Cristina Isar


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.