mf - Nr. 2

p u b l i ca ț i e e d i t a t ă s u b p a t ro n a j u l societății naționale de medicină d e fa m i l i e /m e d i c i n ă g e n e ra l ă Dr. Ileana Brînză, Dr. Viorica Naumov, Dr. Marcela Vasilescu

Profil organizaţional:

pag. 16 NR.2 NOIEMBRIE 2010

Societatea Medicilor de Medicină Generală / Medicina Familiei Brăila

“CNAS ar trebui să intre sub controlul Parlamentului” Interviu cu Doina Ileana Mihăilă, Președinte FNPMF Interviu realizat de

Mirela Boroeanu

pag.10 “Casa naţională de asigurări de sănătate trebuie să fie autonomă, să fie ca o bancă, iar controlul parlamentar ar asigura această independenţă.

Banii sistemului de asigurări de sănătate sunt socotiţi acum bani publici, ori ei nu au acest statut pentru că sunt bani din contribuţia asiguraţilor, strânşi într-un fond public. Ajung într-un fond public dar ei nu sunt publici.”

EXEMPLAR GRATUIT

INFO UPDATE

Mesajul noului preșe­dinte al Wonca Europe “Fiecare început este emoţionant, tot astfel este şi lansarea unei noi publicaţii. Fiecare nou început este o expresie a speranţei că în faţă se află ceva mai bun; că putem crea un viitor mai bun. Sunt ono­ rat de invitaţie şi încântat să vă împărtăşesc unele gânduri cu ocazia lansării acestei publicaţii.”

pag. 2 LEGISLAȚIE

Cerinţele FNPMF şi SNMF privind Co - Ca 2011 FNPMF şi SNMF consideră imperios necesară negocierea Co-Ca şi a Normelor de Aplicare a Co-Ca, precum şi a tuturor actelor normative care privesc activitatea medicilor de familie, cu reprezentanţii acestora (asociaţii profesionale şi patronale).

pag. 6 PULS SNMF

Conferinţa europeană WONCA

În perioada 6 - 9 octombrie, la Ma­ laga - Spania a avut loc Conferinţa europeană de medicina familiei organizată de WONCA Europe, organismul european reprezentativ.

Organizată de Societatea spaniolă de medicină de familie şi comunitară (SEMFYC), a şaisprezecea ediţie a Conferinţei europene a reunit peste 4.000 de participanţi.

pag. 8 Partener principal:

Sibiu 24.11.2010 Organizator:

Parteneri:

Sub patronajul:

Parteneri media:

info update

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

Preşedintele Wonca salută medicii de familie din România

Mirela Boroeanu-Stanca Redactor șef MF

EDITORIAL

Ministerul îşi vrea Casa

Î

n zilele trecute, Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat înaintarea unui proiect de lege prin care propune subordonarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ministerului pe care îl conduce. Dar, lucrul cel mai important de remarcat este faptul că, prin această mişcare, MS va administra banii din Fondul de Asigurări de Sănătate. Din punctul meu de vedere demersul are sorţi de eşec, nu or fi mulţi bani în acest fond, dar ei au reprezentat, pentru toate Guvernele instalate din 2000 până în prezent, o plasă de siguranţă. Aceste fonduri au acoperit, de-a lungul timpului, găuri bugetare pentru care nu se găseau soluţii, şi reuşeau să ţină în frâu eventualele nemulţumirile sociale. Şi cu atât mai mult, în plină criză financiară, este puţin probabil ca guvernanţii să lase aceşti bani să iasă din bugetul consolidat şi să fie cheltuiţi, eludând trecerea lor prin Trezorerie. Dacă însă acest proiect de lege va „trece”, probabil va fi rezultatul negocierilor în interiorul coaliţiei de guvernământ.

Iau în calcul şi apartenenţa politică a ministrului Sănătăţii al cărui partid ar putea condiţiona cu ieşirea din arcul guvernamental, dacă cerinţa nu va fi satisfăcută.

Dincolo de jocurile politice, cred totuşi, şi am susţinut în nenumărate rânduri, că nu ar fi un lucru rău dacă banii Sănătăţii ar fi cheltuiţi pentru Sănătate. În acest fel, se va putea vedea dacă nivelul redus al contribuţiilor este cel clamat de oficialităţi, se va vedea ce procent din cheltuielile sistemului este acoperit de contribuţii şi va aduce, cred eu, un plus de transparenţă.

Criza a avut darul de a accentua situaţia dramatică a sistemului medical românesc, situaţie care a fost cu con­secvenţă ignorată, în parte din cauza celor amintite mai sus, în parte şi din cauza faptului că nici un ministru nu şi‑a asumat efectele nepopulare ale unei reforme în Sănătate. Se ştie că man­datul la Ministerul Sănătăţii este unul care poate eroda imaginea minis­trului care îl deţine, dar şi pe a forma­ ţiunii care susţine respectivul demnitar.

Toată această ezitare s-a transpus în disfuncţionalităţi ale sistemului, adâncite cu vremea, la care se adăugau cu fiecare mandat, viziunile pe care le avea respectivul ministru asupra reformării sistemului, viziuni care, în cel mai fericit caz, se schimbau o dată la patru ani.

Lipsa de coerenţă în aplicarea unei politici sanitare, au transformat sistemul într-o arătare diformă, greu de tratat, care a împins la exasperare profesioniştii din domeniu şi a lăsat pa­ cientul expus în faţa bolii şi a morţii.

Fiecare început este emoţionant, tot astfel este şi lansarea unei noi publi­ caţii. Fiecare nou început este o ex­ presie a speranţei că în faţă se află ceva mai bun; că putem crea un viitor mai bun. Sunt onorat de invitaţie şi în­ cântat să vă împărtăşesc unele gânduri cu ocazia lansării acestei publicaţii.

Medicina de familie este o disciplină unică şi solicitantă. Ni se cere adesea să facem prea mult, în timp scurt şi cu prea puţine resurse. Dar aşa sunt şi fermierii şi salvatorii. Se aşteaptă de la noi să oferim fiecărei persoane întreaga noastră atenţie şi compasiune fiind în acelaşi timp vigilenţi pentru fiecare din comunitatea noastră. Dar aşa sunt şi preoții şi profesorii.

Ce este unic pentru medicii de familie este că ne percepem şi suntem văzuţi ca fiind disponibili a fi abordaţi cu orice problemă de către orice persoană aflată în îngrijirea noastră. Oamenii ne aduc problemele lor de sănătate, ca şi propriile conflicte inter-personale, neliniştile financiare, crizele spirituale.

Uneori, suntem nevoiţi să trimitem pa­cienţii la alți specialişti, consilieri, servicii sociale, sau la preotul din sat. Chiar şi așa, noi continuăm să ne implicăm şi să ne preocupăm pentru starea lor de bine de lungul vieţii. Aceasta relaţie

a noastră cu pacienţii, continuă şi cu­prinzătoare, care se construieşte indiferent de persoană sau problemă, ne asigură un loc special în inimile pacienţilor noştri şi ale comunităţii.

Este emoţionant să-ţi imaginezi că acest jurnal tânăr va deveni vocea medicilor de familie români, că va con­semna progresul medicinei de fa­ milie în Romania. Aici vor fi articole despre prevalenţa, diagnosticul sau tratamentul unor stări patologice di­ verse; despre esenţa educaţiei şi prac­ ticii medicinii de familie; editoriale pe marginea evenimentelor curente şi a controverselor. Speranţa mea este că acest ziar ne va reaminti întotdeauna importanţa relaţiei noastre cu pacienţii şi responsabilitatea faţă de aceştia. În măsura în care ziarul ne va ajuta să fim de folos pacienţilor, acesta va fi pentru toţi un mare câştig. Acum, apariţia aces­tuia merită să fie semnalată şi dis­ cutată.

Felicitări medicilor de familie din România pentru apariţia ziarului lor.

Restul lumii este nerăbdător să audă ceea ce aveţi de spus.

Richard G. Roberts Preşedinte, Organizaţia Mondială a Medicilor de Familie (WONCA)

n r.2

noiembrie

2010

Ministerul Sănătăţii vrea CNAS în subordine

Cseke Attilla, Ministrul Sănătății

Ministerul Sănătăţii intenţionează aducerea CNAS în subordine şi scoaterea Fon­dului Unic de Asigurări de Sănătate din administrarea Ministerului de Finanţe Publice şi trecerea acestuia în administrarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În acest scop, MS va promova în perioada următoare un nou pachet legislativ în Sănătate. Con­­form ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate va fi administrat, separat, de o insti­tuţie din domeniul sanitar, asfel încât banii plătiţi la Sănătate vor fi cheltuiţi tot în Sănătate, fără intermediar.

Ministrul Sănătăţii va fi ordonator principal de credite pentru admi­ nistrarea şi gestionarea fondului și va reprezenta CNAS în rela­ ţiile cu terţii şi pe asiguraţi în ra­

În acest fel vom avea o colec­ tare total transparent. Se vor evita discuţiile privind destinaţia banilor pentru sănătate prin intermediari.

Va avea un impact pozitiv pentru societate şi va putea fi vizibil şi efortul bugetar.

Cseke Attilla - Ministrul Sănătății

porturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sis­temului asigurărilor sociale de sănătate.

Preşedintele CNAS va fi secretar de stat în MS. Conform noului pachet legislativ, colectarea contribuţiilor se va face de către CNAS, într-un cont deschis în condiţiile legii.

sĂrăcie

pentru pacienți

fda decide

prevenție

Medicii nu primesc destui bani

Campanie de educaţie medicală

Antidepresivul Fliban­ serină nu va fi noul Viagra pentru femei

Începe campania de vaccinare antigripală

Peste trei sferturi dintre români (76%) consideră că medicii nu primesc un salariu corect pentru activitatea pe care o prestează în spitalele de stat, în timp ce doar 16% apreciază că sunt remuneraţi corect, relevă studiul intitulat “Percepţii asupra sistemului medical din România” dat publicităţii de IRES şi citat de www.postamedicala.ro.

“Salariile medicilor sunt mici în comparaţie cu activitatea pe care o prestează, iar cetăţenii recunosc că le acordă stimulente financiare sau de altă natură, 76% dintre cei chestionaţi apreciază că salariile pe care le primesc medicii din sistemul sanitar de stat nu sunt corecte în raport cu activitatea pe care o prestează, iar 61% sunt de acord ca ei să profeseze în paralel şi la clinici private”, se arată în concluziile sondajului.

SNMF, în parteneriat cu Zentiva, demarează un program de educaţie medicală adresat pacienţilor din aproximativ 30 de oraşe ale ţării.

Primul modul al programului cu tema “Ne preocupă sănătatea noastră?

Putem preveni afecţiunile cardiovasculare?”, desfăşurat în perioada 26 oct. 2010 – martie 2011, va implica peste 60 de medici formatori cu vastă experienţă şi peste 10.000 de pacienţi, care vor participa la prezentări şi discuţii despre factorii de risc cardiovascular, despre prevenţie şi tratament.

Pacienţii vor beneficia de broşuri informative şi determinări gratuite ale indicelui gleznă-braţ utilizate pentru depistarea BAP. În funcţie de rezultatele testelor, pacienţii vor fi îndrumaţi către medici specialişti, fiind monitorizaţi îndeaproape de medicii lor de familie.

Boehringer Ingelheim a abandonat cercetările pentru Flibanserină, după ce FDA nu a găsit nici o dovadă în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea medicamentului. El era administrat ca antidepresiv, dar făcea obiectul unui studiu de fază III asupra efectelor benefice pentru creșterea apetitului sexual la femei. Însă, rezultatele de până acum au arătat incidenţa mare a efectelor adverse precum depresie, anxietate şi fatigabilitate. În luna iunie 2010, un grup de experţi numiţi de FDA, au votat contra aprobării acestui edicament.

Conform siteului XageneFinanza, în trecut, şi Pfizer a fost nevoit să abandoneze dezvoltarea unui medicament Viagra pentru femei, iar Procter & Gamble nu a obţinut aprobarea pentru un medicament de acest gen.

Pentru anul acesta, Ministerul Sănătăţii achiziţionează 1.300.000 de doze de vaccin gripal trivalent (conţine tulpinile recomandate de OMS- H1N1, H3N2 şi B).

Vor fi vaccinate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli renale, diabet zaharat etc, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medicosanitar.

Campania se va derula prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţile sanitare cu paturi.

Direcţiile de sănătate publică pot ridica dozele de vaccin care le-au fost repartizate de la Institutul Naţional de Cercetare –Dezvoltare Cantacuzino pentru a le distribui cabinetelor medicilor de familie şi unităţilor sanitare.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor şef-adjunct:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Colaboratori permanenți:

ü Dr. Mihaela Cârmaciu SMR UK ü Dr. Dorin Marius Gabor ü Dr. Victor Daniel Ionescu ü Dr. Răzvan Miftode ü Dr. Adrian Grom ü Ş.L. dr. Corina – Aurelia Zugravu

Secretar general de redacție:

Laura Mancaş laura.mancas@bpgroup.ro

Director executiv:

Events Manager:

Pre-press/Tipar:

Art director/DTP:

Coordonator evenimente:

Publicație lunară editată de:

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro Sebastian Bob

Gabriel Caramalău gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Foto:

Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Asistent comunicare și PR:

Simona Dumitrescu simona.dumitrescu@bpgroup.ro

Str. Constantin Noica nr. 136A,

abonamentemf@pbsolutions.ro

Fax: 021.311.94.27

Cristi Chivu, Dreamstime Sandra Danes sandra.danes@bpgroup.ro

Asistent marketing: Abonamente

etaj 1, sector 6, București Tel.: 021.311.94.26

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

info update

2010

Drepturile pacientului în sistemul naţional de sănătate englez Asigurarea serviciilor de sănătate în Marea Britanie este oferită în principal de sistemul naţional de stat (NHS, Naţional Health Service).

Dr. Mihaela Cârmaciu

GP Principal, Chelmsford, Essex Societatea Medicală Română UK www.smruk.org Responsabil SMR UK cu contacte în medicina primară UK-România

Î

n paralel există şi un sis­ tem medical privat, dar acesta este folosit doar de aproximativ 10% din popu­ laţie. În general poporul bri­tanic este foarte mândru de sistemul naţional de sănătate şi nu doreşte privatizarea lui.

Este o mare uşurare pentru orice persoană devenită peste

Sistemul naţional de sănătate englez oferă servicii medicale gratuite întregii populaţii, fără discriminări de sex, rasă, vârstă, religie, orientare sexuală şi disabilităţi fizice sau mentale.

noapte pacient să nu aibă în plus şi presiunea de a găsi rapid surse financiare pentru plăţi formale sau informale destinate personalului medical.

Totuşi, gratuitatea actului me­ dical în Marea Britanie atrage şi două mari dezavantaje. Unul dintre ele este abuzul, prin fo­ losirea excesivă a sistemului NHS de către unii pacienţi ale căror condiţii medicale nu justifică numărul mare de consultaţii, in­ vestigaţii sau tratamente cerute.

Cel de-al doilea dezavantaj este uneori lipsa de respect faţă de cadrele medicale care lucrează în sistemul naţional şi care derivă din mentalitatea că dacă ceva este pe gratis nu are de fapt valoare.

