mf - Nr. 12

P U B L I C A Ț I E E D I T A T Ă S U B P A T RO N A J U L SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINĂ D E FA M I L I E /M E D I C I N Ă G E N E RA L Ă

Dr. Adrian Grom

PROFIL ORGAZI}IONAL: Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei - Maramure[

Pag. 16

„Medicii de familie au un rol crucial `n sistemul de s\n\tate” Interviu cu Frank Lichtenberg, profesor de Business Courtney C. Brown la Universitatea Columbia [i cercet\tor asociat la Biroul Na]ional de Studii Economice.

Nr. 12 z NOIEMBRIE 2011

SNMF v\ invit\ la dou\ cursuri noi pe platforma de e-learning

FormareMedicala.ro Dr. Sandra Adalgiza Alexiu 900.000 de b\rba]i din România, cu vârste între 50 [i 90 de ani, sufer\ de afec]iuni ale prostatei. SNMF lanseaz\ dou\ cursuri gratuite privind hiperplazia benigna de prostat\ (HBP) în cadrul programului de educa]ie medical\ continu\ FormareMedicala.ro (http://www.formaremedicala.ro).

HBP are un caracter progresiv [i necesit\ monitorizare permanent\ din partea medicului de familie.

Boala poate avea un impact major asupra st\rii de s\n\tate a pacien]ilor [i este o problem\ de s\n\tate public\, deoarece prin cre[terea speran]ei de via]\, cre[te [i inciden]a bolii la nivel global. De aceea educa]ia medicilor privind aceast\ patologie este extrem de util\.

Cele dou\ cursuri noi lansate pe platforma de e-learning a SNMF, FormareMedicala.ro au ca obiectiv o în]elegere aprofundat\ a mecanismelor acestei patologii, prezentarea op]iunilor de tratament [i clarificarea momentelor [i urgen]elor de comunicare între medicii de familie [i urologi, dar mai ales insist\ pe diagnosticul precoce, educa]ia pacientului [i monitorizarea bolii.

Patru studii de caz interactive [i multe exerci]ii recapitulative proiecteaz\ felul în care informa]iile cursului sunt utilizate în cadrul unui consult în cabinetul medicului de familie.

Echipa format\ din medici urologi [i medici de familie a construit aceste cursuri noi: conf. dr. Valentin Ambert, prof. dr. Ioanel Sinescu, dr.

Cristian Iulius Surcel, dr. Radu Marius Tudor, dr. Daciana Toma, dr.

Cristian Sever Oan\, dr. Cristian S\ndulescu.

Interviu realizat de

Alexandra Pârvulescu

pag. 10 De mai bine de 15 ani, prof. Frank Lichtenberg, de la Universitatea Columbia din New York, elaboreaz\ studii prin care analizeaz\ în ce m\sur\ inova]iile din domeniul medical influen]eaz\ societatea. Într-un scurt interviu, economistul Frank Lichtenberg, autor al studiului „Valoarea medicamentelor pentru societate”, ne prezint\ efectele aplic\rii unor m\suri mai mult sau mai pu]in austere, dar [i locul pe care îl ocup\ medicii de familie în cadrul sistemului sanitar afectat de actualul context economic. ³³³

2012

Organizator:

Sub patronajul:

Timi[oara - 14 - 15 februarie Târgu Mure[ - 20 - 21 martie Suceava - 24 - 25 aprilie Bucure[ti - 10 - 11 mai Gala]i - 22 - 23 mai Constan]a - 12 - 13 iunie Slatina - 18 - 19 septembrie Ploie[ti - 16 - 17 octombrie Cluj - 6 - 7 noiembrie Bra[ov - 20 - 21 noiembrie

2

info update

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Editorial

Rezisten]a la antibiotice, în cre[tere

Dana Boroeanu

Concuren]\ pentru s\n\tate S-ar putea ca Ladislau Ritli s\ reu[easc\ ceea ce niciunuia dintre mini[tri de dinaintea sa nu i-a ie[it.

Definirea pachetului de baz\ pentru serviciile medicale. F\r\ acesta, nesfâr[ita declarat\ reform\ nu a reprezentat altceva decât o lung\ serie de experimente nereu[ite, pe banii [i s\n\tatea noastr\. Acum, ministrul Ritli spune c\ pân\ la jum\tatea lunii decembrie, vom [ti ce analize [i investiga]ii vom putea face în baza contribu]iei „ne”-voluntare pe care o d\m Fondul Asigur\rilor de S\n\tate.

Dar, ne avertizeaz\ c\ pachetul este prea larg [i c\ este nevoie ajustarea lui, iar statul trebuie s\ decid\ care este nivelul pân\ la care poate acoperi cheltuielile pe nivel de s\n\tate la anumite tratamente sau interven]ii, urmând ca diferen]a s\ fie f\cut\ prin asigur\ri private.

Pentru c\ acesta este un alt obiectiv urm\rit prin reformarea sistemului sanitar. În aproximativ un an, România va avea cel mult 20 de case de asigur\ri de s\n\tate. Ele vor putea începe s\ func]ioneze în 2013, r\stimp în care î[i vor strânge pacien]ii. Prin aceast\ m\sur\, legea s\n\t\]ii ce urmeaz\ s\ apar\ va schimba din temelii fa]a sistemului sanitar românesc.

Fiecare Cas\ va trebui s\ aib\ minimum un milion de înscri[i [i s\ ob]in\ avizul CNAS [i al Comisiei de Supraveghere a Asigur\rilor pentru a putea func]iona, iar pacien]ii s-ar putea transfera de la o cas\ la alta dup\ un an de la înscriere.

Oficialit\]ile dau asigur\ri c\ niciun pacient nu va fi refuzat la înscriere, indiferent cât de complex\ este patologia acestuia. Casele vor primi bani de la stat în func]ie de num\rul pacien]ilor pe care îi au, un model similar func]ionând în prezent în cazul medicinei primare. Casele de asigur\ri private vor alege furnizorii cu care vor s\ încheie contracte, începând de la medicul de familie [i terminând cu spitalele.

Autorit\]ile spun c\ apari]ia caselor va aduce cu sine o s\n\toas\ concuren]\. Fiecare dintre ele va concura pentru pacien]i, dar [i pentru furnizori, pentru a atrage fondurile disponibile care se ridic\ la 5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în s\n\tate din fonduri publice, 4 miliarde de la Casa Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\tate (CNAS) [i 1 miliard pe programe na]ionale de la MS. Astfel, fiecare pacient aflat pe list\ va aduce Casei respective aproximativ 300 de euro, bani prin care statul garanteaz\ pachetul de baz\ care va fi acela[i pentru toate casele.

Acidostop combină capacitatea de neutralizare rapidă a excesului de acid gastric a carbonaţilor de calciu şi magneziu cu efectul tonic asupra mucoasei digestive al extractului de lemn dulce deglicirinizat.

Carbonaţii de calciu şi de magneziu au o capacitate ridicată de neutralizare a hiperacidităţii gastrice, manifestată prin senzaţie de arsură, jenă sau greutate în epigastru, balonare postprandială, indigestie acidă, deranjamente stomacale.

Extractul de Lemn-dulce deglicirinizat reprezintă fracţiunea de extract din care a fost înlăturat acidul glicirizic, substanţă ce poate determina efecte adverse dacă este consumată în exces. Extractul acţionează prin stimularea sintezei de glicoproteine ce determină accelerarea secreţiei de mucină, componentă a mucoasei gastrice ce protejează împotriva acţiunii corozive a pH-ului acid.

Studiile in vitro au evidenţiat un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriei Helicobacter pylori, responsabilă de majoritatea ulcerelor şi inflamaţiilor digestive. Extractul de Lemn-dulce deglicirinizat poate proteja mucoasa gastrică de acţiunea iritativă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, etc) şi a altor medicamente.

Cu ocazia Zilei Europene a Inform\rii despre Antibiotice, Comisia European\ a prezentat un plan de ac]iune privind rezisten]a la antimicrobiene (AMR), care prezint\ 12 ac]iuni ce urmeaz\ s\ fie puse în aplicare în strâns\ cooperare cu statele membre.

Date cu privire la rezisten]a la antibiotice la nivelul UE publicate de Centrul European de Prevenire [i Control al Bolilor (ECDC) arat\ c\ rezisten]a la antibiotice de ultim\ linie este în cre[tere în Europa. De exemplu, rezisten]a la agen]ii patogeni care provoac\ adesea pneumonie [i infec]ii ale c\ilor urinare în spitale este în cre[tere în întreaga UE [i s-a instalat deja în mai multe ]\ri.

Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 25.000 de pacien]i mor în fiecare an în UE din cauza infec]iilor generate de bacterii rezistente la medicamente, iar costurile aferente sunt de peste 1,5 miliarde de euro, reprezentând cheltuieli de asisten]\ medical\ [i pierderi de productivitate.

Voredanin®

Atorvastatina 10 mg, 20 mg, 40 mg NORMOGLU este un produs natural fără reacţii adverse, conceput pe bază de extract din frunze de dud alb (Morus Alba). Frunzele de Dud sunt utilizate pentru tratarea diabetului în medicina tradiţională din China, Japonia şi India. Frunzele de Dud conţin un principiu activ numit moranolin sau DNJ (1-deoxinojirimicin), care inhibă temporar enzimele intestinale (alfa-glucozidaze) responsabile cu descompunerea moleculelor complexe de carbohidraţi (zahăr, amidon, etc) în zaharuri simple uşor absorbabile (glucoză, fructoză, etc). Inhibarea alfa-glucozidazei duce la diminuarea sau întârzierea absorbţiei zaharurilor simple. Reducerea fluctuaţiilor concentraţiei de glucoză din sânge contribuie la scăderea valorilor medii ale glucozei sanguine. Blocarea absorbţiei unei părţi din glucidele conţinute în alimentele ingerate determină o reducere a aportului caloric total al organismului. O parte din glucidele neabsorbite sunt fermentate de către flora saprofită la nivelul intestinului gros, o altă parte este eliminată prin scaun. Extractul din frunze de Dud conţine şi compuşi care stimulează secreţia de insulină (fagomine), hipocolesterolemianţi (fitosteroli), antioxidanţi.

Normoglu poate fi utilizat ca adjuvant la măsurile dietetice specifice recomandate pentru persoanele cu diabet non insulino-dependent (diabet de tip II), sau pentru persoanele ce au un risc crescut de a dezvolta această afecţiune. Folosit împreună cu o dietă redusă caloric şi săracă în glucide, Normoglu poate fi un ajutor pentru pierderea în greutate.

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Indicaūii: Voredanin® este indicat pentru scąderea valorilor crescute ale colesterolului total, LDL-colesterolului, apolipoproteinei-B ũi trigliceridelor la pacienūii cu: O hipercolesterolemie primarą, inclusiv hipercolesterolemie familialą O hiperlipidemie mixta (IIa si IIb).

Doze ũi mod de administrare: 1 comprimat Àlmat Voredanin® pe zi O Dozele se stabilesc individual, în funcūie de valorile iniūiale ale LDL-Colesterolului O Rąspunsul terapeutic se observą în primele 2 sąptąmâni. Efectul terapeutic maxim este atins de regulą în 4 sąptąmâni ũi se menūine în timpul tratamentului de lungą duratą Categorii speciale: Nu este necesarą ajustarea dozelor Voredanin® la pacienūii: O Vârstnici O Cu afecūiuni renale cronice Forma de prezentare: Cutii cu 30 de comprimate Àlmate

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF Redactor: Alexandra Pârvulescu,

Dr. Adrian Grom, Dana Boroeanu Secretar general de redac]ie: Laura Manca[,

alexandra.parvulescu@

Director executiv: Silvia Ion,

pbsolutions.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu, Dr. R\zvan Miftonde,

mancas.laura@pbsolution.ro

ion.silvia@pbsolutions.ro

Foto: Cristi Chivu, Dreamstime

Events Manager: Gabriel Caramal\u,

Abonamente:

gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Publica]ie lunar\ editat\ de:

Asistent Director executiv: Dana Buzurin,

abonamentemf@pbsolutions.ro

buzurin.dana@pbsolutions.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu, simona.dumitrescu@pbsolutions.ro

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114

info update Managementul NICE al durerii cronice de spate ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Dr. Gabriela Frunz\ Rezident anestezist „Imperial School of Anaesthesia”, London UK gabriela.frunza@doctors.org.uk Putem ca medici s\ întrerupem cercul vicios al durerii cronice, în limita constrângerilor financiare actuale? Eu zic c\ da. În acest articol am s\ punctez tratamentul durerii cronice de spate recomandat de NICE (National Institute of Clinical Excellence UK).