Drepturile şi responsabilităţile pacientului sunt definite în Con­ stituţia NHS. Aceasta poate fi accesată de oricine pe website‑ul Department of Health (www. dh.gov.uk). După mai bine de 15 ani de activitate în sistemul NHS, pot să spun că aceste drepturi sunt respectate de cele mai multe

ori. Se fac în continuare multe eforturi pentru a îmbunătăţi drumul pacientului prin sistem.

Conform Constituţiei NHS drep­ turile pacientului sunt: 1. Accesul la servicii medicale într-un interval de timp cât mai scurt (cel mult 2 săptămâni pentru suspiciuni de cancer şi 18 săptămâni pentru alte condiţii medicale care nu sunt considerate urgenţe).

2. Îngrijirea va fi oferită în mod profesionist, de către un personal bine pregătit şi cu experienţă în domeniu. Unităţile medicale vor oferi condiţii de calitate şi siguranţă.

3. Pacientul trebuie să aibă si­guranţa că organizaţiile NHS mo­nitorizează îngrijirea medicală acordată şi fac eforturi de îm­ bunătăţire a serviciilor medicale contractate sau oferite către po­ pulaţie.

4. Dreptul de a beneficia de tratamente recomandate de către Institutul Naţional de Excelenţă (NICE) pentru NHS, în cazul în care medicul curant le consideră potrivite pentru condiţia pacientului.

5. Dreptul de a primi explicaţii de ce anumite tratamente nu sunt considerate potrivite situaţiei clinice.

6. Dreptul de a primi vaccinări conform planului naţional de vac­ci­ nare NHS. 7. Dreptul de a fi tratat cu dem­ nitate şi respect, conform drepturilor omului.

8. Dreptul pacientului de a decide pentru el însuşi să accepte sau să refuze o examinare fizică sau un tratament, pe baza unui consimţământ liber. În cazul în care pacientului îi lipseşte ca­ pacitatea de a decide pentru el însuşi, consimţământul va trebui obţinut de la o persoană care are dreptul legal de decide în numele pacientului.

(continuare în numărul următor)

Dr. Mihaela Cârmaciu

Unii pacienţi ale căror condiţii medicale nu justifică numărul mare de consultaţii, investigaţii sau tratamente cerute folo­ sesc excesiv sistemul NHS.

eveniment

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

Medical Forum Oradea La finele lunii octombrie a avut loc Medical Forum Oradea, eveniment dedicat medicilor de familie din nord-vestul ţării.

O

rganizată de publi­ caţia noastră sub pa­ tronajul SNMF, ma­ni­festarea a fost creditată cu 9 puncte EMC şi s-a bucurat de prezenţa a 250 de specialişti. Lucrările au fost moderate de preşedintele

SNMF, dr. Rodica Tănăsescu. Te­mele aflate în dezbatere au abor­ dat problematici importante pentru întreg sistemul de medicină pri­mară: “Medicina de familie, încotro?”, „Sisteme organizaţionale în medici­ na de familie şi managementul ca­ binetului”. Temele ştiinţifice au fost

susţinute de către reprezentanţii de marcă ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ai Asociaţiei Medicilor de Familie din Oradea, precum şi de către cadre uni­ versitare de prestigiu ale Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea.

Participanţii au beneficiat de ex-­ puneri şi standuri ale produ­că­to­rilor şi distribuitorilor de medicamente prezenţi la manifestare: Glaxo­ SmithKline, Johnson & John­son, Dr. Reddy’s, Glenmark, Sanofi Pas­ teur, Sanofi Aventis, Zentiva Bayer Schering Pharma, Verbatim.

Organizator

Partener principal 1

2

3

4

5

Parteneri

6

7

8

9

11

12

13

14

16

10

15

Stand GSK

Stand Johnson&Johnson

Sub patronajul

Parteneri media

17

Stand Dr. Reddy’s

1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Socie­ tatea Naţională de Medicina Familiei – „De­ schidere forum”, „Contractul cadru în 2011...Ce ne aşteaptă?”

2. Conf. dr. Dumitru MOHAN, Preşedinte, Cole­ giul Medicilor din Bihor 3. Dr. Eva Monica VAJDA, Preşedinte, Asociaţia Medicilor de Familie din Bihor – “Sisteme organizaţionale în medicina de familie şi mana­ gementul cabinetului” 4. Prof. dr. Gabriela RADULIAN, Universi­ tatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti – “Vitaminele între mit şi realitate” 5. Ş.L. dr. Dan SIRCA, Universitatea de Medicină

Stand Glenmark

şi Farmacie Oradea – “Beneficiile asocierii vita­ minelor, mineralelor cu Gingko Biloba şi luteină” 6. Dr. Lavinia DAVIDESCU, Spitalul Clinic de Pneu­moftiziologie Oradea - „Infecţiile respi­ ratorii - de la rezistenţă bacteriană la succes terapeutic” 7. Dr. Răzvan BOSINCEANU – “Controlul infec­ţiilor cu poarta de intrare respiratorie cu hexetidină” 8. Prof. dr. Adela Maria MOŞ, Spitalul Judeţean Oradea - “Rolul şi necesitatea terapiei antiagre­ gante plachetare Clopidogrel Dr.Reddy’s” 9. Adriana SĂLĂJANU, Şef Birou Farmacii, Casa de Asigurări de Sănătate Bihor 10. Marius PÎRCIOAGA, Director - Coordonator,

Stand Bayer

Direcţia de Sănătate Publică Bihor 11. Conf. dr. Dan MIHĂICUŢA, Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara - “Actualităţi în răceală şi gripă” 12. Prof. dr. Ioan BOCŞAN, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca – “Infecţia cu virusul gripal” 13. Dr. Laura GEORGESCU, medic primar endo­ crinolog, Oradea - ”Actualităţi în managementul osteoporozei” 14. Ş.L. dr. Eugenia Voica POP, Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea – „Rolul medicului de familie În tratamentul şi diagnosticul durerii lombare”

15. Prof. dr. Mircea NANULESCU, Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj Napoca – “Panadol Baby – prima opţiune în tratamentul durerii şi febrei la copii” 16. Prof. dr. Dan GAIŢĂ, Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara – „Tratamentul hipertensiunii arteri­ ale: combinaţii terapeutice versus monoterapie.

Eneas triumfător” 17. Asis. univ. dr. Zsuzsanna FARKASPALL, Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea – “Epidemia de boli cronice netrans­ misibile - intervenţii adaptate de prevenţie cardiovasculară în asistenţa medicală primară”

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

management

Managementul general Managementul reprezintă un cumul de activităţi efectuate pentru atingerea obiectivelor organizaţiei într-o manieră eficace şi eficientă prin previziune, organizare, coordonare, antrenarea şi controlul resurselor organizaţiei.

Dr. Dorin Marius Gabor

Medic primar medicină de familie, Master în Business Administration Master în Management Sanitar

Ec. Daniela Gabor

E

Master în Management Sanitar

ficacitatea reprezintă măsura în care or­ganizaţia îşi îndeplineşte obiectivele propuse, adică să faci exact ceea ce trebuie să faci.

Eficienţa sau randamentul poate fi definit ca rezultat al utilizării unei cantităţi cât mai reduse de resurse pentru a realiza un volum prestabilit de bunuri, adică o folosire cât mai economică a resurselor.

Eficacitatea este mai importan­ tă decât eficienţa, deoarece este ne­cesar să îndeplineşti mai întâi ceea ce trebuie făcut. Numai atunci con­ tează dacă munca este făcută efi­cient, adică în modul cel mai po­ trivit.

Planificarea se referă la viitor şi presupune evaluarea acestuia şi iniţierea măsurilor necesare. Este funcţia care vizează adoptarea

deciziilor referitoare la definirea obiectivelor viitoare şi la mijloacele pentru atingerea acestora. Ca să funcţioneze adecvat, o organizaţie are nevoie de un plan care să îndeplinească următoarele carac­ teristici: unitate, continuitate, flexi­bilitate şi precizie. Esenţa planificării constă în utilizarea optimă a re­ surselor.

Managerul este per­soa­na care exercită funcţiile managementului potrivit obiec­ tivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor specifice funcţiei care o ocupă.

Organizarea vizează acţiunile de creare a structurii care va permite realizarea obiectivelor şi acţiunilor de coordonare efectivă a resurselor către manager. Corespunzător aces-­­

tei structuri trebuie să existe o unitate de comandă şi acţiune, cu definire clară a responsabilităţilor şi a modalităţilor cât mai adecvate de luare a deciziilor.

Funcţia de personal include activităţile legate de managemen­ tul resurselor umane şi include: re­ crutarea şi selectarea personalului, descrierea postului, plasarea an-­ gajaţilor în locuri de muncă adecvate, formarea pentru însuşirea deprinderilor individuale necesare pentru ca aceştia să-şi poată îndeplini bine sarcinile.

Conducerea (leadershipul) repre­zintă funcţia care implică uti­ lizarea influenţei conducătorului pentru atragerea, motivarea şi sti­ mularea acţiunilor angajaţilor pentru realizarea obiectivelor propuse.

Include crearea unui mediu adecvat pentru motivaţie, comunicare şi conducere, astfel încât membrii organizaţiei să înţeleagă ce se aşteaptă de la munca lor.

Controlul este funcţia mana­gementului centrată pe monito­ rizarea şi evaluarea performanţei.

Scopul acesteia este îmbunătăţirea continuă a calităţii. Este funcţia

fundamentală a managementului incluzând activităţile manageriale ţintite pe producerea rezultatelor şi creşterea performanţei. Controlul implică stabilirea de standarde de performanţă ale membrilor organizaţiei, comparându‑se per­ formanţa curentă cu standardele.

Leadershipul este atributul unei poziţii ierarhice în organizaţie, o caracteristică a unei persoane, un proces de mobilizare şi antrenare a personalului, într-o anumită di­ recţie. Este un proces complex care se defineşte în termeni de grup, se referă la participarea obţinută prin mijloace necoercitive şi are ca finalitate îndeplinirea obiectivelor. Ca participare, leader­shipul se realizează prin delegare de autoritate, comitete de acţiune, acţiuni ce oferă ca şi avantaje: îmbunătăţirea deciziilor, facilitarea schimbării, identificarea cu lide­ rul şi un nivel înalt al reuşitei.

Leadershipul este un fenomen social care necesită participarea totală la viaţa grupului, se cu­ cereşte şi se menţine prin puterea interacţiunilor care se nasc în cadrul organizaţiei.

Luând în considerare inten­ sitatea exercitării autorităţii în ca­ drul relaţiilor umane, se remarcă trei mari categorii de leadership: n Stilul autoritar se manifestă o predispoziţie pentru comandă şi constrângere. Managerul dă ordine, angajaţii sunt simpli executanţi, iar încrederea lipseşte între cele două părţi. Managerul autoritar exercită

Funcţiile managementului sunt acele funcţii pe care managerul le îndeplineşte pentru a atinge obiectivele organizaţiei lui, prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel.

Henri Fayol clasifică funcţiile menegeriale în următoarele categorii: planificare, organizare, conducere, coordonare şi control. un control strict, este dominator, impune o distanţă psihologică între el şi subalterni, decide singur. n Leadershipul democratic cons­tituie o consecinţă a promovării spiritului de echipă. Liderul implică subalternii în procesul de luare a deciziilor, deţine o poziţie de colaborator al grupului condus şi generează un climat stimulativ, favorabil obţinerii unor performanţe înalte. Prin acest stil se dezvoltă iniţiativa personală şi creativitatea, iar rezolvarea sarcinilor se bazează pe comunicare şi consultare. Înlătură fenomenul de centralism excesiv, asigură autonomia personală şi atribuie largi competenţe celor conduşi. (continuare în numărul următor)

legislație

LEGEA LA ZI

Modalităţi de prescriere a medicamentelor – CoCa 2010 Dr. Adrian Grom

1. Medicul de familie prescrie me­di­ camente numai ca urmare a actului medical propriu, excepţiile de la această regulă se comunică prin scrisoare medicală de către medicul iniţiator şi se referă la: a. O schemă de tratament pentru o perioadă > 30 de zile, iniţiată de medicul de altă specialitate (care va acorda şi prima reţetă) b. La recomandarea medicului de medicina muncii c. În cazul prescrierii de medicamen­- te pentru persoanele ce au venituri sub 700 lei şi beneficiază de com­ pensare 90%.

2. Medicul de familie va prescrie me­ dicamentele aflate pe Lista de medi­ camente ce se aprobă prin HG, sub formă de DCI sau sub forma denumirii comerciale, la alegerea medicului.

3. Pentru o boală - un cod de boală medicul are voie să prescrie maxim 7 medicamente pe o reţetă. Din aceste 7, maxim trei se pot afla pe lista B, dar pot fi şi situaţii cu mai mult de 4 medicamente pe lista A, fără însă a depăşi numărul total de 7, pe o prescripţie şi pe un cod de boală.

4. Valoarea medicamentelor de pe o prescripţie pentru lista B nu poate depăşi 300 de lei, în cazul în care se prescrie un medicament de pe lista B, notat cu # şi valoarea tratamentului depăşeşte 300 lei/lună atunci nu se mai pot prescrie alte medicamente de pe lista B. 5. În cazul persoanelor cu venituri sub 700 lei, prescrierea cu compensare de 90% a medicamentelor de pe lista B se face pentru maxim 3 medicamente, cu o valoare totală de maxim 300 lei/ lună şi nu vor mai beneficia de altă prescriere de medicamente de pe lista B (dar pot beneficia în continuare de medicamente de pe lista A).

6. Pentru medicamentele de pe lista C1 pot fi prescrise maxim 3 medicamente/lună iar pentru lista C3 maxim 4 medicamente/lună.

7. Asiguratul nu mai poate primi o altă reţetă pe parcursul lunii pe ace­ laşi cod de boală cronică cu excepţia medicamentelor psihotrope şi stupe­ fiante din legea 339/2005, ce vor fi prescrise pe formularele speciale.

8. Casele de asigurări sunt obligate să aducă la cunoștinţa prescriptorilor şi asiguraţilor, cazurile în care s-a prescris mai mult de o reţetă pe un cod de boală, într-o lună, iar asiguratul nu va mai primi o nouă reţetă pentru perioada acoperită suplimentar.

9. Medicamentele aferente Progra­ melor Naționale, celor aprobate de comisia de experţi a CNAS şi a celor pentru persoanele cu venituri sub 700 lei se completează pe formulare separate.

10. Perioadele de prescriere sunt: 3-5 zile pentru boli acute, 8-10 zile pentru cele subacute, 30 de zile pentru boli cronice, 30 - 90 de zile pentru bolnavii cronici cu schema terapeutică stabilă – inclusiv pentru compensarea pen­ sionarilor cu venituri sub 700 lei.

11. Prescripţiile pentru bolile cronice sunt valabile 30 de zile de la data emiterii iar cele pentru boli acute şi subacute, 48 de ore.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

Cerinţele FNPMF şi SNMF privind Co - Ca 2011

FNPMF şi SNMF consideră imperios necesară negocierea Co-Ca şi a Normelor de Aplicare a Co-Ca, precum şi a tuturor actelor normative care privesc activitatea medicilor de familie, cu reprezentanţii acestora (asociaţii profesionale şi patronale).

Doina Ileana Mihăilă Preşedinte FNPMF

Rodica Narcisa Tănăsescu Preşedinte SNMF

consecinţele acestora asupra ac­ tivităţii noastre.

8. Contractul-Cadru şi Nor­mele de aplicare ale Contractul-Cadru trebuie să fie formulate în mod explicit, simplu şi clar, pentru a nu permite interpretări ulterioare sau aplicări diferite, după decizia caselor locale.

9. Diferenţierea clară a acti­­vi­ tăţilor preventive, de urgenţă sau curative ale medicilor de familie.

Aceste activităţi trebuie plătite din surse diferite.

1. Respectarea termenelor le­gale (în spiritul transparenţei de­cizionale) de publicare a Co-Ca şi mai ales a Normelor de aplicare ale acestora. Publi­ carea şi menţinerea acestor documente pe site-ul CNAS pe parcursul celor 30 de zile, conform le­gislaţiei în vigoare, astfel încât amendamentele ne­ cesare să poată fi făcute în timp util.

2. Finanţarea asistenţei me­di­cale primare nu poate fi in­ferioară procentului de 9% din capitolul “cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter me­dical” din bugetul FNUASS. 3. Valorile punctelor per ca­ pita şi per serviciu nu pot scădea sub valorile anului precedent, in­ dexate cu inflaţia.

4. Valoarea definitivă a punc­­tului nu poate fi mai mică decât cea minim garantată, nici la ca­pitaţie şi nici la servicii.

5. Regularizarea trimestria­ lă, atât la capitaţie cât şi la servicii, trebuie însoţită de afi­- şarea pe site-ul CNAS a ex­ plicaţiilor privind cheltuirea ba­- nilor în trimestrul res­pectiv. În 2010, deşi cam 25% dintre cabinete (cele care au pe listă mai mult de 2.200 de pacienţi) au fost depunctate la capitaţie, iar pentru perioada 1 - 7 aprilie foarte multe cabinete un au primit nici un leu, nici la capitaţie şi nici la servicii, sumele aferente nu se regăsesc în regularizarea trimestrului II. 6. Ajustarea punctului per ser­­viciu în funcţie de gradul pro­ fesional.

7. Solicităm evitarea bloca­ je­lor şi a disfuncţionalităţilor în ac­tivitatea noastră, generate de deciziile grăbite sau rapid im­ plementate, fără a studia atent

10. Politica de sănătate publi- că se face prin contracte separate cu MS: statistici, vaccinări, progra- me de sănătate. Exemplu: vacci­ nările din 2009 - 2010 au “furat” bani din sumele aprobate pentru activităţile finanţate de FNUASS pentru asis­tenţa primară. Similar, pentru ac­tivitaţile de medicină şcolară în rural.

11. Posibilitatea vaccinării co­ piilor cu vaccinuri cumpărate de familie precum şi raportarea acestor vaccinări.

12. Eliminarea de la articolul 16, lit.f a limitării eliberării documen­- telor necesare pacienţilor asiguraţi.

Posibilitatea consultării pa­cienţilor cu taxă, în cazul consul­taţiilor la cerere. Con­sultaţia trebuie urmată, în mod firesc, de eliberarea de documente medicale – reţete, tri­- miteri, conform cu statutul de asigurat sau neasigurat al celui consultat. Înţelegem că CNAS nu poate deconta serviciul – consultaţia – dar asiguratul are dreptul la servicii asigurate, reţete, trimiteri, ori de câte ori este nevoie.

13. Eliminarea noţiunii de “pre­ zen­tare”, deoarece aceasta nu exis­- tă în lege ca serviciu medical. Con­ form curriculei sa­le, prezentarea la medicul de familie, indiferent dacă este vorba de un aspect profilactic, curativ sau de consiliere, înseam­nă consultaţie. “Prezen­tarea” nu ab­ solvă medicul de consultaţie, nici de responsa­bilitate medicală.

14. Eliminarea cerinţei de cer­ tificare ISO, costisitoare şi inu-­ tilă la nivelul asistenţei me­dicale primare şi în totală con­tradicţie cu finanţarea precară a cabinetelor.

Reamintim de asemenea, valoarea cu totul exagerată a taxei propuse pentru evaluarea cabinetelor, lucru dealtfel discutat şi acceptat de CNAS, încă de anul trecut.

15. Limitarea birocraţiei şi a numărului imens de documente solicitate de CNAS. Posibilitatea de a avea evidenţe pe hârtie sau în sistem informatic.

16. Actualul sistem (SIUI) este ineficient, inexact, generator de erori şi incidente serioase; această aplicaţie, în loc să evidenţieze “furturile” din sistem a reuşit per­ formanţa să ne “fure” pe noi

(implicit pe pacienţi noştri), în mod sistematic. Noul sis­tem trebuie să fie discutat cu toţi beneficiarii lui (începând cu medicii de familie şi terminând cu asiguratorii privaţi) şi implementat după ce pro­ tocoalele cu partenerii din sistem funcţionează.

17. Rezolvarea disfuncţiona­li­- tăţi­lor privind evidenţa calităţii de asigu­rat, mai ales în cadrul aplicaţiei SIUI. 18. Respectarea de către toate casele de asigurări de sănătate a obligaţiilor privind comunicarea în scris şi sub semnatură a listei de pacienţi înscrişi, validate pe categorii de asiguraţi, fiecărui medic cu care are contract semnat.

19. CNAS, respectiv CJAS-uri­- le, va respecta termenele con­ tractuale pentru plata facturilor lu­- nare către cabinete; în caz contrar întârzierile vor fi însoţite de pe­ nalităţile legale.

20. Raportul per capita/per ser­ vicii nu poate scădea în niciun caz sub 90 capita/10 servicii. Medicina de familie este un serviciu ”în aş­ teptare”, oferind pacienţilor dis­po­­ nibilitatea unor servicii medi­cale de prim contact. Această disponibilitate se acoperă din per capita. În plus, un cabinet medical are nevoie de predictibilitate (care-i asigură sta­ bilitate) în ma­nagementul financiar, pentru a pu­tea asigura continuitate în acordarea de servicii medicale, în asistenţa primară. Predictibilitatea pe termen mediu şi lung se obţine prin existenţa unei capitaţii în procent de 90% din finanţarea prin CoCa. 21. Modificarea grupelor de vârstă şi creşterea punctajelor la grupele de vârstă cu risc şi solicitări mari de servicii medicale. În acest fel, va creşte atenţia acordată grupelor cu probleme, prin capitaţie.

Propunem înfiinţarea grupelor de vârstă 0 - 1 an si peste 75 de ani.

22. Penalizare graduală pentru cabinetele care au în evidenţă mai mult de 2.200 de pacienţi. Trebuie respectat dreptul legal al pacientului de a-şi alege medicul de familie şi este firesc ca munca medicului să fie plătită. Propunere de penalizare graduală: 50% între 2.201 – 3.000; 75% între 3.001 – 3.500; 100% pentru ceea ce depăşeşte 3.500 de pacienţi.

23. Elaborarea unui pachet bazal de servicii realist, care să poată fi acordat tuturor pacienţilor, ori de câte ori au nevoie. Existând acesta, se vor putea introduce asigurările private de sănătate, care ar aduce un plus de finanţare sistemului medical.

24. Comisiile paritare trebuie să fie funcţionale. Componenţa actuală (2 reprezentanţi ai DSP, 2 ai CJAS, 1 al asociaţiilor profesionale, 1 al asociaţiilor patronale, 1 al Colegiului Medicilor) face funcţionalitatea cel puţin discutabilă. Este evident faptul că pot fi luate hotărâri fără acceptul reprezentanţilor medicilor

de familie (votul fiind mereu de 4 la 3), ceea ce nu este echitabil şi este, evident, total nedemocratic.

25. FNPMF şi SNMF nu con­cep ideea de buget la medic, indiferent de denumirea acestuia.

Este obligaţia CNAS de a corela lista de medicamente compensate şi gratuite cu posibilităţile reale ale sistemului.

26. Sancţiunile prevăzute în Co-Ca pentru medicii de familie sunt exagerate şi creează posi­ bilitatea unor abuzuri la nivelul caselor locale.

Dreptul de a prescrie tratamentul pe 3 luni pentru cronicul stabil trebuie să îl aibă orice medic prescriptor, nu numai MF, pentru a reduce timpul de aşteptare la cabinet, drumurile inutile ale pacienţilor.

Insistăm pentru obligati­vitatea fi­na­ lizării actului medical la nivelul fie­ cărui furnizor de servicii medicale şi renunţării la sistemul de “transcriere a reţetelor, eliberare de concedii sau efectuare de investigaţii”, prin cheia de control de la nivelul spitalelor (prin bifare la raportarea DRG, sau la raportarea consultaţiei în am­bulator).

27. Investigaţii. Solicităm in­tro­- ­ducerea posibilităţii de a re­co­manda hemoglobina glico­zilată măcar bia­ nual, având în vedere incidenţa foarte mare a diabetului şi a faptului că este o investigaţie cu preţ re­ zonabil. Limpezirea posibilităţii de a trimite pacientul direct către efectuarea de EKG, examen PapaNicolau, mamografie.

28. Stabilirea unui set mi­ nimal de investigaţii pe care MF să-l poată efectua pacienţilor aşa zis sănătoşi, în vederea depistării afecţiunilor latente dar cu im­ pact major pe morbiditatea şi mortalitatea populaţiei, pre­cum şi a efec­tuării unui examen de bilanţ apropiat de ceea ce presupune această noţiune.

29. Transparenţă decizio­na­­lă şi financiară – afişarea permanentă pe site-ul CNAS a valorilor raportărilor, sumelor încasate şi cheltuite, samd.

Orice instituţie publică are obli­- gaţia de a afişa execuţiile bu­getare, în virtutea legii privind accesul la informaţiile publice. CNAS nu respectă această obligaţie, ultima execuţie bu­getară publicată fiind cea a anului 2007.

30. Plata corectă a servi­ciilor medicale (în per capita şi per ser­ viciu) a furnizorilor de asistenţă me­dicală primară cu medic an­ gajat (indiferent de forma lor de organizare).

31. Aplicarea clară şi uni­formă a criteriilor de acordare a sporurilor de rural precum şi a criteriilor de stabilire a localiăţilor cu deficit de medici.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

legislație

2010

Înfiinţarea unui cabinet medical individual

Cabinete medicale fără personalitate juridică se pot înfiinţa şi vor furniza servicii medicale numai în specialităţile şi competenţele medicului.

Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

continuare din numărul trecut

ocumente pentru D înfiintarea unei socie­tăţi civile medicale

Societatea civilă medicală se constituie prin contract de societate civilă, încheiat în formă scrisă între doi sau mai mulţi medici asociaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 1491, 1492 şi 1499 - 1531 din Codul civil, re­ feritoare la societatea civilă particulară, şi a dispoziţiilor

Cabinetul medical, indife­rent de forma sa de organi­zare, pentru a putea încheia un contract de furnizare de servicii medicale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, trebuie să treacă printr-o procedură de evaluare şi acreditare.

După înfiinţarea societăţii comerciale conform prevederilor legale (vezi Legea nr. 31/1990) şi a condiţiilor de înfiinţare, va fi întocmit dosarul către Colegiul Medicilor.

Ordinului nr. 153.

Societatea civilă medicală nu are personalitate juridică. Ea este reprezentată în relaţiile cu terţii de un reprezentant desemnat prin hotărâre a adu­nării asociaţilor.

Societatea civilă medicală poate fi avizată doar în spe­cialităţile medicilor asociaţi.

Pentru înfiinţarea unei So­ cietăţi Civile Medicale, primul pas îl reprezintă încheierea contractului de societate civilă între medicii asociaţi, care va cuprinde obligatoriu: n părţile contractului de so­­­ cietate, scopul şi obiectul aces­tuia; n sediul profesional al so­cietăţii civile medicale; n patrimoniul social al so­ cietăţii civile medicale, cu in­dicarea aportului fiecarui medic societar,

constând în bunuri mobile şi imobile ori în munca medicilor societari; n organul de conducere al so­cietăţii civile medicale şi pre­ cizarea funcţiilor membrilor aces­ tuia; n durata contractului de so- ­cietate şi modalităţile de în­cetare a acestuia; n statutul de societate civilă medicală, conţinând detaliile de organizare şi funcţionare.

Actele necesare la Cole­giul Medicilor: n autorizaţiile de liberă prac­­tică ale medicilor asociaţi - copie; n contractul de societate civilă medicală – 2 copii; societăţii civile n statului medicale – 2 copii; n dovada de deţinere a spţiului (comodat, act de vân­ zare - cumpărare, contract de închiriere, donaţie etc.). Se vor anexa schiţa spaţiului (cu numerotarea camerelor com­ ponente) - copii; n dacă spaţiul respectiv se află într-o locaţie unde locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea alte

persoane fizice sau juridice, este necesar acordul scris al colocatarilor (acordul scris al asociaţiei de lo­ catari, al conducerii întreprinderii etc.) - copie; n taxa de avizare: echivalentul în lei a 25 Euro pentru fiecare specialitate, plătibil în lei, la cursul

Pentru înfiinţarea unei Societăţi Civile Medicale, primul pas îl reprezintă încheie­ rea contractului de societate civilă între medicii asociaţi.

zilei, la casieria Colegiului Medicilor (conform Dispoziției de încasare emisă de Departamentul AvizăriAcreditări, la depunerea dosarului) + copie după chitanţă; n dovada achitării cotizaţiilor la zi către Colegiul Medicilor (pentru medicii asociaţi) - copii; n cerere tip completată în mo­ mentul depunerii actelor.

Cu certificatul eliberat de către Colegiul Medicilor şi cu celelalte acte enumerate mai jos, solicitantul se va prezenta la Direcţia de Sănătate Publică, pentru înscrierea în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale. n autorizaţiile de li­beră practică - copie; n actul de spaţiu (contract de comodat sau de închiriere sau de proprietate) - copie; n contractul de societate şi statutul – vizate de către Colegiul Medicilor; n certificatul de avizare al înfiin­ţării Societăţii Civile Medicale eliberat de către Colegiul Medicilor – original; n cerere tip. (continuare în numărul următor)

puls SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

Conferinţa europeană WONCA În perioada 6 - 9 octombrie, la Malaga - Spania a avut loc Conferinţa europeană de medicina familiei organizată de WONCA Europe, organismul european reprezentativ. Organizată de Societatea spaniolă de medicină de familie şi comunitară (SEMFYC), a şaisprezecea ediţie a Conferinţei europene a reunit peste 4.000 de participanţi.

Conferinţele europene anuale Wonca reprezintă o oportunitate deosebită pentru medici de familie şi alţi specialişti implicaţi în îngrijirile de medicină primară, pentru a se întâlni, a schimba cunoştiinţe şi experienţă dar şi pentru a discuta diverse aspecte organizatorice legate de activitatea de medicina familiei în ţările Europei.

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

O

SESIUNEA EURIPA

rganizație repre­zen­ tativă fondată de me­dicii de familie pen­tru nevoile de să­nă­tate ale comu­nităților rurale și nevoile pro­fe­­sionale ale medicilor care de­ servesc aceste comunități, EU­RIPA (European Rural and Iso­ lated Practitioners Association) s-a născut în urmă cu zece ani şi a devenit una din reţelele Wonca Europe. Astfel, în fiecare an, la Conferinţele Wonca Europe, o secţiune consistentă este rezervată acestei reţele. Euripa beneficiază de stand în aria comercială a conferinţei europene alături de celelalte reţele şi îşi poate expune realizările şi proiectele. Înainte de a face o analiză a evenimentelor desfăşurate în se­ siunea Euripa, aş vrea să remarc atmosfera extrem de prietenoasă din grup, naturaleţea cu care se desfăşoară dialogurile, precum şi totala lipsă de inhibiţie cu privire la utilizarea în diverse forme şi stiluri a unei limbi de circulaţie internaţională: există o perfectă înţelegere între vorbitori, se ajută unii pe alţii, nu există niciun fel de complex de inferioritate legat

În acest an am participat la sesiunea Euripa în dublă calitate: de reprezentant al României (sunt desemnată coordonator al departamentului de medicina familiei în mediul rural şi zone izolate al SNMF) şi de coordonator al celei de-a doua ediţii a Forumului Internaţional Euripa, care va avea loc anul viitor la Sinaia.