Durerea cronic\ nespecific\ de spate este durerea f\r\ cauz\ organic\ în zona inferioar\ a spatelui, cu durat\ între 6 s\pt\mâni [i 12 luni. Aceasta se diferen]iaz\ de durerea specific\ cauzat\ de tumori, infec]ii, fracturi sau boli inflamatorii. În Marea Britanie, o treime din popula]ia adult\ sufer\ de durere de spate, 68% dintre pacien]i înc\ au durere la un an, iar 16% din acest grup vor fi în concediu medical, cu consecin]e psihologice [i financiare importante.

Evaluare clinic\ Diagnosticul trebuie reevaluat la fiecare întâlnire cu pacientul. Nu se recomand\ radiografia de spate în lipsa altor simptome îngrijoratoare. Se recomand\ examen RMN când pacientului îi este indicat tratament chirurgical.

Este foarte important\ informarea pacientului cu privire la diagnostic, cronicitate [i metodele de tratament.

3

Tratament farmacologic Primul pas: Paracetamol +/- antiinflamatoare nesteroidiene (celor peste 45 de ani NICE sugereaz\ considerarea risc beneficiu [i ad\ugarea unui inhibitor al pompei de protoni).

Este foarte important\ informarea pacientului cu privire la diagnostic, cronicitate [i metodele de tratament.”

Al doilea pas: ad\ugarea unui opioid slab: Codeina, Dihidrocodeina.

Urm\toarea op]iune ar fi un antidepresiv triciclic (amitriptilina) în doz\ mic\ +/- un opioid puternic (preparate de morfin\). Se postuleaz\ ca antidepresivele triciclice ar influen]a indirect sistemul opioid prin neuromodulare serotoninergic\ [i noradrenergic\.

Opioizii, antidepresivele triciclice, inhibitorii COX2 nu au autoriza]ie de marketing pentru tratamentul acestui tip de durere în Marea Britanie. Prescrierea trebuie realizat\ cu acordul pacientului, clinicianul fiind singurul responsabil de siguran]a pacientului.

Activitate fizic\, manipul\ri, alte tratamente nefarmacologice

În Marea Britanie se ofer\ programe de excerci]ii fizice în grupuri de 10 persoane, maximum 8 sesiuni. În unele cazuri tratamentul psihologic este indicat, iar acupunctura are rezultate pozitive. NICE nu recomand\ tratamente cu laser sau trac]iuni.

Tratamente invazive Fuziunea spinal se recomand\ dac\ tot tratamentul de mai sus a e[uat [i pacientul dore[te aceast\ op]iune. Alte proceduri, „intra-

discal electrothermal therapy” (IDET) sau „radiofrequency facet joint denervation” nu sunt indicate. În Marea Britanie exist\ clinici în care anestezi[tii cu supra-specializare trateaz\ cele mai complicate cazuri. Medicii de familie r\mân totu[i cei ce fac munca grea cu dedica]ie [i în t\cere. Mult mai ieftin!

Referin]e: www.nice.org.uk/CG88fullguideline

4

eveniment

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Medical Forum Oradea C

u o tradi]ie de peste trei ani, Medical Forum, ajuns luna trecut\ la Oradea. Ca de obicei manifestarea a fost organizat\ de publica]ia noastr\ sub patronajul SNMF, iar lucr\rile

importante pentru întreg sistemul de medicin\ primar\ privitoare la Co-Ca 2011-2012, dar [i aspecte ce ]in de activitatea clinic\ a specialistului MF. Participan]ii au beneficiat de expuneri [i

conferin]ei au fost moderate de pre[edintele SNMF, dr. Rodica T\n\sescu. Peste 300 de speciali[ti de medicina familiei au fost prezen]i la eveniment. Temele aflate în dezbatere au abordat problematici

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Stand Abbott

Stand Johnson & Johnson

Stand Merck

Stand Nurofen

Stand Servier

Stand Zentiva

standuri ale produc\torilor [i distribuitorilor de medicamente prezen]i la manifestare: Servier, Johnson & Johnson, Zentiva, Merck, Abbott, Reckitt Benckiser, Leo Pharma, Verbatim.

SPEAKERI 1. Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte, Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei „Deschidere forum”, „Subfinan]area [i asisten]a medical\ primar\”, „Febra [i durerea la copil”, „Nout\]i în tratamentul psoriazisului scalpului”, „Febr\, durere, inflama]ie - o singur\ solu]ie” 2. Dr. Eva Monica Vajda, pre[edintele Asocia]iei Medicilor de Familie din Bihor „Cuvânt de bun venit”, „Sisteme de s\n\tate în Europa” 3. Dr. Marina Pîrc\labu, pre[edintele Patronatului Medicilor de Familie Bucure[ti - Ilfov - „Call-Med - Medicul de familie la un telefon distan]\”

4. Conf. dr. Dumitru Mohan, pre[edintele Colegiului Medicilor din Bihor - „Cuvânt de bun venit” 5. Dr. Manuela Tudor - CHC Manager Merck România - „Noutatea conceptului de activare a s\n\t\]ii” 6. Conf. dr. Adriana S\l\jan, Spitalul Clinic Jude]ean de Urgen]\ Oradea „Tertensif SR [i Preductal MR - eficacitate terapeutic\ în practica zilnic\” „Formularea farmaceutic\ original\ - formularea farmaceutic\ superioar\” 7. Elena Moldoveanu, director adjunct medic [ef, Casa de Asigur\ri de S\n\tate Bihor

8. Drd. Ilie Lauren]iu Lascu, medic primar - medicina familiei, Zal\u - „Valen]ele patologice ale steatozei hepatice” 9. Conf. dr. Ciprian Brisc, [ef Clinica de Gastroenterologie, Spitalul Clinic Jude]ean de Urgen]\ Oradea - „Importan]a diagnosticului precoce [i a screening-ului în hepatita cronic\ cu virus B” 10. Conf. dr. Ioana Mircea, Spitalul Clinic Jude]ean de Urgen]\ Oradea - „Rolul medicului de familie în recuperarea pacientului la domiciliu” 11. Dr. Oana Donea, medic primar oncolog cu supraspecializare în îngrijire paliativ\, Asocia]ia pentru Servicii Mobile de

Îngrijire Paliativ\ - „Împreun\ în lupta împotriva durerii” 12. Dr. R\zvan Bosinceanu - „Siguran]a în administrare a paracetamolului la noun\scut [i copil” 13. Asis. univ. dr. Daniela Tric\, UMF Oradea - „Antibioterapia în sindromul febril între uz [i abuz” 14. Asis. univ. dr. Valentin Pantea, UMF Oradea - „Colecistectomie complicat\ - caz clinic” 15. Dr. Simona Grad, UMF „Iuliu Ha]ieganu” Cluj - „Suplimentarea optim\ cu enzime pancreatice: de la forma farmaceutic\ la beneficii aduse pacien]ilor!”

6

legislație

Sanc]iuni drastice pentru abaterile de la normele din domeniul s\n\t\]ii publice Consilier juridic Dan Gîdiu]\ www.medicalex.ro Cartea cabinetului medical (continuare din num\rul trecut)

Contraven]ii la normele de igien\ privind unit\]ile de folosin]\ public\ Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 800 lei [i 1.600 pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 2.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: z lipsa sau asigurarea în cantit\]i insuficiente din/în dotarea unit\]ilor a produselor biocide [i a celor de cur\]are; z neutilizarea corect\ sau conform instruc]iunilor produc\torului a produselor biocide [i/sau nep\strarea acestora în condi]ii care s\ previn\ modific\rile fizico-chimice [i ale propriet\]ilor biocide ale produselor; z utilizarea produselor biocide neavizate conform legisla]iei în vigoare sau cu termen de valabilitate expirat; z nedotarea unit\]ilor de folosin]\ public\ cu grupuri sanitare accesibile publicului; z neasigurarea apei reci [i calde curente în unit\]i, în condi]iile stabilite prin reglement\rile legale în vigoare; z refolosirea materialelor de unic\ utilizare.

Constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: z neefectuarea steriliz\rii [i p\str\rii sterilit\]ii instrumentarului, dispozitivelor [i materialelor sanitare la organizarea activit\]ilor propriu-zise de sterilizare, precum [i a activit\]ilor conexe privind sp\larea, decontaminarea, împachetarea [i stocarea în cadrul cabinetelor medicale, conform reglement\rilor legale în vigoare; z nerespectarea circuitelor func]ionale din cadrul cabinetelor medicale [i utilizarea necorespunz\toare a spa]iilor anume desemnate, conform reglement\rilor legale în vigoare; z neasigurarea lan]ului de frig în cadrul cabinetelor medicale, conform reglement\rilor legale în vigoare; z nerespectarea normelor igienico-sanitare pentru cabinetele medicale [i de medicin\ dentar\, indiferent de profil, conform reglement\rilor legale în vigoare: z neasigurarea cu ap\ potabil\ [i neracordarea la re]eaua de canalizare a localit\]ii; - gestionarea necorespunz\toare a de[eurilor rezultate în urma activit\]ilor medicale; - neasigurarea unui microclimat corespunz\tor; - neasigurarea ilumin\rii naturale [i artificiale necesare desf\[ur\rii în condi]ii optime a activit\]ii medicale [i de medicin\ dentar\; (continuare `n num\rul viitor)

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Medicamentele corespunz\toare DCI-urilor: aten]ie la prescriere! În cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate, asigura]ii pot beneficia, cu sau f\r\ contribu]ie personal\ [i pe baz\ de prescrip]ie medical\, de tratament medicamentos, medicamentele care pot fi recomandate acestora în cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate fiind numai cele corespunz\toare denumirilor comune interna]ionale aprobate prin Hot\râre a Guvernului, în condi]iile art. 231 [i 232 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul S\n\t\]ii.

M

edicamentele al c\ror tratament se ini]iaz\ de medicul de specialitate în limita competen]ei [i poate fi

Consilier juridic Dan Gîdiu]\ www.medicalex.ro - Cartea cabinetului medical (continuare din num\rul trecut) Sublista A

Sublista B

Sublista C sec]]iunea C1

Acidum ursodeoxycholicum

Macrogolum

Testosteronum

Eplerenonum

Acenocoumarolum Bolnavi cu proteze valvulare [i vasculare Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea cardiologie [i chirurgie cardiac\ [i a vaselor mari Azathioprinum Hepatita autoimun\. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea gastroenterologie Lactulosum Ciroza hepatic\. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea gastroenterologie sau boli infec]ioase Rifaximinum Ciroza hepatic\. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea gastroenterologie sau boli infec]ioase Ciclosporinum Leucemii, limfoame, aplazie medular\, gamapatii monoclonale maligne, mieloprolifer\ri cronice [i tumori maligne, sindroame mielodisplazice. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea oncologie sau hematologie Cyclophosphamidum Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozit\, vasculite sistemice). Tratamentul se ini]iaz\ [i se monitorizeaz\ de medicul în specialitatea reumatologie, nefrologie [i boli infec]ioase Azathioprinum Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozita, vasculite sistemice). Tratamentul se ini]iaz\ [i se monitorizeaz\ de medicul în specialitatea reumatologie, nefrologie [i boli infec]ioase Ciclosporinum Poliartrita reumatoid\, artropatia psoriazic\ [i artrita juvenil\.

Tratamentul se ini]iaz\ [i se monitorizeaz\ de medicul în specialitatea reumatologie, nefrologie, medicina intern\ sau recuperare medicin\ fizic\ balneofizioterapie (unit\]i sanitare nominalizate de Ministerul S\n\t\]ii pentru specialitatea recuperare medicin\ fizic\ balneofizioterapie) Azathioprinum Poliartrita reumatoid\, artropatia psoriazic\ [i artrita juvenil\.

Tratamentul se ini]iaz\ [i se monitorizeaz\ de medicul în specialitatea reumatologie, nefrologie, medicin\ intern\ sau recuperare medicin\ fizic\ balneofizioterapie (unit\]i sanitare nominalizate de Ministerul S\n\t\]ii pentru specialitatea recuperare medicin\ fizic\ balneofizioterapie) Ciclosporinum Boala cronic\ de rinichi faza predializ\ Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea nefrologie. Medicamentele specifice se prescriu numai pentru pacien]ii inclu[i în Programul na]ional de supleere a func]iei renale la bolnavii cu insuficien]\ renal\ cronic\

Estradiolum

Calcipotriolum

Methylprednisolonum Combina]ii (forma injectabil\) (calcipotriolum+beta methasonum)

Hydrocortisonum

Allopurinolum

Podophyllotoxinum

Clobetasolum

Sumatriptanum

Cabergolinum

Medazepamum

Lynestrenolum

Lorazepamum

Estriolum

Bromazepamum

Promestrienum

Sublista C sec]iunea C3

Alprazolamum

Progesteronum

Zopiclonum

Dydrogesteronum

Zolpidemum

Lynestrenolum

Clomipraminum Amitriptylinum Doxepinum Fluoxetinum Paroxetinum Sertralinum

Finasteridum Dutasteridum Itraconazolum Valacyclovirum Brivudinum Cyclophosphamidum (forma orala) Azathioprinum Acidum alendronicum Acidum ibandronicum Acidum risedronicum Combina]ii (acidum alendronicum + colecalciferolum) Strontium ranelatum Oxycodonum Dihydrocodeinum Pramipexolum Maprotilinum Budesonidum (spray nazal) Fluticasonum (spray nazal) Mometasonum (spray nazal) Combina]ii (fenoterolum + ipratropium) Combina]ii (salmeterolum + fluticasonum) Combina]ii (budesonidum + formoterolum) Fluticasonum Mometasonum Ciclesonidum Tiotropium Montelukastum

Fluvoxaminum Mianserinum Mirtazapinum Beclometasonum Budesonidum

Ipratropii bromidum

Medicamente pentru care ini]ierea tratamentului se poate face de medicul de familie (sublista C sec]iunea C1: medicamentele din G1 - insuficien]a cardiac\ cronic\ (clasa III sau IV Nyha) pozi]iile 2, 3, 4, 5, 6, 7 [i 9): Digoxinum, Hydrochlorothiazidum, Furosemidum, Spironolactonum, Metoprololum, Bisoprololum, Carvedilolum.