Richard G. Roberts - Preşedinte, Organizaţia Mondială a Medicilor de Familie (WONCA), alături de Sandra Adalgiza Alexiu, Răzvan Miftode și Rodica Tănăsescu

Este vorba de o Conferinţă de mare anvergură, structurată în 3 zile pline de manifestări ştiinţifice şi o zi de preconferinţă rezervată de obicei cursurilor şi sesiunilor de întâlnire a reprezentanţilor medicilor tineri (organizaţi în mişcarea Vasco da Gama). În aceste zile, se derulează în paralel sesiuni de lucru ale reţelelor de lucru din

de nivelul utilizării limbii engleze, eventualele dificultăţi sau greşeli se trec cu vederea deoarece este foarte clar că pe primul plan se pune naturaleţea comunicării şi eficienţa ei, deci FONDUL şi nu FORMA. Sesiunea Euripa s-a desfăşurat la Malaga pe parcursul a trei zile. În prima zi a fost echipat standul Euripa din aria comercială, am făcut cunoştinţă cu o parte din membrii consiliului de conducere care soseau la stand, pe măsură ce ajungeau în centrul de conferinţe, iar după amiază a avut loc şedinţa consiliului executiv.

La această şedinţă, sesiunea a fost deschisă de preşedintele Euripa, Dr. John Wynn-Jones care a făcut prezentările, după care au urmat rezumate ale evenimentelor recente: ultima şe­dinţă de consiliu, prima ediţie a Forumului Euripa - Mallorca - 2010, rezumatul conferinţei de la Tirana, prezentat de regretatul coleg Claudio Carosino (ucis de un pacient imediat după întoarcerea de la Malaga). Apoi a urmat prezentarea noilor membri Euripa şi reconfirmarea preşedintelui pentru următorul an. Dr. Claudio Carosino a prezentat secţiunea de cercetare a reţelei Euripa, în colaborare cu EGPRN. Pentru partea de educaţie, dr. Wynn-Jones a prezentat conferinţa medicilor din rural din Ţara Galilor, după care a sosit rândul meu să prezint premisele celei de-a doua ediţii a forumului Euripa. Am accentuat faptul că tema de bază a forumului va fi CALITATEA şi m-am referit la calitatea asistenţei medicale primare în mediul rural şi tot ceea ce ţine de aceasta, în viziunea Euripa, de unde şi subtemele viitorului forum, inclusive siguran­ ţa pacientului, asigurarea confi­ denţialităţii, educaţia medicală continuă în medicina de familie, instrumente pentru practicarea în bune condiţii a medicinii de familie în mediul rural şi zonele izolate, stabilirea standardelor pro­

Emma Hummers Pradier din partea EGPRN (reţeaua europeană de cercetare Wonca), a subliniat rolul acurateţii în cercetarea din medicina primară, precum şi oportunitatea medicului de familie de a face atât cercetare calitativă cât şi cercetare cantitativă. fesionale, îmbunătăţirea practi­cii, minimalizarea impactului crizei economice asupra practicii în rural, dezvoltarea unui mediu propice pentru desfăşurarea activităţii.

După prezentarea mea, s‑a dis­ cutat despre newsletterul Euripa şi jurnalul electronic coordonat de Christos Lionis, apoi de pro­ ximele conferinţe, respective cea din Cebu, Filipine şi viitoarea conferinţă europeană de la Var­ şovia, de anul viitor.

A doua zi a sesiunii a inclus două sesiuni în plen. În prima sesiune s‑a expus necesitatea unei strategii în ceea ce priveşte asistenţa medicală în mediul rural şi zonele izolate din Europa, strategie ale cărei baze s-au aşezat începând cu forumul din Mallorca, din mai 2010.

Cea de-a doua sesiune s-a axat pe cercetare. Invitata specială, Emma Hummers Pradier din partea EGPRN (reţeaua europeană de cercetare Wonca), a subliniat rolul acurateţii în cercetarea din medicina primară, precum şi oportunitatea medicului de familie de a face atât cercetare calitativă cât şi cercetare cantitativă. Apoi dr. Claudio Carosino a prezentat rezultatele studiului pe care l‑a condus, cu privire la durerea precordială. Au urmat luări de cuvânt extrem de documentate din partea celor prezenţi. Am remarcat cu deosebită plăcere cuvintele extrem de elevate ale doctorului Christos Lionis din Grecia, editor al Jurnalului - care a și fost acreditat de curand ISI, un nivel de certificare dificil de obţinut. Tot în această sesiune

structura Wonca (Euract, Euripa, Europrev, Equip, EGPRN, VdG), simpozioane, mese rotunde, prezentări de postere, prezentări ale personalităţilor (keynote speakers), manifestări în plen precum şi şedinţe de strategie ale reprezentanţilor societăţilor naţionale de medicina familiei din ţările participante.

au vorbit şi Dr. Wesley Schmidt (Paraguay), despre schimbările din medicina primară din ţara sa, precum si distinsul medic Steve J. Reid (Africa de Sud), considerat o personalitate a lumii medicale.

Acesta din urmă a susţinut şi în plen, în ziua următoare, o impresionantă expunere despre modelarea asistenţei medicale primare în mediul rural: ameninţări şi oportunităţi pentru viitor. În paralel cu sesiunile de expuneri au avut loc şi două ateliere de lucru axate pe temele Euripa, conduse de Jaume Banque Vidiella (SEMFYC) şi Raquel Gomez Bravo (Vasco da

Gama) despre dezvoltarea unor programe speciale de instruire a tinerilor medici de familie din mediul rural, pentru înregistrarea corectă a datelor.

SESIUNEA DE POSTERE

V

oi încheia cu câ­ teva cuvinte des­pre secţiunea pos­ terelor. Un spaţiu special amenajat a fost pus la dispoziţia celor care au dorit să expună postere. Am fost reticentă iniţial, deoarece

Council Meeting Wonca este o manifestare grandioasă, menită să aducă prestigiu, imagine şi respect pentru medicina de familie.

Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

S

e ştie deja că întâl­ni­ rea din 2011 va fi la Varşovia, în 2012 la Viena, în 2013 la Pra­ga, în 2014 la Lisa­ bona şi, probabil în 2015 la Paris. Poate că şi noi, odată în viitor, vom putea organiza aşa ceva, deşi e nevoie de un centru de Conferinţe cu minim 15 săli, cu dotări extraordinare pe care Bucureştiul încă nu le are. În prima zi a evenimentului, are loc întotdeauna o şedinţă generală

a “Senatului” Wonca - Council Meeting, unde se întâlnesc pre­ şedinţii şi câte un observator din partea societăţilor naţionale (sau a academiilor) de MF. Se discută, uneori aprins, despre situaţia me­ dicinei de familie în diferite ţări, ce e de făcut, care sunt perspectivele. În acest an, am reprezentat Ro­ mânia, la această întâlnire, în calitate de preşedinte SNMF, iar dr. Răzvan Miftode, aflat de ase­ menea în conducerea SNMF, a avut calitatea de observator.

Partea minunată a acestor se­­siuni este sentimentul de im­pli-­ care totală a colegilor din ţările europene. Nimeni nu este indi­ ferent, nimeni nu este blazat sau

Medicii de familie din toate ţările muncesc enorm, cu o insuficienţă recunoaştere a efortului lor.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

În fiecare an, la Conferinţele Wonca Europe, o secţiune consistentă este rezervată EURIPA (European Rural and Isolated Practitioners Association) care s-a născut în urmă cu zece ani şi a devenit una din reţelele Wonca Europe.

2010

A devenit o tradiţie ca EURACT (Academia Europeană a Profesorilor şi Formatorilor de Medicină Familiei) să fie o prezenţă activă la manifestările ştiinţifice internaţionale ale medicilor de familie.

Dr. Răzvan Miftode Medic primar MF, Secretar SNMF Reprezentant naţional în Consiliul EURACT

P

e durata celor 3 zile pline ale Conferinţei, EURACT a organizat 11 ateliere, două sesiuni principale şi o întâlnire generală informală a membrilor or­ ganizaţiei; de asemenea, un număr consistent de prezentări orale şi postere. Atelierele organizate au atins pro­bleme variate ale specialităţii noastre, atât în domeniul practicii medicale (au fost abordate subiecte ca oste­oporoza, insuficiența cardiacă, ast­mul bronşic) cât şi al cercetării sau educaţiei medicale.

Momentele de vârf le-au constituit cele două sesiuni principale, la care s-au prezentat pentru prima dată rezultate şi concluzii a două activităţi de cercetare şi analiză a Consiliului EURACT. Este vorba de proiectul DELPHI şi de proiectul de analiză a certificării/recertificării acti­ vi­tăţilor de EMC. Primul proiect, DELPHI (dezbătut în prima sesiune principală) a reprezentat o cercetare axată pe identificarea principalelor teme care trebuie incluse în curricula de pregătire a studenţilor, la disciplina de Medicina Familiei. Metodologia de cercetare a cuprins realizarea etapizată de liste pe baza opţiunilor participanţilor la studiu. În final, s‑a obţinut o listă cu 15 dintre cele mai importante subiecte necesare a fi abordate în stagiile universitare de medicina familiei. Rezultatele preze­ ntate în prima sesiune principală a EURACT relevă necesitatea de a arăta şi implementa viitorilor medici imaginea şi conţinutul medicinei pri­mare: o curriculă universitară de medicina familiei ar trebui să conţină

resemnat. Se luptă “la baionetă” pentru medicina de familie.

Partea tristă este aceea că se constată o tendinţă de minimalizare a medicinei de familie în multe ţări.

Nu fac referire la Marea Britanie

­denţiat, nu de absolvent al fa­ cultăţii de medicină) acolo unde îi este locul. Malta, Croaţia, Cehia, Grecia şi multe alte ţări fac eforturi imense pentru a limpezi statutul specialităţii noastre.

Pentru norocoşi, sistemele în­ cep să înţeleagă că medicina de familie are susţinători în rândul populaţiei şi mai ales este susţinută de realitatea că a oferi servicii medicale necostisitoare, dar ex­ trem de importante (prevenţie, de­ pistare precoce, monitorizare de boli cronice etc), este calea către o reală eficientizare a sistemelor medicale. Pentru cei mai puţin norocoşi, între care şi noi, bătălia tot pe la început este, în pofida declaraţiilor (la noi, în pofida unei deschideri reale în anii 2007 2008).

Am prezentat în plenul “Council Meeting” situaţia din România, a specialităţii noastre şi a asistenţei medicale primare în general. Am vorbit de rezidenţiatul conceput neinspirat, fără să respecte sen­ sul vocaţional al medicinei de familie (adică, cei ce eşuează la rezidenţiatul în alte specialităţi, dar au “trecut” trunchiul comun la rezidenţiat, pot face medicină de familie), am vorbit de curriculum, am vorbit despre riscurile spe­

sau Olanda, state cu mare tradiţie în dezvoltarea asistenţei medicale primare, dar în foarte multe părţi ale Europei sunt probleme, majoritatea similare cu necazurile noastre. Desigur, nu mă refer la bani, căci nu prea se discută despre bani la Wonca (nici nu ar putea influenţa ceva), dar constat încercarea sistemelor de sănătate de a minimaliza locul medicinei de familie, concomitent cu în­ căr­carea peste măsură cu res­ ponsabilităţi.

Peste tot, societăţile profesionale se zbat să aducă medicina de fa­ milie (sau GP în alte ţări, dar cu acelaşi înţeles de specialitate cli­nică academică, incluzând rezi-

Activităţile EURACT

observasem alocarea unui spaţiu restrâns faţă de câte postere se anunţaseră în program (câteva sute). Cu toate acestea, un sistem sofisticat de expunere alternativă, asociat cu prezentarea electronică pe displayuri aşezate vertical a reuşit să reducă impresia de spaţiu restrâns. România a avut la secţiunea postere cinci prezenţe, datorită unui colectiv extrem de riguros din Timişoara şi a colaboratorilor lor, care au expus câteva teme de cercetare de mare interes, precum şi a catedrei de medicina familiei din Bucureşti.

1. Daily requirements of vitamin D3 supplementation in adolescents with iatrogenic rickets induced by long-term anticonvulsant therapy Iftode A, Tanasescu R, Matusz A 2. Special aspects concerning the gallstone composition in elderly patients from Southwestern Romania - Matusz A, Tanasescu R, Iftode A 3. Dual pharmacological effect of simvastatin in a cohort of romanian geriatric patients Matusz A, Tanasescu R, Iftode A 4. The effect of three monthly oral calcium and vitamin D3 (cholecalciferol) supplementation on circulating 25-Hydroxyvitamin D in the elderly. Analytical approaches in a romanian clinical trial - Iftode A, Tanasescu R, Alexiu S, Emanuel T, Matusz A 5. Monitoring and evaluation of the obese children at risk to develop diseases affecting their future pathology - Iancu A, Matei D, Cinteza E, Matei R.

În multe alte ţări se dis­cută de “buget de medicamente la medic”, de plafonări inacceptabile, de “subordonări” nedeontologice faţă de alte specialităţi, discuţii aberante asupra necesităţii specialităţii în sine.

puls SNMF

atât subiecte de practică medicală (axate pe intervenţia medicală în sin­ droame, urgențe, cazuri specifice, profilaxie şi prevenţie primară) cât şi subiecte care să aibă rolul de a delimita specific medicina familiei în cadrul specialităţilor clinice (definiţia MF, rolul, competențele de bază ale MF etc.). Doresc să mulţumesc colegilor din România care au par­ ticipat la conturarea contribuţiei MF din ţara noastră la acest studiu.

Tot referitor la acest subiect, aş dori să subliniez diversitatea tipurilor de instruire universitară în medicina familiei întâlnite în ţările europene. În alte ţări (inclusiv Ro­

În unele ţări studentul în medicină intră în contact cu serviciile de medicină primară încă din anul al 2-lea de facultate (existând stagii şi cursuri pe acest domeniu), pro­ cesul educaţional specific MF continuând în anii terminali. mânia), studentul beneficiază doar de perioade scurte de pregătire în MF, în cadrul unui singur an uni­ versitar, de-a lungul perioadei de fa­cultate. Iar în alte ţări nu există proces educaţional academic pentru medicina familiei.

Cea de-a doua sesiune principală a abordat al doilea proiect de cercetare realizat. Acesta a avut ca subiect analiza procesului de certificare/re-certificare profesiona­ lă a medicilor cât şi procesul de Educaţie medica­lă continuă/ Dezvoltare profesională con­ti­ nuă pentru MF la nivelul con­ tinentului european. România s-a numărat printre ţările respondente.

Certificarea este necesară şi obliga­ torie pentru medicii absolvenţi, în timp ce procesul de re-certificare

cialităţii în sine. Toţi colegii au fost extrem de atenţi, unii chiar îngrijoraţi, căci recunoşteau în necazurile noastre, propriile lor probleme.