Protocoalele terapeutice Aprobate prin ordin comun MS [i CNAS, aceste protocoale stabilesc reguli de prescriere a medicamentelor aferente denumirilor comune interna]ionale prev\zute în Lista curpinzând DCI-urile corespunz\toare medicamentelor de care beneficiaz\ asigura]ii, pe baz\ de prescrip]ie, în sistemul de asigur\ri sociale de s\n\tate.

prescris în continuare de medicul de familie pe baza scrisorii medicale emise de medicul de specialitate Azathioprinum Boala cronic\ de rinichi faza predializ\ Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea nefrologie. Medicamentele specifice se prescriu numai pentru pacien]ii inclu[i în Programul na]ional de supleere a func]iei renale la bolnavii cu insuficien]\ renal\ cronic\ Ciclosporinum Pemfigus. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea dermatologie Azathioprinum Pemfigus. Tratamentul se ini]iaz\ de medicul în specialitatea dermatologie

Protocoalele respective constituie baza de prescriere [i monitorizare a medicamentelor care se acord\ asigura]ilor, respectarea schemelor terapeutice prev\zute în aceast\ reglementare fiind obligatorie pentru medicii care sunt în rela]ie contractual\ cu casele de asigur\ri de s\n\tate.

Ini]ierea [i continuarea tratamentului specific unei afec]iuni de medicii afla]i în rela]ie contractual\ cu casele de asigur\ri de s\n\tate se realizeaz\ cu respectarea prevederilor fiec\rui protocol terapeutic.

Medicul de familie - prescriptor conform protocoalelor terapeutice DCI: Rimonabantum - Protocol pentru profilaxia [i tratamentul tromboembolismului venos în

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

ambulator - medicamentele vor fi prescrise ini]ial de medicul specialist, urmând ca acolo unde este cazul prescrierea s\ fie continuat\ de medicul de familie.

DCI: Clopidogrelum - medicamentele vor fi indicate de medicul specialist (cardiologie, medicin\ intern\, chirurgie cardiovascular\) [i prescrise de medicul de familie, în doza [i pe durata indicate de medicul specialist.

DCI: Protocol Terapeutic Sulodexidum - deoarece se adreseaz\ unei patologii vaste (patologie vascular\ cu risc de tromboz\) medicii care ini]iaz\ tratamentul sunt to]i speciali[tii care diagnosticheaz\ [i trateaz\ boli vasculare cu risc de tromboz\. Continuarea tratamentului se face de medicul de familie.

Medicul specialist emite prima re]et\, al\turi de scrisoarea medical\, eliberat\ în condi]iile legii, necesar\ medicului de familie, pentru a continua tratamentul cu Sulodexide.

DCI: Cabergolinum - prescriptori: medici endocrinologi, cu respectarea prevederilor protocolului, iar la recomandarea acestora pot continua prescrip]ia [i medicii de familie pentru perioada stabilit\ de medicul specialist.

DCI: Tibolonum - prescriptori: medici endocrinologi [i ginecologi, iar la recomandarea acestora pot continua prescrip]ia [i medicii de familie pentru perioada stabilit\ de medicul specialist. Comisia de Diabet [i Endocrinologie a MS. Comisia de Obstetric\ - Ginecologie a MS.

DCI: Solifenacinum Succinat prescriptori: medicii speciali[ti ginecologi, urologi [i uroginecologi cu respectarea protocolului, iar la recomandarea acestora pot continua prescrip]ia [i medicii de familie pentru perioada stabilit\ de medicul specialist. Comisia de Obstetric\ Ginecologie a MS. Sanc]iunile contractuale În cazul în care în derularea contractului încheiat între casa de s\n\tate [i furnizorul de servicii medicale în asisten]a medical\ primar\ se constat\ prescrieri de medicamente cu [i f\r\ contribu]ie personal\ din partea asiguratului care nu sunt în conformitate cu reglement\rile legale în vigoare aplicabile în domeniul s\n\t\]ii, inclusiv prescriere de medicamente cu [i f\r\ contribu]ie personal\ din partea asiguratului f\r\ aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigur\ri de s\n\tate/Casei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate, acolo unde este cazul, precum [i transcrierea de prescrip]ii medicale pentru medicamente cu sau f\r\ contribu]ie personal\ a asiguratului care sunt consecin]e ale unor acte medicale prestate de al]i medici, în alte condi]ii decât cele prezentate anterior - [i aici ne referim la regula 1 [i excep]ii de la aceast\ regul\, se aplic\ urm\toarele sanc]iuni: la prima constatare, avertisment scris; la a doua constatare, se diminueaz\ valoarea punctului per capita, respectiv suma stabili\ conform

7

art. 31 din Contractul-Cadru în cazul medicilor nou-veni]i într-o localitate, pentru luna în care s-au produs aceste situa]ii, pentru medicii de familie la care acestea au fost înregistrate, cu 10%. În cazul în care, în derularea contractului, se constat\ nerespectarea obliga]iilor detaliate la regulile 2, 3, 4, 5 se aplic\ acelea[i categorii de sanc]iuni prezentate anterior.

Men]ion\m c\ potrivit art. 31 din Contractul-Cadru, medicii nouveni]i într-o localitate beneficiaz\ pe o perioad\ de maximum 3 luni de un venit format din o sum\ echivalent\ cu media dintre salariul maxim [i cel minim prev\zut în sistemul sanitar bugetar pentru gradul profesional ob]inut, la care se aplic\ ajust\rile prev\zute în normele Contractului-Cadru [i o sum\ necesar\ pentru cheltuielile de administrare [i func]ionare a cabinetului.

În func]ie de lista [i DCI aferent medicamentului, distingem urm\toarele reguli privind tratamentul: - tratament care trebuie ini]iat de medicul de specialitate în limita competen]ei [i care poate fi prescris în continuare de medicul de familie pe baza scrisorii medicale emise de medicul de specialitate; - tratament care poate fi ini]iat de medicul de familie; - tratament care se efectueaz\ pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale MS;

- tratament care se efectueaz\ pe baza protocoalelor terapeutice elaboarate de comisiile de specialitate ale MS [i cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor jude]ene de asigur\ri de s\n\tate; - tratament care se efectueaz\ pe baza protocoalelor terapeutice elaboarate de comisiile de specialitate ale MS [i cu aprobarea comisiilor de la nivelul CNAS;

- tratament utilizat, dup\ caz: (1) pentru pacien]ii cu intoleran]\ la acidum acetylsalicynicum; (2) numai în etapa preg\titoare pentru conoloscopie; (3) numai pentru cazurile f\r\ r\spuns terapeutic la prednisonum; - tratament care se efectueaz\ cu respectarea regulilor de prescriere stabilite prin ContractulCadru;

8 6

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Conferin]a de neuropsihiatrie A VIII-a edi]ie a Zilelor Medicale S\tm\rene pentru medicii de familie - edi]ia a IV-a, Bucure[ti 11-12 noiembrie 2011, Institutul Na]ional de Statistic\ Cea mai frecvent\ imagine care înso]e[te articolele despre minte în revistele de popularizare este un creier aflat întrun borcan de formol. Mesajul subliminal este c\ tot ceea ce ne caracterizeaz\ este con]inut în acel ghem de neuroni. Imaginea este pe cât de însp\imânt\toare pentru laici, pe atât de gre[it\ pentru medici.

Dr. Cristian Oan\ Aceasta a fost motiva]ia pentru care comitetul [tiin]ific a hot\rât s\ extind\ aria de cuprindere a conferin]ei spre neurologie [i a ales ca tem\ „Mintea [i creierul dou\ fa]ete ale aceleia[i monede”.

Voi rezuma în continuare principalele idei expuse de prof. dr. Mirela Manea (UMF „Carol Davila”), conf. dr. Ioan Buraga (Institutul de cercetare în neuro[tiin]e), conf. dr. Ovidiu Popa Velea (UMF „Carol Davila”), dr. Octavian Lebovici (Hiperdia/Imagistic\), prof. dr. Adrian Restian (UMF „Carol Davila”), prof. dr. Constantin Dulcan (Spitalul Militar Central, Bucure[ti). Sinteza este tematic\ [i nu pe autori.

Creierul nu devine minte în absen]a corpului, iar interac]iunile în dublu sens dintre minte [i corp sunt fundamentale pentru s\n\tatea persoanei. Popularitatea creierului f\r\ corp se datoreaz\ tendin]ei academice de a idealiza gândirea abstract\. Dac\ abord\m creierul pragmatic, vom descoperi c\ un volum mult mai mare de neuroni este implicat în planificarea [i controlul mi[c\rilor decât în gândire. Din acest punct de vedere ziari[tii sportivi au dreptate s\-i declare „genii” pe Gheorghe Hagi sau Ilie N\stase. Geniul lor presupune existen]a unui creier puternic [i a unui corp perfect care pot fi mai bune decât ale lui Einstein.

Interac]iunea minte - corp este ilustrat\ în mod surprinz\tor de rela]ia dintre statutul social al persoanei [i s\n\tatea sa. Studiile epidemiologului Michael Marmot arat\ c\, cu cât te afli mai jos pe scara social\, cu atât starea s\n\t\]ii este mai proast\. Doar o parte a acestei

tendin]e poate fi explicat\ prin accesul mai greu la serviciile de s\n\tate [i prin condi]iile mai proaste de via]\ [i hran\.

Marmot consider\ c\ o parte destul de important\ se explic\ prin impactul pe care îl are gradul de control personal asupra circumstan]elor propriei vie]i.

Mesajul este c\ starea min]ii - statutul social perceput - se traduce în starea corpului.

Efectul placebo aduce un mesaj similar. Încrederea [i credin]a sunt considerate aspecte negative în [tiin]a medical\ [i înl\turate sub suspiciunea de fraud\.

Problema este c\ efectul placebo func]ioneaz\. Medicamentele placebo chiar duc la eliberarea de endorfine [i afecteaz\ rata desc\rc\rii neuronilor la bolnavii cu Parkinson.

Mintea [i corpul interac]ioneaz\ intens în iubire [i crearea de leg\turi afective. Experien]ele pe [oareci de câmp au ar\tat c\ în aceste procese oxytocina [i vasopresina sunt esen]iale. Cei doi hormoni sunt elibera]i ca rezultat al pl\cerii tactile a împerecherii [i ating centrii pl\cerii din creier care fac ca cei doi parteneri sexuali s\ devin\ dependen]i unul de altul. Oamenii sunt desigur mult mai cerebrali, dar tehnicile imagistice arat\ o activitate crescut\ în zona receptorilor de oxytocin\ [i vasopresin\ din creierul oamenilor îndr\gosti]i. Nivelul oxytocinei cre[te în timpul excita]iei sexuale [i al orgasmului, dar [i în timpul mângâierilor [i al masajului. În autism s-au observat defecte ale receptorilor de oxytrocin\.

Acest hormon accentueaz\ sentimentul de încredere în cel\lalt, care st\ la baza rela]iilor intime. Într-un experiment de laborator numit „jocul investitorului”, subiec]ii [i-au încredin]at to]i banii unor necunoscu]i dup\ inhalarea unui spray cu oxytocin\.

Antonio Damasio a descoperit c\ instinctele sunt importante în luarea unei decizii. Emo]ia [i cogni]ia nu sunt separate [i stratificate ca foile de tort, ci se afl\ în permanen]\ pe aceea[i bucl\ a ra]ionamentului. Modul în care ra]iona-

mentul este legat de ac]iunile corpului este contra-intuitiv. Giacomo Rizzolati de la Universitatea din Parma a descoperit la maimu]e neuronii „în oglind\”, care sunt responsabil în parte pentru planificarea mi[c\rilor. Ace[ti neuroni se descarc\ atât în timp ce maimu]a face o mi[care, cât [i atunci când maimu]a urm\re[te pe altcineva f\când aceea[i mi[care. Ace[ti neuroni „în oglind\” au fost identifica]i [i în creierul omului. Când urm\rim pe cineva f\când o mi[care, în creierul nostru se activeaz\ acelea[i p\r]i care se activeaz\ [i în timpul mi[c\rii propriu-zise. Deci, noi putem cunoa[te ce inten]ioneaz\ [i ce simt al]ii simulând în creierul nostru, cu acelea[i arii motorii, ceea ce fac ei. Mecanismul fundamental prin care p\trundem în mintea altora nu este ra]ionamentul conceptual, ci simularea direct\ a evenimentului observat prin intermediul mecanismului în oglind\.