Se constată o tendinţă de minimalizare a medicinei de familie în multe ţări.

Am primit imediat un răspuns de susţinere de la preşedintele Wonca Europe, Tony Mathie, care a promis o vizită în România, în 2011.

De la Richards Roberts, pre­ şedintele Wonca World, am pri­ mit toţi cel mai frumos îndemn: “medicina de familie este cea mai bună, cea mai profitabilă investiţie pe care o poate face un stat pentru sănătatea cetăţenilor”.

Demersul nostru a fost continuat în ziua următoare, la „Wonca Open Meeting” (o întâlnire a președintelui Wonca Europe, Dr. Tony Mathie, cu toți participanții care au dorit să îi adreseze întrebări) de colega noastră, Dr. Sandra Alexiu, care a răspuns întrebărilor cu privire la tipul de pregătire în rezidențiat, la stadiul problemelor profesionale cu care se confruntă medicii de familie din România și la gradul de utilizare a ghidurilor de practică.

profesională este în principal fa­ cultativ în majoritatea ţărilor vesteu­ropene sau se realizează la intervale mari de timp (7 ani).

Situaţia este diferită în ţările esteuropene unde procesul de recertificare/re-validare profesională este obligatoriu şi la intervale mai mici de timp (1 – 3 ani). Aş sublinia cazul României unde revalidarea profesională se face anual, prin prelungirea validităţii cer­tificatului de membru al CMR, în condiţiile acumulării a cel puţin 40 credite EMC/an. Re-certificarea, aco­lo unde este obligatorie, ne­ cesită acumularea unui anumit nu­măr de puncte pe o durată de timp bine stabilită, iar structura activităţilor de Educaţie medicală in­­clud obligatoriu şi participarea la ateliere de practică medicală.

Un aspect foarte interesant a fost atins, în cadrul celei de-a doua sesiuni principale a EURACT, de către dr. Egle Zebiene, preşedintele EURACT, care a dezvoltat subiectul “evaluării de către egali” sau “peer assessment”. Este un proces de evaluare a propriei activităţi pro­ fesionale de către un grup de colegi.

Nu este obligatoriu (cel puţin în Marea Britanie) pentru recertificare profesională, dar este absolut be­ nefic pentru autoanaliza propriei ac-­­ tivităţi. Dr. Zebiene a subliniat că procesul, departe de a fi unul ostil, este totuşi stresant pentru

cel care urmează a fi evaluat. În cadrul în­tâlnirii, medicul evaluat expune cazuri şi situaţii dificile întâlnite în practică sa (abordarea clinică practică, comu­nicarea cu pa­cientul, relaţia cu rudele pa­ cienţilor, probleme sau dificultăţi administrative). Feedbackul primit de la colegi este sincer, imediat şi obiec­tiv. Nu este un proces de “judecare” deontologică, ci se ur­ măreşte în primul rând testarea responsabilităţii profesionale şi mo­­rale a medicului. Dr. Zebiene a subliniat câştigul enorm din punct de vedere moral al acestui proces cât şi încrederea pe care medicul o capătă în propriul potenţial de autoevaluare cât şi în colegii de profesie.

Concluzionând, prezenţa EURACT la această conferinţă europeană de profil a fost cel puţin la fel de consistentă ca în trecut, semn că modificările survenite în componenţa Consiliului

Important este faptul că misiunea EURACT este du­să mai departe şi că ceea ce se pre­coniza în 1976, de către un grup restrâns de medici profesori, a de­ păşit cele mai optimiste speranţe. de la ultimele alegeri naţionale nu au afectat calitatea muncii desfăşurate. În noiembrie vor avea loc alegeri în cadrul Consiliului, în urma cărora organizaţia va avea un nou preşedinte şi un nou birou executiv.

Conferinţa WONCA Europa, de la Malaga, a fost un nou prilej în care membrii EURACT au ţinut să-şi împărtăşească experienţa şi cunoştinţele acumulate şi nu în ultimul rând unele rezultate ale activităţilor de cercetare realizate în cadrul Consiliului organizaţiei.

10

reporter mf interviu cu:

Doina Ileana Mihăilă Președinte FNPMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

„CNAS ar trebui să intre sub controlul Parlamentului“

“Casa de Asigurări trebuie să fie autonomă, să fie ca o bancă, iar controlul parlamentar ar asigura această independenţă”

Interviu realizat de

Mirela Boroeanu

C

Redactor-șef mf

um apreciaţi în prezent mişcarea patronală a medicilor de familie, în actualul context socio-economic? În acest moment sunt 32 de judeţe care au asociaţii patronale şi filiale ale acestora. Încă nu este ceea ce ţintim. Noi ne-am dori ca toţi mem­ brii asociaţiei profesionale să fie şi membri ai Federaţiei patronatelor pentru că aproape toţi medicii de familie au dublă calitate: şi de profe­sionişti în sistemul nostru dar şi de administratori ai propriilor afaceri.

Probabil că multora nu le surâde ideea de a se înscrie într-o organi­ zaţie, indiferent de natura ei, şi din cauza trecutului nostru în care eram înregimentaţi în tot felul de orga­ nizaţii. Însă, în momentul în care noi luptăm, alături de SNMF, şi obţinem succese în demersurile noastre, acestea sunt pentru toţi medicii de familie, fie că sunt membri, fie că nu sunt. Aşa este făcută legea, deşi mie, dar şi din punctul de vedere al câtorva colegi, nu mi se pare tocmai corect, deoarece noi avem drept de reprezentare pentru membrii noştri, nu şi pentru nemembri. Oamenii trebuie să devină conştienţi, mai ales colegii noştri, că nu poţi să-i reprezinţi dacă ei nu se înscriu în această organizaţie.

Credeţi că principala cauză a acestei situaţii este mentalitatea medicului de familie care a rămas cramponată în mentalitatea medicului de circă?

Din păcate există şi cazuri din acestea. Nu pot generaliza, pentru că nu este general valabil,

sunt excepţii, dar există cazuri în care nu-şi depăşesc nivelul acela de „eu sunt medic”. Am mai purtat discuţii cu nişte colegi care considerau că nu trebuie să-i intereseze chestiunile practice, de manageriere a cabinetelor lor. Şi le-am spus că dacă le place mentalitatea de salariat, există locuri unde pot fi salariaţi, dar dacă le place să-şi coordoneze singuri activitatea, să-şi gestioneze singuri resursele umane, materiale, atunci trebuie să-şi asume răspundrerea pentru managementul cabinetului.

Federaţia patronală pe care o conduceţi poartă de ceva vreme discuţii cu CNAS pentru viitorul Contract Cadru pe 2011 şi ştiu că aveţi o serie de cerinţe în ceea ce priveşte medicina de familie.

Am cerut de nenumărate ori ca la discuţii să fie parte de negociere şi SNMF, dar se pare că se deschide o cutie a Pandorei şi nu se vrea acest lucru. De aceea, atunci când Federaţia, care este reprezentativă la nivel sanitar, este solicitată la negocieri, eu chem şi SNMF-ul alături. Împreună reprezentăm tot ce înseamnă medicină de familie.

Referitor la lista de discuţii cu CNAS, ea cuprinde o serie de principii de discuţii, multe dintre ele de bun simţ. De exemplu, execuţia bugetară efectuată la 3, la 6 luni, nici nu ar trebui să o solicităm, ar trebui să fie publică din start.

Am cerut ca aceste contracte cadru să fie bine întocmite, la fel şi normele metodologice, astfel încât să se poată aplica unitar, în toată ţara şi fără interpretări. Ce absurdităţi am cerut?? A... că am cerut ca procentul alocat medicinei de familie să fie de 9%?! Da, am cerut aceasta, că dintr-un buget total al Casei de Asigurări de Sănătate, mi se pare normal ca medicina de familie să aibă acest

procent, dacă tu ca autoritate vrei să faci cu adevărat din MF ceea ce trebuie să facă medicina de familie? De asemenea, am cerut ca procentul per capita/ per serviciu să fie de 80/20 sau măcar ca în anul 2010 de 70/30 pentru că nu există justificare pentru scăderea procentului per capita, dat fiind numărul mare de servicii introduse în capitaţie. În plus, cabinetele cu capitaţie între 1.000 şi 1.500 înscrişi nu vor putea supravieţui dacă se scade procentul per capita. Din punctul de vedere al CNAS probabil că acest fapt nu are importanţă dar, dacă ne gândim că instituţia numită CNAS trebuie să apere interesul asiguratului cum îşi mai respectă ea acest deziderat dacă se vor desfiinţa cabinete din anumite zone?! Vor lăsa cetăţenii fără asistenţă medicală! Oricum, răspunsul CNAS că decizia de a modifica procentul în 60/40 a fost condiţie impusă de FMI nu poate declanşa decât un hohot sănătos de râs închipuindu-ne pe raportorul FMI cum stă la masă şi calculează procentele de la asistenţa medicală primară astfel încât să reducă la maximum posibil deficitul bugetar al Romaniei.. Şi se vrea să se facă din medi­ cina de familie ce ar trebui să fie?

Din experienţa mea de-a lungul timpului am constat că, la nivel de politică sanitară, ei se aşteaptă ca noi să facem ce o fi şi, dacă se poate de toate, fără să ne motiveze, fără să ne finanţeze, dar să ne ceară, iar sancţiunile sunt pe măsură. Vă dau un singur exemplu: dacă în relaţia cu oricare autoritate a statului există noţiunea de avertisment, în contractul cu CNAS aceasta nu există, se aplică direct sancţiuni băneşti. Şi sunt mari.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat intenţia de a subordona CNAS către MS, iar Fondul Asigurărilor de Sănătate să nu mai fie gestionat de Ministerul Finanţelor ci de către ministerul pe care îl conduce. Cum s-ar schimba datele problemei dacă lucururile ar sta aşa?

Domnul ministru face o mişcare inteligentă, pe de o parte spune că îşi doreşte ca banii să rămână în sistem şi pe pe de altă parte spune că nu este normal ca CNAS să gestioneze aceste fonduri iar ministerul să răspundă. De fapt, părerea mea este că se doresc foarte mult aceşti bani de la sănătate, nu sunt ei foarte mulţi, dar sunt destui. Este una când

împarţi nişte bani şi e alta este când conduci un minister care nu mai are bani. Pe de altă parte cred că aspectul are două conotaţii, ministerul va obţine CNAS dar nu cred că Finanţele vor da drumul aşa uşor la acest fond. Ministerul Finanţelor decide cât i se cuvine fiecărui palier indiferent de cât propune Casa. Eu nu am pretenţia că sunt un contabil bun şi poate că şi Ministerul Finanţelor ar fi cazul să-şi angajeze un consilier medic.

Dar nu este un lucru rău ca banii Sănătăţii să revină Sănătăţii...

Lucrurile aşa au şi stat până în 2000, pe vremea mandatului de prim-ministru al lui Mugur Isărescu, când s-a luat hotărârea ca banii să treacă în bugetul consolidat, în Trezorerie, pentru că nu aveau bani suficienţi. Iar acum, în opinia mea, CNAS nu ar trebui să treacă sub subordinea Ministerului Sănătăţii ci sub cea a Parlamentului, pentru că ea trebuie să fie autonomă, să fie ca o bancă, iar controlul parlamentar ar asigura această independenţă.

Banii sistemului de asigurări de să­nătate sunt socotiţi acum bani pu­blici, ori ei nu au acest statut pentru că sunt bani din contribuţia asigu­ raţilor, strânşi într-un fond public.

Ajung într-un fond public dar ei nu sunt publici. Ori, în acest moment, omul nu are feedback la banii pe care îi dă pentru sănătatea lui.

Ni se spune tot timpul că bani nu se strâng, că nu ajung, că nu se cotizează. E cel mai simplu mod de a arăta că aşa este şi că nimeni nu bagă mâna în ei şi nu se folosesc în altă parte. Într-un stat care se confruntă cu o astfel de criză cel mai bine este să fim transparenţi.

Cseke Atilla anunţa că intenţionează introducerea unor contracte multianuale.

Cât de viabilă este această măsură?

Ideea contractelor multianuale este mai veche, de pe vremea ministrului Eugen Nicolăescu s-a pus această problemă. Şi nu este o idee proastă, ca principiu. Dacă acest contract este bine întocmit, cu norme metodologice pe măsură şi nu au intervenit schimbări majore în

Există o categorie care este întotdeauna nemulţumită prin vocaţie, ei sunt nişte veşnic nemulţumiţi şi totuşi viaţa trebuie privită şi cu bune şi cu rele.” sistem, el poate funcţiona 2 – 3 ani, poate şi 5 ani. Dar în condiţiile unei Românii în plină criză, în care nu ştii dacă astăzi poţi avea bani pentru o investiţie cât de mică, să faci contract pe ani?? Şi pe un an mi se pare mult, în condiţiile actuale. Să nu uităm că bugetul estimat pentru 2011 este făcut pe ceea ce se preconizează a se încasa anul viitor.

Este o estimare mai mult sau mai puţin subiectivă dacă nu ştii care va fi nivelul încasărilor. Să nu uităm că suntem într-o perioadă de maximă incertitudine. Se reduc sumele de pe programele naţionale şi noi stim ce se va întâmpla doi ani de acum încolo??

Se reduc fonduri de peste tot. Cum a afectat această stare de fapt situaţia medicului de familie?

A afectat-o foarte mult! Sunt mai multe aspecte de luat în seamă.

Din punct de vedere al şubrezirii financiare a cabinetului de medicina familiei, aceşti 2 ani s-au resimţit foarte tare. Avem colegi care au investit în aparatură, pe vremea lui Nicolăescu, când ne-a mers ceva mai bine, mulţi şi-au cumpărat cabinetele cu credite.

Acum când ne-au scăzut veniturile cu 30%, unii dintre aceşti oameni şi-au pierdut aparatura pentru că nu au mai putut să o plătească.

Dat fiind atâtea greutăţi, aţi pleca să munciţi în altă ţară?

Cinstită să fiu, cochetez cu ideea, o declar în exclusivitate. Problema este că eu sunt o persoană legată de pământul acesta amărât, că am prea mulţi morţi în pământul acesta. În plus sunt o persoană sociabilă şi plecând trebuie să-ţi asumi un tip de marginalizare. Cei care au plecat, nu au plecat de bine, dar măcar au un orizont, sunt respectaţi ca medici atât de către pacient cât şi de ceilaţi colegi, medici de alte specialităţi.

Poate ar trebui schimbat sistemul din temelii, pentru că şi a actualul sistem de asigurări a fost o struţo-cămilă, copiat, dublat şi adaptat din atâtea sisteme de asigurări. Nu este tocmai corect şi poate de aceea are şi atâtea hopuri, nu sunt legate palierele între ele, nu comunică nici măcar în sistem informa­ tic între capitolele de asistenţă medicală.”