Aceast\ „p\trundere” în mintea altuia ne permite s\ imit\m, fapt ce a permis dezvoltarea culturii.

O alt\ veste bun\ din domeniul neuro[tiin]elor este c\ neuronii au o mare plasticitate. {tim din practica clinic\ faptul c\ dup\ accidente vasculare cerebrale numero[i pacien]i î[i redobândesc func]iile neurologice pierdute prin accident. Acest fapt se datoreaz\ plasticit\]ii neuronale, adic\ posibilit\]ii neuronilor supravie]uitori de a prelua din func]iile neuronilor pierdu]i. Aceast\ plasticitate se bazeaz\ pe proprietatea neuronilor de a participa succesiv la mai multe ac]iuni fie cognitive, fie afective, fie motorii, în func]ie de solicit\ri. Acest lucru se realizeaz\ prin num\rul mare de sinapse care se pot forma sau stinge în cursul vie]ii.

Dac\ interac]iunea creier - corp este atât de important\ pentru mintea noastr\, cum r\mâne cu inteligen]a artificial\ dezvoltat\ în interiorul unui computer?

Putem crea computere care s\ în]eleag\ limbajul, dar ele nu pot spune nimic cu sens pentru noi pân\ ce nu le vom dota cu experien]e senzoriale extinse.

Conferin]a Na]ional\ de Medicina Familiei Arad SMF-MG Arad În perioada 6-8 octombrie 2011, s-a desf\[urat la Arad edi]ia a doua a Conferin]ei Na]ionale de Medicina de Familie.

Organizând [i anul acesta edi]ia de toamn\ a Conferin]ei MF, sper\m c\ punem bazele unei tradi]ii care s\ înscrie Aradul ca un centru important pe harta medicinei de familie române[ti.

Evenimentul a fost organizat de Colegiul Medicilor Satu Mare [i Asocia]ia Medicilor de Familie Satu Mare, în parteneriat cu Universitatea Titu Maiorescu Bucure[ti, Facultatea de Medicin\ [i Medicin\ Dentar\, Colegiul Medicilor Denti[ti Satu Mare, Muzeul Jude]ean Satu Mare [i s-a desf\[urat între 6-7 octombrie 2011.

Dr. Bumbulu] C\lin Manifestarea din acest an a cuprins patru sec]iuni importante: specialit\]i chirurgicale, specialit\]i medicale, istoria medicinei [i medicin\ dentar\, un simpozion satelit, dou\ ateliere interactive [i dou\ mese rotunde. Am salutat prezen]a Colegiului Medicilor Denti[ti Satu Mare, de fapt o reîntâlnire dup\ câ]iva ani, de data aceasta cu o sec]iune special\ în cadrul manifest\rii.

Pre[edintele de onoare al edi]iei din acest an a fost conf. univ. dr. Minerva Ghinescu de la Facultatea de Medicin\ [i Medicin\ Dentar\, Universitatea Titu Maiorescu Bucure[ti, invita]i speciali fiind: prof. univ. dr. Rumelia Koren de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, acad. prof. univ. asis. dr. Virgil En\tescu, conf. univ. dr. Bedeleanu Daniela, UMF Iuliu Ha]ieganu, Cluj Napoca, asis. univ. dr. Cium\rnean Lorena, Clinica Medical\ IV Cluj Napoca, dr. Cristian Sever Oan\, AMF Bucure[ti, Melinda Boros, psiholog, Bucure[ti, dr.

Z\greanu Mircea, Baia Mare. Tema edi]iei din acest an a fost Gender Medicine/Medicina Genurilor.

Prima zi a fost deschis\ de pre[edintele CM Satu Mare, dr. Dumitru Fanea, în prezen]a reprezentan]iilor institu]iilor statului [i asocia]iilor profesionale: pre[edintele CJ Satu Mare, Arpad Csehi, pre[edintele CMD Satu Mare, dr. Flaviu Simu, directorul economic al DSP Meghi[an Marius, managerul SJU Satu Mare, Adrian Marc.

Auditoriul a desemnat prin vot la sfâr[itul manifest\rii, câ[tig\torii celor cinci Diplome de Excelen]\: dr. Bogdan }una[, dr. Cristian Rusu, dr. Bogdan Feciche, dr. M\d\lina Gli]ia [i dr. C\lin Bumbulu].

Edi]ia a VIII-a a Zilelor Medicale S\tm\rene a prezentat 44 de lucr\ri a celor 49 de autori, în patru sec]iuni: specialit\]i chirurgicale, specialit\]i medicale, istoria medicinei [i medicin\ dentar\, fiind asociate [i un simpozion satelit, dou\ ateliere interactive [i dou\ mese rotunde, cu participarea a peste 400 de medici. Urm\toarea edi]ie, a IX-a, va avea loc în 2012, în prima s\pt\mân\ a lunii octombrie.

La fel ca anul trecut, conferin]a a fost organizat\ de Societatea de Medicin\ de Familie [i Patronatul Medicilor de Familie din Arad în parteneriat cu Societatea Na]ional\ de Medicin\ de Familie [i Federa]ia Na]ional\ a Patronatelor Medicilor de Familie. Acestora li s-au al\turat Universitatea de Vest „V. Goldi[” Arad, Societ\]ile de Medicin\ de Familie Timi[, Cara[-Severin, Bihor, Colegiul Medicilor Arad.

La eveniment s-au înscris peste 550 de colegi medici de familie, dar [i medici de alte specialit\]i, reziden]i [i studen]i, atât din Arad, cât [i din ]ar\, lucr\rile adresându-se patologiei copilului, adolescentului, gravidei, adultului [i vârstnicului, tematica atingând toate punctele de interes ale medicinei de familie, a[a cum o cer regulile unei manifest\ri medicale importante.

Au fost abordate probleme privind sistemele de s\n\tate, rela]ia medic pacient, managementul cabinetului medical, softurile medicale, formarea profesional\ continu\, asigur\rile private de s\n\tate, fondurile europene, medicina rural\, medicina complementar\, aspecte de epidemiologie [i vaccinologie, probleme din psihologie.

Lucr\rile în plen s-au desf\[urat pe parcursul a trei zile, prezentate atât de lectori consacra]i - cadre universitare, cât [i de medici practicieni speciali[ti MF sau de alte specialit\]i. De asemenea, ne-am bucurat de prezen]a unei delega]ii de medici din Ungaria. În paralel cu lucr\rile conferin]ei, s-au desf\[urat [i dou\ workshop-uri pe teme de mare actualitate: „Managementul stresului” [i „Importan]a promov\rii alimenta]iei naturale la sugar”.

Loca]ia în care s-a desf\[urat conferin]a ne-a pus la dispozi]ie un spa]iu generos, unde au expus numerose firme de medicamente, aparatur\ [i soft medical.

Am acordat o aten]ie important\ activit\]ilor sociale: a avut loc cocktail-ul de bun venit; la sfâr[itul celei de-a doua zile, medicii de familie au demonstrat c\ [tiu s\ fac\ profilaxia hipercolesterolemiei [i a stresului, prin mi[care, în ritm pl\cut în cadrul a ceea ce necunosc\torii din afara medicinei numesc Seara Festiv\ cu dans [i karaoke; iar la finalul lucr\rilor un bonus culinar specific local - bogracs! În 2012 v\ a[tept\m s\ s\rb\torim Ziua Medicului de Familie tot în ora[ul cel mai vestic al României, Mica Vien\ de pe malul Mure[ului.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Conferin]a „Medicina de familie - prima linie în asisten]a medical\” la a [aptea edi]ie Între 13-15 octombrie 2011 a avut loc la Br\ila a [aptea edi]ie a conferin]ei „Medicina de familie - prima linie în asisten]a medical\”.

Dr. Viorica Naumov În acest an au participat medici de familie din aproape toate zonele geografice.

Tematica, stabilit\ în concordan]\ cu patologia cel mai frecvent întâlnit\ în practica MF, a cuprins subiecte de pediatrie, cardiologie [i reumatologie.

Medicul de familie - cel c\ruia i se adreseaz\ prima dat\ pacientul, indiferent de suferin]a pe care o are - trebuie s\ [tie s\ orienteze pacientul spre orice specialitate. Astfel, au fost stabilite teme din dermatologie [i otorinolaringologie [i au avut loc prezent\ri interesante de gastroenterologie [i hepatologie.

La edi]ia din acest an, au r\spuns invita]iei nume de elit\ a medicinei române[ti [i medici de familie care au prezentat lucr\ri de înalt\ ]inut\ [tiin]ific\. Prof. dr. G. Ungureanu, prof. dr. Daniela Barto[, prof.

dr. A.G. Dimitriu, prof. dr. Corina Galesanu, prof. dr. Evelina Moraru, conf. dr. Cornelia Ursu , conf. dr. Olga Surdu, conf. dr. M. Manuc, prin lucr\rile prezentate, au incitat auditoriul la întreb\ri [i discu]ii. Asist. univ. dr. Gabriela Stoleriu, dr. V. P\tr\[cu, dr. M. Bârsan au sus]inut prezent\ri de dermatologie deosebit de interesante, iar medici de familie dr. Lavinia Dimitriu, dr. Cornelia Stancu, dr. Daciana Toma, dr. P. {erban au venit cu lucr\ri de actualitate.

Cea de-a treia zi a conferin]ei a coincis cu Ziua „Ana Aslan”, care s-a desf\[urat sub motoul „S\ d\m via]\ anilor [i ani vie]ii”. Astfel, a avut loc sesiunea „Medicina longevit\]ii”, care a fost sus]inut\, ca în fiecare an, de echipa conf. dr. Luiza Spiru.

Ideea abord\rii tematicii de antiaging a pornit de la faptul c\ medicul de familie se confrunt\ tot mai mult cu pacien]i vârstnici, patologia caracteristic\ fiind tot mai frecvent\. Medicul de familie este cel care poate diagnostica în timp util tulbur\ri specifice îmb\trânirii cerebrale.

Echipa format\ din geriatri [i psihologi de la Funda]ia „Ana Aslan” Interna]ional [i Spitalul Elias a venit preg\tit\ cu informa]ii actuale [i interesante, prezentând proiectul BRAINAGING care se desf\[oar\ în acest moment.

Conferin]a „Medicina de familie - prima linie în asisten]a medical\” face parte din evenimentele medicale na]ionale de referin]\ [i tradi]ie a c\rei valoare [tiin]ific\ cre[te an de an. Edi]ia din acest an a fost posibil\ datorit\ sprijinului oferit de dr.

Marcela Vasilescu, dr. Daniela M\ciuc\, dr.

Zoica Br\ileanu, dr. Christiana Goan]\, dr.

Ileana Brînza, ec. Laura Vasile, ec. Liliana R\ducan.

puls SNMF

„Profilaxia - o provocare pentru medicul de familie” A II- a conferin]\ regional\ cu participare interna]ional\ a Medicilor de Familie Regiunea de dezvoltare nord-vest, cu titlul „Profilaxia - o provocare pentru medicul de familie” a avut loc la Cluj Napoca în perioada 22-24 septembrie 2011.

Dr. Anca B\lan Pre[edintele Comitetului [tiin]ific al Conferin]ei La aceast\ manifestare au participat peste 250 de medici de familie din toate regiunile ]\rii, atât din jude]ele învecinate (Alba, Bistri]a-N\s\ud, S\laj, Bihor, Mure[, Sibiu), cât [i din jude]e mai îndep\rtate (Boto[ani, Neam], Vrancea, Harghita, Suceava). În deschiderea conferin]ei au fost prezen]i rectorul Universit\]ii „Iuliu Ha]ieganu”, prof. Constantin Ciuce, directorul Autorit\]ii de S\n\tate Public\ Cluj, dr. Dorina Duma, vicepre[edintele SNMF, dr. Paul {erban [i reprezentan]ii Casei de Asigur\ri Jude]ene. Al\turi de medici de familie din Cluj [i din ]ar\ au participat în calitate de invita]i [i vorbitori prof. dr. Wim J.A. van den Heuvel (Universitatea din Groningen, Olanda), prof. dr Francesco Carelli (University of Milan, Italy), dr.

Marinela Olaroiu van den Heuvel (Olanda), prof. Dumitru Zdrenghea, prof.

Dan Dumitra[cu, prof. Ioan Coman, prof.

Madeleine Gherman, prof. Sabin Oprea, conf. Aurel Bizo, conf. Rodica Manasia, conf. Dana Pop, dr. Dorina Duma, dr.

Mihai Moisescu. „Aceasta manifestare [tiin]ific\ a fost un prilej de a face schimb de experien]\, de a ne îmbog\]i cuno[tin]ele [i de a dezvolta o strategie de urmat. Tema propus\ este una care se dore[te s\ fie un punct

de plecare pentru activit\]ile noastre de viitor, când ponderea activit\]ii va fi axat\ pe preven]ie. Interven]iile noastre vor avea ca finalitate ameliorarea st\rii de s\n\tate a popula]iei [i cre[terea prestigiului specialit\]ii noastre”, a declarat dr. Cornel Pop, pre[edintele conferin]ei. În cadrul conferin]ei au fost abordate teme din întreaga palet\ medical\, de la copil la adult [i vârstnic, precum boala cronic\ de rinichi la copil, patologia vascular\ periferic\ în practica medicului de familie, servicii preventive la copil în asisten]a primar\, aspecte de geriatrie în practica medicului de familie (prevenirea fragilit\]ii la vârstnici), profilaxia bolilor cronice printr-o alimenta]ie s\n\toas\, malpraxisul, particularit\]ile profilaxiei cardiovasculare la femei, depresie [i somatizare, îmb\trânirea pielii [i tratamentele dermatocosmetice, progrese recente în urooncologie, managementul dermatitelor atopice, actualit\]i în chirurgia maxilofacial\, rela]ia medic - pacient în mediul rural, abord\ri terapeutice moderne în tratamentul SII, preven]ia ieri, azi [i mâine, impactul psihologic al incontinen]ei urinare, servicii preventive la adult. De interes au fost [i temele care au vizat evolu]ia medicinei de familie în Europa în viitor [i riscul încorpor\rii ei de organiza]ii medicale corporatiste, dar [i informa]ii despre tehnici de data mining care permit folosirea informa]iilor acumulate prin SIUI în calculatoarele noastre.

1. Ce este suplimentul alimentar Acidostop, comprimate masticabile Acidostop combină capacitatea de neutralizare rapidă a excesului de acid gastric a carbonaţilor de calciu şi magneziu cu efectul tonic şi regenerator al extractului de Lemn-dulce deglicirinizat asupra mucoasei digestive.

Carbonaţii de calciu şi de magneziu au o capacitate ridicată de neutralizare a hiperacidităţii gastrice, manifestată prin senzaţie de arsură, jenă sau greutate în epigastru, balonare postprandială, indigestie acidă, deranjamente stomacale.

Extractul de Lemn-dulce deglicirinizat reprezintă fracţiunea de extract din care a fost înlăturat acidul glicirizic, substanţă ce poate determina efecte adverse dacă este consumată în exces. Extractul acţionează prin stimularea sintezei de glicoproteine ce determină accelerarea secreţiei de mucină, componentă a mucoasei gastrice ce protejează împotriva acţiunii corozive a pH-ului acid. Studiile in vitro au evidenţiat un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriei Helicobacter pylori, responsabilă de majoritatea ulcerelor şi inflamaţiilor digestive. Extractul de Lemn-dulce deglicirinizat poate proteja mucoasa gastrică de acţiunea iritativă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, etc) şi a altor medicamente.

2.Cine are nevoie de suplimentul alimentar Acidostop, comprimate masticabile Acidostop, comprimate masticabile, este indicat ca adjuvant pentru diminuarea efectelor hiperacidităţii gastrice manifestată prin senzaţie de durere, arsură, jenă sau greutate abdominală, regurgitării acide, balonare. Datorită efectului tonic şi regenerativ asupra mucoasei gastrice, poate fi asociat în tratamentele medicamentoase cu acţiune iritantă asupra stomacului.

3. Doze şi mod de administrare 1-2 comprimate masticabile administrate cu 15 minute înainte de masă sau la nevoie.

Se recomandă administrarea a maxim 5 comprimate masticabile/zi.

4. Care ar putea fi contraindicaţiile administrării suplimentului alimentar Acidostop comprimate masticabile.

Ce medicamente nu trebuie asociate cu acest supliment şi alte atenţionări.

Produsul conţine Lemn-dulce! Persoanele cu hipertensiune arterială trebuie să evite consumul în exces.

Nu au fost observate efecte adverse la persoanele care au consumat extract de Lemn dulce cu un aport de acid glicirizic mai mic decât 100mg/zi.

Doze mari de extract de Lemn-dulce (>50g/zi) consumate pe perioade îndelungate de timp (>6 săptămâni) duc la pseudoaldosteronism, caracterizat prin carenţă de potasiu, retenţie de sodiu, edeme, hipertensiune şi creştere în greutate.

Suplimentul Acidostop, comprimate masticabile, nu trebuie administrat pe perioade lungi de timp concomitent cu antiinflamatoare steroidiene, medicaţie antihipertensivă, diuretice.

Acidostop, comprimate masticabile, este contraindicat persoanelor cu afecţiuni hepatobiliare, ciroză, insuficienţă renală cronică.

Acidostop, comprimate masticabile, poate modifica acţiunea terapeutică a unor medicamente. În cazul administrării concomitente cu un produs medicamentos, consultaţi medicul sau farmacistul pentru evitarea oricăror interacţiuni.

Sarcina si alăptarea Nu este recomandată administrarea acestui supliment în perioada de graviditate sau alăptare.

Atenţionări : - A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic.

- Suplimentul alimentar nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat şi echilibrat şi un mod de viaţă sănătos.

- A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor mici.

- A se consuma de preferinţă înainte de data „Expiră”, înscrisă pe ambalaj.

- Dacă suferiţi de afectiuni cronice sau urmaţi un tratament medicamentos de lungă durată, cereţi sfatul medicului sau farmacistului înaintea utilizării suplimentului alimentar.

- Nu se administrează persoanelor cu sensibilitate la oricare dintre componenţii produsului.

- Nu este recomandată administrarea zilnică fară întrerupere pe perioade ce depăşesc 30 de zile.

Produs în Uniunea Europeană * Acest produs este un supliment alimentar şi nu poate înlocui un regim alimentar variat. Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului şi a informaţiilor de pe cutie.

9 7

www.mundoverde.ro www www.

10 8

reporter mf

Interviu cu prof. Frank

Lichtenberg

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Medicii de familie au un rol crucial în sistemul de s\n\tate

De mai bine de 15 ani, prof. Frank Lichtenberg, de la Universitatea Columbia din New York, elaboreaz\ studii prin care analizeaz\ în ce m\sur\ inova]iile din domeniul medical influen]eaz\ societatea. Într-un scurt interviu, economistul Frank Lichtenberg, autor al studiului „Valoarea medicamentelor pentru societate”, ne prezint\ efectele aplic\rii unor m\suri mai mult sau mai pu]in austere, dar [i locul pe care îl ocup\ medicii de familie în cadrul sistemului sanitar afectat de actualul context economic. niturilor [i cu siguran]\ aceste taxe sunt eficiente în a aduce bani statului, îns\ au [i efecte secundare. Tratamentul cu medicamente inovative determin\ cre[terea productivit\]ii sau poate reduce num\rul de [omeri.

Prin urmare, un pacient care prime[te un tratament bazat pe medicamente inovative are mai multe [anse s\ revin\ pe pia]a muncii, statul fiind scutit de obliga]ia de a oferi un suport financiar. A[adar, pentru implementarea taxei de clawback ar trebui s\ se ]in\ cont de predictabilitate [i rentabilitate.

Alexandra Pârvulescu

L

a ora actual\ exist\ tendin]a global\ de adoptare a unor m\suri care s\ restabileasc\ climatul economic. Care este impactul pe care îl au m\surile de austeritate asupra pacien]ilor, sistemelor de s\n\tate [i asupra firmelor produc\toare de medicamente?

Sunt m\suri de austeritate care au fost implementate în diferite forme. În anumite cazuri, Guvernul sau Ministerul S\n\t\]ii al unei ]\ri stabile[te un pre] de referin]\ pentru medicamentele din anumite clase terapeutice [i le compenseaz\, pacientul fiind nevoit s\ pl\teasc\ o diferen]\ de pre] semnificativ\ pentru un medicament mai scump.

Printr-o asemenea m\sur\, pacien]ii sunt descuraja]i s\ folosesc\ medicamente inovative, deoarece pentru ei diferen]a reprezint\ un cost major. De asemenea, exist\ posibilitatea ca pacientul s\ întrerup\ tratamentul pe care îl urmeaz\ în mod constant, reducându-se astfel complian]a la terapie.

O alt\ problem\ care apare este aceea a pre]ului de referin]\ interna]ional, costul medicamentelor dintr-o ]ar\ fiind influen]at de pre]urile practicate în alte ]\ri. O astfel de compara]ie nu este tocmai potrivit\, pentru c\ poate duce la o reducere de pre] nerealist\ [i nesustenabil\ pentru companiile care investesc foarte mult `n dezvoltarea unui medicament. Determinarea unui pre] de referin]\ se face în primul rând în urma unei analize complexe la nivelul fiec\rei ]\ri în parte.

Care este situa]ia în Statele Unite ale Americii? În SUA exist\ un sistem complex format din public [i privat. Pre]ul medicamentelor

Este nevoie de o mai bun\ educa]ie în ceea ce prive[te pozi]ia central\ pe care o ocup\ medicii de familie.”

este negociat de casele de asigur\ri [i firmele produc\toare de medicamente, determinând o varia]ie destul de mare în ceea ce prive[te costul pentru anumite medicamente. În acest caz, nu putem vorbi de un sistem uniform.

Cum ar trebui gândit\ implementarea unei taxe de clawback?

Exist\ diferen]e de la o ]ar\ la alta în ceea ce prive[te implementarea taxei clawback. Cu siguran]\ este foarte dificil pentru industria farmaceutic\ [i afecteaz\ accesul la noi medicamente. De altfel, este important s\ se ia în cosidera]ie nu numai costul medicamentul în sine pentru tratamentul unei afec]iuni, ci [i costul raportat la utilizarea medicamentului [i economia care se poate face. Cercet\rile pe care le-am realizat indic\ faptul c\ foarte multe medicamente inovative, [i mai ales cele utilizate în bolile cardiovasculare, reduc cheltuielile din sistemul de s\n\tate, în special, la nivelul spitalelor.

Este adev\rat c\ aceast\ criz\ determin\ guvernele s\ caute solu]ii de cre[tere a ve-

Care sunt efectele medicamentelor inovative pentru societate?

Prin studiile pe care le-am realizat am evaluat în ce m\sur\ inova]iile din domeniul medical au influen]at cre[terea duratei [i a calit\]ii vie]ii, cre[terea productivit\]ii, sc\derea ratei dizabilit\]ilor [i a ratei de spitalizare. De 15 ani sunt implicat în astfel de analize.

Exist\ multe studii clinice privind anumite medicamente, medicamentul A versus medicamentul B, ceea ce fac de regul\ trialurile clinice. Cercet\rile mele sunt îndeosebi la nivel macro. Caut s\ evaluez efectele medicamentelor noi în compara]ie cu efectele medicamentelor de genera]ie mai veche. Imagina]i-v\ c\, dac\ nu am avea medicamentele disponibile azi, ar trebui s\ c\ut\m medicamentele de acum 20 de ani [i am fi nevoi]i s\ le folosim doar pe acelea.

Astfel, speran]a de via]\ a oamenilor ar sc\dea, iar [ansele s\ nu fii capabil s\ munce[ti sau s\ ai un handicap ar cre[te. În concluzie, majoritatea studiilor mele se bazeaz\ pe astfel de estim\ri.

Ne putem întreba cât de mult va tr\i un pacient cu o anumit\ afec]iune în zilele noastre datorit\ noilor tratamente în compara]ie cu [ansele de supravie]uire pe care le aveau oamenii `n trecut. De[i vedem problema din perspectiva pacientului, trebuie s\ folosim instrumente economice de analiz\. În economia unui sistem de s\n\tate, care este rolul medicului de familie?

Medicii de familie sunt o verig\ foarte important\ într-un sistem de s\n\tate. Îns\, în urma studiilor, pot afirma c\ medicii de familie au un rol crucial, ei fiind cei care pot prescrie o gam\ larg\ de medicamente necesare pacien]ilor lor. Din p\cate exist\ o problem\: „practicile neomogene”. Cu alte cuvinte, dac\ un pacient ajunge la cinci medici, fiecare medic va prescrie un alt medicament, iar el va primi astfel cinci medicamente diferite, pentru aceea[i afec]iune. Din punct de vedere clinic, este o practic\ indezirabil\, pentru c\ ar trebui respectate anumite standarde conform c\rora pacien]ii s\

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

fie trata]i într-un mod relativ omogen. Îns\, nu acesta este cazul de cele mai multe ori [i cred c\ este necesar\ o mai bun\ educa]ie despre pozi]ia central\ pe care o ocup\ medicii de familie.