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

advertorial

2010

Febra la sugar şi copilul mic Prof. univ. dr. Mircea Nanulescu,

F

Clinica Pediatrie III, Cluj-Napoca

ebra la sugar şi copilul mic este cea mai frecventă cauză de consultaţie şi se defineşte prin valori ale temperaturii corporale > 38°C, măsurată rectal (celalate modalităţi de măsurare nu oferă informaţii definitorii pentru febră). Evaluarea unui sugar şi copil mic febril vizează precizarea cauzei febrei şi impactului acesteia asupra copilului. Există 2 situaţii etiologice: febră asociată cu semne şi simptome sugestive pentru o anumită boală şi febră fără semne de localizare evidente la evaluarea iniţială prin anamneză şi examen obiectiv. Febra izolată sau solitară apare la aproximativ 20% dintre copiii febrili cu vârste între 0 şi 3 ani şi nu are o cauză decelabilă prin anamneză şi examen obiectiv. Aceasta este de cele mai multe ori produsă de o infecţie cu evoluţie autolimitantă şi poate fi singura manifestare clinică a unei infecţii bacteriene grave.

Examenul clinic va evalua: semnele vitale (frecvenţa şi amplitudinea pulsului, frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii, timp de recolorare), comportamentul, starea de hidratare, aspectul tegumentelor (rash, peteşii), o eventuală artrită coxo-femurală (prin inspecţia mersului). La sugarul şi copilul mic cu febră izolată sunt indicate următoarele inves­ tigaţii screening: număr de leucocite şi formulă leucocitară, examen sumar de urină, urocultură, proteina C reactivă.

Pulsoximetria are o sensibilitate mai mare decât polipneea pentru diagnosticul de pneumonie. Procalcitonina este

o investigaţie valoroasă pentru diagnosticul de infecţie bacteriană. În funcţie de rezultatele testelor screening şi de eventuale simptome care se asociază pe parcursul evoluţiei, se indică radiografie toracică, coprocultură, coprocitogramă.

Radiografia toracică este indicată dacă temperatura > 40°C şi leucocitele > 15.000/mm3 sau dacă în evoluţie se asociază tahipnee, tuse, raluri.

La copilul cu febră izolată există risc pentru o infecţie bac­ teriană severă dacă este prezentă starea toxică, manifestată prin: letargie, semne de hipoperfuzie, hipo sau hiperventilaţie, cianoză. În acest caz sunt indicate spitalizarea, investigaţiile bacteriologice (hemocultură, urocultură, culturi şi citologie din LCR) şi iniţierea antibioticoterapiei înaintea sosirii rezul­tatelor investigaţiilor bacteriologice. Aceeaşi conduită se im­­pune şi pentru nou născutul cu febră izolată, indiferent de prezen­ţa sau absenţa stării toxice. Copiii febrili cu vârsta > 1 lună şi cei fără stare toxică pot fi îngrijiţi la domiciliu. În acest caz, medi­ cul de familie sau medicul pediatru ar trebui să răspundă la următoarele întrebări înaintea iniţierii tratamentului: 1) este necesară medicaţia antitermică? 2) ce măsuri hipotermizante sunt necesare? 3) este indicată terapia cu antibiotice?

La un copil febril se recomandă următoarele măsuri hipotermizante: hidratare eficientă, temperatura ambientală de 20 - 21°C, neînvelit şi îmbrăcat sumar, ventilarea aerului sau deschiderea ferestrelor. Dacă aceste măsuri nu se dovedesc eficiente se recurge la: comprese umede, reci, menţinute 20 - 30 minute (se întrerupe aplicarea dacă apare frisonul) sau băi generale cu temperatura apei cu 2°C mai mică decât temperatura corporală a copilului. Se descurajează indicaţia de rutină a antibioticelor la copilul

11

cu febră izolată, cu vârsta > 1 lună, fără stare toxică.

Antitermicele nu sunt indicate pentru valori ale temperaturii < 38°C. Indicaţia antitermicului este opţională pentru valori ale febrei de 38° - 38,5°C în condiţiile în care starea generală este bună. Medicaţia antitermică este absolută pentru valori ale temperaturii corporale > 38,5°C, în special dacă este prezent disconfortul.

Dintre antitermice se folosesc în mod curent paracetamolul şi ibuprofenul. Din analiza literaturii medicale actuale rezultă că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă paracetamolul ca medicaţie antitermică de primă intenţie. Spre deosebire de ibuprofen, paracetamolul are avantajul indicaţiei din prima lună de viaţă, în timp ce ibuprofenul se recomandă de la vârsta de 6 luni.

Paracetamolul are efecte antitermice şi antialgice şi se poate administra pe cale orală, rectal sau intravenos.

Biodisponibilitatea pe cale orală, este de 85 - 95%, comparativ cu cea pe cale rectală de 30 - 40%. Administrat pe cale orală, postprandial absorbţia este întârziată în com­ paraţie cu administrarea între mese. Concentraţia plasmatică maximă se obţine după 30-60 minute de la ad­mi­nistrare.

Paracetamolul se administrează de la vârsta de o lună cu indicaţia medicului şi de la 3 luni fără prescripţie medicală, în doză unică de 10 - 15 mg/Kg, repetată la 4 – 6 ore încă 24 de ore după ce febra a scăzut sub 38°C. Nu se va depăşi doza totală de 50 - 70 mg/Kg/24 ore. Paracetamolul administrat în doză terapeutică are o siguranţă foarte bună, însă, în doze mai mari decât cele recomandate, este hepatotoxic şi hepatorenal. Dintre reacţiile adverse mai frecvente se menţionează rashul.

12

advertorial

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

2010

Program de educaţie medicală pentru pacienţi:

“Ne preocupă sănătatea noastră? Putem preveni afecţiunile cardiovasculare?”

Peste 10.000 de pacienţi vor beneficia de educaţie medicală pentru prevenţia şi controlul bolilor cardiovasculare, printr-un program realizat de Societatea Naţională de Medicina Familiei, în parteneriat cu Zentiva, parte a Grupului sanofi-aventis şi cu sprijinul Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.

Dr. Rodica Tănăsescu Președinte SNMF

B

oala cardiovasculară este principala cauză de deces şi dizabilitate la nivel mondial, fiind responsabilă de 17 milioane de decese în fiecare an. Specialiştii estimează că în zece ani numărul deceselor va ajunge la 25 de milioane pe an. Potrivit studiului EuroAspire III (Studiul EuroAspire III s-a desfăşurat în 2006 - 2007, fiind cel mai important proiect epi­ demiologic în domeniul pre­ven­ţiei cardiovasculare din Europa; în acest stiudiu a fost inlcusă şi

informații

broșura - informații conținute și rolul ei Broşura este un material de informare pentru pacient în care sunt abordate, într-o formă cât mai prietenoasă şi mai pe înţelesul pacienţilor, următoarele subiecte: n Ce înseamnă risc cardiovascular? n Care sunt principalii factori de risc cardiovascular (fumatul, obezitatea, sedentarismul, dislipidemia, hipertensiunea arterială) n Care sunt metodele de combatere ale acestora ce înseamnă stil de viaţă sănătos? cum putem controla valorile lipidelor? cum putem controla hipertensiunea arterială? n Infarctul miocardic acut (IMA): ce este IMA? cum se manifestă, care sunt semnalele de alarmă? principii de tratament pe termen lung n Boala arterială periferică (BAP) ce este boala arterială periferică? care sunt factorii de risc pentru BAP? cum se manifestă? importanţa diagnosticului precoce

• • • • • • • • • •

Programul de educaţie medicală cu tema “Ne preocupă sănătatea noastră?

Putem preveni afecţiunile cardiovasculare?” se va desfăşura în 3 module, subiectele abordate fiind boala arterială periferică, infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral.

România), 50% din totalul dece­ selor din Europa sunt provocate de bolile cardiovasculare. Dintre ţările europene, cele mai afectate de bolile cardiovasculare, în ter­ meni de mortalitate şi incidenţă, sunt cele centrale şi estice.

România se află în primele 4 locuri în lume în ceea ce priveşte mortalitatea de cauză

cardiovasculară. Riscul de apariţie a bolii cardiovasculare la populaţia adultă din România, în următorii 10 ani este de 3,5% (Conform studiului SEPHAR, 2005). În acest context, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), în parteneriat cu Zentiva, parte a Grupului sanofi-aventis, demarează un program de educaţie medicală adresat pacienţilor din peste 30 de oraşe ale ţării (Bucureşti, Satu Mare, Timişoara, Braşov, Brăila, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Arad, Cluj, Piatra Neamţ, Bacău, Baia Mare, Mangalia, Pitești, Târgu Jiu, Ploieşti, Călăraşi, Feteşti, Tulcea, Alba Iulia, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Sf. Gheorghe, Sibiu, Tg. Mureş, Alexandria, Buzău, Vaslui, Topliţa, Teiuş, Zalău, Râmnicu Sărat, Craiova, Drobeta Turnu Severin). „Educaţia medicală insuficientă, alături de omniprezenţa factorilor de risc cardiovascular şi de nerespectarea recomandărilor medicale privind stilul de viaţă şi tratamentul sunt principalii factori care au transformat boala cardiovasculară în inamicul public numărul unu.

De aceea ne bucurăm că în parteneriat cu SNMF demarăm acest program de educaţie medicală pentru pacienţi.

Sprijinind asistenţa medicală primară şi educarea susţinută a pacienţilor, vom încerca să contribuim activ la reducerea frecvenţei bolilor cardiovasculare şi a complicaţiilor acestora în România”, a declarat Simona Cocoş, General Manager Zentiva, parte a Grupului sanofi-aventis. „Zentiva este şi va rămâne un partener pe termen lung al medicilor de

Medicul de familie este persoana cea mai apropiată pacientului și reprezintă acel «prieten» cu care pacientul se sfătuiește.

Faptul că medicul de familie este singurul din sistemul medical care se ocupă de omul sănătos, faptul că pacienții noștri vor fi în legătură directă cu noi prin acest program de educație adresat pacienților, ne fac să credem pe deplin în succesul acestei acțiuni.” - Doina Mihăilă, Președinte FNPMF

familie. Este un angajament pe care ni l-am asumat, menţinând o legatură strânsă cu comunitatea medicală, în vederea identificării celor mai eficiente şi accesibile soluţii de tratament, dar şi a demarării unor astfel de proiecte de educaţie medicală, centrate pe nevoile pacienţilor.”

Primul modul al programului va avea ca temă „Boala arterială periferică” şi se va desfăşura în perioada 26 octombrie 2010 – martie 2011. În acest modul sunt implicaţi peste 60 de medici formatori cu vastă experienţă în practicarea medicinei de familie şi peste 10.000 de pacienţi, care vor participa la prezentări şi discuţii despre factorii de risc cardiovascular, despre importanţa prevenţiei şi soluţii de tratament. „Aceste întâlniri vor fi realizate cu ajutorul unor medici formatori cu o bogată experienţă, atât ca formatori de medicina familiei, cât şi în practica acestei specialităţi. Informaţiile vor fi furnizate pacienţilor într‑o formă prietenoasă şi pe înţelesul lor. Abordăm fiecare factor de risc cardiovascular în parte, explicând ce rol joacă în creşterea riscului de evenimente cardiovasculare, cum poate fi controlat şi modificat. Ne dorim ca pacienţii noştri să înţeleagă că este mult mai uşor şi eficient să prevenim, decât să tratăm. De asemenea, ne propunem ca prin aceste întâlniri să consolidăm relaţia medic - pacient, în vederea obţinerii unei cooperări informate a pacientului şi a creşterii complianţei la tratament”, a completat Dr. Rodica Tănăsescu. „Din păcate, majoritatea pacienţilor au dificultăţi în respectarea recomandărilor şi în asumarea unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie corectă, menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale, renunţarea la fumat, efectuarea de exerciţii fizice în mod regulat şi, ceea ce este foarte îngrijorător, au o aderenţă scăzută la tratament. Nerespectarea acestor recomandări creşte riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare. Spre exemplu,

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

fumătorii au risc dublu de a face infarct miocardic, obezitatea este cauza majoră a diabetului zaharat de tip 2, sedentarismul dublează riscul afecţiunilor coronariene”, a declarat Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. ”Prin intermediul acestui program de educaţie medicală pentru pacient dorim să încurajăm comunicarea medic – pacient, urmărind trei elemente cheie: informare, educare şi motivare. Mă refer aici la informarea şi educarea pacienţilor astfel încât să înţeleagă ce înseamnă un stil de viaţă sănătos şi la motivarea acestora în vederea adoptării unui regim de viaţă echilibrat, efectuării unor controale medicale regulate, respectării tratamentului recomandat şi

conştientizării riscurilor la care se expun în caz contrar”.

Pe lângă prezentările medicilor, pacienţii vor beneficia de broşuri informative.

Ceea ce ne dorim este ca această broşură să reprezinte o sursă de informaţie cât mai corectă şi complexă pentru pacienţi. Ea poate fi folosită ca o bază de discuţii la întâlnirile următoare între medic şi pacient, scopul fiind de a informa pacientul, de a-l face să înţeleagă ce rol important joacă în managementul bolii, de a creşte complianţa pacientului şi aderenţa la recomandările făcute în cursul consultaţiei. În cadrul întâlnirilor medic de familie – pacienţi se va discuta de asemenea ce înseamnă boala arterială periferică, cât de important

diagnosticare

Cum se pune diagnosticul BAP? 1. Verificarea pulsului arterelor la nivelul picioarelor (prin palpare şi auscultaţia arterelor) 2. Determinarea indicelui gleznă - braţ (ABI) – prin măsurarea tensiunii arteriale la nivelul braţelor şi picioarelor 3. Dacă indicele ABI nu este în valori normale, medicul poate recomanda şi alte investigaţii Interpretare ABI: > 0,9 Normal 0,41 – 0,9 BAP uşoară până la moderată < 0,4 – BAP severă

advertorial

2010

este să te prezinţi la medic încă de la primele simptome.

Boala arterială periferică este o afecţiune în care arterele care transportă sânge către picioare se îngustează sau se astupă, modificând circulaţia normală a sângelui. Doar unul din trei pacienţi prezintă simptome, boala fiind astfel dificil de diagnosticat şi tratat.

Factorii de risc pentru BAP sunt: n fumatul n diabetul zaharat n dislipidemia n hipertensiunea arterială n vârsta > 55 ani (bărbaţi) sau > 65 ani (femei) Cum se manifestă BAP? Cel mai frecvent simptom este durerea, cu caracter de crampă ce apare la nivelul picioarelor, după mersul pe o anumită distanţă; cea mai frecventă localizare este la nivelul gambei.

Pe măsură ce boala evoluează, durerea din timpul mersului se agravează (apare la distanţe de mers din ce în ce mai mici). În stadiul avansat al bolii durerea apare şi în repaus – stadiul de ischemie periferică critică. În acest stadiu durerea devine permanentă şi foarte intensă (în special noaptea) şi se asociază cu modificări importante la nivelul pielii piciorului ce pot

13

Educaţia medicală insuficientă, alături de omniprezenţa factorilor de risc cardiovascular şi de nerespectarea recomandărilor medicale privind stilul de viaţă şi tratamentul sunt principalii factori care au transformat boala cardiovasculară în inamicul public numărul unu. De aceea ne bucurăm că în parteneriat cu SNMF demarăm acest program de educaţie medicală pentru pacienţi. Sprijinind asistenţa medicală primară şi educarea susţinută a pacienţilor, vom încerca să contribuim activ la reducerea frecvenţei bolilor cardiovasculare şi a complicaţiilor acestora în România.”

Simona Cocoş, General Manager Zentiva

merge până la apariţia rănilor şi chiar la gangrena extremităţilor.

Indiferent de absenţa sau prezenţa manifestărilor, BAP se asociază cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare grave (infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte de cauză vasculară). Ca exemplu, un pacient care are boală arterială periferică manifestă are un risc de 4 ori mai mare de a face un IMA faţă de populaţia generală şi un risc de 2-3 ori mai mare de a face un accident vascular cerebral ischemic faţă de populaţia generală.