Cât de important\ este informarea medicilor de familie cu privire la medicamentele inovative?

Cu siguran]\ medicii de familie, [i nu numai, au nevoie de educa]ie în privin]a dezvolt\rilor inovative. Medicii care au început s\ practice cu mult timp în urm\, trebuie informa]i cu privire la medicamentele de genera]ie nou\. De asemenea, informarea asupra tehnologiilor medicale de ultim\ genera]ie se realizeaz\ printr-o educa]ie medical\ continu\, care uneori este asigurat\ de industria farmaceutic\, [i nu numai.

Consider c\ este foarte important pentru decizia medical\ s\ existe informa]ii despre medicamentele noi.

Statele Unite ale Americii ocup\ un loc frunta[ în ceea ce prive[te rata obezit\]ii. Care este misiunea medicului de familie în preven]ia obezit\]ii? În SUA, medicii de familie ofer\ serivicii de consiliere în ceea ce prive[te indicele de mas\ corporal\, în cazul pacien]ilor problematici. Din p\cate, este o problem\ complex\ a oamenilor, ce ]ine de deciziile personale. Exist\ [i o limit\ a medicului de familie. Cred c\ foarte mul]i oameni care sunt obezi sau supraponderali sunt con[tien]i c\ nu este un lucru bun [i c\ ar trebui s\ fac\ mai mult\ mi[care. Cu toate acestea, nu este un lucru u[or de realizat. Informarea nu lipse[te! Medicii de familie discut\ cu pacien]ii lor despre problemele cu greutatea pe

advertorial

11

care le întâmpin\, despre riscurile diabetului [i ale bolilor cardiovasculare. A[adar, educa]ia pacien]ilor este foarte important\. Cu toate aceste nu sunt sigur c\ doar informarea va avea un impact puternic asupra problemei.

De ce anume ar mai fi nevoie?

Oamenii vor câ[tiguri imediate. Este foarte greu s\-]i exerci]i controlul de sine.

Când vezi o anumit\ mâncare delicioas\ pe mas\ vrei s\ te bucuri de ea, chiar dac\ acest lucru î]i va compromite s\n\tatea.

Oamenii au probleme în a se controla. O solu]ie ar putea fi aceea prin care majoritatea medicilor de familie ar educa pacien]ii în vederea exercit\rii controlului de sine.

De[i, cunosc medici care la rândul lor au probleme cu greutatea, ceea ce demonstreaz\ c\ nu s-au descoperit solu]ii finale la aceast\ problem\.

Au existat m\suri de preven]ie eficiente care au condus la sc\derea ratei obezit\]ii?

Exist\ politici eficiente în acest sens pentru îmbun\t\]irea alimenta]iei în [coli, deoarece elevii au deprins obiceiuri alimentare nepotrivite înc\ de mici. Op]iunile alimentare care erau disponibile în [coli nu sunt tocmai bune; automatele de produse [i de b\uturi, chiar [i mesele de prânz au un co]inut ridicat de calorii [i nu întrunesc valorile nutri]ionale corespunz\toare. Afi[area informa]iilor cu caracter nutri]ional din meniurile puse la dispozi]ie de lan]urile de restaurante a reprezentat din punctul meu de vedere un progres semnificativ. Nu [tiu cu certitudine dac\ o astfel de m\sur\ va face o mare diferen]\, dar este cel pu]in util\.

Educa]ia pacien]ilor este foarte important\. În Statele Unite ale Americii, medicii de familie se ocup\ de consilierea pacien]ilor care, de exemplu, au probleme cu greutatea.”

12

advertorial

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Terapia dislipidemiilor, de la studii la experien]\ clinic\

dr. Rodica T\n\sescu, medic formator MF

D

islipidemia este o important\ problem\ de s\n\tate public\ [i una dintre cele mai frecvente patologii întâlnite în practica de zi cu zi. Aceast\ perturbare a metabolismului lipidic, caracterizat\ prin cre[terea concentra]iilor lipidelor în sânge, este unul dintre principalii factori de risc cardiovascular, fiind element central în aterogenez\. Ateroscleroza este consecin]a aterogenezei [i cele mai frecvente manifest\ri clinice, cardiopatia ischemic\ (de la ischemia silen]ioas\ la angina pectoral\ stabil\ [i sindroamele coronariene acute), accidentul vascular cerebral [i sindroamele de ischemie periferic\ sunt patologii severe, adeseori fatale sau invalidante.

A[a cum bine [tim din practica noastr\ clinic\, dis-

lipidemia nu este singurul inamic al s\n\t\]ii cardiovasculare; de cele mai multe ori pacien]ii no[tri sunt fum\tori, sedentari, obezi, hipertensivi sau diabetici. De aceea, evaluarea riscului cardiovascular global cu ajutorul h\r]ilor SCORE, (care permit calcularea riscului de boal\ cardiovascular\ fatal\ în urm\torii 10 ani) este de o maxim\ importan]\.

Managementul dislipidemiei este considerat parte esen]ial\ a preven]iei cardiovasculare.

Anul aceste a fost publicat „Ghidul european de management al dislipidemiilor”.

Ce a adus nou acest ghid?

Recomandarea unui control mai strict al LDL - colesterolului pentru pacien]ii cu risc foarte înalt:

- pacien]ii cu boal\ cardiovascular\ documentat\, - diabeticii cu afectare de organe ]int\, - pacien]ii cu boal\ cronic\ de rinichi moderat\ [i sever\, - pacien]ii cu riscul calculat la 10 ani >10 %.

Un alt aspect subliniat de noul ghid este c\, pentru a evalua riscul cardiovascular, se recomand\ efectuarea lipidogramei (colesterol total, LDL - C, trigliceride [i HDL - C), dar ]intele tratamentului hipolipemiant se refer\ îns\ în primul rând la LDL - C [i secundar la colesterolul total (în cazul în care alte determin\ri nu pot fi efectuate) [i trigliceridele (la pacien]ii cu niveluri crescute); nu a fost dovedit c\ o cre[tere a HDL - C, determinat\ de medicamentele hipolipemiante, este înso]it\ de sc\derea riscului cardiovascular, în consecin]\ HDL C nu trebuie s\ reprezinte o ]int\ terapeutic\.

Cum control\m valorile lipidelor?

Un prim pas este desigur schimbarea stilului de via]\ care presupune exerci]ii fizice zilnice, renun]area la fumat, renun]area la obiceiuri alimentare nes\n\-

toase (exces de sare, de gr\simi animale, de alcool) [i adoptarea unei diete bogate în legume, fructe, cereale integrale, pe[te.

Atunci când schimbarea stilului de via]\ nu controleaz\ valorile lipidelor este momentul introducerii unui tratament medicamentos.

Ghidul european de management al dislipidemiilor recomand\ ca prim\ linie de tratament statinele deorece au dovedit eficacitate în reducerea morbidit\]ii [i mortalit\]ii cardiovasculare, atât în preven]ia primar\, cât [i în preven]ia secundar\, precum [i încetinirea progresiei [i chiar inducerea regresiei ateromatozei coronariene.

V\ mai aminti]i momentul în care, în urm\ cu aproximativ 15 ani, a p\truns [i la noi ideea trat\rii dislipidemiilor?

Ateroscleroza, du[manul cel mai perfid al s\n\t\]ii cardiovasculare a popula]iei p\rea s\ aib\, în sfâr[it, un leac. Statinele au reprezentat un salt imens în terapia dislipidemiilor. Terapia cu statine, ce p\rea inabordabil\, în primul rând prin pre], acum 10 ani, este ast\zi, datorit\ prezen]ei genericelor de calitate, o modalitate corect\, uzual\ [i de ne-

înlocuit în abordarea dislipidemiilor.

Simvastatina a produs una din revolu]iile sfâr[itului de secol XX, iar tratamentul cu statine a devenit un „must” [i pentru pacien]ii din România.

Eficacitatea [i siguran]a simvastatinei au fost dovedite de studii care au inclus un num\r mare de pacien]i. În 1994, Studiul 4S (Scandinavian Simvastatin Survival Study) demonstra, la pacien]ii cu boal\ coronarian\ (infarct miocardic în antecedente [i angin\ stabil\), c\ reducerea colesterolului se asociaz\ cu reducerea mortalit\]ii. Concluziile studiului au fost f\r\ echivoc: sc\derea cu 25% a colesterolului total [i cu 35% a LDL - colesterolului a fost înso]it\ de o sc\dere cu 42% a riscului de deces prin boal\ coronarian\ [i cu 34% a riscului de evenimente coronariene majore.

HPS, studiul de referin]\ al simvastatinei, a înrolat 20.536 pacien]i cu risc cardiovascular crescut [i colesterol total >135 mg/dL care au fost urm\ri]i timp de 5 ani. Rezultatele sale subliniaz\ beneficiile simvastatinei 40mg/zi în reducerea evenimentelor cardiovasculare. Impresionant este faptul c\ dup\ 11 ani

*pentru pacien]ii cu IM trebuie luat în considerare tratamentul cu statine indiferent de nivelul LDL-C.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

aceste beneficii se men]in, sc\derea LDL - colesterolului cu 1 mmol/l determinând reducerea mortalit\]ii [i morbidit\]ii cardiovasculare cu 23% (articol publicat în revista Lancet, în noiembrie 2011).

Un procent semnificativ dintre pacien]ii cu dislipidemie sunt trata]i ast\zi cu simvastatin\ - un medicament eficace, sigur [i accesibil, cu care medicii de familie au o experien]\ îndelungat\.

Sunt situa]ii în care, îns\, simvastatina nu controleaz\ eficient valorile parametrilor lipidici [i atunci trebuie s\ utiliz\m statine mai potente, precum atorvastatina sau rosuvastatina.

Atorvastatina, cea mai studiat\ statin\ cu peste 400 de studii înregistrate pe clinicaltrials.gov, are dovezi în preven]ia primar\, în preven]ia secundar\ [i în evenimentul acut. În preven]ia primar\, studiul ASCOT a demonstrat c\ atorvastatina 10 mg/zi a determinat o reducere cu 30% a nivelului de LDL - colesterolului care s-a corelat cu urm\toarele: - 36% reducere a combina]iei între boala coronarian\ fatal\ [i infarctul miocardic non-fatal - 29% reducere a obiectivelor coronariene - 21% reducere a riscului de accident vascular cerebral.

În preven]ia secundar\, numeroase studii (TNT, GREACE) au demonstrat beneficiile atorvastatinei, în doze de 10 - 80 mg, în reducerea riscului de a repeta un accident vascular coronarian sau cerebral precum [i riscul de deces cardiovascular.

Pentru pacien]ii cu accident vascular cerebral, atorvastatina 80 mg a demonstrat, în studiul SPARCL, o reducere cu 16% a riscului de AVC fatal [i non-fatal [i cu 20% a riscului de evenimente cardiovasculare majore.

Studii precum MIRACL [i PROVE-IT au demonstrat eficacitatea atorvastatinei 80 mg/zi [i la pacien]ii cu sindroame coronariene acute.

Rosuvastatina, al\turi de atorvastatin\, este una dintre cele mai potente statine recomandate de noul ghid. Studiul STELLAR a demonstrat c\ rosuvastatina este cea mai eficient\ statin\ în controlul paramentrilor lipidici: cea mai mare reducere a LDL - C, cre[tere semnificativ\ a HDL - C, cea mai rapid\ atingere a ]intelor terapeutice - pân\ la 80% dintre pacien]ii trata]i cu rosuvastatin\ au atins ]intele terapeutice dup\ 6 s\pt\mâni.

Deoarece tratamentul cu statine trebuie administrat pe termen lung este important s\ mo-

advertorial

13

nitoriz\m atât parametrii lipidici cât [i enzimele hepatice [i musculare (TGP/ALT [i CK): - înainte de ini]ierea tratamentului e recomandat\ efectuarea a cel pu]in dou\ determin\ri a parametrilor lipidici; exist\ situa]ii în care începerea tratamentului trebuie f\cut\ imediat (ex. SCA); de asemenea, trebuie verificate enzimele hepatice (ALT) [i musculare (CK).

- analizele se repet\ la opt s\pt\mâni de la ini]ierea tratamentului, uneori fiind necesar\ modificarea dozelor.

- paramentri lipidici [i ALT se vor monitoriza anual dupa atingerea ]intelor, dac\ nu exist\ motive pentru a fi repetate mai repede.

Dac\ valorile enzimelor hepatice cresc (peste de trei ori valorile normale) se recomand\ reducerea dozelor sau oprirea statinei [i reverificarea enzimelor hepatice în 4 - 6 s\pt\mâni.

Dac\ enzimele musculare cresc (de peste cinci ori valorile normale) se recomand\ oprirea administr\rii statinei, verificarea func]iei renale [i monitorizarea CK la dou\ s\pt\mâni.

Din cauza importan]ei semnificative pe care o are dislipidemia în contextul riscului cardiovascular, este imperios necesar

s\ convingem pacien]ii s\ adopte un stil de via]\ s\n\tos [i s\ respecte cu stricte]e tratametul medicamentos pe care îl recomand\m.

Referin]e: ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias, European Heart Journal (2011) z

32, 1769-1818. z Scandinavian Simvastatin Survival Study, Lancet 1995; 345: 1274 - 75. z Heart Protection Study, Lancet 2011. z ASCOT, European Heart Journal (2008) 29, 499 - 508. z STELLAR, Curr Med Res Opin 2003; 19(8).

14

management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Management de criz\ sau criz\ de management?

Medicul de familie a fost promovat, f\r\ s\ fie întrebat, la sfâr[itul anilor '90, din postura de salariat în pozi]ia de manager. Din simplu salariat a devenit responsabil de destinul unei mici afaceri [i de propria soart\.

Dr. Adrian Grom

A

fi manager nu e u[or nici într-o lume stabil\, cu reguli clare [i bine gândite, cu atât mai pu]in într-o ]ar\ în care legea se schimb\ cu predictibilitatea mi[c\rii browniene.

O parte important\ a condi]iei de manager o constituie apari]ia crizelor în via]a afacerii, ceea ce a dus la constituirea unui sector special, denumit management de criz\.

Defini]ia crizei e simpl\: un eveniment major ce amenin]\ organiza]ia (cabinetul, în cazul nostru) [i are trei componente - reprezint\ o amenin]are major\, are inclus un element de surpriz\ [i necesit\ un timp scurt pentru decizie. Din acest punct de vedere subfinan]area cabinetului medical nu reprezint\ o criz\, este un eveniment cronic, dar modificarea peste noapte a legii S\n\t\]ii constituie o criz\, fiind un eveniment care întrune[te cele trei elemente de mai sus. Unii autori consider\ necesar\ includerea unei a patra condi]ii - modul de func]ionare se schimb\ obligatoriu.

Provocarea adresat\ unui cabinet medical de o criz\ poate fi strict particular\ pentru cabinetul respectiv (o problem\ de malpra-

xis: amenin]\ credibilitatea cabinetului, apare f\r\ nici o prevenire [i necesit\ timpi foarte scur]i de reac]ie pentru a minimaliza impactul asupra pacien]ilor) sau una general\ pentru toate cabinetele (reducerea finan]\rii la încheierea unui nou contract).

Probleme Ca medici, am fost înv\]a]i s\ reac]ion\m în fa]a unei crize medicale, [tim ce s\ facem atunci când avem o urgen]\ medico-chirurgical\. Dar managementul unei altfel de crize este o problem\ care dep\[e[te acest cadru, de[i unele principii se reg\sesc.

De cele mai multe ori vom înfrunta probleme legate de: 1. dificultatea de a asigura un r\spuns tehnic sau de rutin\ (r\spunsul la o acuza]ie de malpraxis nu se poate reduce doar la prezentarea în fa]a colegiului medicilor cu dosarul medical, ci se poate extinde în instan]\, în mass-media etc.; fiecare caz necesit\ un tratament specific, în func]ie de circumstan]ele producerii); 2. nu exist\ solu]ii magice sau ajutoare venite din exterior (dac\ factura se reduce, nu va veni nimeni s\ creasc\ finan]area gratis; un împrumut la banc\ are costuri mult mai mari pe termen mediu [i lung, de exemplu);

Patru etape pentru tratarea unei crize: Provoc\ri Preven]ia crizei

R\spuns managerial Detectare timpurie, identificarea unor posibile riscuri Preg\tirea pentru criz\ Adoptarea unor planuri de reducere a efectelor crizei R\spunsul la criz\ Punerea în practic\ a planurilor adoptate, adaptarea lor permanent\ la situa]ia real\ Perioada post-criz\ Reconstruirea, dar [i memorarea lec]iilor înv\]ate

3. adesea o criz\ implic\ mul]i factori [i valori aflate în competi]ie [i care sunt greu de discernut sau de clasificat (începând cu temperamentul pacientului aflat în centrul malpraxisului [i terminând cu situa]ia general\ a finan]elor statului).

Cu toate acestea, exist\ principii [i solu]ii generale pentru managementul crizelor cabinetului medicului de familie, care pot [i trebuie aplicate. Ele nu vor face crizele s\ dispar\, nu pot face minuni, dar pot reduce pericolele, pot ajuta la stabilizarea situa]iei [i pot oferi un sprijin pentru supravie]uire.

Managementul crizelor, o activitate de grup Unul din primele lucruri ce trebuie luat în considera]ie este c\ o singur\ persoan\ e rareori capabil\ s\ ofere solu]iile complexe necesare [i atunci trebuie alc\tuit\ o echip\ care s\ gestioneze criza.

Membrii echipei pot fi al]i colegi, membri ai familiei, colaboratori sau chiar [i un consultant extern.

Echipa are trei mari sarcini: - s\ conceap\ un plan de management al crizelor, dup\ ce au fost stabilite aspectele vulnerabile, în raport cu tipurile de crize specifice cu care se confrunt\; planul va contribui la reducerea timpului de r\spuns prin oferirea unor informa]ii de context necesare, prin identificarea responsabilit\]ilor [i prin atribuirea de sarcini specifice unor persoane bine identificate; el creeaz\ un sistem de r\spunsuri organizate [i eficiente, poate reduce expunerea la factorii de risc [i poate permite ca ac]iunile de remediere s\ fie luate f\r\ alte analize am\nun]ite; - s\ aplice acest plan; - s\ reac]ioneze eficient la problemele neanticipate [i neincluse în plan.

Componen]a echipei va fi diferit\ de la eveniment la eveniment.

Deoarece managementul crizelor este o activitate de grup, în care se iau, în colectiv, decizii majore, cuno[tin]ele, abilit\]ile [i tr\s\turile de caracter ale membrilor celulei de criz\ trebuie s\ corespund\ acestor responsabilit\]i. Este motivul pentru care stabilirea componen]ei celulei de criz\ se va face în func]ie de sarcinile pe care membrii celulei trebuie s\ le îndeplineasc\: - s\ ac]ioneze ca o echip\ pentru a facilita atingerea obiectivelor celulei de criz\; - s\ conceap\ [i s\ aplice planul de management al crizelor, pentru a facilita adoptarea unor r\spunsuri organiza]ionale eficiente; - s\ adopte în colectiv deciziile necesare rezolv\rii eficiente a problemelor cu care se confrunt\ celula de criz\; - s\ asculte p\rerile celorlal]i pentru a colecta cât mai multe informa]ii despre criz\. „Cine mi-a furat ca[cavalul?”

Este o poveste minunat\ despre schimbare. Este o fabul\ aparent simpl\, dar care a fost folosit\ cu succes în companii de renume mondial, precum Xerox, Whirlpool sau Eastman Kodak pentru a-[i înv\]a angaja]ii s\ gestioneze eficient schimb\rile.

Pe scurt, este vorba despre patru personaje - doi [oricei, Mirosil\ [i Gonil\, [i doi oameni, dl. Iepure si dl. Hohot -, care caut\ to]i acela[i lucru, într-un labirint: ca[caval. {oriceii sunt fiin]e mai simple [i se bazeaz\ pe instinct: încearc\ toate drumurile posibile din labirint [i le re]in pe cele unde au mai fost. Oamenii sunt mai complec[i, ei ac]ioneaz\ atât ghida]i de ra]iune, cât [i de emo]ii, î[i fac planuri [i aleg cu mai mare grij\ drumurile din labirint [i au o viziune mai elaborat\ asupra Ca[cavalului (care, pentru ei, e scris cu majuscul\ [i c\ruia îi asociaz\ multe alte lucruri pl\cute: faim\, lini[te, confort, armonie etc.). Într-o bun\ zi, to]i patru g\sesc ca[caval [i încep s\ revin\ zilnic la locul respectiv, mâncând pe s\turate. Oamenii chiar î[i mut\ locuin]ele în apropierea zonei [i î[i construiesc toata via]a lor în jurul Ca[cavalului. Îns\ descoper\ într-o zi, cu surprindere, c\ NU mai e ca[caval. {oriceii nu stau s\ analizeze: î[i pun teni[ii în picioare [i pleac\ imediat s\ caute alt ca[caval, pe

care îl [i g\sesc, la scurt timp. Cu oamenii îns\, e alt\ poveste. Ei sunt consterna]i. „De ce nu mai e Ca[caval?”, „Cine ne-a luat Ca[cavalul?”. {i r\mân pe loc, umplându-se de frustr\ri [i a[teptând ca, în mod miraculos, Ca[cavalul s\ reapar\.

Dl. Hohot începe s\ se gândeasc\ din ce în ce mai mult s\ plece în c\utarea altui Ca[caval. Îi e team\: dac\ nu va mai g\si alt Ca[caval? Dac\ îi va fi mai r\u întors în labirint? Mai ales c\ dl. Iepure nici nu vrea s\ aud\ de plecare, el vrea s\ a[tepte aici s\ i se aduc\ înapoi Ca[cavalul despre care crede c\ i se cuvine. Deci, ar cam trebui ca dl. Hohot s\ plece singur, ceea ce îl sperie [i mai tare. Începe îns\ s\ î[i imagineze cum ar fi dac\ ar g\si alt Ca[caval, cât de bine s-ar sim]i. {i pleac\.

Exist\ principii [i solu]ii generale pentru managementul crizelor cabinetului medicului de familie care pot reduce pericolele, pot ajuta la stabilizarea situa]iei [i pot oferi un sprijin pentru supravie]uire.”

Descoper\ astfel c\ drumul prin labirint, în c\utarea unui nou Ca[caval, este mai satisf\c\tor în sine decât faptul de a fi r\mas în vechiul loc. O vreme îi e greu, dar într-un final ajunge [i el la noua rezerv\ de Ca[caval, unde îi g\se[te pe Gonil\ [i Mirosil\. Nu cunoa[tem ce s-a întâmplat cu dl.

Iepure...

Bibliografie 1. Crisis Management and Communications , W. Timothy Coombs, Ph.D, October 30, 2007 2. A Practical Guide to Crisis Management, MICHAEL G. KAVAN, PH.D., THOMAS P. GUCK, PH.D., and EUGENE J. BARONE, M.D., Creighton University School of Medicine, Omaha, Nebraska, Am Fam Physician. 2006 Oct 1;74(7):11591164.

3. Crisis Management, http://en.wikipedia.org/wiki/Crisis_m anagement 4. Guidelines for Crisis Management, Society for Neuroscience.

management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

15

Analiza SWOT - un instrument util medicului de familie?

SWOT este un element foarte util în analiza unor situa]ii în care e nevoie de o decizie. Utilizând elemente cantitative [i calitative, analiza SWOT poate produce strategii, recomand\ri, poate fi folosit\ în prevenirea [i preplanificarea crizelor. De asemenea, poate fi util\ în monitorizarea desf\[ur\rii unui eveniment sau evaluarea personalului.

Dr. Adrian Grom (continuare din num\rul trecut)

S

WOT e un acronim de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats. În traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunit\]i [i amenin]\ri.

De aici [i defini]ia SWOT - prima etap\ de audit al unei organiza]ii, al unui proiect, al unei afaceri.

Analiza SWOT poate fi utilizat\ la orice nivel, fie pentru scopurile generale, fie pentru o problem\ punctiform\.

Analiz\ SWOT pentru medicul de familie: definirea obiectivului; preg\tirea grupului pentru analiz\; identificarea elementelor listelor; strategii posibile.

Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuat\ între anii 1960 [i 1970, la Stanford Research Institute din SUA. Studiul respectiv a fost finan]at de companiile de pe lista „Fortune 500”.

Întreb\ri folositoare pentru depistarea elementelor celor patru liste Urm\toarele serii de întreb\ri pot fi folositoare pentru depistarea elementelor celor patru liste: Strenghts: Care sunt abilit\]ile persoanei respective? Ce face persoana respectiv\ mai bine decât ceilal]i? Ce v\d cei din jur ca fiind punctele tari ale persoanei respective?

Weaknesses: Ce ar putea fi îmbun\t\]it la abilit\]ile persoanei respective? Ce v\d cei din jur ca fiind punctele slabe ale persoanei respective? Ce ar trebui s\ evi]i din experien]a trecut\?

Opportunities: Care sunt condi]iile favorabile dezvolt\rii persoanei existente acum pe pia]\? Care este avantajul concuren]ial al persoanei?

Threats: Care sunt obstacolele existente în calea carierei respective? Care sunt schimb\rile globale care pot afecta evolu]ia persoanei? În ce mod te afecteaz\ negativ activitatea competi]ional\?

Concluzii Analiza SWOT este un element foarte util în analiza unor situa]ii în care e nevoie de o decizie. Utilizând elemente cantitative [i calitative analiza SWOT poate produce strategii, recomand\ri, poate fi folosit\ în prevenirea [i preplanificarea crizelor.