Prevenind şi tratând boala arterială periferică se reduc semnificativ aceste riscuri. În cadrul acestor întâlniri, pacienţii vor beneficia de

determinări gratuite ale indicelui gleznă - braţ. În funcţie de rezultatele testelor, pacienţii vor fi îndrumaţi către medici de altă specialitate (medici cardiologi, medici internişti), fiind monitorizaţi îndeaproape de medicii lor de familie.

La sfârşitul acestor prezentări ne dorim ca pacienţii să înţeleagă că este mult mai important să previi, decât să tratezi și că stă în puterea lor să-şi îmbunătăţească starea de sănătate prin: n Renuntare la fumat! n Exerciții fizice zilnice! n Regim alimentar sănătos! n Urmarea tratamentului recomandat de medic! n Controale medicale periodice!

echipa mf Modificări terapeutice ale stilului de viaţă în hipercolesterolemii z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

14

n r.2

noiembrie

2010

Există pacienţi cu aderenţă redusă, indiferent de eforturile cadrelor medicale. Din diferite motive, aceştia nu pot fi convinşi să îşi schimbe dieta.

Este necesar ca pacientul să revină la medic pentru control, la fiecare 4 - 6 luni în primul an de tratament şi la 6 - 12 luni, pe termen lung. Dacă s-au introdus şi medicamente hipocolesterolemiante, vizitele trebuie să fie mai frecvente. Şef lucrări dr.

Corina – Aurelia Zugravu medic primar Igienă şi Ecologie Medicală, UMF Bucureşti, ISPB

(continuare din numărul trecut)

Dieta în hipercolesterolemii a. Tipuri de lipide, aport lipidic total Centrul acestei diete îl cons­ tituie reducerea aportului de ali­­men­te bogate în grăsimi saturate şi colesterol. Există o bază ştiinţifică solidă care dovedeşte asocierea acestor nutrienţi cu valorile ridicate ale LDLc (studii observaţionale, metabolice, de nutriţie controlată, studii clinice). Alţi nutrienţi majori (grăsimi nesaturate, proteine şi carbohidraţi) nu cresc nivelul LDLc. Legătura dintre grăsimile saturate + colesterol, pe de-o parte, şi valo­rile LDLc este de tip doză/răspuns. În consecinţă, în dieta hipocolestero­ lemiantă, mai puţin de 7% din totalul energiei zilnice trebuie să provină din acizi graşi saturaţi. De asemenea, aportul de colesterol zilnic trebuie să fie mai mic de 200 mg. Nu trebuie omis faptul că scăderea greutăţii corporale cu câteva kilograme, indiferent de dieta care este aplicată, conduce la scăderea LDLc, dar dacă se aplică o dietă hipocalorică, unde nivelul de acizi graşi saturaţi şi cel al colesterolului este controlat, beneficiile sunt şi mai mari. Indivizii care nu prezintă un exces ponderal, trebuie să evite să ia în greutate.

O componentă hiperlipemiantă a alimentaţiei este prezentă de acizi graşi trans. Aportul acestora trebuie minimalizat, prin evitarea consumu­ lui de seu vegetal, produse de patise­ rie şi cofetarie, produse de fast food.

Acizii graşi mononesaturaţi au un efect de diminuare a LDLc, fără a modifica HDLc sau trigliceridele. Dietele bogate în acest tip de acizi, aduşi de alimente de origine vegetală şi care se bazează pe cereale integrale, fructe şi legume, se asociază cu o

incidenţă diminuată a bolilor cardiovasculare. De aceea, acizii graşi mononesaturaţi pot acoperi până la 20% din totalul caloriilor zilnice, cu condiţia ca ei să provină din surse vegetale (mai ales ule­iuri vegetale, nuci şi seminţe). Numeroase studii au arătat că substituirea acizilor graşi saturaţi cu acizi graşi poline­ saturaţi este antiaterogenetică. Un exemplu edificator este cel al acidu­ lui linoleic, ce determină o reducere a LDLc. Acizii polinesaturaţi pot deter­mina şi mici reduceri ale HDLc, în comparaţie cu acizii graşi mono­nesaturaţi. Însă, studii clinice controlate, au indicat faptul că înlocuirea grăsimilor saturate, cu cele polinesa­ turate scade riscul de boală cardiovasculară. De aceea se recomandă ca un aport de aproximativ 10% din totalul caloriilor zilnice să provină din astfel de grăsimi, pe care pacientul le găseşte în uleiuri vegetale, marga­ rine moi, margarine semi-lichide.

O întrebare logică este dacă are sau nu rost ca pacientul cu hiper LDLc să fie supus unei diete în ansamblu hipolipidice.

Răspunsul este negativ.

Nivelurile serice ale LDLc sunt independente de apor­­tul lipidic total, în măsura în care acesta este realizat în limite fizio­ logice (20 - 35% din caloriile zilei).

Este adevărat că în primele faze ale dietei hipocolesterolemiante este bine să se indice pacientului să nu acopere mai mult de 30 % din caloriile zilei cu grăsimi, însă aceasta este o măsură care are ca ţintă tocmai reducerea aportu­lui de acizi graşi saturaţi. De aseme­nea, unii medici recomandă diete hipolipidice în cadrul efortului de a determina pacientul să scadă în greutate. Totuşi, studii aprofundate, au arătat că schimburi izocalorice lipide/glucide nu determină creş­tere ponderală pe parcursul mai multor luni. În consecinţă, nu există o bază clară pentru a recomanda restrângerea masivă a aportului de lipide, numai pentru a se obţine reducerea LDLc. Mai mult, deoa­

Chiar și cei mai dedicaţi pacienţi pot găsi dificilă aderenţa la dieta hipocolesterolemiantă, mai ales când consumă frecvent alimente în afara domiciliului. rece scăderea aportului lipidic poate fi urmată de creşterea celui glucidic, ceea poate determina amplificarea factorilor de risc pen­ tru sindromul metabolic la indivizii supraponderali şi obezi, există des­tui specialişti care recomandă ca în populaţiile cu o prevalenţă ridicată a insulinorezistenţei şi a sindromului metabolic, să se acopere un procent mai mare din necesarul caloric zilnic din acizi graşi nesaturaţi. b) Carbohidraţii Când în locul acizilor graşi saturaţi se introduc carbohidraţi, scăderea nivelului de LDLc este similară celei obţinute prin înlocu­ irea cu acizi mononesaturaţi. Din păcate, substituţia se însoţeşte frecvent de scăderea HDLc şi de creşterea trigliceridelor, efect di­minuat în oarecare măsură de asocierea de fibre solubile. În orice caz, aportul total de carbohidraţi nu trebuie să depăşească 60% din caloriile zilei, niveluri de aproximativ 50% fiind de dorit la indivizii cu sindrom metabolic.

Surse optime de carbohidraţi sunt cerealele integrale, legumele şi fructele, lactatele cu nivel foarte redus de grăsimi. c) Proteinele Proteinele influenţează nesem­nificativ fracţiunile lipidice din sânge. Totuşi, substituirea protei­ nelor animale cu proteine din soia, scade într-o oarecare măsură LDLc. De aceea, se consideră că alimentele ce conţin proteine din soia, pot înlocui cu succes alimen­ tele de origine animal (din punct de vedere al proteinelor), mai ales că cele din urmă aduc lipide saturate hipercolesterolemiante. Cele mai bune surse de proteine în dieta hipocolesterolemiantă sunt leguminoasele uscate (inclusiv soia) şi, într-o măsură mai mică, ceralele şi legumele. Dintre alimentele de origine animală bogate în proteine şi sărace în lipide, merită amintite lactatele degresate, albuşul de ou, carnea degresată de pui sau de mamifer, carnea de peşte slab.

d) Nutrienţi adiţionali pentru scăderea nivelului de LDLc: - fibrele solubile: sunt extrem de eficiente în scăderea LDLc, spre deosebire de fibrele insolubile (celuloza). În medie, creşterea aportului zilnic de fibre solubile la 5 10 g, conduce la o scădere cu 5% a LDLc. În consecinţă, se recomandă consumul de alimente care să aducă minimum 5 g zilnic, beneficii mai mari obţinându-se la ingestii mai importante (10 - 25 g/zi).

- steroli/stanoli vegetali: efectul de scădere a LDLc este semnificativ. Sterolii vegetali (echivalenţi ai colesterolului care se găseşte în produse animaliere) se pot esterifica cu acizi graşi nesaturaţi, formând sterol-esteri cu liposolubilitate crescută. Astfel, ei pot fi introduşi în margarine sau alte alimente, iar prezenţa lor este semnalată pe eticheta produsului.

Un aport zilnic de 2 - 3 g de stanoli/steroli vegetali determină o diminuare a LDLc cu 6 - 15%.

Scăderea este mai importantă la pacienţii vârstnici.

Fără a avea o acţiune directă asupra nivelului LDLc, aportul controlat al altor nutrienţi poate fi util, îndeosebi datorită efectului de scădere a prevalenţei bolilor cardiovasculare. Este vorba de acizii graşi omega 3 - îndeosebi cei cu lanţ lung: acidul folic, antioxidanţi, și de reducerea aportului de sare. De asemenea, ATPIII atrage atenţia asupra efectelor extrem de negative pe care le pot avea supra LDLc diferitele diete destinate scăderii în greutate, nerecomandate de

personal specializat, dezechilibrate în nutrienţi esenţiali şi de multe ori, bogate în lipide saturate.

Controlul greutăţii Este un element important în încercarea de a scădea LDLc la persoanele supraponderale sau obeze. El reprezintă treapta următoare, după dietă, pentru că se preferă să nu se supraîncarce din primul moment pacientul cu sfaturi dietetice cu mesaj multiplu. reşterea nivelului de C activitate fizică Este o recomandare care trebuie făcută pacientului încă de la prima consultaţie şi trebuie revenit asupra ei în fiecare etapă.

Inactivitatea creşte riscul de boală cardiovasculară, mai ales prin amplificarea componentelor de risc lipidice şi nelipidice ale sindromului metabolic. olul medicului în aplicarea R modificărilor terapeutice ale stilului de viaţă. Situaţii concrete.

Fără dubiu, acest rol este crucial în menţinerea aderenţei pacientului la respectivele măsuri. Cunoştinţele, atitudinea şi abilităţile motivaţionale ale medicului, vor influenţa puternic succesul dietoterapiei. Atitudinea pozitivă, combinată cu evaluarea corectă a dietei, iniţierea terapiei şi controlul în timp, sunt de bază pentru aderenţa pe termen lung.

Responsabilităţile de bază ale medicului includ: aprecierea riscului de boală cardio-vascula­ră

Tabel 3:

Scăderea procentuală a LDLc în urma modificărilor DIeteticE (separate şi cumulative) (ATPIII, 2002) Grăsimi saturate < 7% din calorii Colesterol alimentar < 200mg/zi Scădere ponderală 4 kg Fibre solubile 5 - 10 g/zi Steroli vegetali/stanoli 2 g/zi Estimare cumulată 20 - 30%

8 - 10% 3 - 5% 5 - 8% 3 - 5% 6 - 15 %

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

şi a dietei, explicarea clară a pro­blemelor cu care se confruntă pacientul, decizia asupra planului terapeutic optim şi descrierea pla­ nului, în aşa fel încât, pacientul să înţeleagă toate elementele impuse.

Se va pune accentul pe multiplele beneficii ale modificărilor stilului de viaţă şi pe necesitatea acestor modificări, chiar dacă se ajunge să se prescrie şi medicamente hipocolesterolemiante.

Există pacienţi cu aderenţă redusă, indiferent de eforturile cadrelor medicale. Din diferite motive, aceştia nu pot fi convinşi să îşi schimbe dieta. În aceste condiţii, singura opţiune rezonabilă este administrarea de medicamente hipocolesterolemiante.

O altă categorie de pacienţi este a celor care îşi modifică treptat obiceiurile alimentare.

Dacă în primele luni aderenţa este redusă, ea creşte treptat, atingându-se după un interval de timp mai lung nivelul optim.

Această categorie poate necesita aproximativ un an de consiliere şi instruire. S-a constatat că schimbările graduale ale dietei sunt prezente mai ales la indivizii care urmează şi un plan de scădere ponderală.

Există şi o minoritate care, în ciuda eforturilor personale şi ale caderelor medicale, nu obţine răspunsul aşteptat la dietoterapie.

Mecanismele rezistenţei întâlnite la această minoritate nu sunt încă suficient înţelese. Este important

echipa mf

2010

însă ca medicul să identifice cât mai devreme astfel de indivizi, pentru a nu risca să îi încadreze în mod nejudicios la categoria celor cu slabă aderenţă.

Există şi persoane care formează categoria celor cu răspuns neadecvat la măsurile prezentate în acest articol.

Nivelul LDLc este foarte ridicat şi răspunde - dar nu într-o măsură suficientă, la dietoterapie. Pentru aceşti indivizi, dieta trebuie urmată în paralel cu administrarea produselor medicamentoase. meliorarea aderenţei A pacienţilor Chiar cei mai dedicaţi pacienţi pot găsi dificilă aderenţa la dieta hipocolesterolemiantă, mai ales când consumă frecvent alimente în afara domiciliului. Ei nu ştiu, de cele mai multe ori, ce nutrienţi con­ţin astfel de preparate. Mai mult, ma­joritatea respectivelor produse sunt bogate în colesterol, grăsimi saturate şi calorii. Indiferent de cir­cumstanţe, medicii reclamă faptul că aderenţa pacienţilor este scă­zută. Ca atare s-au pus la punct metode comportamentale de abor­dare “strategică” a intervenţiei necesare pentru obţinerea modificărilor terapeutice ale stilului de viaţă, dez­voltate pe baza unor principii deja aplicate în managementul supra­ ponderalităţii şi al obezităţii. Din conceptele ce fundamentează aceste metode, enumerăm câteva: - strategiile multimodale sunt mai eficiente decât un singur gen

15

Tabel 4:

Recomandări generale în hipercolesterolemii (Kelly, 2010) Recomandare

Măsuri concrete

scăderea aportului de grăsimi saturate şi trans

grăsimi saturate sub 7% din calorii, eliminarea completă a trans.

creşterea aportului de grăsimi mono şi polinesaturate

înlocuirea alimentelor ce conţin grăsimi saturate şi trans cu alimente bogate în grăsimi nesaturate

creşterea aportului de fibre solubile

100 g de fulgi de ovăz/zi sau suplimente cu psyllium

creşterea aportului de nuci şi alune (fără a creşte aportul caloric total)

40 g de alune, nuci, fistic/zi

creşterea aportului de proteine de soia

40 g de soia/zi sau tofu şi alimente din soia în loc de carne

băuturi alcoolice consumate moderat

maximum 15 ml/zi de alcool regăsit în echivalentul a 175 de ml vin, 330 ml bere sau 45 ml tărie, pentru bărbaţi, doza acceptată pe zi fiind dublă

creşterea consumului de steroli şi stanoli

25 g/zi de margarine speciale

creşterea aportului de acizi graşi - omega 3 cu lanţ lung

150 g de somon sau ton, de 2 ori/săptămână şi folosirea unor suplimente cu acid docosahexaenoic şi eicosapentaenoic, în celelalte zile.

adoptarea dietei de tip mediteraneean

consum de ulei de măsline, legume, cereale integrale, peşte, nuci şi alune, puţin vin roşu; scăderea aportului de carne

adoptarea dietei vegetariene

consum de soia şi alte proteine vegetale, steroli, migdale, fibre solubile

exerciţii fizice

minimum 120 de minute de exerciţii aerobice pe săptămână

de abordare; - contactul frecvent al cadrelor medicale cu pacientul se asociază cu o aderenţă crescută; - aderenţa scade când interven­ ţiile, sau urmărirea pacientului, devin mai rare sau se opresc; - o intensitate iniţială crescută a intervenţiei se asociază cu o aderenţă rapidă şi susţinută;

Prevenar 13

- motivarea pacientului este ridicată dacă se stabilesc ţinte rezonabile.