De asemenea poate fi util\ în monitorizarea desf\[ur\rii unui eveniment sau evaluarea personalului. Riscurile cele mai mari decurg din definirea gre[it\ a obiectivului sau din neglijarea caracterului predominant calitativ.

Lucrul în echip\ [i evaluarea permanent\ îmbun\t\]esc mult eficien]a SWOT.

1.Ce este suplimentul alimentar Normoglu comprimate filmate Frunzele de Dud (Morus alba) sunt utilizate pentru tratarea diabetului în medicina tradiţională din China, Japonia şi India. Frunzele de Dud conţin un principiu activ numit moranolin sau DNJ (1-deoxinojirimicin), care inhibă temporar enzimele intestinale (alfa-glucozidaze) responsabile cu descompunerea moleculelor complexe de carbohidraţi (zahăr, amidon, etc) în zaharuri simple uşor absorbabile (glucoză, fructoză, etc). Inhibarea alfa-glucozidazei duce la diminuarea sau întârzierea absorbţiei zaharurilor simple. Reducerea fluctuaţiilor concentraţiei de glucoză din sânge contribuie la scăderea valorilor medii ale glucozei sanguine. Blocarea absorbţiei unei părţi din glucidele conţinute în alimentele ingerate determină o reducere a aportului caloric total al organismului. O parte din glucidele neabsorbite sunt fermentate de către flora saprofită la nivelul intestinului gros, o altă parte este eliminată prin scaun. Extractul din frunze de Dud conţine şi compuşi care stimulează secreţia de insulină (fagomine), hipocolesterolemianţi (fitosteroli), antioxidanţi.

2.Cine are nevoie de suplimentul alimentar Normoglu comprimate filmate Normoglu poate fi utilizat ca adjuvant la măsurile dietetice specifice recomandate pentru persoanele cu diabet non insulino-dependent (diabet de tip II), sau pentru persoanele ce au un risc crescut de a dezvolta această afecţiune.

Folosit împreună cu o dietă redusă caloric şi săracă în glucide, Normoglu poate fi un ajutor pentru pierderea în greutate.

3.Doze şi mod de administrare Un comprimat filmat administrat cu 15-30 minute înainte de fiecare masă sau mestecat cu primele înghiţituri de alimente. Dozele trebuie să fie ajustate pentru fiecare utilizator, eficacitatea şi tolerabilitatea variind de la o persoană la alta.

4.Care ar putea fi contraindicaţiile administrării suplimentului alimentar Normoglu comprimate filmate. Ce medicamente nu trebuie asociate cu acest supliment şi alte atenţionări.

Contraindicaţii Nu este recomandată administrarea acestui supliment la copii sau în perioada de sarcină şi alăptare.

Hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului.

Tulburări cronice de digestie (inclusiv de absorbţie), boli inflamatorii cronice ale intestinului, antecedente de sindrom subocluziv. Stări care se pot deteriora ca rezultat al formării de gaze în intestin (sindromul Roemheld, hernii inghinale, obstruţii intestinale şi ulcere intestinale). Tulburare severă a funcţiei renale sau hepatice.

Atenţionări şi precauţii speciale În caz de hipoglicemie acută, trebuie avut în vedere că zahărul (sucroza) este descompus în fructoză şi glucoză mai lent în timpul administrării Normoglu; din acest motiv zahărul este nepotrivit pentru tratarea rapidă a hipoglicemiei şi trebuie utilizată numai glucoza pentru restabilirea glicemiei. În cazul în care se suspectează o ocluzie intestinală, tratamentul trebuie oprit.

Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni Extractul din frunze de Dud poate diminua glicemia. În cazul asocierii unui alt antidiabetic oral sau a insulinei, este necesară urmărirea cu atenţie a nivelului glicemiei şi, eventual, ajustarea dozelor acestor medicamente asociate. Ca rezultat al fermentaţiei crescute a glucidelor în colon, zahărul şi alimentele ce conţin zahăr pot determina disconfort abdominal sau chiar diaree în timpul tratamentului oral cu extract din frunze de Dud. Normoglu trebuie asociat unei diete sărace în zahăr sau alte glucide complexe (amidon).

Reacţii adverse Posibile reacţii adverse: flatulenţă, diaree, dureri abdominale, rar greaţă. Dacă nu se respectă dieta antidiabetică prescrisă, reacţiile adverse intestinale se pot intensifica. Dacă apar simptome intense de disconfort în ciuda respectării dietei antidiabetice prescrise, sau dacă reacţiile adverse descrise mai sus persistă, pacientul se va adresa medicului şi doza trebuie temporar sau permanent redusă.

Atenţionări A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor mici. A se consuma de preferinţă înainte de data „Expiră”, înscrisă pe ambalaj. A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic. Suplimentul alimentar nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat şi echilibrat şi un mod de viaţă sănătos. Dacă suferiţi de afecţiuni cronice sau urmaţi un tratament medicamentos de lungă durată, cereţi sfatul medicului sau farmacistului înaintea utilizării suplimentului alimentar. Nu se administrează persoanelor cu sensibilitate la oricare dintre componentele produsului. Produsul conţine lactoză, se recomandă administrarea cu prudenţă la persoanele cu intoleranţă la lactoză.

Produs în Uniunea Europeană * Acest produs este un supliment alimentar şi nu poate înlocui un regim alimentar variat. Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului şi a informaţiilor de pe cutie.

www.mundoverde.ro www www.

16

harta SNMF

PROFIL ORGANIZAŢIONAL

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 12 NOIEMBRIE 2011

Maramure[

Societatea de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Maramure[ Societatea de Medicina Familiei/Medicina General\ Maramure[ a fost înfiin]at\ în 1999, ca un r\spuns la provocarea ridicat\ de noul statut al medicului de familie - liber profesionist, l\sând în urm\ via]a de salariat [i pornind pe drumul cu multe necunoscute al independen]ei profesionale [i financiare.

Dr. Adrian Grom „Munca medicilor de familie este diferit\ de a chirurgului, de a cardiologului sau de a unui ministru, dar nu mai pu]in istovitoare, [i cu imense responsabilit\]i. Dac\ nu dorim s\ distrugem un sistem medical, [i a[a fragil [i ve[nic subfinan]at, nu este cazul s\ omorâm medicina primar\”, a sus]inut dr. Gheorghe Lascu, vicepre[edintele Societ\]ii Generale a Medicilor de Familie [i pre[edintele filialei Maramure[ Societatea de Medicina Familiei/Medicina General\ Maramure[ a fost înfiin]at\ în 1999, ca un r\spuns la provocarea ridicat\ de noul statut al medicului de familie - liber profesio-

Bineîn]eles c\ pacien]ii sunt victimele acestui sistem dar nici noi nu putem r\bda la nesfâr[it ceea ce se întâmpl\. Noi nu ne-am dorit acest conflict [i nici s\ se prelungeasc\ a[a de mult”, a declarat Gheorghe Lascu nist, l\sând în urm\ via]a de salariat [i pornind pe drumul cu multe necunoscute al independen]ei profesionale [i financiare. „Noi dorim s\ asigur\m asisten]a medical\, nu s\ gestion\m calitatea de asigurat”, a declarat Gheorghe Lascu.

Societatea a pornit pe un drum greu, ca peste tot nefiind recunoscut\ necesitatea coagul\rii medicilor de familie într-o asocia]ie care s\ fie purt\toarea de cuvânt, pe plan profesional, dar [i în rela]ia cu autorit\]ile locale. Poate [i specificul jude]ului, în peisajul frumosului Maramure[, poate [i faptul c\ medicii maramure[eni sunt mai izola]i, a dus la un num\r mai redus de medici care au consim]it s\ devin\ membri cu acte în regul\ [i cu cotiza]ia la zi. Asta nu înseamn\ c\ activitatea asocia]iei este minor\, majoritatea absolut\ a medicilor de familie urmând sfaturile, proiectele [i conducerea asocia]iei, oricând e nevoie, mai ales în momente de criz\. Astfel, încet dar sigur, asocia]ia medicilor de familie a ajuns partener de discu]ii cu CJAS Maramure[, pozi]ie în care pot discuta problemele comune, pot rezolva punctele de divergen]\ [i pot negocia condi]ii mai bune pentru medicii de familie din jude].

Societatea de Medicina Familiei/Medicin\ General\ Maramure[ se mândre[te cu participarea ca partener la evenimente regionale importante: Maramedica, eveniment medical de anvergur\ ce reune[te mai multe specialit\]i [i prezint\ oportunit\]i de deschidere [i colaborare din partea tuturor specialit\]ilor, dar [i a autorit\]ilor. În calitate de partener, asocia]ia este prezent\ de fiecare dat\ împreun\ cu Colegiul Medicilor [i Camera de Comer] [i Industrie. De asemenea, Societa-

Conducerea asocia]iei Pre[edinte: Dr. Gheorghe Lascu, - medic specialist mf, - competen]e de ecografie [i medicin\ de `ntreprindere Vicepre[edinte: Dr. Pa[ca Titus - Medic primar MF Vicepre[edinte: Dr. Stefanca Vasile, - medic primar MF Secretar: Dr. Mandel Veronica - medic primar MF Trezorier: Dr. Scholl Elisabeta - medic primar MF tea MF Maramure[ particip\ ca partener [i la [coala de Var\ de la Suior. Evenimentul reune[te medici de toate specialit\]ile [i e un bun prilej de strângere a leg\turilor dintre medicina de familie [i restul specialit\]ilor. De asemenea, asocia]ia organizeaz\ simpozioane lunare pentru medicii de familie, simpozioane în care sunt prezentate ultimele nout\]i.

Asocia]ia a încheiat un parteneriat benefic cu prim\ria Baia-Mare, dar [i cu multe asocia]ii sau companii farmaceutice, parteneriate ce aduc un plus binevenit atât asocia]iei, cât [i colaboratorilor. Ultimul parteneriat a fost încheiat cu Pharma Business, împreun\ cu SNMF, parteneriat concretizat prin conferin]a Medical Forum organizat\ între 8-9 noiembrie 2011.

Pân\ la înfiin]area patronatului medicilor de familie maramure[eni, Societatea MF Maramure[ a fost principalul steag în jurul c\ruia s-au adunat medicii de familie atunci când sa pus problema semn\rii contractelor cu Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\tate [i a nenum\ratelor acte normative emise haotic de deciden]ii din s\n\tate. Medicii s-au raliat permanent ini]iativelor asocia]iei, fiind în mereu în prima linie atunci când a fost nevoie de proteste pentru ca sistemul s\ în]eleag\ c\ medicina de familie este o specialitate important\ [i c\ desconsiderarea ei este nociv\ pentru toat\ lumea: medici, pacien]i [i deciden]i. Astfel, medicii de familie maramure[eni, în organizarea Societ\]ii MF ([i împreun\ cu patronatul, de la înfiin]area acestuia), au protestat de fiecare dat\ când a fost nevoie, fie prin nesemnarea contractelor, fie prin pichetarea casei jude]ene. De asemenea vocea medicilor de familie este o prezen]\ permanent\ în media local\. Fiecare problem\ a fost f\cut\ public\, prin interviuri sau articole, atât în presa scris\, cât [i la televiziunile locale. Multe interven]ii au fost preluate ca atare [i în presa na]ional\, ca o dovad\ atât

a gravit\]ii problemelor atinse, dar [i a impactului local al asocia]iei. „Când îns\ trebuie s\ ne pl\tim cotiza]ia începem s\ întreb\m: Dar ce a f\cut societatea sau patronatul pentru noi???? Chiar m\ întreb dac\ nu ar fi mai bine s\ ne desfiin]\m (spre bucuria unora) [i s\-i l\s\m pe colegi s\ vad\ ce înseamn\ cu adev\rat neimplicarea la nivel organiza]ional!”, a declarat Gheorghe Lascu.

Planurile de viitor sunt o component\ important\ a asocia]iei. În primul rând plan se propune reorganizarea, num\rul actual de membri cotizan]i fiind prea mic pentru a putea sus]ine corespunz\tor activitatea asocia]iei.

Un prim pas în acest sens vor fi alegerile pentru conducerea asocia]iei, alegeri ce vor avea loc în luna decembrie. Un alt proiect extrem de important pe agenda Societ\]ii MF Maramure[ îl reprezint\ organizarea zilei na]ionale a medicului de familie maramure[ean, în luna iunie a anului viitor. Cu acest eveniment asocia]ia sper\ s\ atrag\ mul]i medici înc\ reticen]i în a în]elege necesitatea de a deveni membri cu acte în regul\. Un alt proiect, mai degrab\ monden, dar care poate deveni o real\ tradi]ie este balul medicilor de familie, bal programat pentru luna noiembrie, o idee ce dore[te s\ arate c\ medicii de familie sunt [i o mare familie.