Alte elemente utile sunt: - importanţa evaluării dietetice inţiale; - importanţa automonitorizării, care creşte gradul de aderenţă; - importanţa folosirii unui mesaj pozitiv, sanogenetic, adecvat dorin-

ţ­ei pacientului de a schimba ceva, precum şi nivelului cultural şi edu­ caţional ale acestuia. Mesajul tre­buie să vină din surse care se bucură de încredere, trebuie să se muleze pe cunoştinţe anterioare pe care le are pacientul, să pună accent pe interactivitate şi să aibă în vedere schimbări rezonabile, graduale şi uşor de implementat.

®

Este singurul vaccin pneumococic conjugat care include serotipurile 3, 6A şi 19A şi pentru care se estimează că acoperă 73 - 100% dintre serotipurile care determină boala pneumococică invazivă la sugari şi copiii mai mici de 5 ani.

Dr. Mirela Rădulescu,

Redactor şef Pharma Business

L

a sfârşitul lunii octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, Pfizer a anunţat generaţia următoare de vaccinuri pentru prevenirea bolilor pneumococice, cu 13 serotipuri.

Noul vaccin, Prevenar 13® este disponibil acum şi în România şi este cel mai avansat vaccin pneumococic conjugat pentru prevenirea bolilor pneumococice, precum pneumonia, meningita, bacteriemia şi otita medie acută, boli cauzate atât de cele 7 serotipuri deja incluse în vaccinul pneumococic existent, dar şi pentru prevenirea bolilor cauzate de cele 6 serotipuri adiţionale, pe care noul vaccin le include.

Vaccinul cu 13 valenţe, a fost dezvoltat plecând de la Prevenar (7- valent) şi conţine aceeaşi proteină trans­portoare (CRM197), utilizată de mai bine de 20 de

ani în prepararea vaccinurilor pediatrice.

Potrivit specialiştilor, se estimează că Prevenar 13® acoperă 73 - 100% dintre serotipurile care determină boli pneumococice invazive (bacteriemie şi meningită) la copiii cu vârstă mai mică de 5 ani. El poate fi administrat simultan cu celelalte vaccinuri pediatrice, în acord cu schema de vaccinare obligatorie, inclusiv copiilor cu vârsta mai mică de 5 ani care au fost deja vaccinaţi cu Prevenar (7- valent), complet sau incomplet, conform schemelor recomandate.

“Schema de vaccinare recomandată pentru Prevenar 13® constă în 4 doze, o serie primară de trei doze, urmate de o doză de rapel administrată în intervalul de vârstă 11 – 15 luni. În mod alternativ, când Prevenar 13® este administrat ca parte a unui program de imunizare de rutină pentru sugari, se poate administra o schemă de vaccinare constând din trei doze, o serie primară din 2 doze, urmate de o doză de rapel. Sugarii şi copiii care au început imunizarea cu Prevenar (7- valent) pot continua cu Prevenar 13® în orice moment al schemei de vaccinare.

PREVENAR 13® este o premieră pentru România. Lansarea vaccinului în România este deosebit de importantă în medicina preventivă a sugarilor şi a copiilor în vârstă de până la 5 ani care sunt supuşi riscului îmbolnăvirii de boli pneumococice. Noul vaccin asigură protecţie faţă de cele mai importante 13 serotipuri ce pot provoca boli pneumococice în toată lumea, incluzând serotipul 19A, asociat cu rezistenţă multiplă la antibiotice.

Brendan O’Brien – Country Manager Pfizer România

Prof. Dr. Doina Pleșca - Vicepreședinte al Secției de Pneumologie Pediatrică din cadrul Societății Române de Pneumologie, Rodica Tănăsescu - Președinte SNMF și Brendan O’Brien – Country Manager Pfizer România

Prevenar 13® este indicat în prevenirea bolilor pneumococice precum: meningita, sepsisul, pneumonia şi otita medie cauzate de Streptococul pneumoniae, la copii cu vârste cuprinse între 6 săptămâni şi 5 ani, oferind sugarilor şi copiilor cu vârstă mai mică de 5 ani cea mai extinsă protecţie împotriva bolilor pneumococice”, a declarat Prof. Dr. Doina Pleșca - Vicepreședinte al Secției de Pneumologie Pediatrică din cadrul Societății Române de Pneumologie.

Sugarii care au început imunizarea cu Prevenar (7- valent), o pot continua cu Prevenar 13® în orice etapă a schemei de vaccinare. Se recomandă, de asemenea, ca micuţii în vârstă de până la 5 ani, care au finalizat vaccinarea cu Prevenar (7- valent), să fie imunizaţi şi faţă de cele 6 serotipuri adiţionale incluse în Prevenar

13®, iar copiii cu vârstă mai mică de 5 ani, care au primit prima doză de Prevenar 13®, să continue tot cu acesta. Imunizarea cu ajutorul Prevenar 13® se va face de către medic şi în urma recomandărilor acestuia.

Până acum, Prevenar 13® a primit aprobarea utilizării pe scară naţională în 35 de ţări, dintre care 30 sunt state europene şi, în ţări din întreaga lume, este în proces de a fi adoptat în schema de imunizare natională.

Prevenar 13® Cel mai nou vaccin pneumococic conjugat care previne apariţia bolilor pneumococice la sugari şi la copii cu vârstă mai mică de 5 ani.

16

harta SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.2

noiembrie

M

A FAMILI ICIN EI /M ED

AL A

A BR

M EA AT

A GENER

EDICILOR

N ICI ED

DE

Profil organizațional

ILA

SOC

IE

T

Dr. Ileana Brînză Medic primar MF Dr. Viorica Naumov Medic primar MF Dr. Marcela Vasilescu Medic primar MF

Prezentare

Ne-am mobilizat astfel încât pe 17 de­ cembrie 2003 SMMG/MF Brăila avea personalitate juridică! Biroul iniţial a fost format din dr. Ileana Brînză, dr. Viorica Naumov, dr. Marcela Vasilescu, dr. Cerasela Barbu, dr. Candid Moise. Astăzi, peste 100 din cei 150 MF din judeţ sunt înscrişi în societate. Marile echipe MF se construiesc cu înţelegere şi încredere, cu angajament şi abnegaţie, bazându-se pe dragostea de specialitate şi pe respectul pentru colegi. În acest spirit, Mehedinţiul şi Iaşul ne-au oferit informaţii practice legate de procedurile

legale de înfiinţare a Societăţii MF. Peste ani, Brăila a făcut acelaşi gest colegial, încurajând înfiinţarea Asociaţiilor MF din Vrancea şi Galaţi.

Prima apariţie în presa locală a so­ cietăţii nou înfiinţate s-a produs în martie 2004 când SMMG/MF Brăila, în parteneriat cu Fundaţia Andrea din Bucureşti a or­­­ganizat desfăşurarea unui curs de mana­ ger de proiect în cadrul programului pen­tru sănătate „Problem Solving for Better Health” finanţat de Dreyfus Health Foundation U.S.A. (colegii participanţi la curs au avut posibilitatea să-şi finalizeze tabel

BIROUL: Preşedinte Vicepreşedinte

Trezorier Secretar Preşedinte de onoare

dr. Viorica Naumov dr. Marcela Vasilescu dr. Daniela Măciucă dr. Zoica Brăileanu dr. Eugenia Zaharia dr. Ileana Brînză

Psihiatrie:

Dezinstituţionalizarea ca resursă şi schimb de experienţă româno italian la cel mai înalt nivel

Î

BRĂILA

Societatea Medicilor de Medicină Generală/Medicina Familiei Brăila

În septembrie 2003, 57 medici de familie din Brăila am simţit că este momentul ca în evoluţia noastră ca specialitate să apară o schimbare.

n perioada 25 – 26 noiembrie are loc la Bucureşti simpozionul „Dezinstituţionalizarea în psihiatrie ca posibilă resursă”, sub patronajul Ministerului Sănătăţii din România şi respectiv Italia. Evenimentul este organizat de către Ambasada Italiei la Bucureşti împreună cu societatea italiană „Psihiatria Democratica Europa” şi a Reţelei Internaţionale de Colaborare pentru Sănătate Mintală (IMHCN), cu sprijinul organizaţiei non-guvernamentale CESVI şi cu un puternic suport ştiinţific din partea Ligii Române pentru Sănătate Mintală, al Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog şi al societăţii ASL Roma E. Lucrările simpozionului, derulat pe parcursul a două zile, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, vor fi deschise de către dl primar al capitalei, Prof. Dr. Sorin Oprescu, şi va reuni peste 150 de medici psihiatri, psihologi, membri ai societăţii civile şi autorităţi din domeniu.

Această conferinţă îşi propune în primul rând promovarea unui schimb de idei ştiinţifice între experţi români, italieni, şi membri ai comunităţii internaţionale din domeniul psihiatric asupra unui subiect de rezonanţă în disciplina psihiatrică.

Angajarea autorităţilor şi a medicilor specialişti din ambele ţări, la cel mai înalt nivel, alături de jurnalişti şi asociaţii nonguvernamentale de profil generează cadrul propice dezvoltării unor direcţii clare de acţiune în acest sector, în viitorul apropiat.

propriile proiecte, care au fost prezentate în presa locală şi în “Romanian Health Information DIGEST” – anul 2004 volum 2, “CONNECTIONS DHF” decembrie 2004).

Au fost prezentate proiectele următoarelor colege: dr. Cerasela Barbu, dr. Ileana Brînză, dr. Viorica Naumov, dr. Steluţa Nedelcu, dr. Mihaela Trifan, dr. Marcela Vasilescu.

Prin toate activităţile pe care le-am derulat am încercat să facilităm dezvoltarea ap­ titudinilor şi îmbunătăţirea imaginii MF brăileni. Am acordat o atenţie deosebită promovării rezultatelor bune, astfel încât, medicii de familie ca actori, medicina de familie ca specialitate şi SMMG/MF Brăila ca organizaţie au ocupat spaţii importante în media: radio, televiziune, presă scrisă.

Succesul fiecăruia dintre noi dă forţă şi credibilitate echipei. În vara anului 2009 am facilitat par­ ticiparea dr. Luluţa Timoşiu la întâlnirea de la Tg. Jiu, astfel încât acum şi la Brăila există Patronatul MF, afiliat la Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie!

Prin statut, mandatul de preşedinte este unic şi irepetabil. În toamna anului 2009 au avut loc alegeri şi principiile care au stat la baza muncii în prima echipă MF Brăila au fost preluate de noii coechipieri.

Puterea tuturor organizaţiilor judeţene dau forţa şi credibilitatea SNMF asigurând premisele recunoaşterii nivelului de maturizare a specialităţii noastre.

Activităţi şi proiecte derulate

n 2004 - 2010 peste 40 de cursuri (ECG, Neurologie, Geriatrie, ECDL) simpozioane, mese rotunde. n 2004 curs de management de proiect în parteneriat cu Fundaţia Andrea din Bucureşti, în cadrul programului pentru sanatate ”Problem Solving for Better Health” n 2005 - 2010 din al doilea an de existenţă am organizat Conferinţa “Medicina de Familie – prima linie în asistenţa me­ dicală”. În cadrul Conferinţei noastre este recunoscută activitatea Societăţii MF brăilene şi de către autorităţi: în 2007 prin prezenţa dr. Vasile Ciurchea, preşedinte CNAS şi a dr. Mircea Bourceanu, director în MS, iar în 2008 ne-a onorat şi bucurat prezenţa Ministrului Eugen Nicolăescu.

Reprezentanţii autorităţilor locale au fost din 2005, an de an, alături de noi. n 2009 în cadrul Conferinţei am considerat că avem deja suficientă experienţă şi forţă să iniţiem şi să susţinem anual “Ziua Ana Aslan” în parteneriat cu Fundaţia Ana Aslan Internaţional condusă de prof. dr. Luiza Spiru. n 2008 - 2009 - în parteneriat cu Asociaţia Naţională Mutuală România - Franţa “Louis Pasteur” proiectul “Alcoolul, tutunul şi abuzul familial: factori de risc pentru sănătatea mintală a tinerilor” , finanţat prin Program PHARE. n 2009 - 2010 - în parteneriat cu S.C. Inter­ national Computer School S.R.L., în cadrul POSDRU 2007 – 2013 Axa prioritară 3, se desfăşoară pentru MF şi asistentele lor “Programul de dezvoltare a abilităţilor de utilizare a tehnologiilor de comunicare şi informaţie a personalului din sectorul sănătăţii – INFO-MED 2008”.

2010

coNFERINȚĂ 2010

Medicina de Familie – prima linie în asistenţa medicală Desfăşurată, ca de obicei, în sălile monumentale ale Teatrului “Maria Filotti”, Conferinţa a permis împletirea glasurilor mai multor reprezentanţi de seamă ai Şcolii Medicale Româneşti, cadre universitare venite de la Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Arad, dar şi colegi MF de la Botoşani, Constaţa, Iaşi, Bucureşti, Dolj şi, desigur, Brăila. Pe lângă locaţia deosebită, Conferinţa noastră, prin tradiţie, îi îmbie pe participanţi cu posibilitatea de a se bucura de câteva ore pe vasul prezidenţial “Mureş”, dar şi de o plimbare pe Dunăre, plimbare pe care echipa MF organizatoare o face să fie de neuitat.

O notă aparte în cadrul Conferinţei a fost desfăşurarea, pentru prima dată la Brăila, a şedinţei de senat a SNMF. Mândria organizării celei de a - 6 - a ediţii a Conferinţei este cu atât mai mare cu cât Brăila, fără a fi centru universitar, a reuşit, prin calitatea conţinutului ştiinţific prezentat şi prin participarea consecventă a colegilor din toată ţara, să se înscrie în calendarul evenimentelor medicale aşteptate, an de an, cu interes, de participanţi şi invitaţi, devenind un etalon al evenimentelor de acest gen.

Reprezentare naţională şi în cadrul altor structuri

Funcţia de preşedinte al CMJ Brăila şi cea de reprezentant în Consiliul Naţional al CMR este deţinută de un medic de familie. Din cei 11 reprezentanţi ai Consiliului Judetean al CM Brăila, 9 sunt MF (din care 3 sunt membri ai biroului SMMG/MF). Ei asigură o bună comunicare cu DSP și CJAS pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă specialitatea MF. Din anul 2006 dr. Ileana Brînză este membru a Comisiei consultative MF a MS.

Proiecte de viitor

n Continuarea organizării de cursuri - pro­ iecte conform intereselor profesionale ale colegilor. n Pregătirea ediţiilor viitoare ale Conferinţei şi ale Zilei „Ana Aslan”.

Ileana Brânză - președinte de onoare SMMG/MF Brăila